TEST 13

51.91.Focarul septicemic:
a. este locul unde agentul patogen se multiplică,
b. este locul de unde agentul patogen se revarsă în sânge în mod continuu sau periodic,
c. se confundă întotdeauna cu poarta de intrare.

52.92.Focarele septicemiei:
a. se sterilizează uşor prin administrare de antibiotice,
b. administrarea unui antibiotic conform antibiogramei este cel mai eficient mijloc de tartament al focarelor septicemice,
c. se tratează eficient prin exereză sau evacuare şi drenaj chirugical.

53.93.Metastazele septice reprezintă:

a. focare exogene de infecţie,
b. embolii microbiene localizate în viscere,
c. diseminări la distanţă a celulelor atipice.

54.94.Septicemia se caracterizează prin:

a. febră neregulată,
b. HTA,
c. deviere la dreapta a formulei leucocitare.

55.95.Septicemia se caracterizează prin:

a. bradicardie,
b. hiperorexie,
c. tendinţă la colaps.

56.96.Hemocultura se recoltează cel mai frecvent din sânge:

a. venos,
b. capilar,
c. arterial.

57.97.Tratamentul septicemiei constă în:

a. administrarea de antibiotice bacteriostatice,
b. asanarea focarului septic,
c. administrarea de vaccinuri cu germeni atenuaţi.

58.98.Tratamentul septicemiei constă în:

a. toaleta chirurgicală a focarului septic
b. administrarea de corticoizi înaintea efectuării unei endoscopii,
c. administrarea de medicamente catabolizante.

59.99.În septicemie antibioticele se administrează de preferat:

a. oral,
b. intramuscular,
c. intravenos.

60.100.Tratamentul septicemiei constă în:

a. tratarea chirugicală a focarelor septice secundare,
b. catabolizante,
c. vitaminoterapie.

61.101.Profilaxia septicemiilor se face:

a. prin administrarea de antibiotice intramuscular pentru orice infecţie , inclusiv pentru foliculite,
b. prin corticoterapie la persoanele cu boli debilizante,
c. prin respectarea regulilor de asepsie şi antisepsie, în timpul manevrelor medicale.

62.102.Profilaxia septicemiilor se face:

a. prin respectarea regulilor de asepsie şi antisepsie, în timpul manevrelor chirurgicale,
b. asanarea tardivă a amigdalelor în caz de amigdalită flegmonoasă,
 c. tratamentul corect al plăgilor infectate.

63.103.Gangrena gazoasă este o infecţie cu:

a. germeni anaerobi,
b. germeni aerobi,
c. ambele răspunsuri sunt adevărate.

64.104.Gangrena gazoasă se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

a. evoluţie spontană favorabilă,
b. producerea de gaze,
c. gangrenă puţin extinsă a ţesuturilor.

65.105.Cei mai frecvenţi germeni ce produc gangrena gazoasă sunt:

a. clostridium perfringens,
b. stafilococul aureu,
c. bacteroides fragilis.

66.106.Condiţiile favorizante ale apariţiei gangrenei gazoase sunt:

a. fracturile închise,
b. arsuri întise,
c. infecţiile anale.

67.107.Tabloul clinic în gangrena gazoasă se caracterizează prin:

a. edem palpebral,
b. miros fetid,
c. crepitaţii osoase.

68.108.Tabloul clinic în gangrena gazoasă se caracterizează prin:

a. plagă cu secreţie brun-maronie, amestecată cu gaze,
b. frison unic, solemn,
c. bradicardie.

69.109.Tegumentele unui pacient cu gangrenă gazoasă sunt iniţial:

a. reci,
b. lucioase,palide
c. cianotice,marmorate.

70.110.Tratamentul chirurgical al gangrenei gazoase constă în:

a. efectuarea unei incizii astfel încât să se respecte în primul rând criteriul estetic,
b. plăgile trebuie suturate,
c. plăgile vor fi lăsate larg deschise.

71.111.Tratamentul chirurgical al gangrenei gazoase constă în:

a. spălare abundentă cu apă oxigenată,
b. dezarticulaţia este obligatorie,
c. deschiderea largă a focarului infecţios.

72.112.Tratamentul general în gangrena gazoasă constă în:

a. reechilibrare hidroelectrică şi acidobazică,
b. vaccinoterapie antigangrenoasă,
c. seroterapie antigangrenoasă.

