Sunteți pe pagina 1din 10

Comunicare organizaţională prin noile tehnologii, Studiu de caz - Google -

Proiect realizat de: Babii George Andrei


Prof.coordonator: Conf.Univ.Dr. Cristina Leovaridis
Specializarea: Social Media și Marketing Online

Comunicarea reprezintă elementul crucial pentru funcţionarea optimă a oricărei


grupări umane, indiferent de mărimea sau natura sa. Cu toţii facem parte din diferite
organizaţii, nu putem trăii izolaţi pentru că avem nevoia de a socializa.

Ce cuprinde o organizaţie?
● Un grup de fiinţe umane;
● Un scop sau mai multe scopuri de obicei considerate comune membrilor ei.
● Persoanele grupului interacţionează între ele pentru a-şi satisface scopul comun.

În cazul comunicării organizaţionale, aceasta este „un proces, de regulă intenţionat, de


schimb de mesaje intre persoane, grupuri şi niveluri organizatorice din cadrul organizaţiei cu
scopul infăptuirii atat a obiectivelor individuale cat şi a celor colective” ( Stanciu Ștefan &
Mihaela-Alexandra Ionescu, (2008) “Cultură și comportament organizațional”, Editura
Comunicare.ro, București). De calitatea acestei comunicări depinde în mare măsură buna
funcţionare a tuturor segmentelor organizaţiei; am putea spune că rolul comunicării creşte
direct proporţional cu creşterea rolului muncii în echipă şi cu shimbarea tipului de leadership.

Tipurile comunicării organizaționale :

