Activităţi:
- asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu afecţiuni oncologice: citostatice,
imunomodulatori, hormoni, factori de creştere şi inhibitori de osteoclaste în spital şi în
ambulatoriu.
Criterii de eligibilitate:
1) includerea în subprogram: după stabilirea diagnosticului de boală neoplazică şi
stadializarea extensiei tumorale, conform procedurilor recomandate de ghidurile şi tratatele
naţionale şi internaţionale recunoscute;
2) excluderea din subprogram: după epuizarea dozelor de citostatice recomandate sau a
timpului de acordare a tratamentului sau la solicitarea bolnavului, după caz;
3) reincluderea în subprogram: la constatarea recidivei sau a progresiei bolii stabilizate,
când pacientul necesită reinstituirea tratamentului antineoplazic.
Indicatori de evaluare:
1) indicatori fizici: - număr de bolnavi trataţi: 110.000;
2) indicatori de eficienţă: - cost mediu/bolnav tratat/an: 12.000 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli pentru medicamente specifice (citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori
de creştere, inhibitori de osteoclaste).
Unităţi care derulează subprogramul:
a) Institutul Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti;
b) Institutul Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricuţă" Cluj-Napoca;
c) Institutul Regional de Oncologie Iaşi;
d) Institutul Regional de Oncologie Timişoara;
e) unităţi sanitare care au în structură secţii, compartimente, ambulatorii de specialitate
sau cabinete medicale, inclusiv unităţi sanitare cărora le sunt arondate ambulatorii/cabinete
medicale de specialitate, după caz, ce au în competenţă tratarea bolnavilor pentru afecţiuni
oncologice şi oncohematologice;
f) unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie;
g) farmacii cu circuit deschis.
Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin
PET-CT
Activităţi:
- monitorizarea evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT.
Criterii de eligibilitate:
- pentru pacienţi adulţi:
1. nodul pulmonar solitar (NPS): pentru care un diagnostic nu a putut fi stabilit printr-o
puncţie-biopsie din cauza tentativei nereuşite de puncţie; când NPS este inaccesibil pentru
procedura de puncţie-biopsie sau când există contraindicaţie pentru utilizarea procedurii de
puncţie-biopsie;
2. cancerul tiroidian: în cazul în care recurenţa sau persistenţa bolii este suspectată pe
baza tireoglobulinei crescute, atunci când studiile standard imagistice sunt negative sau incerte;
3. tumori cu celule germinale: în cazul în care se suspectează recurenţa bolii pe baza unor
valori crescute ale markerilor tumorali [betagonadotrofină corionică umană (hCG) şi/sau
alfafetoproteina], iar testele standard imagistice sunt negative, sau atunci când rezecţia
chirurgicală curativă este luată în considerare pentru o masă persistentă după tratamentul primar
al unui seminom;
4. cancerul colorectal: în cazul în care se suspectează boala recurentă pe baza unor valori
crescute şi/sau în creştere ale antigenului carcinoembrironic (ACE), atunci când testele standard
imagistice sunt negative sau incerte, precum şi pentru evaluarea pacienţilor cu leziuni metastatice
operabile;
5. limfom Hodgkin sau non-Hodgkin: pentru evaluarea formaţiunilor reziduale sau a
suspiciunii de recidivă la un pacient cu limfom Hodgkin sau non-Hodgkin, atunci când testele
standard imagistice sunt neconcludente sau pentru evaluarea răspunsului în stadiile incipiente,
după două sau trei cicluri de chimioterapie şi la terminarea tratamentului;
6. cancerul bronhopulmonar - cancerul bronhopulmonar nonmicrocelular (CBPNM):
pentru cazurile în care rezecţia chirurgicală curativă este considerată indicată pe baza testelor
imagistice standard negative sau neconcludente; - pentru stadializarea cancerului
bronhopulmonar nonmicrocelular şi microcelular, atunci când testele standard imagistice sunt