73.113.Tratamentul general în gangrena gazoasă constă în:

a. administrare de penicilina G,
b. oxigen şi mincortid,
c. metronidazol.

74.114.Serul antigangrenos se administrează:

a. subcutanat,
b. intradermic,
c. intravenos.
75.115.Serul antigangrenos se administrează:
a. perilezional,
b. intraarticular,
c. intramuscular,

76.116.Infecţia cărbunoasă la om se localizează cel mai frecvent la nivel:

a. digestiv,
b. pulmonar,
c. cutanat.

77.117.Cărbunele cutanat apare mai frecvent la:

a. turnători,
b. ciobani,
c. tăbăcari.

78.118.Leziunea caracteristică pentru antrax este:

a. macula,
b. papula,
c. pustula.

79.119.Pustula cărbunoasă se caracterizează prin faptul că:

a. este însoţită de o durere intensă,
b. zona necrotică este situată periferic şi are coloare neagră,
c. prezintă un inel marginal de vezicule.

80.120.Pustula cărbunoasăse caracterizează prin faptul că:

a. edemul perilezional este nedureros,
b. edemul este localizat preponderent în zonele cu ţesut conjunctiv lax slab reprezentat,
c. edemul este discret în cărbunele feţei şi gâtului.

81.41.Sângele din hemoptizie este:

a. de culoare roşu închis, cu resturi alimentare,
b. de culoarea zaţului de cafea, digerat,
c. de culoare roşu aprins, aerat.

82.42.Hemoptiziile mari determină:

a. roşeaţă,
b. tahicardie,
c. creşterea tensiunii arteriale.

83.43.Hemoptiziile mari determină:

a. paloare,
b. lombalgii,
c. scăderea tensiunii arteriale.

84.44.La bolnavii cu hemoptizie punga cu gheaţă se poate aplica:

a. pe zona lombară,
b. în regiunea sternală,
c. în regiunea occipitală.

85.45.În hemoptizie se pot administra:

a. morfină,
b. calmotusin,
c. vitamina C.

86.46.În hemoptizie se pot administra:

a. adrenostazin,
b. anghirol,
c. acetilcolină.
87.47.În caz de hemoptizie se administrează:
a. sânge izogrup, Rh negativ,
b. sânge izogrup,izo Rh,
c. lichide calde.

88.48.Pneumotoraxul spontan apare în:

a. în angine,
b. tuse convulsivă,
c. tuberculoză renală.

89.49.Pneumotoraxul spontan apare în:

a. tuberculoză pulmonară,
b. datorită plăgilor penetrante lombare,
c. în bronşiectazii.

90.50.Pneumotoraxul se caracterizează clinic prin:

a. dureri toracice sub formă de jenă,
b. dureri toracice sub formă de lovitură de pumnal,
c. cianoză.

91.51.Pneumotoraxul se caracterizează clinic prin:

a. bombarea hemitoracelui interesat,
b. şoc peritoneal,
c. bradicardie.

92.52.În pneumotorax se administrează de urgenţă :

a. anticoagulante,
b. anxiolitice,
c. nitroprusiat de natriu.

93.53.În pneumotorax se administrează de urgenţă:

a. oxigen,
b. chinidină,
c. codeină.

94.54.Termenul de bronhopneumopatie obstructivă cronică acutizată nu se referă la:

a. bolnavii cu emfizem pulmonar,
b. bolnavii cu bronşită cronică,
c. bolnavii cu bronşită acută.

95.55. Decompensarea cardiacă a BPOC se poate asocia cu:

a. hepatomegalie,
b. paloare,
c. creşterea memoriei şi ideaţiei.

96.56. Decompensarea cardiacă a BPOC se poate asocia cu :

a. jugulare turgescente,
b. extrasistole,
c. bradicardie.

97.57.În BPOC decompensat se administrează de urgenţă:

a. propranolol,
b. hemisuccinat de hidrocortizon,
c. tonicardiace.

98.58.În BPOC decompensat de administrează:

a. antibiotice,
b. antiemetice,
c. vasodilatatoare cerebrale.

99.59.În BPOC se administrează:

 a. anticoagulante,
b. sulfat de bariu,
c. venostat.

100. 60.Semnele de probabilitate în caz de fractură sunt:

a. durerea cu caracter constrictiv, ca de gheară,
b. echimozele,
c. crepitaţiile osoase.