În cadrul companiei se regăsesc mai multe tipuri de comunicare precum cea scrisă sau
orală, verbală sau nonverbală, internă ( formală /informală ) şi externă. În cazul comunicării
interne se întâlnesc comunicarea formală şi cea informală. Comunicarea realizată formal,
respectă structurile organizaţiei, organigrama companiei în timp ce comunicarea informală se
desfăşoară în contextul relaţiilor interpersonale stabilite între angajaţi. Comunicarea
informală se intalneşte cel mai des în cadrul grupurilor de lucru şi poate fi considerată o
caracteristică a leadership-ului informal. Nu de puţine ori liderul informal al grupului este cel
care răspândeşte zvonurile din organizaţie, le investeşte cu semnificaţii şi le transformă, dacă
este cazul, in acţiune. Din punct de vedere pozitiv, acest tip de comunicare ajută la
comunicarea între personalul organizaţiei şi asigură un climat de armonie bazat pe inţelegerea
colaboratorilor, fiind şi un vector de propagare a valorilor organizaţiei. Tot această
comunicare contribuie la difuzarea imaginii pozitive sau negative a organizaţiei in exterior.
Pe de altă parte comunicarea formală este cea care asigură circulaţia fluxului de
informaţii absolute necesare pentru împlinirea obiectivelor organizaţiei şi buna sa
funcţionare: ordine, indicaţii pe linie ierarhică, regulamente. Nerespectarea acestora atrage
sancţiuni (atât în plan colectiv cât și individual) şi poate aduce prejudicii funcţionării
organizaţiei. În cadrul comunicării formale, comunicarea pe canalele ierarhice are loc
ascendentă de la bază spre vârful organizaţiei sau comunicarea de jos în sus, descendentă, de
la vârf spre baza organizaţiei sau comunicarea de sus în jos, şi orizontal, adică între angajaţi
ce aparţin unor departamente diferite sau aceluiaşi departament, dar care se află la acelaşi
nivel ierarhic-comunicarea pe orizontală.
Comunicarea descendentă (de sus în jos) se desfășoară între şefi şi subordonaţi.
Principalul scop al acestei comunicări este de a influenţa, sau modifica comportamentele
subalternilor astfel încât randamentul acestora să crească. În lucrarea intitulată Tratat de
psihologie organizaţional – managerial (2004), autorul identifică următoarele funcţii ale
comunicării descendente respectiv: implementarea scopurilor, strategiilor, obiectivelor
(necesare organizaţiei in vederea bunei desfăşurări a activităţii sau a obţinerii succesului
organizaţional); transmiterea normelor/instrucţiunilor/comenzilor şi a raţiunilor acestora
(informaţii cu privire la modul de realizare a unor sarcini concrete şi la legăturile existente
între unele sarcini şi altele asemănătoare sau diferite desfăşurate în cadrul organizaţiei);
furnizarea informaţiilor cu privire la practice şi proceduri, astfel spus, la politica organizaţiei,
la regulile şi regulamentele existente în ea, la beneficiile şi aranjamentele structurale; -
feedback-uri privind performantele realizate (cuprind mesaje referitoare la evaluarea
rezultatelor obţinute în munca); îndoctrinarea (mesajele menite a-i motiva pe subordonaţi şi,
mai ales, a pune în accord misiunea organizaţiei cu valorile ei culturale, astfel încât angajaţii
să participe nu doar la activităţile productive, ci şi la ceremoniile organizate cu diferite
prilejuri) (Zlate Mielu, (2007), “ Tratat de psihologie organizațional-managerială “, Polirom,
Iași ).
Comunicarea ascendentă (de jos în sus) se formează de la niveluri ierarhice
inferioare spre cele superioare, de la subordonaţi la şefi. Sunt vehiculate informaţii de care
managerii au nevoie în procesul planificării şi conducerii activităţilor. De asemenea,
comunicarea ascendentă satisface nevoia subordonaţiilor de a le fi luate în considerare
revendicările și plângerile. De asemenea, comunicarea de jos în sus cuprinde şi următoarele
aspecte: oferă feedback de către angajaţi, ușurează şi susţine implementarea unor decizii,
încurajează inițiativa unor idei valoroase, valorizează şi motivează angajaţii. Comunicare de
jos în sus poate fi stimulată şi susţinută fie prin sistemul de chestionare de opinii sau prin
sistemul de sugestii.
Scopul comunicării orizontale îl reprezintă coordonarea eforturilor în vederea
realizării propriilor obiective ale departamentelor sau a unor obiective comune ale acestora.
Dat fiind faptul că se întâlnește între persoanele situate la acelaşi nivel ierarhic, ne mai
existând diferenţe de nivel ierarhic, această comunicare capătă un caracter mai relaxat. Acest
tip de comunicare în cadrul organizaţiilor asigură următoarele apecte:
- transmiterea problemelor şi excepţiilor (mesajele conţin informaţii referitoare la
dificultăţile apărute în activităţile curente, ca şi la abaterile de la regulă, de la normal, ceea ce
afectează productivitatea organizaţiei);
- furnizarea sugestiilor pentru îmbunătăţirea activităţii (se referă la orice propunere
menită a contribui la perfecţionarea activităţii, inclusiv la creşterea calităţii sau eficenţei
activităţii);
- realizarea și transmiterea rapoartelor de stare sau de performanţă (prin care
managerii superiori sunt informaţi cu privire la nivelul cantitativ şi calitativ al performanţelor
obţinute, la ritmul realizărilor, o performanţă putând fi realizata înainte de termen, dar şi cu o
oarecare întârziere);
- revendicări şi dispute (acestea sunt mesajele care conţin nemulţumirile, plângerile,
disputele şi conflictele angajaţilor; ele sunt transmise in ideea considerării/cunoaşteri şi, mai
ales, a soluţionării lor). (Stanciu Ștefan & Mihaela-Alexandra Ionescu, (2008) “Cultură și
comportament organizațional”, Editura Comunicare.ro, București )
Funcţiile comunicării organizaţionale:

În comunicare sunt trei funcţii principale legate de trei procese din organizaţie:
producţia, menţinerea şi inovarea. Funcţia de producţie se referă la coordonarea şi controlul
activităţilor legate de crearea de servicii sau bunuri. Practic, acest tip de comunicare cuprinde
instrucţiuni şi proceduri şi se referă la organizarea grupurilor sau rapoarte ale acestora privind
diferitele probleme care apar în timpul activităţii comune. Funcţia de menţinere are în vedere
asigurarea condiţiilor de funcţionare a organizaţiei, adică regulile şi politicile. Acestea pot
influenţa convingerile indivizilor în ceea ce priveşte locul pe care îl ocupă fiecare în
organiztaţie, gradul şi valoarea colaborării sau necesitatea îndeplinirii cerinţelor legate de
activitatea de producţie. Funcţia de inovaţie se ocupă de modificările care apar în cadrul
organizaţiei şi care pot afecta misiunea şi scopurile acestea, valorile şi comportamentul
organizaţional. În acest context comunicarea se poate referi la idei noi, sugestii, recomandări
și multe altele.
O bună comunicare duce la crearea unui sistem de colaborare reciprocă care va
favoriza creșterea organizaţiei spre înfăptuirea obiectivelor propuse, putându-se crea astfel un
climat uman generator de eficienţă şi satisfacţii. Misiunea comunicării în organizaţie este
aceea de a o poziţiona, de a-i conferi o personalitate recunoscută şi o imagine distinctă faţă de
concurenţă. O organizaţie nu va putea să-şi creeze o imagine favorabilă pe piaţă sau în faţa
partenerilor săi de afaceri cât timp cât personalul său nu este suficient informat sau ascultat.
Activitatea managerială însăşi este un proces complex şi continuu de comunicare. O cerinţă
crucială faţă de manager este aceea de a fi un bun comunicator, căci problema reală a
comunicării organizaţionale nu este aceea a implicării sau nu a managerului, ci dacă el
comunică bine sau nu. De el depinde în mare măsură succesul organizaţiei, de modul în care
acesta transmite informaţiile şi de felul încare îi ascultă pe cei din jurul său; pentru că
deosebit de important pentru orice proces de comunicare este ascultarea. Specialiştii propun
şi tehnici de succes în ceea ce priveşte ascultarea. Angajaţii unei organizaţii trebuie să
înţeleagă încotro se îndreaptă aceasta, ei au nevoie să le fie recunoscute competenţele și să fie
ascultaţi. O bună comunicare are un efect pozitiv asupra mediului intern şi, implicit, asupra
imaginii din exterior a organizaţiei.
Studiu de caz: Google

Co-fondatorii Larry Page, preşedinte al departamentului Produse şi Sergey Brin,


preşedinte al departamentului Tehnologie au creat compania Google în septembrie 1998. De
atunci aceasta s-a dezvoltat, ajungând la peste 50.000 de angajaţi în întreaga lume şi având o
echipă de management alcătuită din câţiva dintre profesioniştii în tehnologie cu cea mai mare
experienţă din domeniu.
În prezent Google este recunoscut pe scară largă ca fiind cel mai mare motor de
căutare din lume, lansând conceptul de Alphabet prin care oferă servicii pentru fiecare literă
din alfabet. În 2007, a fost declarată cea mai puternică marcă globală, fiind evaluată la peste
86 de miliarde de dolari, iar în prezent valorează nu mai puțin de 498 miliarde de dolari. În
aceeași perioadă, un sondaj a clasificat Google drept compania americană cu cea mai bună
reputație, mai ales grație modului în care îți tratează angajații. În prezent: compania are peste
1 milion de servere în toată lumea și procesează peste 3.5 miliarde de căutari în fiecare zi.
Departamentele Companiei Google Inc. coincid în mare parte cu acelea ale oricărei
companii multinaționale care activează în domeniul IT: Consiliul de administraţie, Echipa
managerială executivă, Departamentul tehnologic, Departamentul de Produse, Juridic și
Finanțe.

Simboluri :
Simbolurile culturale sunt purtătoare de mesaj sau exprimă filosofia organizaţiei atât
pentru cei din interiorul organizaţiei, cât şi pentru cei din exterior. Ele pot fi formule, cuvinte,
gesturi, imagini sau obiecte care exprimă un aspect semnificativ, oferind înţelesuri comune
membrilor organizaţiilor, permiţându-le să comunice şi să se armonizeze (denumirea firmei,
logo-ul, inscripţionările valorilor după care se ghidează compania).

