Rețele de

Laborator 3 – Adrese IPv4 (CIDR, VLSM) 1

calculatoare

Laborator 3
Cuprins
I. Introducere.
II. CIDR
III. Sarcini de lucru
IV. Referințe
 Rețele de
Laborator 3 – Adrese IPv4 (CIDR, VLSM) 2
calculatoare

I. Introducere.
Odată cu creşterea numărului de reţele conectate la Internet a crescut şi numărul de rute.
S-a estimat că, în câţiva ani, ruterele de pe backbone-ul Internetului vor atinge limita numărului de
rute pe care le pot suporta. Chiar utilizând cele mai noi tehnologii, valoarea teoretică maximă a
numărului de intrări intr-o tabelă de rutare era de approximativ 60,000. Dacă nu s-ar fi făcut nimic,
capacitatea maximă a tabelelor de rutare ar fi fost atinsă în 1994 şi Internetul şi-ar fi oprit creşterea.
Astfel a apărut mecanismul CIDR (Classless Inter-Domain Routing) descris în RFC 1518 și RFC
1519 (1993, toamna). Acesta prevede alocarea eficientă a adreselor IP (VLSM – variable length subnet
masking) și de agregarea ierarhică a adreselor în vederea rutării.

II. CIDR
În cadrul mecanismului CIDR, adresele IP își păstrează forma ierarhică (parte de rețea, parte
de gazdă) însă nu se mai folosește noțiunea de clase de adrese (adresele specifice claselor D, E și cele
folosite în rețele private sunt folosite în continuare în contextul inițial).
Mecanismul de alocare al adreselor IP (VLSM) prezintă următoarele caracteristici:
• Permite împărțirea spațiu de adrese în rețele de dimensiuni diferite (nu mai există
constrângerea de la procedeul de împărțire bazat pe clase unde toate subrețelele au aceeași
dimensiune);
• Distincția între partea de rețea și partea gazdă se face exclusiv pe baza măștii de rețea;
• Este introdusă o notație simplificată pentru perechea <adresă IP, mască de rețea> (numită și
notație CIDR) ce introduce prefixul de rețea (slash urmat de numărul de biți de 1 consecutivi
din masca de rețea) pentru reprezentarea măștii.
Exemplu:
Fie adresa IP 130.5.5.17 cu masca de rețea 255.255.192.0. Notația CIDR este 130.5.5.17/18 (masca
conține 18 biți de 1).

Exemplu:
O firmă are alocat de la ISP spațiul de adrese 14.15.0.0/22. Acesta permite, în mod direct,
conectarea a 1022 de gazde (14.15.0.0-14.15.3.255)
Firma dorește crearea a 4 rețele distincte, câte una pentru fiecare departament. Departamentele
au 412, 52, 187, respectiv 12 calculatoare.
Pentru proiectarea rețelelor, departamentele se ordonează descrescător după numărul de
calculatoare. Pentru fiecare departament se alege un spațiu de adrese mai mic decât cel inițial (/22),
dar cu suficiente adrese – prima putere a lui 2 mai mare decât numărul de calculatoare
(2 _ _ ă
−2≥ _ ).
Astfel, se alocă următoarele spații de adrese:
Departamentul 1 (412 calculatoare) – spațiu de adrese /23 → 29-2 = 510 adrese gazdă (jumătate din
spațiul inițial) – se pierde 1 MSb din spațiul gazdă
Departamentul 3 (187 calculatoare) – spațiu de adrese /24 → 28-2 = 254 adrese gazdă (1/4 din spațiul
inițial) – se pierd 2 MSb din spațiul gazdă
Departamentul 2 (52 calculatoare) – spațiu de adrese /25 → 27-2 = 126 adrese gazdă (1/8 din spațiul
inițial) – se pierd 3 MSb din spațiul gazdă
Departamentul 4 (12 calculatoare) – spațiu de adrese /25 → 27-2 = 126 adrese gazdă (1/8 din spațiul
inițial) – se pierd 3 MSb din spațiul gazdă

Diferențierea între noile adrese de rețea se face după biții migrați din partea gazdă în partea de
rețea a adreselor.

31 0
Spațiul inițial 00001110.00001111.00000000.00000000
-----------------------------------
 Rețele de
Laborator 3 – Adrese IPv4 (CIDR, VLSM) 3
calculatoare

Departament 1 00001110.00001111.00000000.00000000
(pentru b9 alegem valoarea 0, celelalte rețele vor folosi valoarea 1)
Departament 2 00001110.00001111.00000010.00000000
(b9 = 1, pentru b8 alegem valoarea 0)
Departament 3 00001110.00001111.00000011.00000000
(b9 = 1, b8 = 1, pentru b7 alegem valoarea 0)
Departament 4 00001110.00001111.00000011.10000000
(b9 = 1, b8 = 1, b7 = 1 – singura combinație rămasă disponibilă)

Spațiile de adrese în format zecimal sunt:

Departamentul 1 – 14.15.0.0-14.15.1.255
Departamentul 3 – 14.15.2.0-14.15.2.255
Departamentul 2 – 14.15.3.0-14.15.3.127
Departamentul 4 – 14.15.3.128-14.15.3.255

Dimensiunea tabelei de rutare afectează atât latența procesului de găsire a căii optime, cât și
resursele hardware necesare pentru ruter. De aceea, pentru reducerea numărului de rute, CIDR descrie
un proces de agregare a spațiilor de adrese. Agregarea în super-rețele este procesul invers împărțirii
în subrețele.
Astfel, dacă considerăm exemplul anterior, ruterul firmei (R1) asigură interconectarea rețelor
locale între ele și la rețeaua ISP-ului. Tabela de rutare include câte o intrare corespunzătoare fiecărei
rețele. Ruterul ISP-ului (R2) (și celelalte rutere din Internet) nu trebuie să cunoască în mod individual
fiecare rețea ci trebuie să cunoască doar spațiul inițial (modul în care a fost împărțit în cadrul firmei
este transparent), deoarece toate pachetele destinate adreselor din spațiul inițial vor ajunge ruterul
firmei.