neconcludente şi este luată în considerare o modalitate terapeutică combinată (chimioterapie şi
radioterapie);
7. neoplazii ale capului şi gâtului: evaluarea bolii reziduale şi/sau a recidivelor când
testele standard imagistice sunt neconcludente;
8. melanom malign: leziuni metastatice cu indicaţie chirurgicală, când examinările
standard imagistice sunt neconcludente;
9. neoplasm esofagian, gastric sau pancreatic: evaluarea cazurilor cu indicaţie
chirurgicală cu intenţie de radicalitate, atunci când testele standard imagistice sunt
neconcludente;
10. neoplasm de ovar: evaluarea cazurilor cu suspiciune de recidivă în urma unor
rezultate alterate ale examenelor de laborator - CA 125 ridicat, cu investigaţii imagistice standard
neconcludente sau negative;
11. neoplasm mamar: evaluarea cazurilor cu suspiciune de recidivă locală sau la distanţă,
în cazul investigaţiilor imagistice standard neconcludente, precum şi evaluarea cazurilor cu
leziuni metastatice considerate operabile pe baza testelor standard imagistice;
12. sarcoame osoase sau de părţi moi: evaluarea cazurilor cu indicaţie chirurgicală cu
intenţie de radicalitate, atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente;
13. GIST, tumori neuroendocrine: evaluarea răspunsului terapeutic, atunci când testele
standard imagistice sunt neconcludente;
14. localizarea tumorilor oculte la pacienţii cu metastaze cu punct de plecare neprecizat,
atunci când testele standard imagistice sunt neconcludente;
- pentru pacienţi copii:
1. limfoame:
- limfom Hodgkin:
- stadializare;
- evaluarea răspunsului terapeutic;
- limfoame non-Hodgkin T şi B:
- stadializare;
- evaluarea răspunsului terapeutic;
2. sarcoame de părţi moi şi sarcoame osoase:
- stadializare;
- evaluarea răspunsului terapeutic;
3. neuroblastom:
- stadializare;
- evaluarea răspunsului terapeutic;
4. retinoblastom:
- stadializare;
- evaluarea răspunsului terapeutic;
5. tumori hepatice:
- stadializare;
- evaluarea răspunsului terapeutic;
6. metastaze cu punct de plecare neprecizat;
7. tumori rare, specifice adultului, cu aceleaşi indicaţii ca şi la adult (cancer colorectal,
carcinom ORL, tumori germinale, tumori cutanate, tumoră pancreatică, tumoră tiroidiană,
GIST, tumoră pulmonară);
8. tumori care nu pot fi diagnosticate - încadrate prin alte examinări paraclinice;
9. tumori cu evoluţie necorespunzătoare în urma tratamentului aplicat (reevaluare
diagnostic).
Recomandarea pentru examinarea PET/CT se va face cu aprobarea comisiei de experţi a Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Indicatori de evaluare:
1) indicatori fizici:
- număr de bolnavi: 3.677;
2) indicatori de eficienţă:
- cost/investigaţie: 4.000 lei.
Bibliografie
1. Zell JA, Meyskens FL. Cancer prevention, screening and early detection. In Abelofff MD,
Armitage JO, Niederhuber JE, Kastan MB, McKenna WG. (eds) Abeloff’s Clinical Oncology.
Fourth Edition, Churchill Livingstone Elsevier, Phildeklphia PA 2008: 361-395.
2. Mayne ST, Giovannuci E, Lippmann SM. Retionoids, carotenoids, and other micronutriments
in cancer prevention. In DeVita,Jr VT, Lawrence TS, Rosnberg SA, DePinho RA, Weinberg RA
(eds): DeVita, Hellman, and Rosenberg’s Cancer-principles and practice of oncology. 8th
edition, Wolter Kluwer/Lippincott Williams& Wilkins, Philadelphia 2008: 615- 625.
3. Brenner D Drugs for chemoprevention. In DeVita,Jr VT, Lawrence TS, Rosnberg SA,
DePinho RA, Weinberg RA (eds): DeVita, Hellman, and Rosenberg’s Cancer-principles and
practice of oncology. 8th edition, Wolter Kluwer/Lippincott Williams& Wilkins, Philadelphia
2008: 609- 615.
4. Zell JA, Meyskens FL. Cancer prevention, screening and early detection. In Abelofff MD,
Armitage JO, Niederhuber JE, Kastan MB, McKenna WG. (eds) Abeloff’s Clinical Oncology.
Fourth Edition, Churchill Livingstone Elsevier, Phildeklphia PA 2008: 361-395.