Googleplex – sediul companiei Google


Sediul central, cunoscut sub numele de Googleplex, se află în Mountain View,
California. Astăzi este unul dintre numeroasele birouri Google din întreaga lume. Deşi
birourile nu sunt identice, tind să aibă în comun câteva elemente esenţiale. Iată câteva lucruri
care se regăsesc într-un spaţiu de lucru Google:
- Zona de relaxare ( fotbal de masa, biliard, ping-pong etc )
- Zona cu laptopuri
- Zona pentru mancare ( tot personalul - 3 mese pe zi gratuite )
- Camere de recreere
- Mijloace de transport rapide ( biciclete, scutere )

Birourile angajaților :
Fiecare angajat este îndemnat să fie el însuși, oferindu-i-se libertatea de a
alege ce să se regăsească pe masa sa de lucru. Astfel, prin crearea unui mediu ambient
relaxant, jovial, sunt reflectate valorile și climatul organizațional al Google. În plus, angajații
au posibilitatea de a veni cu animale ce companie, acestea putând fi lăsate în zone special
amenajate.

Sloganul:
„Don’t be evil” (Nu fi rău) este sloganul informal al companiei Google, sugerat de
către doi dintre angajații companiei (Paul Buchheit – creatorul Gmail și Amit Patel), în cadrul
unei ședințe. Sloganul face referire la marile companii care, de cele mai multe ori, pun pe
primul loc maximizarea profitului pe termen scurt, prin acțiuni ce distrug imaginea de brand.
Filosofia Google este aceea de a stabili o relație de încredere cu partenerii și clienții săi, prin
promovarea sincerității.

Normele formale pe care angajații Google trebuie să le respecte sunt date de


organigramă, de regulamentul de funcţionare, de ordine interioară, manual de organizare,
descrieri de funcţii şi posturi. Prevederile cuprinse în normele formale se referă la
comportamentul pe care angajaţii trebuie să şi-l asume la serviciu, la drepturile şi obligaţiile
lor, la securitatea muncii, relaţiile cu clienţii, prezenţa, confidenţialitatea, evaluarea
performanţelor şi acordarea recompenselor sau sancţiunilor. Aceste norme formale au însă o
importanță mai scăzute comparative cu cele informale.
Normele informale se transmit oral, prin exemple, şi au o mare influenţă asupra
angajaţilor. Ele se referă la relaţia şef/subaltern, la statutul perceput, la performanţă, putere,
transparenţă managerială, lucru în echipă, comunicare, grad de formalism, inovare şi
schimbare. La Google, regulile sunt stabilite după bunul simț al fiecărui angajat. Ce i-a făcut
celebri pe cei de la Google în lumea IT este faptul că orice inginer poate folosi 20% din
timpul său (o zi pe săptămână) pentru a lucra la orice proiect care îl interesează. Iar aceste
procente au dat deja rezultate, benefice tot pentru Google, întrucât unele dintre serviciile noi
ale Google, precum Gmail sau AdSense au provenit de la aceste eforturi independente. Pe
lângă acest lucru, oamenii au libertatea de a lucra în funcție de ritmul lor de productivitate,
astfel încât nu se pune accentul pe un program fix de lucru, ci mai degrabă se urmărește
atingerea obiectivelor într-un ritm controlat de angajat ( unii lucrează de la 7 dimineața până
la 5 dupa-amiaza, iar alții pot sta de la prânz până chiar la miezul nopții cu posibilitatea in
unele facilități de a și dormi în campusul companiei.
De-a lungul anilor, Google a oferit angajaților săi un mediu de lucru cu adevarat unic
și atractiv. În present, Google se află pe prima poziție din topul „100 - cele mai bune locuri de
muncă” din America, dar și din Marea Britanie, acest rezultat datorându-se mediului de lucru
stimulativ și suportului pe care compania îl oferă angajaților săi.
Avantajele de care se bucură angajatii Google din America se păstrează în toate
sediile din lume ale companiei. De exemplu, 90% din angajații din Italia declară că
evenimentele majore din viața acestora sunt sărbătorite în cadrul companiei, iar 96% din
aceștia spun că se simt ca într-o familie alături de colegii de muncă. Unul din obiectivele
companiei este acela de a-i face pe angajați să se distreze la serviciu, drept pentru care, în
sediile Google există pistă pentru biciclete și multe alte locuri de distracție/recreere iar ținuta
este la liberă alegere de către orice angajat, nefiind constrânși de un set anume de reguli. Un
alt aspect important în cadrul comunicării organizaționale la Google este faptul că în fiecare
săptămână sunt organizate întâlniri pe Hangouts cu fondatorii companiei, la care pot participa
toți angajații din lume și sunt încurajați să-și exprime curiozitățile sau problemele. Google
încearcă să elimine ideile precum că doar cei cu funcții importante își pot face auzită vocea,
încât încurajează toți angajații să-și spună nemulțumirile sau sugestiile ori de câte ori este
cazul, bazându-se pe un tip de comunicare ascendentă. Unii angajați au posibilitatea de a
lucra chiar și de acasă, conturând astfel libertatea oferită acestora, iar comunicarea în mare
parte este realizată prin email-uri sau mesaje scrise/video pe Hangouts, însă nivelul de
interacțiune este mult mai mic în comparație cu cel face-to-face.

