Sunteți pe pagina 1din 5

TEST 14

51.131.Abcesul rece spre deosebire de abcesul cald:


a. este o colecţie slab delimitată,
b. nu prezintă semnele inflamaţiei acute,
c. are evoluţie cronică.

52.132.Puroiul din abcesul rece este:


a. subţire,gălbui,cu resturi cazeoase,
b. gros,verzui, cu resturi cazeoase,
c. subşire, maroniu, cu resturi cazeoase.
53.133.Tratamentul general în abcesul rece constă în administrarea de:
a. HIN,
b. penicilină,
c. metronidazol.

54.134.Cea mai frecventă localizare a adenopatiei tuberculoase este:


a. inghinală,
b. latero-cervicală,
c. retroperitoneală.

55.135.Prin anestezie înţelegem:


a. metodele şi tehnicile medicale ce înlătură anxietatea,
b. metodele şi tehnicile medicale care înlătură durerea, dar nu şi reacţiile ce pot
apare la durere,
c. metodele şi tehnicile medicale care înlătură durerea şi reacţiile la durere.

56.136.Medicaţia administrată ca preanestezie are ca scop:


a. instalarea anesteziei cu doze reduse de anestezic,
b. instalarea anesteziei cu doze crescute de anestezic,
c. accentuarea reflexelor vegatative, în special a celor vagale.

57.137.Anestezia locală este produsă prin:


a. blocarea transmiterii centripete,
b. contactul substanţelor anestezice pe receptorii periferici ai substanţelor nervoase,
c. pierderea conştienţei.

58.138.Anestezia de conducere este produsă prin:


a. blocarea transmiterii centripete,
b. contactul substanţelor anestezice pe receptorii periferici ai substanţelor nervoase,
c. pierderea conştienţei.

59.139.Anestezia generală este produsă prin:


a. blocarea transmiterii centripete,
b. contactul substanţelor anestezice pe receptorii periferici ai substanţelor nervoase,
c. pierderea conştienţei.

60.140.Anestezia locală de contact se poate realiza prin:


a. refrigerarea cu Kelen,
b. administrare de diazepam,
c. administrare de narcotan.

61.141.Anestezia locală de contact se poate realiza prin:


a. administrare de cocaină,
b. administrare de xilocaină,
c. administrare de protoxidul de azot.

62.142.Anestezia prin infiltraţie se realizează prin:


a. administrare de novocaină,
b .administrare de morfină,
c. administrare de ciclopropan.

63.143.Anestezia prin infiltraţie se poate realiza cu:


a. eter,
b. xilină,
c. kelen.

64.144.Sunt incidente şi accidente locale ale anesteziei prin infiltraţie:


a. inţeparea locală a tegumentului,
b. lezarea trunchiurilor nervoase,
c. ischemia cardiacă.

65.145.Sunt incidente şi accidente locale ale anesteziei prin infiltraţie:


a. apariţia cu întârziere a anesteziei,
b. cefalea,
c. echimozele.

66.146.Anestezia locală necesită:


a. supravegherea bolnavilor pentru a depista primele manifestări ale sensibilităţii,
b. administrarea preventivă a oxigenului , după efectuarea premedicaţiei.
c. pregătirea la îndemână a aparatului de resuscitare.

67.147.Anestezia tronculară se realizează prin introducerea substanţei anestezice:


a. astfel încât să realizeze blocarea conducerii nervoase pe o zonă inervată de un
plex nervos,
b. în vecinătatea unui trunghi nervos,
c. în lichidul cefalorahidian.

68.148.Rahianestezia:
a. constă în injectarea unei cantităţi mici de anestezic în spaţiul peridural plasând
acul între ligamentul galben şi dura mater,
b. constă în injectarea unei cantităţi reduse de anestezic în lichidul cefalorahidian
după care s-a plasat acul dincolo de dura mater,
c. constă în injectarea unei cantităţi reduse de anstezic între arahnoidă şi pia
mater.

69.149.Anestezia peridurală.
a. constă în injectarea unei cantităţi mici de anestezic în spaţiul peridural plasând
acul între ligamentul galben şi dura mater,
b.constă în injectarea unei cantităţi reduse de anestezic în lichidul cefalorahidian
după ce s-a plasat acul dincolo de dura mater,
c.constă în injectarea unei cantităţi reduse de anestezic între arahnoidă şi pia mater.

70.150-Premedicaţia în caz de rahianestezie constă în administrarea de:


a. acetilcolină, diazepam,miofilin,
b. atropină, dicarbocalm, mialgin,
c. atropină, diazepam, mialgin.

71.151.Poziţia pacientului pentru rahianestezie va fi de:


a. decubit lateral,
b. decubit ventral,
c. şezândă.

72.152.Rahianestezia se va face preferabil prin puncţionarea spaţiului:


a. T2-T3,
b. L2-L3,
c. S2-S3.

