FRUCTELE SI LEGUMELE SI IMPORTANTA LOR IN

ALIMENTATIE
Dieta zilnica trebuie sa contina fructe si legume deoarece acestea sunt o sursa importanta de
vitamine pentru sanatatea organismului nostru.

Naturale si cu un continut bogat de vitamine si minerale, fructele si legumele ne ajuta sa fim

sanatosi in orice anotimp.

Legumele si fructele contin si antioxidanti sau fitochimicale care ajuta la protejarea organismului
impotriva cancerului, diabetului si bolilor de inima.

Plantele cu flori nu au doar flori frumoase ci furnizeaza si fructe si seminte, cum ar fi merele,
avocado si graul - toate fiind parte importanta a regimului alimentar al animalelor, pasarilor si
oamenilor.

Printre fructele suculente, consumate si raspandite se numara poame precum merele si avocado,
bace precum rosiile, rodiile, strugurii, portocalele si pepenii si drupe precum migdalele. Printre
fructele uscate se numara paltinul de munte, floarea soarelui, macul si graul.

Pentru a prospera, orice specie de planta trebuie sa se asigure ca semintele sale sunt larg
raspandite. Semintele de papadie, raspandite de vant, au un smoc de peri care actioneaza ca o
parasuta, facilitand raspandirea.

Cu marea lor varietate de culori, care pot fi delicate sau intense, florile sunt intotdeauna
placute la vedere, insa scopul lor este acela de a asigura polenizarea si raspandirea semintelor lor
si astfel de a perpetua specia.

Fructele sunt alimente care se pot consuma atat in stare prelucrata (compoturi, sucuri, etc.), cat si
in stare neprelucrata.

Romania se situeaza pe locul 12 in Europa in ceea ce priveste consumul de fructe pe cap de

locuitor - 55 kg./cap de locuitor. Este o valoare destul de mica, comparativ cu Italia - 123 kg./cap
de locuitor - sau Bulgaria - 116 kg./locuitor - , dar inaintea unor tari ca Marea Britanie - doar
40kg./cap de locuitor - sau Polonia - 50 kg./locuitor. Consumul optim pe tipurile de fructe se
situeaza in ceea ce priveste merele la 28 kg./locuitor, piersici - 2,6 kg./locuitor, capsuni - 2
kg./locuitor, iar punele - 18,1 kg./locuitor. (2003)

Fructele, datorita continutului ridicat in vitamine, saruri minerale, glucide usor asimilabile, accizi
si alte principii fiziologice active, constituie un factor indispensabil in alimentatia rationala a
omului.

FRUCTELE USCATE

Un fruct este structura formata de ovar dupa fecundatie si contine samanta, sau semintele
dezvoltate din ovulele fecundate.Dar nu toate fructele sunt de tip carnos ca merele si perele.
Fructele sunt clasificate in uscate si carnoase(suculente).
Botanistii descriu fructele uscate ca fiind dehiscente - cele capabile a se deschide mecanic, precum
maciulia macului - sau indehiscente - cele incapabile de a se deschide exemple de fructe
indehiscente sunt alunele.

FRUCTELE USCATE INDEHISCENTE

Achenele sunt fructe care contin o singura samanta, desi pot sa existe multe seminte intr-o singura
inflorescenta. Iflorescentele individuale ale florii soareluia si papadiei, de exmplu contin multe
seminte, dar fiecare se gaseste in interiorul unui fruct individual.

Intr-o achena, unica samanta este inconjurata de un pericap uscat care se desface numai cand
samanta germineaza. Partea carnoasa rosie a capsunei pe care noi o consideram un fruct este un
receptacul marit si carnos care sustine achenele pe suprafata sa. Nici macesele nu sunt fructe
adevarate, ci receptacule marite care au crescut in jurul unui numar de achene, incluse aproape
total, care contin fiecare o singura samanta.

Nucile sunt similare cu achenele, fiecare contine o singura samanta, miezul.

Boabele de cereale precum graul, ovazul si porumbul, sunt un fel de achena numita cariopsa, in
care pericarpul si tegumentul seminal sunt sudate.

FRUCTELE USCATE DEHISCENTE

Pastaile contin mai multe seminte si se desfac pe ambele parti, mazarea si fasolea fac parte din
acest tip de fruct.

