(curs 21.

02)
Sistematizarea se efectueaza prin :
1) Clasificare-tip calitativ
2) grupare :
A. pe variate ;
B. pe intervale de variatie :
I) egale ;
II) neegale.
C. Gruparea combinată – Se realizează simultan după două sau mai multe caracteristici
fiind considerata ca o modalitate mai detaliată de grupare a datelor, grupele sunt
delimitate după o prima caracteristică și se împart în subgrupe după a doua
caracteristică , după a 3 șamd.
Etapele elaborării unei grupări combinate sunt:
1) Se aleg cele 2 caracteristici după care se va efectua gruparea combinată și de regulă între
aceste caracteristici trebuie să existe o anumită legătură ( exemplu: genul-salariu, genul-
vîrsta, vechimea- salariul).
2) Se realizează gruparea datelor pe intervale de variație pentru fiecare caracteristică separat;
3) Se cumplează cele 2 grupări într-o grupare combinată utilizînd seria de distribuție
multidimensională.
Gen ni Vechime ni
Gen/Vechime 2-6 6-8 8-12 Total
M 12 2-6 10
F
F 18 6-8 10
M
Total 30 8-12 10
Total 30
Total 30

Prezentarea datelor statistice sub formă de grafice, serii și forme statistice.

Rezultatul sistematizării datelor prin grupare sau clasificare se prezintă sub formă de serii
statistice.
Seria statistică este prezentarea ordonată a datelor referitoare la manifestările unui fenomen sub
forma a două șiruri de date:
 Unul privește variabila și modul cum a fost sistematizată
 Iar al doilea- frecvența de apariție sau nivelul unei variabile în raport cu primul șir.
Seriile statistice în funcție de conținutul variabilei după care se face sistematizarea pot fi:
 Cronologice ;
 Teritoriale;
 Serii de disstribuție, de frecvențe( Serii de repartiție).
Seriile de distribuție corespund caracteristicilor atributive, numerice sau calitative folosite ca
factori de grupare, o serie de distribuție sau repartiție teoretic are următoarea formă:
 Caracteristic Frecvența Mijlocul Frecventele Frecv. Abs. Frecven
a de grupare caracteristic intervalelor absolute cumulata descr. a
Xi i de grupă cumulate relativa
Ni crescator
X1inf- N1 (X1inf+X1sup)/ N1 Nk+N1+N2+N
X1sup 2 3
X2inf- N2 N1+ N2 Nk+N2+N3
X2sup
X3inf- N3 N1+ N2+N3 Nk +N3
X3sup
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,,, ,,,,,,,,,,,,
Xkinf- Nk N1+N2+N3+,,,N Nk
Xksup k
Total ∑Nk

Orice serie de distributie se caracterizează prin intermediul indicatorilor :

A. Mijlocul intervalelor- ∑ Xi/2
B. Frecvențele absolute cumulate crescator
C. Frecvențele absolute cumulate descrescator
D. Frecvența relativă – f(%)= Nk/∑Nk * 100%
Exemplu:
Producti NR.muncitorilo Mij. Frecvent Frecventa Frecvențele
a r Intervalului a absoluta relative
realizata Xi absoluta descrescator(f (f%)
Xi crescator i)
(fi)
50-59 7 (50+59)/2=5 7 23+7=30 7/30*100%=23,3
5 %
59-68 10 64 7+10=17 13+10=23 33,3%
68-77 7 73 17+7=24 6+7=13 23,3%
77-86 6 82 24+6=30 6 20,0%
Total 30 - 100%