Ruter R2 Ruter R1
Interfață Rețea Interfață Rețea
eth0 14.15.0.0/22 eth0 14.15.0.0/23
... eth1 14.15.2.0/24
eth2 14.15.3.0/25
eth3 14.15.3.128/25
...
Figura 2 – Agregarea rutelor pentru 4 rețele ce fac parte din același spațiu de adrese

Exemplu:
Se consideră patru spații de adrese:
10011000.00101101.00000100.00000000 152.45.4.0/24
10011000.00101101.00000101.00000000 152.45.5.0/24
10011000.00101101.00000110.00000000 152.45.6.0/24
10011000.00101101.00000111.00000000 152.45.7.0/24
 Rețele de
Laborator 3 – Adrese IPv4 (CIDR, VLSM) 4
calculatoare

Partea ce specifică rețeaua diferă prin cei doi biți mai puțin semnificativi. Pentru agregarea spațiilor
de adresă se reduce dimensiunea prefixului de rețea cu numărul de biți de rețea ce variază la cele 4
spații. Astfel, obținem:
10011000.00101101.00000100.00000000 152.45.4.0/22

Dacă considerăm exemplul anterior, spațiile de adresă pentru cele 4 departamente sunt:
00001110.00001111.00000000.00000000 – 14.15.0.0/23
00001110.00001111.00000010.00000000 – 14.15.2.0/24
00001110.00001111.00000011.00000000 – 14.15.3.0/23
00001110.00001111.00000011.10000000 – 14.15.3.128/23
Primii 22 de biți de rețea nu variază, deci putem agrega cele patru spații în 14.15.0.0/22.

Nu putem agrega oricare două rețele într-o super-rețea. Spațiul de adrese rezultat trebuie să
fie continuu. Astfel, nu putem agrega spațiile 192.168.0.0/24 și 192.168.2.0/24 în spațiul
192.168.0.0/22 deoarece adresele nu sunt continue (ultima adresă din spațiul 192.168.0.0/24 este
192.168.0.255 și prima din 192.168.2.0/24 este 192.168.2.0) (figura 3). Spațiul de adrese
192.168.0.0/22 presupune agregarea spațiilor 192.168.0.0/24, 192.168.1.0/24, 192.168.2.0/24,
192.168.3.0/24.

III. Sarcini de lucru

1. O organizație are la dispoziție spațiul de adrese 173.17.0.0/16. Se dorește împărțirea în 16 subrețele,

fiecare scalată după numărul de stații din imagine. Reprezentați în format zecimal cu prefix aceste
rețele.

2. Care este prima adresă gazdă a rețelei din care face parte stația cu adresa IP 170.19.134.37/20?

3. Care este gama de adrese pentru rețeaua din care face parte 165.28.5.126/28?

4. Din ce subrețea face parte stația cu adresa 172.21.215.239, 255.255.248.0?

5. Care este ultima adresă gazdă a rețelei 172.22.222.128/25?

6. Din ce subrețea face parte stația cu adresa 10.223.166.183/28?

7. Care este ultima adresă gazdă a rețelei 10.196.0.0/20?

 Rețele de
Laborator 3 – Adrese IPv4 (CIDR, VLSM) 5
calculatoare

8. Ce mască de subrețea trebuie pentru rețeaua 155.155.0.0 dacă de dorește împărțirea în 20 de

subrețele cu 1570 gazde per subrețea?

9. Ce mască de subrețea corespunde notației /12?

10. Fie rețeaua 51.142.128.0/17. Folosind tehnica VLSM, divizați în subrețele conform cu topologia
din figură.

11. Ruterul R1 mărginește 8 rețele, conectate la interfețele eth0 - eth7 (vezi figură). Rețelele și
dimensiunile lor sunt prezentate în următoarea tabelă de rutare. Se dorește reprezentarea tabelei de
rutare a ruterului R2 știind că acesta folosește mecanismul de agregare al rutelor.
Ruter R1
Interfață Rețea
eth0 123.71.128.0/17
eth1 123.71.32.0/19
eth2 123.70.224.0/19
eth3 123.70.192.0/19
eth4 123.71.64.0/20
eth5 123.70.0.0/17
eth6 123.71.96.0/19
eth7 123.70.128.0/18
...

IV. Referințe

• Dan Dumitrescu, Clase de adrese IP, http://cursuri-online.wikispaces.com/file/view/Clase_

de_adrese_IP.pdf
• Rughiniș Răzvan et al., Rețele locale de calculatoare, Printech, București, 2012
• IETF RFC 917, 932, 940, 1517, 1518, 1519, 1520, 1918
• Charles Kozierok, The TCP/IP guide, capitolul 9, http://www.tcpipguide.com