TEST 1

1.1.Febra continuă e febra caracterizată prin faptul că:

a. diferenţa dintre temperatura minimă şi cea maximă depăşeşte 1 fără ca
temperatura minimă de dimineaţă să revină la normal,
b. diferenţa dintre temperatura minimă şi cea maximă depăşeşte 1, dar temperatura
minimă de dimineaţă revine la normal,
c. diferenţa dintre temperatura minimă şi cea maximă nu depăşeşte 1 şi rămâne în
jurul aceleiaşi cifre pe toată durata bolii.

2.2.Febra reminentă e febra caracterizată prin faptul că:

a. diferenţa dintre temperatura minimă şi cea maximă depăşeşte 1 fără ca
temperatura minimă de dimineaţă să revină la normal,
b. diferenţa dintre temperatura minimă şi cea maximă depăşeşte 1, dar temperatura
minimă de dimineaţă revine la normal,
c. diferenţa dintre temperatura minimă şi cea maximă depăşeşte 1 şi rămâne în jurul
aceleiaşi cifre pe toată durata bolii.

3.3.Febra imtermitentă e febra caracterizată prin:

a. diferenţa dintre temperatura minimă şi cea maximă depăşeşte 1 fără ca
temperatura minimă de dimineaţă să revină la normal,
b. diferenţa dintre temperatura minimă şi cea maximă depăşeşte 1, dar temperatura
minimă de dimineaţă revine la normal,
c. diferenţa dintre temperatura minimă şi cea maximă depăşeşte 1 şi rămâne în jurul
aceleiaşi cifre pe toaăa durata bolii.

4.4.Febra neregulată este febra caracterizată prin:

a. perioade de febră continuă, ridicată timp de 5 zile, întretăiate de perioade de
temperatura normala,
b. curba termică complet nesistematizată, fără nici un caracter,
c. creşteri şi scăderi treptate ale temperaturii , curba termica realizând un aspect
ondulant.

5.5.Febra recurentă este febra caracterizată prin:

a. perioade de febră continuă, ridicată timp de 5 zile, întretaiate de perioade de
temperatură normală,
b. curba termică complet nesistematizată,
c. creşteri şi scăderi treptate ale temperaturii, curba termică realizând un aspect
ondulant.

6.6.Febra ondulantă este febra caracterizată prin:

a. perioade de febră continuă, ridicată timp de 5 zile,întretăiate de perioade de
temperatură normală,
b. curba termică complet nesistematizată, fără nici un caracter,
c. creşteri şi scăderi treptate ale temperaturii, curba termică realizând un aspect
ondulant.

7.7.Hipotermia poate să apară în:

a. insuficienţa hepatică,
b. infecţii,
c. inaniţie.
8.8.Hipotermia poate să apară în:
a. hemoragii abundente,
b. eforturi musculare,
c. cancer.

9.9.Tratamentul unei febre necesită:

a. administrarea întotdeauna de antibiotice,
b. rezistenţa obţinută prin vaccinare,
c. singura imunitate care poate împiedica apariţia bolilor.

10.10.Triada simptomatică caracteristică sindromului septicemic este:

a. frisoane, subfebrilităţi,stare generală alterată,
b. frisoane, febră, stare generală alterată,
c. frison unic, solemn, subfebrilităţi, stare generală bună.

11.11.În cazul hemoculturii raportul dintre sângele recoltat şi mediul de cultură variază
între:
a. 1:1- 1:2,
b. 1:10-1:20,
c. 1:100-1:200.

12.12.Rezistenţa nespecifică a organismului e realizată de:

a. piele,
b. limfocite,
c. imunoglobuline.

13.13.Rezistenţa nespecifică a organismului e realizată de:

a. neutrofile,
b. macrofage,
c. lizozimul din lacrimi.

14.14.Rezistenţa specifică a organismului e realizată de:

a. plasmocite,
b. secreţiile glandelor sebacee,
c. complement.

15.15.Rezistenţa specifică a organismului e realizată de:

a. piele,
b. limfocite,
c. imunoglobuline.

