TEST 17

51.251.Aglutinina este:
a. un antigen natural fixat pe eritrocit,
b. un anticorp natural fixat pe eritrocit,
c. un anticorp natural ce se găseşte liber în serul sanguin.

52.252.Proba Oehlecker:
a. este o probă de compatibilitate in vitro,
b. este o probă de compatibilitate in vivo,
c .ambele afirmaţii sunt false.

53.253.În caz de exsanguinotransfuzie pentru ca sângele să fie schimbat în proporţie

de 95% trebuie administrat minim:
a. de 2 ori cantitatea masei sanguine a pacientului,
b. de 3 ori cantitatea masei sanguine a pacientului,
c. de 5 ori cantitatea masei sanguine a pacientului.

54.254.Sângele administrat în caz de exsanguino-transfuzie trebuie să fie:

a. izogrup,
b. izoRh,
c. obligatoriu Rh negativ.

55.255.Transfuzia de sânge este indicată în:

a. anemie posthemoragică,
b. hemofilie,
c. insuficienţă cardiacă cu edeme.

56.256.Transfuzia de sânge este indicată în:

a. insuficienţă hepatică,
b. şoc hemoragic,
c. tromboflebită.

57.257.Plaga este o leziune traumatică caracterizată prin:

a. întreruperea continuităţii tegumentelor,
b. strat tegumentar indemn,
c. întreruperea continuităţii mucoaselor.

58.258.Plăgile penetrante sunt plăgi:

a. ce interesează doar tegumentul,
b. profunde ce ating seroasa parietală,
c. profunde ce ating seroasa peritoneală.

59.259.Plăgile nepenetrante sunt plăgi:

a. ce interesează doar tegumentul,
b. profunde ce nu ating seroasa parietală,
c. profunde de ating seroasa peritoneală.

60.260.Plăgile perforante sunt:

a. plăgi simple,
b. plăgi profunde ce nu ating seroasa peritoneală,
c. plăgi profunde ce interesează un viscer continut în cavitatea sa naturală..

61.261.Plăgile tăiate au:

a. marginile regulate,
 b. marginile neregulate,
c. distrugeri tisulare limitate.

62.262.Plăgile tăiate au:

a. ţesuturi sfacelate în profunzime,
b. prognostic rezervat datorită posibilităţii de a transmite rabia,
c. distrugeri tisulare limitate,

63.263.Plăgile contuze au:

a. ţesuturi sfacelate în profunzime,
b. prognostic rezervat datorită posibilităţii de a transmite rabia,
c. distrugeri tisulare limitate,

64.264.Plăgile contuze au:

a. marginile regulate,
b. marginile neregulate,
c. distrugeri tisulare limitate.

65.265.Plăgile muşcate au:

a. marginile regulate,
b. marginile neregulate,
c. distrugeri tisulare limitate.

66.266.Plăgile muşcate au:

a. ţesuturi sfacelate în profunzime,
b. prognostic rezervat datorită posibilităţii de a transmite rabia,
c. distrugeri tisulare limitate.

67.267.Plăgile în seton sunt plăgi împuşcate:

a. unipolare,
b. bipolare, ce străbat mase musculare,
c. bipolare situate deasupra aponevrozelor.

68.268.Plăgile transfixiante sunt plăgi împuşcate:

a. unipolare,
b. bipolare, ce străbat mase musculare,
c. bipoare situate deasupra aponevrozelor.

69.269.Plăgile în care proiectilul se opreşte în ţesuturi se numesc plăgi împuşcate:

a. unipolare,
b. bipolare, ce străbat mase musculare,
c. bipolare situate deasupra aponevrozelor.

70.270.În cazul muşcăturilor de mamifere:

a. plaga se suturează cât mai repede,
b. este contraindicată spălarea cu apă oxigenată,
c se face profilaxie antitetanică.

71.271.Echimoza este:
a. urmarea unei rupturi a vaselor limfatice sub piele, datorită unei dezlipiri
traumatice a pielii de ţesutul subiacent,
b. determinată de ruperea unor vase sanguine şi acumularea importantă de sânge
datorită unui traumatism puternic,
c. determinată de ruperea unor vase sanguine din tegument sau ţesutul celular
subcutanat cu revărsarea sub piele a unei cantităţi mici de sânge.
72.272.Seromul este:
a. urmarea unei rupturi a vaselor limfatice sub piele, datorită unei dezlipiri
traumatice a pielii de ţesutul subiacent,
b. determinată de ruperea unor vase sanguine şi acumularea importantă de sânge
datorită unui traumatism puternic,
c. determinată de ruperea unor vase sanguine din tegument sau ţesutul celular
subcutanat cu revărsarea sub piele a unei cantităţi mici de sânge.

73.273.Hematomul este:
a. urmarea unei rupturi a vaselor limfatice sub piele, datorită unei dezlipiri
traumatice a pielii de ţesutul subiacent,
b.determinată de ruperea unor vase sanguine şi acumularea importantă de sânge
datorită unui traumatism puternic,
c.determinată de ruperea unor vase sanguine din tegument sau ţesutul celular
subcutanat cu revărsarea sub piele a unei cantităţi mici de sânge.

74.274.Echimoza palpebrală bilaterală tardivă e caracteristică:

a. pentru fractura de bază de craniu,
b. pentru fractura stâncii temporalului,
c. pentru fractura de piramidă nazală.

75.275.Echimoza din regiunea mastoidiană e caracteristică:

a. pentru fractura de bază de craniu,
b. pentru fractura stâncii temporalului,
c. pentru fractura de piramidă nazală.

