TEST 18

51.291.Se vindecă fără a lăsa cicatrice arsura de gradul :

a. I,
b. II,
c. III.

52.292.Se vindecă fără a lăsa cicatrice arsura de gradul:

a. II,
b. III,
c. IV.

53.293.Primul ajutor la locul accidentului acordat unui individ ars constă în:
a. îndepărtarea întotdeauna a hainelor,
b. administrare de fortral,
c. stingerea focului.

54.294.Primul ajutor la locul accidentului acordat unui individ ars constă în:
a. ungerea tegumentelor cu vaselină,
b. administrarea locală de pulberi de sulfamidă,
c. îndepărtarea bolnavului de la locul accidentului.

55.295.În caz de arsuri tratamentul constă în administare de:

a. anatoxină antipaludică,
b. anatoxină antitetanică,
c. anatoxină antirabică.

56.296.Degerăturile de gradul I se caracterizează prin:

a. eritem,
b. flictene,
c gangrenă.

57.297.Degerăturile de gradul II se caracterizează prin:

a. eritem,
b. flictene,
c. gangrenă.

58.298.Degerăturile de gradul III se caracterizează prin:

a. eritem,
b .flictene,
c .gangrenă.

59.299.Degerăturile de gradul IV se caracterizează prin:

a. eritem,
b. flictene,
c. gangrenă.

60.300.Degerăturile picioarelor se caracterizează clinic prin:

a. hipersensibilitate,
b. flictene serohemoragice,
c. gangrenă.

61.301.Degerătura picioarelor se caracterizează clinic prin:

a. vibice,
b. peteşii,
c. escara neagră.
62.302.Tratamentul în degerături constă în:
a masaj,
b. încălzire într-o baie cu apă,
c. frecţii.

63.303.Entorsele sunt:
a. leziuni traumatice caracterizate prin pierderea permanentă a raporturilor
anatomice normale dintre suprafeţele articulare,
b .leziuni traumatice închise ale articulaţiei cu modificarea temporară a raporturilor
anatomice normale ale suprafeţelor anticulare şi revenirea la situaţia normală spontan
sau imediat,
c .întreruperea totală sau parţială a continuităţii unui os.

64.304.Luxaţiile sunt:
a. leziuni traumatice caracterizate prin pierderea permanentă a raporturilor
anatomice normale dintre suprafeţele articulare,
b. leziuni traumatice închise ale articulaţiei cu modificarea temporară a raporturilor
anatomice normale ale suprafeţelor anticulare şi revenirea la situaţia normală spontan
sau imediat,
c. întreruperea totală sau parţială a continuităţii unui os.

65.305.Fracturile sunt:
a. leziuni traumatice caracterizate prin pierderea permanentă a raporturilor
anatomice normale dintre suprafeţele articulare,
b. leziuni traumatice închise ale articulaţiei cu modificarea temporară a raporturilor
anatomice normale ale suprafeţelor anticulare şi revenirea la situaţia normală spontan
sau imediat,
c. întreruperea totală sau parţială a continuităţii unui os.

66.306.Entorsele se caracterizează clinic prin:

a. tumefiere,
b. crepitaţii osoase,
c. hemianopsie.

67.307.Entorsele se caracterizează clinic prin:

a. hemartroză,
b. hipotermie locală,
c. febra 40-41C.

68.308.Entorsele se caracterizează clinic prin:

a. disfagie,
b. disurie,
c. durere.

69.309.Luxaţiile se caracterizează clinc prin:

a. tumefiere,
b. crepitaţii osoase,
c. hemianopsie.

70.310.Luxaţiile se caracterizează clinic prin:

a. hemartroză,
b. hipotermie locală,
c. febră 40-41C.
71.311.Luxaţiile se caracterizează clinic prin:
a. disfagie,
b. disurie,
c. durere.

72.312.Fracturile directe sunt fracturile produse la:

a. locul de impact al agentului vulnerant cu osul
b. la distanţă de sediul traumatismului,
c. ambele afirmaţii sunt adevărate.

73.313.Fracturile indirecte sunt fracturile produse la:

a. locul de impact al agentului vulnerant cu osul
b. la distanţă de sediul traumatismului,
c. ambele afirmaţii sunt adevărate.

74.314.Fracturile cominutive sunt:

a. simple,
b. incomplete,
c. cu focare de fractură multiple.