5. Miron L. Principii de screening în cancer. In Nursingul în cancer, Editura GR.T. Popa Iaşi
2006:
6. Role of prevention and early detection. Schrijvers D, Senn H-J, Mellstedt H, Zaktnik B ( eds)
European Society for Medical Oncology Handbook of cancer prevention. Informa Healthcare
2008: 111 -150. 4. Mandel JS, Smith R. Principles of cancer screening. In DeVita,Jr VT,
Lawrence TS, Rosnberg SA, DePinho RA, Weinberg RA (eds): DeVita, Hellman, and
Rosenberg’s Cancer-principles and practice of oncology. 8th edition, Wolter Kluwer/Lippincott
Williams& Wilkins, Philadelphia 2008: 659- 663.
Cancerul a costat în 2009 aproximativ 126 de miliarde de euro în cele 27 de țări ale
Uniunii Europene, România situându-se pe ultimul loc în privința cheltuielilor pe
locuitor, subliniază un studiu britanic care a ținut cont de ponderea economică a
cheltuielilor pentru sănătate, de costurile legate absențe, invaliditate și de timpul
consacrat îngrijirii celor apropiați.
Cercetători de la Universitatea Oxford au încercat pentru prima dată să cuantifice
întreaga pondere economică a cancerului în Uniunea Europeană.
Cuantificarea greutății economice a cancerului în UE necesită, pe lângă evaluarea
costurilor pentru sistemul de sănătate, o estimare a pierderilor la venituri din cauza
incapacității de a munci (invaliditate sau moarte prematură), precum și a îngrijirilor
acordate gratuit bolnavilor de către cei apropiați, explică oamenii de știință într-un
articol publicat în revista britanică The Lancet.
Estimările acestora se referă la 2009, anul cel mai recent pentru care există
disponibile date complete, și se bazează pe 150 de surse diferite. Costul global al
cancerului în Europa celor 27 s-a ridicat la 126 de miliarde de euro, dintre care 51
de miliarde de euro pentru cheltuieli de sănătate în sens strict. 60% din greutatea
economică se raportează la cheltuielile din afara sănătății, cu circa 43 de miliarde
de euro pierderi în productivitate atribuite deceselor premature, potrivit articolului.
Studiul a evaluat la 9,43 de miliarde de euro cele 83 de milioane de zile de muncă
pierdute în UE ca urmare a concediilor de boală sau incapacității de muncă
antrenate de maladia canceroasă.
Studiul contabilizează, de asemenea, cele aproximativ trei miliarde de ore de
'îngrijiri' acordate bolnavilor de către prieteni și familii cu o evaluare globală de
23,2 miliarde de euro a acestui timp consacrat de cei apropiați.
Cheltuielile medicale pentru cancer în cadrul UE, evaluate la 51 de miliarde de
euro, reprezintă 4% din totalul cheltuielilor de sănătate în Uniune.
Din acest total, cheltuielile de spitalizare au ponderea cea mai mare (28,4 miliarde
de euro), de peste două ori mai mult decât costul medicamentelor (13,6 miliarde
euro).
Dacă UE acordă în medie echivalentul a 102 euro pe cetățean pentru cheltuielile de
sănătate legate de cancer, disparitățile sunt puternice de la o țară la alta, cu 52 de
euro pe persoană în România, 97 de euro în Franța și 171 de euro în Germania.
Cel mai mare volum al cheltuielilor legate de cancer se înregistrează în Statele
Unite, subliniază studiul, cu un total de 157 de miliarde de euro (202 miliarde de
dolari) în 2008, potrivit unei evaluări care exclude îngrijirile acordate de cei
apropiați și zilele de muncă pierdute, cu o medie de 196 de euro (225 USD) pe
persoană.
Spre comparație, bolile cardiovasculare au un cost global mult mai ridicat, în
Europa cu 195 de miliarde de euro (conform unui alt studiu), deși ponderea în
termeni de pierdere a productivității este mult mai importantă în cazul cancerului.
Bibliografie
https://www1.agerpres.ro/sanatate/2013/10/14/romania-pe-ultimul-loc-in-ue-in-ce-
priveste-media-cheltuielilor-de-sanatate-legate-de-cancer-07-25-33