76.276.Tratamentul într-o plagă nepenetrantă constă în:

a. spălare abundentă cu HCI diluat,
b. îndepărtarea ţesuturilor devitalizate,
c. suturarea per primam pentru plăgile mai vechi de 10 ore.

77.277.În cazul plăgilor suturate per primam ce prezintă fenomene inflamatorii:

a. în cea din gradul III epitelizarea e imposibilă pe când în cea de gradul IV este
posibilă,
b. în cea din gradul IV epitelizarea e imposibilă pe când în cea de gradul III este
posibilă.
c. nu există nici o diferenţă.

78.278.Arsura de gradul I:
a. este consecinţa distrugerii straturilor superficiale ale epidermului,
b. este consecinţa distrugerii tuturor straturilor epidermice, dar membrana bazală a
epidermului rămâne intactă,
c. e consecinţa distrugerii întregului epiderm şi a lezării plexului capilar dermic
intermediar.

79.279.Arsura de gradul II:

a. este consecinţa distrugerii straturilor superficiale ale epidermului,
b. este consecinţa distrugerii tuturor straturilor epidermice, dar membrana bazală a
epidermului rămâne intactă,
c. e consecinţa distrugerii întregului epiderm şi a lezării plexului capilar dermic
intermediar.
80.280.Arsura de gradul III:
a. este consecinţa distrugerii straturilor superficiale ale epidermului,
b. este consecinţa distrugerii tuturor straturilor epidermice, dar membrana bazală a
epidermului rămâne intactă,
c. e consecinţa distrugerii întregului epiderm şi a lezării plexului capilar dermic
intermediar.

81.121.Vărsăturile din ocluzia intestinală mecanică:

a. au de la început caracter fecaloid,
b. au iniţial conţinut alimentar,
c. pacientul nu prezintă vărsături.

82.122.Nu sunt caracteristice pentru ocluzia intestinală:

a. distensia abdominala,
b. clapotajul intestinal,
c. pirozisul.

83.123.La examenul radiologic al abdomenului în caz de ocluzie intestinală se

utilizează ca substanţă de contrast:
a. sulfatul de bariu,
b. pobilanul,
c. nu se utilizează substanţă de contrast.

84.124.Hemoragia digestivă superioară poate fi produsă de:

a. diverticuli de colon,
b. ulcer esofagian
c. sindromul Mallory-Weiss

85.125.Hemoragia digestivă superioară poate fi produsă de:

a. boala Crohn,
b. ulcer gastric,
c. cancer rectal.

86.126.Hemoragia digestivă superioară poate fi produsă de:

a. varice voluminoase,
b. gastrite hemoragice,
c. sindroame hemoragipare.

87.127.Melena trebuie diferenţiată de modificările de culoare datorate:

a. administrării de medicamente pe bază de cărbune, fier
b. hemoptizie,
c. epistaxis.

88.128.Sunt semne ale hemoragiei digestive masive:

a. paloarea,
b. bradipneea,
c. setea.

89.129.Sunt semne ale hemoragiei digestive masive:

a. extremităţi reci,
b. pulsul tahicardic,
c. hipertensiunea arterială.

90.130.În caz de hemoragie digestivă superioară internarea pacientului:

a. nu este obligatorie,
 b. e obligatorie doar dacă apare şocul hipovolemic,
c. e obligatorie, indiferent de starea pacientului.

91.131.În caz de hemoragie digestivă superioară aspiraţia gastrică:

a. nu este indicată,
b. este indicată doar pentru a evita riscul infectării sângelui care stagnează în
stomac
c. este indicată deoarece sângerarea se opreşte mai uşor dacă stomacul este
colabat.

92.132.În cazul unei hemoragii digestive superioare bolnavul poate primi per os în
prima zi:
a. numai lichide reci şi bucăţele de gheaţă
b. lichide călduţe
c. nu există restricţii alimentare

93.133.În cazul unei hemoragii digestive superioare soluţia de preferat pentru

refacerea volumului sanguin din cele enumerate mai jos este:
a. glucoză 5%
b. dextran 70%,
c. ser fiziologic..

94.134.Tratamentul de elecţie în caz de hemoragie produsă prin ruptura varicelor

esofagiene este:
c. clisma evacuatorie,
d. introducerea de sonde cu balonaş compresiv de tip Sengstaken-Blackmore,
c. pansamente gastrice cu trombină uscată
sterilă.

95.135.Tratamentul utilizabil în caz de hemoragie produsă prin gastrite hemoragice

este:
a. clisma evacuatorie,
b. introducerea de sonde cu balonaş compresiv de tip Sengstaken-Blackmore,
c. pansamente gastrice cu trombină uscată sterilă.

96.136.Tabloul clinic al peritonitelor acute ce apar prin perforaţie de organ se

caracterizează prin:
a. abdomen elastic,
b. abdomen de lemn,
c. vărsături.

97.137.Semnul Blumberg constă în:

a. durere la decompresiune bruscă a peretelui abdominal, după o apăsare
progresivă,
b. durere la palparea hipocondrului drept în inspir profund, după apasarea bruscă
a acestuia,
c. durere la palparea hipocondrului stâng în inspir profund.

98.138. Disparitia matităţii hepatice nu e caracteristică:

a. peritonitei prin perforaţia stomacului,
b. peritonitei prin perforatia apendicelui,
c. peritonitei prin perforaţia veziculei biliare.

99.139.În caz de suspiciune de perforaţie de organ se pot administra:

a. alimente,
b. antialgice minore,
 c. apă.

100.140.În caz de suspiciune de perforaţie de organ:

a. se administreaza analgetice majore,
b. se efectuează clisme,
c. se pune o pungă cu gheaţă pe abdomen.