II) Tabelele statistice- sunt formate dintr-o rețea de rubrici conținînd date numerice și text care
permit caracterizarea statistică a fenomenului studiat în condiții specifice de timp și spațiu .
În statistica sunt utilizate urmatoarele tipuri de tabele:
1. Tabelul descriptiv;
2. Tabelul simplu ;
3. Tabelul pe grupe;
4. Tabelul combinat;
5. Tabelul cu dublă intrare.
Elementele obligatorii de conținut și de formă ale tabelelor sunt:
1. Titlul tabelului- precizează caracteristica principală la care se referă datele prezentate.
 2. Subiectul tabelului care este prezentat de colectivitatea statistică supusă analizei
3. Predicatul este format din sistemul de caracteristici pentru care s-a efectuat sistematizarea
datelor;
4. Unitatea de masură – se înscrie pentru fiecare caracteristică în coloana respectivă , dacă
este comună tuturor datelor se trece deasupra tabelului și de regulă în dreapta.
5. Sursa de date – se înscrie la sfîrșitul tabelului;
6. Notele explicative – sunt utilizate atunci cînd este necesar să se clarifice unele abordări
metodologice sau noțiuni mai puțin cunoscute.
III) Graficele statistice- o prezentare sugestivă și accesibilă a informației statistice se poate
realiza prin intermediul graficelor deoarece ele ne permit evidențierea variației valorilor
observate , a densității de repartiție a frecvențelor, a raporturilor de mărime și
interdependențele dintre indicatori. Elementele care definesc un grafic sunt:
1. Titlul;
2. Rețeaua;
3. Axele de coordonate;
4. Scara de reprezentare;
5. Notele explicative.
Există urmatoarele tipuri de grafice:
1. Histograma-Graficul specific seriilor care au la baza o variabila continue (de intervale).
Scara frecventelor se construieste in conformitate cu respectarea principiului
proportionalitalii intre frecvente si segmentele delimitate pe scara ordonatelor.;
2. Poligonul frecvențelor - Este o reprezentare grafica a seriilor statistice avand la baza o
variabila atributiva cantitativa continua si formata cu frecvente absolute sau relative,
simple sau cumulate. Trasarea acesteia presupune realizarea in prealabil a
histogramei. Poligonul frecventelor se obtine unind prin segmente de dreapta mijloacele
laturilor superioare ale dreptunghiurilor, din care estealcatuita histograma.Poligonul
frecventelor poate fi construit si direct, fara intermediul histogramei. Aceasta presupune
ridicarea de perpendiculare din mijlocul fiecarui interval de variatie, a
carorlungimi(inaltimi) sunt proportionale cu frecventele intervalelor
corespondente. Unind prin segmente de dreapta varfurile acestor perpendiculare, se
obtine graficul dorit ;
3. Diagramele prin coloane - Punerea in evidenta sub forma grafica a structurii unei
populatii statistice este posibila apeland la diagramele de structura. In acest sens se
prezinta: dreptunghiul, patratul, cercul si semicercul de structura. Aceste tipuri de grafice
permit reprezentarea grafica a seriilor unidimensionale construite cu marimi
de structura( frecvente relative, greutate specifica).

Cel mai des folosit este cercul de structura denumit si diagrama sectoriala (piechart);