73.153.Ca reper pentru efectuarea rahianesteziei se foloseşte:


a. linia ce uneşte claviculele,
b. linia ce uneşte ischioanele,
c. linia ce uneşte crestele iliace.

74.154.Sunt incidente şi accidente ale rahiansteziei:


a. scurgerea de lichid cefalorahidian pe ac,
b. înţeparea unei rădăcini rahidiene,
c. înţeparea ventriculilor cerebrali.

75.155.Sunt incidente şi accidente ale rahianesteziei:


a. hipertensiunea arterială,
b. hipotensiunea arterială,
c. greaţă, vărsături.

76.156.Sunt incidente şi accidente ale rahianesteziei:


a. cefalea,
b. scurgerea de sânge pe ac,
c .hiperhidratarea.

77.157.Rahianestezia este indicată:


a. la bolnavii hipovolemici,
b. în chirurgia abdomenului inferior,
c. în neurochirurgie, în caz de tumori cererale.

78.158.Rahianestezia este contraindicată în:


a. miastenie,
b. tratament cu anticoagulate,
c. intervenţii pe membrele inferioare.

79.159.Rahianestezia este contraindicată în:


a. la cei cu poliomielită,
b. în chirurgia perineului,
c. în infecţii ale tegumentului abdominal.

80.160.Rahianestezia este contraindicată în:


a. la cei cooperanţi,
b. la cei necooperanţi,
c. la cei cu leziuni ale măduvei.

81.61.Edemul pulmonar acut cardiogen poate fi determinat de:


a. hipertensiunea arterială,
b. hiperetensiunea portală,
c. sindrom de şa goală.

82.62.Edemul pulmonar acut lezional poate fi determinat de :


a. intoxicaţia cu diazepam,
b. intoxicaţia cu CO2,
c. infecţii urinare.

83.63.Edemul pulmonar acut lezional poate fi determinat de:


a. encefalite acute,
b. bronhoalveolita de deglutiţie,
c. cardiopatii valvulare.

84.64.Edemul pulmonar acut se caracterizează prin:


a. raluri ronflante,
b. bradicardie,
c. ortopnee.

85.65.Edemul pulmonar acut se caracterizează prin:


a. dispnee severă,
b. raluri sibilante,
c. turgescenţa jugularelor.

86.66.Edemul pulmonar acut nu se caracterizează prin:


a. anxietate,
b. bradicardie,
c. creşterea tensiunii arteriale.

87.67.Poziţia indicată pentru pacienţii cu edem pulmonar acut este:


a. poziţia Trendelenburg,
b. poziţie de decubit dorsal,
c. poziţie şezândă cu gambele atârnând la marginea patului.

88.68.Tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen cu tensiune arterială normală


se face prin:
a. venesecţie în infarct miocardic acut,
b. ventilaţie mecanică,
c. administrarea de nitroglicerină sublingual.

89.69.Tratamentul edemului pulmonar acut de origine infecţioasă cronstă în


administrarea de:
a. morfină,
b. hemisuccinat de hidrocortizon,
c. diureză osmotică.

90.70.Tratamentul edemului pulmonar acut de origine neurologică se realizează cu:


a. morfină,
b. deslanozid,
c. diureză osmotică.

91.71.Tratamentul în cazul bolnavilor cu edem pulmonar acut apărut ca urmare a


înecului în apă de mare se poate face prin:
a. sângerare,
b. administrare de diuretice,
c. oxigenoterapie.

92.72.Tabloul clinic în embolia pulmonară se caracterizează prin:


a. bradicardie,
b. anxietate,
c. hipertensiune arterială.

93.73.Tabloul clinic în embolia pulmonară acută se caracterizează prin:


a. spută hemoptică,
b. spută perlată,
c. spută purulentă.

94.74.Tratamentul emboliei pulmonare constă în:


a. insuflaţia de aer retroperitoneal,
b. administrarea de heparină sau adrenostazin,
c. administrarea de analgezice.

95.75.Durerea din infarct miocardic are următoarele caracteristici:


a. localizarea tipică în epigastru,
b. cel mai frecvent e descrisă ca o durere în punct fix,
c. durerea poate iradia în mandibulă.

96.76. Durerea din infarct miocardic durează:


a. mai puţin de 30 minute,
b. peste 30 minute,
c. între 5 secunde şi 20 minute

97.77. Tabloul clinic în infarctul miocardic se carecterizează:


a. transpiraţii reci,
b. hipertensiune arterială,
c. senzaţie de moarte iminentă.

98.78. Nu sunt caracteristice pentru infarct miocardic:


a. oligurie,
b. pozitia antalgică în decubit ventral,
c. tegumentul rece şi umed.

99.79. Durerea din infarct miocardic nu se poate combate cu:


a. fortral,
b. nitroglicerină,
c. dextran.

100.80. Pentru prevenirea complicaţiilor tromboembolice în infarct miocardic se


administrează:
a. heparină,
b. adrenostazin,
c. xilină.

S-ar putea să vă placă și