TEST 10.

1.361.În colica biliară nu se administrează de urgenţă:

a. mialgin,
b. antispastice,
c. digitală.

2.362.În colica biliară nu se administrează de urgenţă:

a. salbutamol,
b. algocalmin,
c. trombostop.

3.363.Pentru radioscopia colonului se foloseşte ca substanţă de contrast:

a. lipiodol,
b. sulfat de bariu,
c. pobilan.

4.364.Ciroza hepatică e cel mai frecvent cauzată de:

a. alcoolism,
b. paraziţi,
c. infecţii biliare.

5.365.În stabilirea diagnosticului de hemoragie digestivă superioară luăm în

considerare:
a. distensia abdominală,
b. agitaţia psihomotorie,
c. melena.

6.366.În stabilirea diagnosticului de hemoragie digestivă superioară luăm în

considerare:
a.inapetenţa,
b.hematemeza,
c.hemoptizia.

7.367.În hemoragia digestivă superioară asistenta ia următoarele măsuri:

a. suprimarea alimentaţiei,
b. recomandă repaus absolut,
c. provoacă vărsătură.

8.368.În hemoragia digestivă superioară asistenta ia următoarele măsuri:

a. efectuează o clismă,
b. administrează lichide reci,
c. administrează lichide calde.

9.369.Prânzul Boyden administrat în timpul colecistografiei are rolul:

a. de a evidenţia malfomaţiile vezicii biliare,
b. de a relaxa vezica biliară,
c. de a contracta vezica biliară.

10.370.Semnul semnificativ al ulcerului gastric perforat e:

a. abdomenul de lemn,
b. hematemeza,
c. hematuria.
11.371.Melena:
a. apare în HSD,
b. scaunul este roşu,
c. scaunul este cu sânge nedigerat.

12.372.Prin ptialism se inţelege:

a. hiposalivaţie,
b. hipersalivaţie,
c. gust pervertit.

13.373.Prin xerostomie se inţelege:

a. hiposalivaţie,
b. hipersalivaţie,
c. gust pervertit.

14.374.Prin regurgitaţie înţelegem:

a. evacuarea pe gură a gazelor din stomac,
b. refluxul alimentelor ajunse în stomac,
c. refluxul alimentelor ajunse în stomac urmat de
remestecarea acestora.

15.375.Prin ruminaţie înţelegem:

a. evacuarea pe gură a gazelor din stomac,
b. refluxul alimentelor ajunse în stomac,
c. refluxul alimentelor ajunse în stomac urmat de remestecarea acestora.

16.376.Vărsăturile ce conţin alimente ingerate cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice

pentru:
a. ulcerul gastro-duodenal necomplicat,
b. varice esofagiene,
c. stenoză pilorică.

17.377.Boala numită mărgăritărel e o stomatită produsă de:

a. streptococ,
b. stafilococ,
c. candida albicans.

18.378.Stomatita catarală se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

a. paloarea mucoasei,
b. ptialism,
c. senzaţie de arsură în gură.

19.379.Stomatita ulceroasă se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

a. paloarea mucoasei,
b. miros fetid,
c. xerostomie.

20.380.Noma este o stomatită:

a. catarală,
b. ulceroasă,
c. gangrenoasă.

21.381.Stomatita aftoasă se caracterizează clinic prin:

a. vezicule pe mucoasa obrajilor,
b. semnul Koplick prezent,
c. xerostomie.
22.382.Tabloul clinic în esofagită se caracterizează prin:
a. xerostomie,
b. hemoptizie,
c. durere retrosternală.

23.383.Tabloul clinic în esofagită se caracterizează prin:

a. hematemeză,
b. ptialism,
c. dislalie.

24.384.Tratamentul esofagitelor postcaustice constă în:

a. spălături gastrice,
b. neutralizarea toxicului,
c. antispastice.

25.385.Tabloul clinic în cancerul esofagian se caracterizează prin:

a. adenopatie supraclaviculară,
b. bradipnee expiratorie,
c. eritroză palmară.

