TEST 15

51.171.În sutura chirurgicală trebuie respectate următoarele principii:

a. sutura per primam pentru plăgi recente, curate,neanfractuoase,
b. sutura per secundam pentru plăgi infectate,
c. sutura per primam pentru plăgi infectate.

52.172.Prin surjet se înţelege:

a. sutură prin fire separate,
b. sutură discontinuă în “U”,
c. sutură continuă.

53.173.Indicaţiile cauterizării sunt:

a. negi vulgari,
b. nevi pigmentari,
c. polipi.

54.174.Indicaţiile cauterizării sunt:

a. tumori melanice,
b. realizarea hemostazei,
c. distrugerea unor ţesuturi inflamate.

55.175.Electrocauterizarea:
a. poate produce necroze,
b. creează o barieră ce împiedică răspândirea germenilor infecţioşi,
c. se poate folosi şi atunci când se realizează anestezia cu cu eter, kelen.

56.176.Criocauretizarea este utilizată pentru tratamentul:

a. polipilor intestinali,
b. angioamelor superficiale,
c. peritonitelor purulente.

57.177.Cauterizarea cu nitrat de argint este utilă pentru:

a. papilomatoze,
b. a distruge ţesutul de granulaţie,
c. în plăgile vechi care nu au tendinţă să se cicatrizeze.

58.178.Avantajele catgutului sunt:

a. rezistenţă mare,
b. sterilizare dificilă,
c. este resorbabil.

59.179.Dezavantajele catgutului sunt:

a. rezistenţă mare,
b. sterilizare dificilă,
c. este resorbabil.

60.180.Avantajele firelor de nailon pentru sutură sunt:

a. rezistenţă mare,
b. sterilizare dificilă,
c. este resorbabil.

61.181.Drenajul este o metodă chirurgicală din care:

a. se evacuează o anumită secreţie patologică,
 b. se evacuează exclusiv secreţiile fiziologice,
c.se introduc în cavităşile neoformate soluţii antiseptice.

62.182.Pentru ca drenajul să fie eficient e necesar ca drenul:

a. să fie aşezat în porţiunea cea mai sus a leziunii,
b. să fie plasat în contact cu formaţiunile vasculare,
c. să fie adaptat consistenţei fluidului.

63.183.Pentru ca drenajul să fie eficient e necesar ca drenul:

a. să fie bine fixat la tegument,
b. să aibă un traiect cât mai lung,
c. să fie menţinut maxim 48 ore, indiferent de natura afecţiunii.

64.184.Tubul de dren poate fi îndepărtat dacă:

a. secreţiile sunt seropurulente,
b. cavitatea drenată a diminuat până aproape la dispariţie,
c. secreţiile au crescut cantitativ.

65.185.În cazul efectuării unei puncţii simple pentru evacuarea unei colecţii patologice
superficiale:
a. trocarul se introduce paralel cu tegumentele ce acoperă colecţia,
b. trocarul se introduce în zona de minimă fluctuenţă,
c. anestezia locală este întotdeauna necesară.

66.186.Pentru toracocenteză e indicat ca pacientul să stea:

a .în poziţie şezândă,
b. în poziţie decubit ventral,
c. în poziţie Trendelenburg.

67.187.Prin paracenteză se înţelege puncţionarea:

a. cavităţii pleurale,
b. cavităţii peritoneale,
c. timpanului.

68.188.Locul de elecţie al paracentezei abdominale este la jumătatea distanţei dintre:

a. sacru şi spina iliacă anterosuperioară,
b. pube şi spina iliacă anteroseperioară,
c. ombilic şi spina iliacă antero-superioară.
69.189.În hemoragia arterială sângele exteriorizat este:
a. roşu deschis, ţâşnind sincron cu bătăile inimii,
b. roşu închis , exteriorizat cu presiune constantă,
c. difuz.

70.190.În hemoragia venoasă sângele exteriorizat este:

a. roşu deschis, ţâşnind sicron cu bătăile inimii,
b. roşu închis, exteriorizat cu presiune constantă,
c. difuz.

71.191.În hemoragia capilară sângele exteriorizat este:

a. roşu deschis, ţâşnind sincron cu bătăile inimii,
b. roşu închis, exteriorizat cu presiune constantă,
c. difuz.

72.192.Hemoragia externă este cea în care sângele:

a. se scurge în afară printr-o soluţie de continuitate tegumentară,
b. se acumulează într-o cavitate normală a organismului,
 c. hemoragia dintr-un organ cavitar este urmată întotdeauna de eliminarea sângelui
la exterior pe o cale naturală.

73.193.Hemoragia internă este cea în care sângele:

a. se scurge în afară printr-o soluţie de continuitate tegumentară,
b. se acumulează într-o cavitate normală a organismului,
c. hemoragia dintr-un organ cavitar este urmată întotdeauna de eliminarea sângelui
la exterior pe o cale naturală.