4. Diagramele prin benzi - Acest tip de grafic utilizeaza benzile (barele), pentru a
reprezenta distributia unei populatii in raport cu o variabila cantitativa discreta sau
calitativa. Benzile au aceeasi latime (baza), iar lungimea (inaltimea) lor este direct
proportionala. cu frecventa clasei reprezentate. Numarul benzilor este egal cu numarul
claselor in care este impartita populatia studiata. De asemenea se pot lua in considerare o
variabila sau doua. ;
5. Diagramele de structură - Punerea in evidenta sub forma grafica a structurii unei
populatii statistice este posibila apeland la diagramele de structura. In acest sens se
 prezinta: dreptunghiul, patratul, cercul si semicercul de structura. Aceste tipuri de grafice
permit reprezentarea grafica a seriilor unidimensionale construite cu marimi
de structura( frecvente relative, greutate specifica).;
6. Cartogramele - in culori sau nuante ale aceleiasi culori se utilizeaza pentru redarea
intensitatii manifestarii unui fenomen. Acest tip de grafic este recomandat in special
atunci cand intensitatea fenomenului surprins de seria de spatiu nu prezinta o variabila
prea mare pentru a nu apela la prea multe culori sau nuante ale acestora, care sa
ingreuneze citirea graficului.;
7. Curba frecvențelor cumulate - .
Indicatorii statistici. Mărimile absolute și relative
O1. Definirea indicatorilor statistici. Indicatorii absoluți.
O2. Tipologia marimilor relative si metodologia de calcul.
O1- Indicatorul statistic- este expresia numerică a unei caracteristici observate pe un fenomen,
proces sau pe o categorie social economică delimitată în timp și spațiu. Toți indicatorii statistici
îndeplinesc următoarele funcții:
1. Functia de măsurare;
2. Funcția de comparare;
3. Funcția de verificare a ipotezelor și testare a semnificației parametrilor statistici utilizați.
Dupa metoda de obținere și unitatea de măsură, indicatorii statistici pot fi împărțiți în doua grupe
mari :
1. Indicatorii absoluți (primari)- exprimă direct nivelul caracteristicii cercetate în unități
specifice și concrete de măsură. Se pot obține direct prin înregistrarea nivelului
caracteristicii sau prin însumarea parțială sau totală a datelor individuale. Ei prezintă o
capacitate relativ limitată de descriere a fenomenului studiat și nu permit realizarea unor
aprecieri calitative, sunt considerați punctul de pornire al unei analize statistice. Marimile
absolute sunt exprimate în unități de măsură însumabile și pot fi considerate
independente în raport cu alți indicatori. Unitățile de măsură a mărimilor absolute pot fi:
 Unități fizice sau naturale (persoane, tone, km, buc.)
 De timp, de muncă(om/ore, om/zile)
 Unități valorice ( lei, $, Euro, yenul, lira sterlina).
Indicatorii absoluți pot fi folosiți pentru exprimarea indicatorilor de nivel și a indicatorilor
variației absolute.
Indicatori de nivel se obțin în procesul de înregistrare statistică și exprimă valoarea caracteristicii
observate la fiecare dintre unitățile colectivității sau în procesul sistematizării datelor prin
centralizarea pe grupe sau pe ansamblul colectivității.( totalurile seriilor de distribuție sau nr total
al unitatilor colectivitații.)
Indicatorii variației absolute se obțin prin compararea pe baza de diferență a două nivele ale
aceluiași indicator și mai poartă denumirea de spor absolut . ▲= I1-I0 ;
1-curentă;
0- bază, precedentă.
 2. Indicatorii derivați (relativi)- indicatorii relativi se obțin prin aplicarea unui model de
comparație sub formă de raport în statistica economică prin mărime relativă înțelegem
rezultatul raportării a doi indicatori statistici asoluți unde indicatorul din numarătorul
raportului se numește indicator raportat iar cel din numitor indicator bază de raportare, la
calcularea unei mărimi relative trebuie respectate următoarele cerințe:
 Între termenii seriei comparați trebuie să existe o legătură care permite efectuarea
comparării.
 Termenii raportului trebuie să fie cu adevărat comparabili din punct de vedere al
sferei de cuprindere al metodologiei de calcul și al structurii organizatorice.
 Baza de compatație trebuiee să aibă o anumită semnificație în evoluția
fenomenului studiat.
Statistica economică folosește următoarele mărimi relative:
Mărimea relativă de structură - raport dintre parte și întreg și poate fi calculată atunci
cînd colectivitatea supusă analizei a fost împătțită în grupe,subgupe sau clase dupa
variația uneia sau mai multor caracteristici de grupare MRS(gi)= (Xi/∑Xi)*100%. Aceste
mărimi se prezintă grafic printr-o diagramă de structură . Exemplu: Sunt cunoscute
următoarele date despre populația RM pe regiuni sub vîrsta aptă de muncă în anul 2012 .
Total pe țară – 615,9 mii persoane
Mun. Chișinău – 114,9 mii persoane
Nord – 168,7 mii
Centru – 202,2 mii persoane
Sud – 99,8 mii persoane
Găgăuzia – 30,3 mii persoane. De calculat mărimile relative de structură a populației sub virsta
de muncă.
MRS (chisinau)= Xi/Zx*100 = 114,9/615,9*100 = 18,65%
MRs (nord)= Xi/Zx*100 = 168,7/615,9*100=27,39%
MRs (centru)= Xi/Zx*100 = 202,2/615,9*100=32,39%
MRs (sud)= Xi/Zx*100 = 99,8/615,9*100=16,2%
MRs (gagauzia)= Xi/Zx*100 = 30,3/615,9*100=4,9 %
Structura populației sub forma de tabel pentru anul 2012
Zone Nr.populatiei sub virsta de Structura populației sub
munca (mii/pers) vîrsta de lucru (%)

M.Chisinau 114,9 18,65

Nord 168,7 27,39
Centru 202,2 32,83
Sud 99,8 16,2
Găgăuzia 30,3 4,9
Total: 615,9 +- 100
Sursa: Elaborat de autor
1. Marimea relativa a dinamicii – se folosește în scopul caracterizării statistice a evoluției în
timp a fenomenului analizat. Marimile relative ae dinamicii pot fi calculate cînd avem 2
valori ale aceluiași indicator înregistrat în unitați diferite de timp. Înn funcție de baza de
comparație aleasă putem calcula:
𝐼𝑛
 Marimea relativă a dinamiciicu bază fixă- 𝑀𝑅𝐷 = 𝐼0 ∗ 100;
 𝐼𝑛
 Mărimea relativa a dinamicii cu baza mobila - 𝐼𝑛−1

In activitatea marimea relativa a dinamicii mai este numita indice: Exemplu=Veniturile

bancilor comerciale ale RM se caracterizează prin următoarele date ( mil/lei)
Anii Veniturile BC in RM Dinamica BC din RM
MRD(baza.fixa) MRD(baza.mob)
2004(toate se 1942,0 -100
comparăcu el)
2005(se compara cu 2340,5 120,52% 120,52
precedentul an)
2006 3099,7 159,61 132,43
2007 4586,6 236,18 147,94
2008 6222,5 320,41 135,66

De calculat marimile relative ale dinamicii cu baza fixa si cu baza in lanț.

