TEST 2.

1.41.Respiraţia de tip Cheyne-Stokes e caracteristică:

a. stărilor agonale,
b. acidozei metabolice,
c. accidentelor vasculare cerebrale.

2.42.Tusea uscată este caracteristică pentru:

a. pleurite,
b. bronşiectazie,
c. laringite.

3.43. Tusea uscată este caracteristică pentru:

a. faringite,
b. tuberculoza pulmonaraă,
c. pneumonie.

4.44.Tusea umedă este caracteristică pentru:

a. pleurite,
b. bronşiectazie,
c. laringite.

5.45.Tusea umedă este caracteristică pentru:

a. faringite,
b. tuberculoză pulmonară,
c. pneumonie.

6.46.Tusea chintoasă apare în:

a. traheobronşite,
b. laringite,
c. tuse convulsivă.

7.47.Tusea lătrătoare apare în:

a. traheobronşite,
b. laringite,
c. tuse convulsivă.

8.48.Tusea surdă , răguşită apare în:

a. traheobronşite,
b. laringite,
c. tuse convulsivă.

9.49.Tusea bitonală apare în:

a. paralizia nervului recurent,
b. tuse emetizantă,
c. tuberculoză pulmonară.

10.50.Vomica este:
a. expulzarea brutală a unei cantităţi de sânge din căile respiratorii,
b. expulzarea brutală a unei cantităţi de puroi din căile respiratorii,
c. expulzarea brutală a unei cantităţi de mucus din căile respiratorii.

11.51.Hemoptizia este:
a. expulzarea unei cantităţi de sânge din căile respiratorii superioare,
b. expulzarea brutală a unei cantităţi de puroi din căile respiratorii,
c. expulzarea unei cantităţi de sânge din căile respiratorii inferioare.

12.52.Hemoptizia poate fi diferenţiată de hematemeză prin faptul că hemoptizia:

 a. conţine resturi alimentare,
b. sângele este aerat,
c. apare în timpul unui efort de vărsătură.

13.53.Hemoptizia este caracteristică pentru:

a. tuberculoza pulmonară,
b. cancerul laringian,
c. stenoza mitrală.

14.54.Hemoptizia este caracteristică pentru:

a. cancer bronşic,
b. morb Pott,
c. bonşiectazie.

15.55.Hemoptizia este caracteristică pentru:

a. infarct miocardic,
b. infarct pulmonar,
c. infarct mazenteric.

16.56.Tratamentul hemoptiziei se face cu:

a. vitamina D,
b. vitamina C,
c. vitamina K.

17.57.Tratamentul hemoptiziei se poate face cu:

a. aerosept,
b. adrenostazin,
c. argotină.

18.58.În caz de hemoptizie heparina:

a. este tratamentul de elecţie,
b. se administrează doar în caz de coagulare
intravasculară diseminată,
c. are contraindicaţie absolută.

19.59.Toracele în butoi se caracterizează prin:

a. scăderea diametrului antero-posterior, coastele vizibile cu tendinţă la verticalizare , unghiul epigastric mult
sub 90, omoplaţii se detaşează de perete, amplizudinea respiratorie e diminuată, sternul turtit,
b. diametrul antero-posterior tinde să-l egaleze pe cel transversal, coastele tind să se orizontalizeze, unghiul
epigastric peste 90, unghiul Louis proeminent, spaţiile intercostale sunt bombate, umerii ridicaţi fac să pară
gâtul mai scurt, elasticitatea cutiei toracice redusă, tahipnee,
c. diametrul antero-posterior e mărit, sternul proeminent, retracţie costală la baza toracelui-şanţul Harrison,
mătănii costale, coloana vertebrală deformată.

