Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sanitarie este
Sursa – [3] pag. 7, curs
a) [ ] Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Ştiinţa care studiază factorii de mediu;
c) [x] Activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Un complex de măsuri profilactice;
e) [ ] Un complex de normative igienice.
175.Profilaxia este
Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 3, curs
a) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;
b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;
c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi
menţinerea sănătăţii;
d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;
e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale.
176.Sunt corecte enunţurile referitor la definiţia "Igienei"
Sursa – [3] pag. 5, curs
a) [x] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [ ] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [x] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.
177.Tipurile de profilaxie sunt
Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 17, curs
a) [x] Primară;
b) [x] Secundară;
c) [x] Terţiară;
d) [ ] Determinantă;
e) [ ] Protectorie.
178.Scopul profilaxiei primare este
Sursa – [3] pag. 8, curs
a) [x] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [x] Înlăturarea completă a factorului nociv;
c) [x] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.
179.Scopul profilaxie secundare este
Sursa – [3] pag. 8, curs
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.
180. Scopul profilaxiei terţiare este
Sursa – [3] pag. 1 curs
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.
181.Normativ igienic este
Sursa – [3] pag. 8, [1] pag. 8, curs
a) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii;
b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism;
c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman;
d) [x] Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim
sau este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului;
e) [ ] Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică.
182.Tipurile de normative igienice
Sursa – [4] pag. 8-9, curs
a) [x] Maxim admise;
b) [ ] Minim admise;
c) [x] Optime;
d) [x] Temporare;
e) [ ] Raţionale.
IGIENA ALIMENTAŢIEI
152. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs
a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi;
e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase.
153. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs
a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase;
b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A;
c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii .
157. Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de CO2 în aer până la:
Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [x] 8 – 10%;
b) [ ] 5 – 7%;
c) [ ] 3 – 6%;
d) [ ] 2 – 4%;
e) [ ] 1 – 3%.
160. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic
Sursa – [17] pag. 9, curs
a) [ ] Stratosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Termosfera;
d) [ ] Exosfera;
e) [ ] Heterosfera.
168. Radiaţia, – cale de cedare a căldurii de către organism, depinde în fond de unul din
factorii enumeraţi mai jos
Sursa – [17] pag. 211, curs
0
a) [ ] T aerului;
b) [ ] Umiditatea aerului;
c) [x] T 0 obiectelor înconjurătoare;
d) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
e) [ ] Roza vânturilor .
169.Temperatura efectivă se poate stabili măsurând
Sursa – [2] pag. 130, curs
a) [ ] toC aerului şi temperatura radiantă;
b) [x] toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer;
c) [ ] toC cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
d) [ ] toC radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
e) [ ] Umiditatea şi temperatura aerului
172. Nivelul maxim de CO2 în aerul inspirat la care apar manifestări evidente la cei expuşi
Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [ ] 2-3%;
b) [x] 4-5%;
c) [ ] 6-7%;
d) [ ] 10%;
e) [ ] 15%.
190. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului în încăperi
Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Anemometrul;
c) [x] Catatermometrul;
d) [ ] Psihrometrul;
e) [ ] Barograful.
206. x
207. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de
microclimat asupra organismului sunt
Sursa – [2] pag. 130-132, curs
a) [x] Fizice;
b) [ ] Chimice;
c) [ ] Bacteriologice;
d) [x] Fiziologice;
e) [x] Psihologice.
220. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate prin
metodele
Sursa – [2] pag. 171-172, curs
a) [x] De substituţie;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De sedimentare;
d) [ ] De compresie;
e) [x] De vacuum .
221-249=nu sint
IGIENA APEI
Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de
Sursa –curs
a) [ ] 500ml – 1,l;
b) [ ] 1.0 – 1,51;
c) [x] 1.5 – 3,01;
d) [ ] 3.0 – 5,01;
e) [ ] 5,0-6,0 l.
266.Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu mai mare de
Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] 250mg/l;
b) [ ] 500mg/l;
c) [ ] 750mg/l;
d) [ ] 1000mg/l;
e) [ ] 1500 mg/l.
267.Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă
Sursa – [1] pag.52, curs
a) [x] 0,5 – 0,7mg/l;
b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l;
c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l;
d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l;
e) [ ] 3,0-3,5 mg/l.
268.În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta
;Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Holera;
c) [ ] Leptospirozele;
d) [ ] Bruceloza;
e) [ ] Dizenterie.
304. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele deschise sunt
Sursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale;
b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi;
c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului;
d) [x] Oxidabilitatea;
e) [x] Oxigenul dizolvat în apă.
337. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece
Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;
d) [x] Este accesibilă;
e) [x] Se micşorează duritatea apei.
340. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile sunt
Sursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Să fie apirogenă;
b) [ ] Cu oxidabilitate mare;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;
e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.
359. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul de producere
este
Sursa – [1] pag.182, curs
a) [ ] Intravenoasă;
b) [ ] Cutanată;
c) [ ] Subcutanată;
d) [x] Pulmonară;
e) [ ] Intraperitonială.
381. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului
sunt
Sursa – [1] pag.159,
curs
a) [x] Memoria operativă;
b) [x] Concentraţia atenţiei;
c) [ ] Tremorul fiziologic;
d) [ ] Rezistenţa musculară;
e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.
385. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în efort
Sursa – [1] pag.160,
curs
a) [ ] Creşterea debitului cardiac;
b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace;
c) [x] Scăderea volumului sistolic;
d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât
creşterea volumului sistolic;
e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile.
392. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la
Sursa – [1] pag.184, curs
a) [ ] Personalul din industrie;
b) [x] Personalul din zootehnie;
c) [x] Personalul sanitar şi veterinar;
d) [ ] Mineri;
e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte.
393. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul
de producere
Sursa – [1] pag.171, curs
a) [ ] Produc cancer cutanat;
b) [ ] Produc fotooftalmie;
c) [x] Produc cataractă;
d) [x] Produc arsuri cutanate;
e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ.
a) [x] Respiratorie;
b) [x] Tub digestiv;
c) [x] Tegumente;
d) [ ] Intravenoasă;
e) [ ] Intraperitonială.