FRUCTELE CARNOASE

Acestea furnizeaza multe alimente importante - porumbul dulce si graul sunt doua exemple. Nuca
de cocos apartine unui grup de fructe numite drupe.

Printre ele se numara migdalele, caisele, mango, piersicile,prunele. Merele si perele reprezinta un
tip deosebit de baca numit poama.

Porumbul si multe alte cereale cum ar fi graul sunt in realitate fructe. Din punct de vedere nutritiv
ele pot fi considerate seminte pentru ca sunt bogate in amidon si sunt larg raspandite ca furaje.

Spre deosebire de fructe, legumele sunt cel mai adesea consumate preparate in diferite feluri de
mancare. Desigur o parte din acestea sunt consumate crude in salate.

Soiuri clasificate in grupe biologice si familii:

- cu frunze verzi: salata verde, spanac, sfecla de zahar;

- plante crucifere (care au petalele si sepalele dispuse in forma de cruce): varza, conopida, varza
de Bruxelles, broccoli;
- cucurbitacee (familii de plante dicotiledonate erbacee care au fructul carnos si coaja tare):
dovleac, castravete, dovlecel;

- radacinoase: cartofi, cartofi dulci;

- tulpini comestibile de plante: telina, sparanghel;

- genul Allium: ceapa, usturoi.

Leguminoasele contin nutrienti valorosi. Acestea trebuiesc fierte inainte de a fi consumate

deoarece astfel vor avea calitati nutritive imbunatatite. Ele ajuta, de asemenea, la digestie si la
eliminarea toxinelor daunatoare.

Produse leguminoase:

- produse din soia;

- faina de naut (besan), faina de linte, faina de soia;

- fasole verde, boabe de fasole, boabe de mazare, linte.

Legumele prospete constituie sursa prima de vitamine necesare organismului uman (C, A,
B) daca, bineinteles, sunt pastrate in conditii optime. O alimentatie sanatoasa, igienica si completa
presupune consumarea legumelor intregi, viu colorate, nevestejite. Se recomanda, asadar,
consumarea rosiilor bine coapte, fara parti verzi, nestrivite, nemucegaite care pe langa faptul ca
sunt gustoase, sunt si hranitoare si economice.

Mazarea verde tanara, de buna calitate, proaspata trebuie sa fie de o nuanta verde viu, cu pastaile
bine inchise, pline de boabe mici cu pielita neteda, cu miez plin de suc.

Radacinoasele cum ar fi morcovul, telina, pastarnacul, patrunjelul se pastreaza pentru iarna intr-o
pivnita aerisita si racoroasa care se va dezinfecta din timp prin afumare cu bioxid de sulf, iar peretii
si pardoseala cu lapte de var. Ele vor fi curatate de pamant si de frunze, se vor lasa sa se zvante,
apoi vor fi asezate in randuri varf langa varf, peste fiecare rand se va presara nisip uscat. Morcovul,
patrunjelul si telina pot fi pastrate si in ladite, invelite in ziare (fiecare in parte).

Varza tarzie de toamna se pastreaza prin murare sau pe rafturi, fiecare invelita in ziar. Cartofii bine
alesi se pastreaza in pivnite racoroase, la intuneric.

Verdeturile bogate in vitamina C sunt: mararul, patrunjelul, leusteanul, frunze de telina si de

tarhon. Patrunjelul se poate mentine proaspat iarna, daca este sadit in ladite pastrate pe fereastra si
udate zilnic. Verdeturile se pot pastra si uscate, caz in care culegerea se face in lunile Iulie si
August cand plantele sunt in plina vigoare. Frunzele de patrunjel, marar, leustean, telina se intind
pe o panza de tifon fixate cu cuisoare pe un mic cadru din patru scandurele, unde se usuca perfect.
Frunzele de telina culese cu cotoare se spala si se oparesc, apoi se usuca pe un tifon sau insirate pe
o sfoara.

Ciupercile comestibile, cu un continut mare de apa sunt foarte usor alterabile. Trebuie evitate
ciupercile zdrobite sau rupte in bucati, deoarece in aceasta situatie dispare semnul cel mai
important pentru recunoasterea ciupercilor otravitoare - umflatura ca un bulb, de la baza piciorului,
inconjurata de o punga numita valva. Ciupercile se consuma proaspete, nu se recomanda
conservarea ciupercilor in borcane sterilizate cu mijloace casnice simple.

