51.11.

Albastrul de metilen are proprietăţi:

a. antiseptice,
b. decolorante,
c. cicatrizante.

52.12.Apa oxigenată are proprietăţi:

a. hemostatice,
b. antiseptice,
c. cicatrizante.

53.13.Permanganatul de potasiu:
a. e un antiseptic citofilactic indiferent de concentraţie,
b. se poate utiliza în irigaţii vaginale,
c. are proprietăţi oxidante.

54.14.Cloramina:
a. are acţiune bacteriostatică,
b. are acţiune bactericidă,
c. soluţia 2% are proprietăţi citofilactice.

55.15.Soliţia Dakin:
a. elimină resturile celulare,
b. nu poate fi utilizată în cazul plăgilor profunde,
c. acţionează prin eliminarea de oxigen.

56.16.Nitratul de argint are acţiune:

a. decolorantă,
b. caustică,
c. identică cu a permanganatului de potasiu.

57.17.Soluţia de nitrat de argint se poate utiliza:

a. în profilaxia reumatismului articular acut,
b. în profilaxia oftalmiei gonococice,
c. în profilaxia rahitismului.

58.18.Sublimatul:
a. soluţia 10% e un bun antiseptic,
b. se utilizează frecvent în toate plăgile,
c. e toxic fiind impropriu pentru toaleta mucoaselor.

59.19.Acidul boric:
a. se utilizează exclusiv sub formă de soluţie 1-2%,
b. se utilizează sub formă de cristale sau soluţie 1-2%,
c. e util în tratamentul plăgilor infectate cu pioceanic.

60.20.Bromocetul are proprietăţi:

a. antiseptice,
b. de detergent,
c. hemostatice.
61.21.Bromocetul nu poate fi utilizat:
a. pentru spălarea intrumentelor metalice,
b. pentru toaleta plăgilor,
c. pentru oprirea hemoragiiloe capilare.

62.22.Tabloul clinic local al unei infecţii acute localizate se caracterizează prin:

a. paloare,
b. calor,
c. frison unic, solemn.

63.23.Tabloul clinic local al unei infecţii acute localizate se caracterizează prin:

a. durere,
b. anasarcă,
c. febră.

64.24.Tabloul clinic local al unei infecţii acute localizate se caracterizează prin:

a. alterarea stării generale,
b. roşeaţă,
c. fluctuenţă în caz de flegmon.

65.25.Manifestările generale ale unei infecţii acute localizate se caracterizează prin:

a. durere,
b. anasarcă,
c. un placard roşu-închis.

66.26.Semnele locale în infecţia acută chirurgicală localizată sunt:

a. rubor, calor, tumor, dolor, function lesa, limfangită, febră,
b. rubor,calor,tumor,dolor,function lesa,limfangită,
c. rubor,calor,tumor,function lesa,limfangită, alterarea stării generale, fluctuenţă.

67.27.Semnele generale în infecţia acută chirurgicală localizată sunt:

a. febră,frison, alterarea stării generale,
b. febră,frison,alterarea stării generale, function lesa,
c. nu apar manifestări generale.

68.28.Foliculitele sunt:
a. infecţii stafilococice cu caracter necrozant ale foliculului pilos şi glandelor sebacee,
b. infecţii stafilococice a glandelor sudoripare,
c. infecţii stafilococice ale foliculului pilos.

69.29.Hidrosadenita este:
a. o infecţie stafilococică cu caracter necrozant a foliculului pilos şi a glandelor
sebacee,
b. infecţie stafilococică a glandelor sudoripare,
c. o infecţie stafilococică a foliculului pilos.

70.30.Furunculul este:
a. o infecţie stafilococică cu caracter necrozant a foliculului a pilos şi glandelor
sebacee,
 b. o infecţie stafilococică a glandelor sudoripare,
c. o infecţie stafilococică a foliculului pilos.

71.31.Foliculita poate fi localizată:

a. în vestibulul nazal,
b. pe pielea glabră,
c. la nivelul genelor.

72.32.Foliculitele se caracterizează prin:

a. pustule inflamatorii centrale de un fir de păr,
b. placard cutanat sub care se dezvoltă un proces flegmonos intens,masiv,
c. mai multe focare inflamatorii localizate în axilă, în stadii de evoluţie diferite.

73.33.Carbunculul se caracterizează prin:

a. pustule inflamatorii centrate de un fir de păr,
b. placard cutanat sub care se dezvoltă un proces flegmonos intens,masiv,
c. mai multe focare inflamatorii localizate în axilă, în stadii de evoluţie diferite.

74.34.Hidrosadenita se caracterizează prin:

a. pustule inflamatorii centrate de un fir de păr,
b. placard cutanat sub care se dezvoltă un proces flegmonos intens,masiv,
c. mai multe focare inflamatorii localizate în axilă, în stadii de evoluţie diferite.

75.35.Tratamentul în foliculită costă în:

a. deschiderea pustulelor,
b. penicilina,
c. unguente cu neomicină.

76.36.Burbionul este:
a. ţesut purulent, necrotic,
b. membrana piogenă a abcesului rece,
c. cremos,nefetid,gălbui,

77.37.Furunculul se caracterizează prin:

a. flictenă cu conţinut seros,
b. aspect de fluture,
c. eliminarea unei secreţii purulente atunci când se sparge flictena.

