TEST 8.

1.281.Tratamentul de urgenţă în angina pectorală constă în

administrare de:
a. izoket,
b. nitroglicerină,
c. carbocromen.

2.282.În tratamentul anginei pectorale se por administra:

a. dipiridamol,
b. decanofort,
c. diclofenac.

3.283.În tratamentul anginei pectorale se pot administra:

a. piracetam,
b. propranolol,
c. paduden.

4.284.Tabloul clinic în infarct miocardic se caracterizează prin:

a. hipertensiune arterială,
b. poliurie, polifagie,
c. tahicardie.

5.285.Durerea din infarctul miocardic poate fi combătută cu:

a. nitroglicerină,
b. aspirină,
c. mialgin.

6.286.Tratamentul în infarctul miocardicacut se caracterizează prin administrare de :

a. heparină,
b. venostat,
c. xilină.

7.287.Tabloul clinic în insuficienţa cardiacă stângă se caracterizează prin:

a. dispnee matinală,
b. ortopnee,
c. otolicvoree.

8.288.Tabloul clinic în insuficienţa cardiacă stângă se caracterizează prin:

a. respiraţie Cheyne-Stokes,
b. paloare,
c. uruitură diastolică.

9.289.Tabloul clinic în insuficienţa cardiacă dreaptă se caracterizează prin:

a. bradicardie,
b. expectoraţie aerată,rozată,abundentă,
c. hepatomegalie.

10.290.Tabloul clinic în insuficienţa cardiacă dreaptă se caracterizează prin:

a. poliurie cu izostenurie,
b. dispnee,
c. turgescenţa jugularelor.
11.291.Tratamentul în insuficienţa cardiacă constă în administrarea de:
a. furosemid,
b. fluocinolon,
c. fasygin.

12.292.Tratamentul în insuficienţa cardiacă constă în administrarea de:

a. digoxin,
b. dextran,
c. doxepin.

13.293.Tratamentul în insuficienţa cardiacă constă în administrarea de:

a. dopamină,
b. jecolan,
c. galifix.

14.294.Tabloul clinic în hipertensiunea arterială se caracterizează prin:

a. T.A :60/40mmHg,
b. scotoame,
c. senzaţie de deget mort.

15.295.Tabloul clinic în chist hidatic se caracterizează prin:

a. vomă,
b. vomică,
c. gust amar.

16.296.Tratamentul în insuficienţa cardiacă constă în administrarea de :

a. arsuri epigastrice postprandiale,
b. somnolenţă,
c. cefalee occipitală.

17.297.Tratamentul HTA se face cu:

a. dicarbocalm,
b. dopegyt,
c. diclofenac,

18.298.Tratamentul HTA se face cu:

a. furosemid,
b. faringosept,
c. fenosept.

19.299.Tratamentul HTA se face cu :

a. glubifer,
b. gastrozepin,
c. guanetidină.

20.300.Tratamentul HTA se face cu:

a. captopril,
b. clotrimazol,
c. colimicină.

21.301.Tratamentul medicamentos în ateroscleroză constă în administrarea de:

a. clofibrat,
b. cloramină,
c. cloramfenicol.
22.302.Tratamentul medicamentos în ateroscleroză constă în administrarea de:
a. vitamina D,
b. vitamina K,
c. vitamina C,A.

23.303.Boala Raynaud este o boală caracterizată prin:

a. tulburare paroxistică a circulaţiei periferice localizatăla nivelul extremităţilor,
caracterizată prin spasm declanşat de frig.
b. tulburare paroxistică a circulaţiei periferice localizată la nivelul extremităţilor,
caracterizată prin vasodilataţie dureroasă declanşată de căldură,
c. tulburare spastică,vasomotorie,caracterizată prin cianoză permanentă
nedureroasă simetrică a măinilor.

24. 304.Acrocianoza este o boală caracterizată prin:

a. tulburare paroxistixă a circulaţiei periferice localizată la nivelul extremităţilor,
caracterizată prin spasm declanşat de frig,
b. tulburare paroxistică a circulaţiei periferice localizată la nivelul extremiţăţilor,
caracterizată prin vasodilataţie dureroasă declanşată de căldură.
c. tulburare spastică,vasomotorie,caracterizată prin cianoză permanentă
nedureroasă,simetrică a mâinilor.

25.305.În sindromul de ischemie arterială cronică prognosticul este rezervat dacă:

a. boala a debutat de aproximativ o oră,
b. cianoza persistă la presiune digitală.
c. ambele afirmaţii sunt adevărate.

26.306.Tratamentul în sindromul de ischemie arterială acută constă în administrarea

de:
a. tolazolin,
b. tavegyl,
c. triferment.