20.60.Toracele paralitic se caracterizează prin:

a. scăderea diametrului antero-posterior, coastele vizibile cu tendinţă la verticalizare, unghiul epigastric mult
sub 90, omoplaţii se detaşează pe perete, amplitudinea respiratorie e diminuată, sternul turtit,
b. diametrul antero-posterior tinde să-l egaleze pe cel transversal, coastele tind să se orizontalizeze, unghiul
epigastric peste 90, unghiul Louis proeminent, spaţiile intercostale sunt bombate, umerii ridicaţi fac să pară
gâtul mai scurt, tahipnee, elasticitatea cutiei toracice redusă,
c. diametrul antero-posterior e mărit, sternul proeminent, retracţie costală la baza toracelui-şanţul Harrison,
mătănii costale, coloana vertebrală deformată.

21.61.Toracele carenat se caracterizează prin:

a. scăderea diametrului antero-posterior, coastele vizibile cu tendinţă la verticalizare, unghiul epigastric mult
sub 90, omoplaţii se detaşează pe perete, amplitudinea respiratorie e diminuată, sternul turtit,
 b. diametrul antero-posterior tinde să-l egaleze pe cel transversal, coastele tind să se orizontalizeze, unghiul
epigastric peste 90, unghiul Louis proeminent, spaţiile intercostale sunt ombate, umerii ridicaţi fac să pară
gâtul mai scurt, tahipnee, elasticitate cutiei toracice redusă,
c. diametrul antero-posterior e mărit, sternul proeminent, retracţie costală la baza toracelui-şanţul Harrison,
mătănii costale,coloana vertebrală deformată.

22.62.Toracele infundibuliform se caracterizează prin:

a. partea superioară a toracelui apare globuloasă, cea de jos relativ cilindrică, între ele existând sare pe jar.
b. partea inferioară a toracelui dilatată, fapt ce îi dă un
aspect asemănător unui con,
c. diametrul antero-posterior e mărit, sternul proeminent retracţie costală la baza toracelui-şanţul Harrison,
mătănii costale, coloana vertebrală deformată.

23.63.Tabloul clinic în anemie Biermer se caracterizează prin:

a. ulcer aton,
b. glosită,
c. edeme palpebrale.

24.64.Toracele în butoi este caracteristic pentru:

a. spondiloza anchilopoietică,
b. rahitism,
c. emfizem pulmonar.

25.65.Toracele carenat este caracteristic pentru:

a. spondiloza anchilopoietică,
b. rahitism,
c. emfizem pulmonar.

26.66.Toracele astenic este caracteristic pentru:

a. spondiloza anchilopoietică,
b. rahitism,
c. emfizem pulmonar.

27.67.Toracele infundiuliform este caracteristic:

a. cirozei hepatice cu ascită,
b. rahitismului,
c. emfizemului pulmonar.

28.68.Toracele conoid este caracteristic:

a. cirozei hepatice cu ascită,
b. rahitismului,
c. emfizemului pulmonar.

29.69.Cifoza este:
a. o deviere laterală a coloanei vertebrale în plan frontal,
b. o modificare unilaterală asimetrică a abdomenului,
c. încurbare în sens sagital a coloanei vertebrale.

30.70.Scolioza este:
a. o deviere laterală a coloanei vertebrale în plan frontal,
b. modificare unilaterală asimetrică a abdomenului,
c. încurbare în sens sagital a coloanei vertebrale.

31.71.La un adult frecvenţa normală a mişcărilor respiratorii este de:

a. 26-28 respiraţii / min,
 b. 16-18 respiraţii / min,
c. 10-16 respiraţii / min.
3
2.72.Suflu tubar:
a. e un zgomot perceput în ambele faze ale respiraţiei,
b. este un zgomot reprodus prin modelarea gurii pentru a pronunţa literele: a,v,f,
c. se percepe în mod normal la nivelul laringelui

33.73.Murmurul vezicular:
a. este un zgomot perceput în special în expir,
b. este un zgomot reprodus prin modelarea gurii pentru a pronunţa literele: a,v,f,
c. se percepe în mod normal la nivelul toracelui.