75.315.Semnele locale de probabilitate în fractură sunt:

a. durere în punct fix,
b. mobilitate anormală în focar,
c. impotenţă funcţională.

76.316.Semnele locale de probabilitate în fractură sunt:

a. crepitaţii osoase,
b. scurtarea regiunii,
c. netransmisibilitatea miscărilor.

77.317.Semnele locale de probabilitate în fractură sunt:

a. edem,
b. tumefacţie,
c. întreruperea continuităţii osoase.

78.318.Semnele locale de probabilitate în fractură sunt:

a. tahicardie,
b. stare de agitaţie,
c. creşterea temperaturii locale.

79.319.Semnele locale de certitudine în fractură sunt:

a. durerea în punct fix,
b. mobilitate anormală în focar,
c. impotenţă funcţională.

80.320.Semnele locale de certitudine în fractură sunt:

a. crepitaţii osoase,
b. scurtarea regiunii,
c. netransmisibilitatea mişcărilor.

81.141.Colica renală poate fi provocată de :

a. tuberculoză renală,
b. piocolecist,
c. pionefroză.
82.142.Colica renală poate fi provocată de:
a. cancer renal,
b. tuberculoză pulmonară,
c. ocluzie intestinală.

83.143.Durerea din colica renală are următoarele caractere:

a. localizată în regiunea lombară,
b. localizată în flancul drept,
c. localizată în hipocondrul drept.

84.144.Durerea din colica renală are următoarele caractere:

a. iradiază spre organele genitale externe,
b. iradiaza în bară,
c. iradiaza spre rădăcina coapsei.

85.145.Colica renală se caracterizează prin:

a. hemoptizie,
b. polidipsie,
c. greţuri,vărsături.

86.146.Conduita de urgenţă în colica renală presupune:

a. aplicaţii locale de pungă cu gheaţă,
b. aplicaţii locale de căldură,
c. aplicaţii locale de făină de muştar.

87.147. In colica renală se administrează :

a. algocalmin,
b. prednison,
c. lizadon.

88.148.In colica renala se adminsitreaza:

a. atropina,
b. adrenalină,
c. acetilcolină.

89.149.Cura de diureză la un pacient cu litiază renală este indicată:

a. în timpul colicii renale,
b. în afara colicii,
c. ambele răspunsuri sunt adevarate.

90.150.Retenţia acută de urină nu poate fi determinată de:

a. adenomul de prostată,
b. situs inversus,
c. tumori pelviene.

91.151.Retenţia acută de urină poate fi determinată de:

a. operaţiile pe organale genitale,
b. insuficienţă renală,
c. stricturi ureterale.

92.152.În caz de retenţie acută de urină apar:

a. durere în regiunea epigastrică,
b. durere în regiunea hipogastrică,
c. durere în regiunea lombară.
93.153.Globul vezical se caracterizează prin prezenţa unei tumori:
a. tumoare elastică localizata în hipogastru,
b. tumoare de consistenţă solidă localizată în hipogastru,
c. tumoare elastică localizată retroperitoneal.

94.154.Prima manevră care se efectuează în caz de glob vezical este:

a. sondajul vezical,
b. puncţia evacuatorie,
c. administrarea de diuretice.

95.155.Pot fi accidente ale puncţiei vezicale:

a. perforarea intestinului,
b. supuraţiile locale,
c. pneumonia.

96.156.Insuficienţa respiratorie acută poate fi produsă de:

a. vărsături alimentare la comatoşi,
b. corpi străini intravezicali,
c. hernie inghinală.

97.157.Pot fi cauze de insuficienţă respiratorie acută:

a. edemul cereral acut,
b. pneumotoraxul,
c. retropneumoperitoneu.

98.158.Aspirarea secreţiilor din fosele nazale se poate face cu:

a. sonda Thieman,
b. sonda Petzer,
c. sonda Nelaton.

99.159.Pentru aspirarea secreţiilor din fosa nazală:

a. sonda Thieman trebuie să fie în prealabil umectată cu ser fiziologic,
b. sonda Petzer trebuie să fie în prealail umectată cu ser fiziologic,
c. sonda Nelaton trebuie să fie în prealabil umectată cu ser fiziologic.

100.160.Pentru aspirarea secreţiilor din fosele nazale trebuie să evităm:

a. aspirarea blândă a secreţiilor,
b. utilizarea de ser fiziologic nesteril,
c. asigurarea sterilităţii manevrei.