74.194.Hemoragia interiorizată este ce în care sângele:

a. se scurge în afară printr-o soluţie de continuitate tegumentară,
b. se acumulează într-o cavitate normală a organismului,
c. hemoragia dintr-un organ cavitar este urmată întotdeauna de eliminarea sângelui
la exterior pe o cale naturală.

75.195.Acumularea sângelui în cavitatea pleurală se numeşte:

a. hemopericard,
b. hemoperitoneu,
c. hemotorax.

76.196.Acumularea sângelui în cavitatea pleurală se numeşte:

a. hemopericard,
b. hemoperitoneu,
c. hemotorax.
77.197.Acumularea sângelui în cavitatea peritoneală se numeşte:
a. hemopericard,
b. hemoperitoneu,
c. emotorax.

78.198.Hemoragia mucoasei nazale se numeşte:

a. hemoptizie,
b .epistaxis,
c. melenă.

79.199.Hemoragia de la nivelul arborelui respirator se numeşte:

a. hemoptizie,
b. epistaxis,
c. melenă,

80.200.Hemoragia de la nivelul aparatului digestiv exteriorizată prin defecaţie se

numeşte:
a. hemoptizie,
b. epistaxis,
c. melenă.

81.81. Pentru prevenirea apariţiei hiperexcitabilităţii miocardului în infarct miocardic

se administreaza:
a. isoket,
b. trombostop,
c. xilină.

82.82. Sunt indicate în infarct miocardic acut:

a. repausul absolut la pat,
b. alimentaţia hiperlipidică,
c. administrarea medicamentelor cu punctualitate
83.83. Tabloul clinic în encefalopatia hipertensivă se caracterizează prin:
a. stare confuzională,
b. acufene,
c. fotofobie.

84.84. Pentru combaterea edemului cerebral se pot administa:

a. furosemid fiole administrate intravenos,
b. perfuzie cu glucoză 5%,
c. sulfat de magneziu 25 % administrat intravenos foarte rapid.

85.85. Sunt cauze ale tamponadei cardiace:

a. anevrismul disecant de aortă,
b. ruptura de atriu,
c. tuberculoza pulmonară.

86.86. Tratamentul de urgenţă în cazul plăgilor cardiace penetrante prin lovitura de

cuţit constă în:
a. extragerea cuţitului,
b. interzicerea extragerii cuţitului,
c. administrarea de anticoagulate.

87.87. Tabloul clinic în tamponada cardiacă se caracterizează prin:

a. turgescenta jugularelor,
b. creşterea ariei matităţii cardiace,
c. durere abdominală.

88.88. Tabloul clinic în tamponada cardiacă se caracterizează prin:

a. reducerea ariei matităţii cardiace,
b. puls mic, paradoxal,
c. lombalgii.

89.89. Resuscitarea cardio-respiratorie se face respectând următoarea succesiune a

timpilor de execuţie:
a. luxarea mandibulei înainte , pensarea nasului, eliberarea căilor respiratorii,
hiperextensia capului,
b. pensarea nasului, luxarea mandibulei înainte, hiperextensia capului, eliberarea
căilor respiratorii,
c. hiperextensia capului, eliberarea căilor respiratorii, luxarea mandibulei înainte,
pensarea nasului.

90.90. Frecvenţa cu care se insuflă aerul în plămânii victimei este de:

a. 5-10 / minut,
b. 16 / minut,
c. 60 / minut.

91.91. La un bolnav cu trismus se poate efectua respiraţie artificială prin tehnica:

a. gură la nas,
b. gură la gură,
c. ambele răspunsuri sunt adevărate.

92.92. Raportul dintre insuflarea de aer şi comprimarea sternului în cazul resuscitării

cardio-respiratorii e de:
a. 1/ 15,
 b. 1 / 10,
c. 1 / 5.

93.93. Durerea în angina pectorală are caracter:

a. de constricţie,
b. de furnicături,
c. de durere în punct fix.

94.94. O durere precordială indicată cu un deget este caracteristică pentru:

a. angina pectorală,
b. infarctul miocardic,
c. nevroza cardiacă.

95.95.Durerea din angina pectorală poate iradia în:

a. membrul inferior stâng,
b. umăr,
c. hipocondrul drept.

96.96. Durerea din angina pectorală e declanşată cel mai frecvent de:
a. repaus alimentar,
b. efort fizic,
c. temperatură ambiantă adecvată.

97.97. Atitudinea de “spectatori de vitrina” este caraceristică pentru:

a. hipertensiunea arterială,
b. angina pectorală,
c. varicele voluminoase.

98.98. Tratamentul de urgenţă în angina pectorală presupune:

a. administrarea de dipiridamol,
b. administrare de aspirină,
c. administrare de nitroglicerină.

99.99. Tratamentul de urgenţă în angina pectorală presupune:

a. administrare de nitrit de amil,
b. oprirea imediată a efortului,
c. administrare de fenobarbital

100.100. În cazul unui pacient cu angină pectorală alimentaţia trebuie să fie:

a. hipercalorică, hipolipidică, hiperglucidică,
b. hipocalorică, hipoglucidică,
c. hipocalorică, hiperlipidică.