34.74.Ralurile ronflante sunt:

a. asemănătoare cu sforăitul unui om de doarme,
b. asemănătoare cu ţiuitul vântului,
c. asemănătoare cu zgomotul produs de aruncarea de sare pe jar.

35.75.Ralurile sibilate sunt:

a. asemănătoare cu sforăitul unui om de doarme,
b. asemănătoare cu ţiuitul vântului,
c. asemănătoare cu zgomotul produs de aruncarea de

36.76.Ralurile crepitante sunt:

a. asemănătoare cu sforăitul unui om de doarme,
b. asemănătoare cu ţiuitul vântului,
c. asemănătoare cu zgomotul produs de aruncarea de sare pe jar.
37.77.Ralurile crepitante sunt asemănătoare cu:
a. zgomotul produs de crengile uscate călcate în picioare,
b. zgomotul produs de frecarea a două bucăţi de mătase,
c. zgomotul produs de frecarea unei şuviţe de păr lângă ureche.

38.78.Frecăturile pleurale sunt asemănătoare cu:

a. zgomotul produs de crengile uscate călcate în
picioare,
b. zgomotul produs de frecarea a două bucăţi de mătase,
c. zgomotul produs de frecarea unei şuviţe de păr lângă ureche.

39.79.Cracmentele sunt asemănătoare cu:

a. zgomotul produs de crengile uscate călcate în picioare,
b. zgomotul produs de frecarea a două bucăţi de mătase,
c. zgomotul produs de frecarea unei şuviţe de păr lângă ureche.
40.80.În bronşiectazie apar:
a. tuse,
b. hemoptizie,
c. expectoraţie rozacee, spumoasă.

41.41.Carbunculul apare mai frecvent la nivelul:

a. spatelui,
b. axilei,
c. cefei.

42.42.Hidrosadenita apare mai frecvent la nivelul:

a. spatelui,
b. axilei,
c. cefei.

43.43.Tratarea carbunculului se face:

 a. prin incizie în cruce,
b. antibioterapia generală nu e obligatorie,
c. prin aplicare de antiseptice local.

44.44.Abcesul cald este:

a.o colecţie purulentă cantonată într-o cavitate neoformată,
b.inflamaţie acută a ţesutului celular subcutanat caracterizată prin tendinţă la difuziune,
c.o infecţie a tegumentului caracterizată printr-un placard cu tendinţă la expansiune.

45.45.Flegmonul este:
a. o colecţie purulentă cantonată într-o cavitate neoformată,
b.inflamaţie acută a ţesutului celular subcutanat caracterizată prin tendinţă la difuziune,
c.o infecţie a tegumentului caracterizată printr-un placard cu tendinţă la expansiune.

46.46.Erizipelul este:
a. o colecţie purulentă cantonată într-o cavitate neoformată,
b. inflamaţie acută a ţesutului celular subcutanat caracterizată prin tendinţă la difuziune,
c. o infecţie a tegumentului caracterizată printr-un placard cu tendinţă la expansiune.

47.47.Presupunem că agentul etiologic al colecţiei purulente este streptococul dacă puroiul este:
a. verzui, cu multă fibrină,
b. fluid,
c. cremos,nefetid,gălbui,

48.48.Presupunem că agentul etiologic al colecţiei purulente este stafilococul dacă puroiul este:
a. verzui, cu multă fibrină,
b. fluid,
c. cremos, nefetid,gălbui.
49.49.Presupunem că agentul etiologic al colecţiei purulente este pneumococul dacă puroiul este:
a. verzui, cu multă fibrină,
b. fluid,
c. cremos, nefetid,gălbui.

50.50.Presupunem că agentul etiologic al colecţiei purulente este Escherichia coli dacă puroiul este:
a. seros,fetid, de culoare gri-maroniu,
b. galben-verzui, fetid, cu miros caracteristic,
c. cremos,nefetid,gălbui.