27.307.Tratamentul în sindromul de ischemie arterială acută constă în administrarea

de :
a. histodil,
b. heparină,
c. hipazin.

28.308.Claudicaţia intermitentă este:

a. o crampă dureroasă,
b. localizată în regiunea sternală,
c. accentuată în repaus.

29.309.Sindromul de ischemie arterială cronică se caracterizează din punct de vedere

clinic prin:
a. tegumente cheratozice,
b. hipertrofie musculară,
c. tulburări trofice ale fanerelor.

30.310.Sindromul de ischemie arterială cronică se caracterizează din punct de vedere

clinic prin:
a. apariţia claudicaţiei intermitente în stadiul I,
b. apariţia claudicaţiei intermitente în stadiul II,
c. dureri ce se atenuează în poziţie atârnată în stadiul IV.
31.311.Sindromul de ischemie arterială cronică se caracterizează din punct de vedere
clinic prin:
a. pulsaţii abolite în stadiul IV,
b. gangrenă umedă în stadiul II,
c. dureri continue ce diminuă când membrele inferioare sunt atârnate în stadiul
III.

32.312.Trombangeita obliterantă apare mai frecvent:

a. la bărbaţi peste 60 ani,
b. la femei între 20-40 ani,
c. la bărbaţi între 20-24 ani.

33.313.Tromboflebita migratoare este revelatoare pentru:

a. procesele aterosclerotice,
b. neoplasmele viscerale,
c. trombangeita obliterantă.

34.314.Repausul prelungit la pat e indicat în tromboflebita:

a. profundă,
b. superficială,
c. ambele afirmaţii sunt false.

35.315.În tromboflebită se indică tratament local cu:

a. laxatin,
b. linestrenol,
c. lasonil.

36.316.Tratamentul de bază în tromboflebită constă în administrarea de:

a. trombostop,
b. trombină,
c. tricomicon.

37.317.Disfagia este:
a. dificultate la înghiţirea alimentelor,
b. modificare a calităţii sunetelor emise,
c. ambele răspunsuri sunt adevărate.

38.318.Hematemeza este:
a. vărsătură sanghinolentă,
b. expectoraţie sanghinolentă,
c. scaun sanghinolent.

39.319.Eructaţia este:
a. refluxul conţinutului alimentar în gură,
b. eliminarea de gaze provenite din stomac prin cavitatea bucală,
c. eliminarea unei cantităţi mai mari de gaze prin intestin.

40.320.În tratamentul esofagitelor acute postcaustice sunt contraindicate:

a. spălătura gastrică,
b. inactivitatea agentului coroziv imediat după accident,
c. administrarea de bicarbonat de natriu.
41.281.Arsura de gradul IV:
a. este consecinţa distrugerii straturilor superficiale ale epidermului,
b. este consecinţa distrugerii tuturor straturilor epidermice, dar membrana bazală a
epidermului rămâne intactă,
c. e consecinţa distrugerii întregului epiderm şi a lezării plexului capilar dermic
intermediar cu apariţia escarei.

42.282.Arsura de gradul I se caracterizează prin:

a. flictenă serocitrină,
b. eritem,
c. escară.

43.283.Arsura de gradul II se caracterizează prin:

a. flictenă serocitrină,
b. edem alb, localizat în zonele cu ţesut conjunctiv lax,
c. escară.

44.284.Arsura de gradul III se caracterizează prin:

a. flictenă cu conţinut sanguinolent,
b. edem alb, localizat în zonele cu ţesut conjunctiv lax,
c. escară.

45.285.Arsura de gradul IV se caracterizează prin:

a. flictenă cu conţinut sanguinolent,
b. edem alb,localizat în zonele cu ţesut conjunctiv lax,
c. escară.

46.286.Escara din arsura de gradul III faţă de cea din arsura de gradul IV se
caracterizează prin:
a. în cea din gradul III epitelizarea e imposibilă pe când în cea de gradul IV este
posibilă,
b. în cea din gradul IV epitelizarea e imposibilă pe când în cea de gradul III este
posibilă.
c. nu există nici o diferenţă.

47.287.Primul ajutor în caz de arsură constă în administrarea :

a. de antialgice,
b. de antialergice,
c. de antiiflamatrii steroide.

48.288.Toaleta primară a unei plăgi arse constă în:

a. badijonări cu bromocet,
b. badijonări cu bixtonim,
c. badijonări cu bioxiteracor.

49.289.Tratamentul în arsura de gradul I constă în:

a. pulverizarea de bromocet,
b. pulverizarea de bixtonim,
c. pulverizarea de bioxiteracor.

50.290.Eritemul solar este o arsură de gradul:

a. I,
b. II,
c. III.