26.386.Tabloul clinic în ulcerul gastro-duodenal se caracterizează prin:

a. vărsături fecaloide,
b. epigastralgii,
c. durere iradiind în membrul superior stâng.

27.387.Tabloul clinic în ulcerul gastro-duodenal se caracterizează prin:

a. foame dureroasă,
b. gust sprat,
c. vărsătură ce se accentuează cu durerea.

28.388.Sindromul Zollinger-Elison e produs de o tumoră:

a. gastrică,
b. biliară,
c. pancreatică.

29.389.Sindromul Zollinger-Elison se caracterizează prin:

a. secreţie hiperacidă,
b. secreţie hipoacidă,
c. constipaţie.

30.390.În hemoragia gastro-duodenală pacientul prezintă:

a. rectoragie,
b. melenă,
c. metroragie.

31.391.În hemoragia gastro-duodenală pacientul prezintă:

a. ematurie,
b. hemoptizie,
c. hematemeză.

32.392.În hemoragia gastro-duodenală pacientul prezintă:

a. lipotimii,
b. limfangită,
c. diminuarea durerii epigastrice.
33.393.Tratamentul în ulcer gastro-duodenal constă în administrarea de :
a. dicarbocalm,
b. doxepin,
c. dextran.

34.394.Tratamentul în ulcer gastro-duodenal constă în administrarea de:

a. fasygin,
b. fosfalugel,
c. scobutil.

35.395.Tratamentul în ulcer gastro-duodenal constă în administrarea de :

a. metoclopramid,
b meguan,
c. metronidazol.

36.396.Tratamentul în ulcer gastro-duodenal constă înadministrarea de:

a. cimetidină,
b. furazolidon,
c. ranitidină.

37.397.Tratamentul în ulcer gastro-duodenal constă în administrarea de:

a. nilfan,
b. De Nool,
c. nidoflor.

38.398.Tratamentul în hemoragia ulceroasă constă în administrarea de :

a. heparină,
b. venostat,
c. vitamina PP.

39.399.Tratamentul în hemoragia ulceroasă constă în administrarea de:

a. gluconat de calciu,
b. antivitamina K,
c. sânge.

40.400.Tabloul clinic în cancerul gastric se caracterizează prin:

a. creşterea în greutate,
b. adenopatie supraclaviculară stângă,
c. ruminaţie.

41.361.În şocul septic antibioterapia trebuie să respecte următoarele caracteristici:

a. antibioticele se administrează deobicei intramuscular,
b. se administrează un singur antibiotic, doar după ce s-a aflat rezultatul
antibiogramei,
c. antibioticul se administează de urgenţă în doze mari intravenos.

42.362.Şocul arşilor este un şoc:

a. hipovolemic,
b. cu distensie viscerală,
c. cardiogen.

43.363.Tabloul clinic în şocul anafilactic constă în:

a. debut insidios,
b .hipotensiune arterială,
c. edem laringian.
44.364.Tabloul clinic în şocul anafilactic constă în:
a. melenă,
b. febră 40ºC,
c. purpură.

45.365.Tratamentul de urgenţă în şocul anafilactic constă în administrare de :

a. adrenalină,
b. acetilcolină,
c. acid nicotinic.

46.366.Tratamentul de urgenţă în şocul anafilactic constă în:

a. histamină,
b. hemorzon,
c. hemisuccinat de hidrocortizon.

47.367.Şocul cardiogen se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

a. tegumente palide,
b. tegumente calde,
c. hipotensiune arterială.

48.368.Şocul cardiogen se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

a. aritmie,
b. edem glotic,
c. hipertensiune arterială.

49.369.Pentru a preveni apariţia şocului de iau următoarele măsuri:

a. hemostaza provizorie în şocul hemoragic,
b. administrare de diazepam, indiferent de tipul şocului,
c. administrare de substanţe micromoleculare în edemul cerebral.

50.370.Pentru a preveni apariţia şocului hemoragic se iau următoarele măsuri:

a. se administrează sânge,
b. administrare de soluţii acide tip THAM,
c. administrare de soluţii Ringer dacă hematocritul scade sub 25%.