16.16.Rezistenţa specifică a organismului e realizată de:

a. neutrofile,
b. macrofage,
c. lizozimul din lacrimi.

17.17.Rezistenţa specifică a organismului e realizată de:

a. plasmocite,
b. secreţiile glandelor sebacee,
c. complement.
18.18.Imunitatea naturală este:
a. rezistenţa obţinută prin anticorpii din laptele de mama,
b. rezistenta obţinută prin seroterapie,
c. rezistenta unei specii la agentul etiologic al unei afecţiuni.

19.19.Imunitatea naturală este:

a. rezistenţa obţinuta prin contactul individului cu agentul etiologic al unei boli,
b. rezistenţa obţinută prin vaccinare,
c. singura imunitate care poate împiedica apariţia unei afecţiuni.

20.20.Imunitatea artificială este:

a. rezistenţa obţinută prin anticorpii din laptele de mamă,
b. rezistenţa obţinută prin seroterapie,
c. rezistenţa unei specii la agentul etiologic al unei afecţiuni.

21.21.Imunitatea artificială este:

a. rezistenţa obţinută prin contactul individului cu agentul etiologic al unei boli,
b. pneumonia masivă,
c. edemul glotic

22.22.Prin idiosincrazie înţelegem:

a. o reacţie dramatică, brutală, imediată, a organismului , la contactul cu alergenul,
b. o intoleranţă a organismului faţă de anumite substanţe la primul contact,
c. anafilaxie.

23.23.Prin anafilaxie înţelegem:

a. o reacţie dramatică, brutală, imediată a organismului, la contactul cu alergenul,
b. o intoleranţă a organismului faţă de anumite substanţe la primul contact,
c. idiosincrazie.

24.24.Tabloul clinic într-o hemoragie internă se caracterizează prin:

a. sete,
b. tahicardie,
c. facies alb-zeros.

25.25.Doza terapeutică este:

a. doza care variază între doza minimă la care apare efectul dorit şi doza maximă
b. cea mai mare doză suportată de organism fără să apară fenomene toxice,
c. cantitatea de medicament care indrodusă în organism determină fenomenele toxice.

26.26.Doza toxică este:

a. doza care variază între doza minimă la care apare efectul dorit şi doza maximă ,
b. cea mai mare doză suportată de organism fără să apară fenomene toxice,
c. cantitatea de medicament care introdusă în organism determină fenomene toxice.

27.27.Doza maximă este:

a. doza care variază între doza minimă la care apare efectul dorit şi doza maximă ,
b. cea mai mare doză suportată de organism fără să apară fenomene toxice,
c. cantitatea de medicament care introdusă în organism determină fenomene toxice.
28.28.Următoarele valori cunt normale pentru un adult:
a. eritrocite 3 mil/mm³,
b. leucocite 4-8000/mm³,
c. VSH 40mm/ oră.

29.29.Următoarele valori sunt normale pentru un adult:

a. eozinofile 45-70% din numărul total de leucocite,
b. bazofile 45-70% din numărul total de leucocite,
c. neutrofile 45-70% din numărul total de leucocite.

30.30.Dispneea inspiratorie este caracteristică pentru:

a. emfizemul pulmonar,
b. pneumonia masivă,
c. edemul glotic.

31.31.Dispneea inspiratorie este caracteristică pentru:

a. corpii străini intralaringieni,
b. astmul bonşic,
c. pleureziile masive.

32.32.Dispneea expiratorie este caracteristică pentru:

a. emfizemul pulmonar,
b. bronşiectazie,
c. laringite.

33.33.Dispneea expiratorie este caracteristică pentru:

a. corpii străini intralaringieni,
b. astmul bronşic,
c. pleureziile massive.

34.34.Dispneea mixtă este caracteristică pentru:

a. emfizemul pulmonar,
b. pneumonia masivă,
c. edemul glotic.