Leguminoasele uscate (boabe) - sunt importante ca valoare nutritiva continand proteinele

cele mai valoroase si multe glucide - 70%. Se pastreaza in saculete intr-o camera uscata.

Fructele sunt adesea dulci, carnoase fiind partea comestibila a unei plante. Ele sunt
consumate in stare cruda, proaspete, iar unele pot fi si gatite. De asemenea, acestea se gasesc intr-
o vasta varietate de culori, forme si arome.

Cele mai intalnite tipuri de fructe:

- samantoase: mere, pere;

- citrice: portocale, grepfrut, mandarine, lamai;

- tropicale si exotice: banane, mango;

- fructe de padure: capsuni, zmeura, afine, kiwi;

- pepeni: pepeni verzi (pepeni rosii), pepeni galbeni;

- fructe cu samburi: piersici, caise, nectarine, prune.

Fructele impun aceleasi reguli la alegere ca si legumele. Fructele proaspete, pentru consumul
zilnic, se tin in cosulet la loc racoros. Congelarea - metoda de inghetare rapida a fructelor si
legumelor, le conserva aspectul si valoarea nutritiva. Pentru pastrarea culorii naturale, unele fructe
ca piersicile, caisele se congeleaza in zahar sau sirop, ele se vor consuma in primele 6 ore de la
decongelare.

Altele ca fragi, capsuni, trebuie supuse unei decongelari lente, la loc racoros si consumate imediat.
Legumele congelate se vor pregati inainte de decongelarea totala, de exemplu: fasolea congelata
trebuie pusa direct in apa fiarta.

Uscarea ca metoda de conservare a legumelor si fructelor necesita maruntirea prealabila a acestora,

uneori oparirea si apoi uscarea in cuptor, ceea ce le saraceste in vitamine si saruri minerale, pierd
si 90% din greutate. Pastrate in saculete de panza sau borcane cu capac, fructele uscate aduc
varietate in meniurile pentru iarna; ex: compoturi.
Dulceturile, gemurile si peltelele, sunt o alta modalitate eficienta de conservare.

Intrucat exista multe soiuri de legume si fructe, este indicat ca - pentru a fi intr-o forma buna
- sa consumati cinci tipuri de legume si doua tipuri de fructe in fiecare zi, afirma membrii
Consiliului National de Sanatate si Cercetare Medicala (The National Health and Medical
Research Council - NHMRC - este un organism al Australiei care finanteaza cercetarile in
medicina).

Se recomanda ca alimentatia cu fructe si legume din fiecare zi sa fie colorata. Deoarece

alimentele care au culori similare, contin cam aceiasi compusi de protectie similari doar asa putem
profita de beneficiile oferite de natura.

, Acum ,dupa zeci de ani de studii, s-a demonstrat ca ouale nu afecteaza nivelul
colestrolului in singe si, cu atit mai putin, activitatea cardiovasculara. Cu toate acestea, stilul
nostru de viata colesterolo-fobic a perpetuat amenintarea colesterolului alimentar si prohibitia
oualor ca o traditie.

Reabilitarea a inceput in aprilie 1999, cind „Journal of the American Medical Association“
publica rezultatele cercetarilor doctorului Hu si colegilor sai de la Harvard. Acestea exlud orice
legatura intre consumul de oua, colesterol si bolile cardiovasculare. In studiu au fost
antrenate 117.000 cadre medicale, 80.082 femei si 37.851 de barbati. S-au urmarit, timp de 14
ani, rezultatele analizelor in functie de consumul zilnic de alimente. Acest studiu e primul dintr-o
lista intreaga de cercetari.

Nu putem decit sa speram ca, sub avalansa rezultatelor, se va accepta ideea ca ouale nu sint o
amenintare pentru sanatate, asa cum le vrea folclorul nutritionist. Datele statistice confirma
cercetarile: trei dintre tarile cu cel mai mare consum de oua, Japonia, Spania si Franta, au cea
mai mica rata a mortalitatii cardiovasculare dintre toate tarile industrializate.

Chiar daca ne-am cistigat libertatea de a consuma oua, se ridica o alta intrebare: „Pina unde se
intinde aceasta libertate, ca prea multa strica?“ Studiile efectuate la Harvard ne linistesc. Ouale
sint periculoase mai mult prin asociatie, atunci cind se „inhaiteaza“ cu alte grasimi saturate
(bacon, carne rosie, lapte integral), decit prin cantitate.