Confesiunile unor angajați :


Joe Cannella, fost senior account manager: ”În cele din urmă, ajungi să îţi petreci
majoritatea timpului mâncând mâncarea Google, înconjurat de angajaţi ai Google, folosind
echipamente Google, vorbind în acronime Google, trimiţând e-mailuri Google de pe
telefoane ale Goole şi, în cele din urmă, începi să uiţi de lucrurile care sunt independente de
Google, fiecare colţ din viaţa ta este creat pentru a face mai puternică ideea că este absolut
nebunesc să vrei să fii altundeva decât la Google”

Adrian Carballo, fost inginer software la Google: ” În Bay Area, costul traiului este
extraordinar de mare, iar dacă ieşi din campus, nu prea ai ce altceva să faci în afară de muncă
şi ieşiri cu colegii de muncă. Ai într-adevăr mâncare gratis tot timpul, cafenele, săli de sport,
curăţătorii, etc, dar pe măsură ce foloseşti aceste beneficii ajungi să petreci din ce în ce mai
mult din timpul tău la birou. ”

BIBLIOGRAFIE
1) Mark Crowley (2015, septembrie, 04) “ How Google humanizes technology in
the workplace and you can, too “, accesat la data 13.01.2017, de pe
https://www.fastcompany.com/3028812/how-google-humanizes-technology-
in-the-workplace-and-you-can-too
2) Avery Hartmans ( 2017, octombrie, 25) “ What it’s like to work at Google,
according to employees “, accesat la data 12.01.2017, de pe
http://www.businessinsider.com/google-best-things-about-working-at-2016-
8/#google-treats-its-employees-to-parties-and-outings-like-ski-trips-to-
vermont-and-picnics-during-the-summer-1
3) Schmidt Eric & Rosenberg Jonathan, (2014), “ Cum funcționează Google ?“,
Publica, București
4) Christakis Nicholas & Fowler James, (2015), “ CONNECTED : Puterea
surprinzătoare a rețelelor sociale și felul lor în care modelează viața “, Curtea
Veche, București
5) Jill O’Neill, “Communication Google Style: Interactivity and Trust “, accesat
la data 12.01.2017, de pe http://www.infotoday.com/online/jan11/ONeill.shtm
6) Stanciu Ștefan & Mihaela-Alexandra Ionescu, (2008) “Cultură și
comportament organizațional”, Editura Comunicare.ro, București
7) Zlate Mielu, (2007), “ Tratat de psihologie organizațional-managerială “,
Polirom, Iași