35.35.Dispneea mixtă este caracteristică pentru:

a. corpii străini intralaringieni,
b. astmul bronşic,
c. pleureziile massive.

36.36.Dispneea de tip Cheyne-Stokes se caracterizează prin:

a. cicluri de respiraţii întrerupte de perioade de apnee de 5-20 secunde,
b. alternanţa a 4 timpi: inspiraţie - pauză- expiraţie – pauză,
c.alternanţa de polipnee şi apnee, respiraţiile crescând progresiv în amplitudine şi
frecvenţă ating un apogeu, apoi descresc până încetează.

37.37.Dispneea de tip Kussmaul se caracterizează prin:

a. cicluri de respiraţii întrerupte de perioade de apnee de 5-20 secunde,
b. alternanţa a 4 timpi: inspiraţie - pauză- expiraţie – pauză,
c. alternanţa de polipnee şi apnee, respiraţiile crescând progresiv în amplitudine şi
frecvenţă ating un apogeu, apoi descresc până încetează.
38.38.Dispneea de tip Biot se caracterizează prin:
a. cicluri de respiraţii întrerupte de perioade de apnee de 5-20 secunde,
b. alternanţa a 4 timpi: inspiraţie – pauză – expiraţie – pauză,
c.alternanţa de polipnee şi apnee, respiraţiile crescând progresiv în amplitudine şi
frecvenţă, ating un apogeu, apoi descresc pâna încetează.

39.39.Respiraţia de tip Kussmaul este caracteristică:

a. stărilor agonale,
b. acidozei metabolice,
c. accidentelor vasculare cerebrale.

40.40.Respiraţia de tip Biot este caracteristică:

a. stărilor agonale,
b. acidozei metabolice,
c. accidentelor vasculare cerebrale.

41.1.Spălarea mâinilor în vederea pregătirii personalului medico-sanitar pentru operaţie

se face cu:
a. apă curentă şi săpun,
b. apă sterilă şi săpun,
c. ambele răspunsuri sunt adevărate.

42.2.Spălarea cu prima perie sau lufă se face:

a. pe mână şi întreg antebraţul,
b. pe mână şi articulaţia pumnului,
c. pe mână şi 1/3 inferioară a antebraţului.

43.3.Spălarea cu a doua perie sau lufă se face:

a. pe mână şi întreg antebraţul,
b. pe mână şi articulaţia pumnului,
c. pe mână şi 1/3 inferioară a antebraţului.

44.4.Spălarea cu a treia perie sau lufă se face :

a. pe mână şi întreg antebraţul,
b. pe mână şi articulaţia pumnului,
c. pe mână şi 1/3 inferioară a antebraţului.

45.5.Spălarea mâinilor preoperator se face timp de:

a. 5 minute,
b. 10 minute,
c. 15 minute.

46.6.Pregătirea câmpului operator presupune:

a. raderea pilozităţii la nivelul întregului tegument,
b. aseptizarea cu tinctură de iod pe o zonă care să nu depăşească zona ce va fi supusă
operaţiei, deoarece iodul are efecte negative asupra organismului,
c. delimitarea regiunii anatomice la care se va efectua operaţia cu ajutorul câmpurilor
sterile.
47.7.O substanţă este un bun antiseptic dacă:
a. distruge germenii indiferent de consecinţele asupra organismului,
b. distruge germenii microbieni fără să afecteze celule organismului,
c. distruge cel puţin germenii care pot determina îmbolnăviri grave.

48.8.Tinctura de iod:
a. are doar acţiune bacteriostatică, nu şi bactericidă,
b. soluţiile mai vechi se descompun formând acid iodhidric, iritant pentru tegumentele
mai sensibile,
c. poate fi aplicată atât în profunzimea plăgilor cât şi pe seroase.

49.9.Benzina iodată nu poate fi utilizată:

a. pentru degresarea tegumentelor,
b. pentru dezinfectarea tegumentelor,
c. pentru deparazitare.

50.10.Rivanolul are proprietăţi:

a. antiseptice,
b. decolorante,
c. cicatrizante.