78.38.Sunt complicaţii ale furunculozei:

a. erizipelul,
b. tromboflebita aseptică,
c. septicemia.

79.39.Tratamentul furunculului constă în:

a. incizarea colecţiei şi apoi aplicarea de prişniţe locale cu alcool,
b. incizia colecţiei,
c. ” stoarcerea burbionului“.

80.40.Tratamentul furunculului constă în:

a. antibiotice atât în perioada de debut, cât şi ulterior,
b. ” stoarcerea burbionului“ dacă nu e vorba de un furuncul localizat la nivelul feţei,
d. prişniţe cu alcool în perioada de debut.
81.1.Insuficienţa respiratorie acută este:
a. caracterizată prin incapacitatea inimii de a face funţiei sale de pompă,
b. caracterizată prin incapacitatea plămânilor de a face faţă schimburilor de gaze exclusiv
în condiţii de efort,
c. caracterizată prin incapacitatea plămânilor de a face faţă schimburilor de gaze în
condiţii de efort şi repaus.

82.2.Sunt cauze de insuficienţă respiratorie acută:

a. intoxicaţiile cu corozive,
b. infarctul miocardic,
c. ascitele puţin voluminoase.

83.3.Sunt cauze de insuficienţă respiratorie acută:

a. supraponderea,
b. traumatismele cranio-cerebrale,
c. hipersalivaţia.

84.4.Sunt cauze de insuficienţă respiratorie acută:

a. bronşita cronică,
b. fisura de capişon radial,
c. intoxicaţia cu barbiturice.

85.5.Sunt cauze de insuficienţă respiratorie acută:

a. valvulopatiile compensate,
b. edemul pulmonar acut,
c. cordul pulmonar acut.

86.6.Sunt cauze de insuficienţă respiratorie acută:

a. oxigenoterapia corectă,
b. meningo-encefalita,
c. accidentele vasculare cerebrale.

87.7.Insuficienţa raspiratorie acută se caracterizează prim:

a. cianoză,
b. polipnee în cea produsă prin criza de astm
bronşic,
c. hipersonoritate în cea produsă prin
pneumonie.

88.8.Durerea precodială este caracteristică pentru:

a. bronşite,
b. pneumotoraxul spontan,
c. infarctul miocardic.

89.9.Ralurile crepitante pot fi asemănate cu :

a. zgomotul produs prin frecarea între degete a unei şuviţe de păr,
b. zgomotul produs când se suflă într-un tub de sticlă plin cu apă,
c. ţiuitul vântului.

90.10.Ralurile sibilante pot fi asemănate cu:

a. zgomotul produs prin frecarea între degete a unei şuviţe de păr,
 b. zgomotul produs când se suflă într-un tub de sticlă plin cu apă,
c. ţiuitul vântului.

91.11.Ralurile subcrepitante pot fi asemănate cu:

a. zgomotul produs prin frecarea între degete a unei şuviţe de păr,
b. zgomotul produs când se suflă într-un tub de sticlă plin cu apă,
c. ţiuitul vântului.

92.12.Pentru a împiedica căderea limbii înapoi la un bolnav cu insuficienţă respiratorie

acesta trebuie să fie aşezat în:
a. decubit lateral cu capul în hiperflaxie,
b. decubit dorsal cu capul în hiperflaxie,
c. decubit dorsal cu capul în hiperextensie.

93.13.În cazul inundării căilor aeriene cu lichid de vărsătura primul gest este:
a. administrarea unui antiemetic,
b. înclinarea laterala a capului,
c. tracţiunea limbii.

94.14.Pentru a favoriza eliminarea secreţiilor se pot utiliza următoarele metode:

a. drenaj postural ventral,
b. aspirare cu canul Guedel,
c. aspirare cu seringa Guyon.

95.15.Pentru a favoriza eliminarea corpilor străini pătrunşi în căile respiratorii se pot

efectua următoarele manevre:
a. apăsarea diafragmului de sus în jos,
b. apăsarea diafragmului de jos în sus,
c. lovituri cu palma în regiunea plexului solar.

96.16.Pentru a favoriza eliminarea corpilor străini pătrunşi în căile respiratorii se pot

efectua următoarele manevre:
a. lovituri cu palma în regiunea interscapulo- vertebrală,
b. lovituri cu palma în regiunea occipitală,
c. lovituri cu palma în regiunea pleuxului solar.

97.17.Sonda a ajuns în faringe atungi când a fost introdusă cu o lungime egală cu cea
dintre:
a. ochi şi gură,
b. aripa nasului şi cartilajul cricoid,
c. aripa nasului şi lobul urechii.

98.18.Debitul de administrare a oxigenului este de:

a. 6-8 l/min,
b. 16-18 l/min,
c. 26-28 l/min.

99.19.Stimularea medicamentoasă a centrilor respiratori se poate face cu:

a. karion,
b. morfină,
 c. papaverină.

100.20.Stimularea medicamentoasă a centrilor respiratori se poate face cu:

a. hemisuccinat de hidrocortizon,
b. tavegyl,
c. cofeină.