2. MR a intensității – se calculează ca raport între 2 indicatori absoluți de natură diferită
între care există o relație de interdependență MRI= X/Y între doua colecivitati . Cele
doua caracteristici sau colectivitati sau caracteristici x si y sunt caracteristici primare
inregistrate prin obervare statistică iar semnificația acestei caracteristici constă în faptul
că exprimă cite unitati din valoarea caracteristicii X revin la o unitate a valorii
caracteristicii Y (exemplu: productivitatea muncii PIB pe cap de locuitor, densitatea
populatiei);
3. MR a coordonării – se folosește pentru a compara 2 grupe ale aceleiași colectivități din
spații diferite MRC=Xa/Xb; POPulatia stabila pe sexe se caracterizeaza pentru anul 2013
astfel: PopF=1847,2 mii.pers, PopM=1712,3
De calculat MR de coordonare (cite femei revin la 100 de barbati)
MRC=1847,2/1712,3*100=108.
4. MR a planului( planificării sau programării)- se calculeaza in economia de piata numai la
nivelul unitatilor economice fiind necesara la elaborarea programelor de producție de
aprovizionare, desfacere pe termen mic, mediu si lung. Calculul mărimilor relative ale
planului presupune preluarea din evidențele unității economice analizate a informațiilor
referitoare la :
 Nivelul fenomenului analizat intr-o perioadă de bază X0
 Nivelul planificat al aceluiași fenomen într-o perioadă curentă Xplanificat
 Nivelul fenomenului realizat în perioada curentă X1(efectiv,realizat).
MRP poate fi calculată:

 Ca procent sarcii de plan 𝐾𝑝𝑙/0 = 𝑋𝑝𝑙/𝑋0 ∗ 100

 Procentul îndeplinirii planului 𝐾1/𝑝𝑙 = 𝑋1(𝑒𝑓)/𝑋𝑝𝑙 ∗ 100 >100 supraindeplinit,
=100 implinit, <100 neindeplinit
(curs 7.3)
Sistemul de indicatori statistici
Indicatorii tendinței centrale
O1. Marimile medii in statistica economică. Esența și tipologia lor.
 O2. Indicatorii de poziție. 1) Moda (modului sau valoarea modală), 2) Mediana, decilele(10),
quartilele (4)
O3. Relația dintre medie, modă și mediană.
O1.- O analiză completă a seriilor de distribuție a frecvențelor se bazează pe calcularea
următorilor indicatori :
1. Indicatorii medii (media aritmetică, media armonică, media pătratică , media geometrică
și media cronologică)- marimile medii sunt mărimi statistice care exprimă în mod sintetic
și generalizat ceea ce este normal, tipic și esențial pentru unitățile unei colectivități
distribuite după o anumită caracteristică. Media este un indicatori al tendinței centrale
care arată nivelul la care ar fi ajuns caracteristica dacă în toate cazurile individuale,
factorii esențiali și neesențiali ar fi acționat constant. La calcularea mărimilor medii
trebuie să ținem cont de următoarele cerințe:
 Datele inițiale din care se calculează media trebuie sa fie omogene.
 Fiecare medie trebuie definită obiectiv fie printr-o definiție, fie printr-o formulă
concretă de calcul .
 Media trebuie să posede proprietăți simple și evidente.
 Media trebuie să poată fi calculată cu ușurință și rapiditate.
 Media trebuie sa fie reprezentativă.
2. Indicatorii medii de poziție ( moda, mediana, decilele si quartilele)
3. Indicatorii simpli și sintetici ai variației ( amplituda absolută, abaterile individuale,
abaterea liniară, abaterea medie pătratică, dispersia și coeficientul de variație)
Toți acești indicatori sunt calculați în 2 variante :
 Pentru o serie statistică simplă (X1, X2, Xn)
 Pentru o serie statistică ponderată (X1, X2, Xn)
(n1, n2, nk)
Statistica economică folosește următoarele forme ale mediei :
1. Medie aritmetică – este rezultatul sintetizării într-o singură expresie numerică a tuturor
nivelurilor individuale observate fiind obținută prin raportarea valorilor totalizatoare a
caracteristicii studiate la numărul total al unităților:
 Simplă -
 Ponderată- exemplu : Repartiția filialelor unei banci comerciale in functie de
volumul depozitelor bancare atrase într-o lună este prezentată în seria de mai jos:
Volumul depozitelor Xi Nr. Filialelor ni Mijlocul intervalelor
(mii euro) Xi
20-40 12 30
40-60 14 50
60-80 20 70
80-100 18 90
100-120 16 110
Total 80 -
Se cere de calculat volumul mediu al depozitelor.
𝑛𝑖
X(mediu)=𝑍𝑋𝑖 ∗ 𝑍𝑛𝑖= 30*12+50*14+70*20+90*18+110*16/12+14+20+18+16= 73
(mii euro)
 Volumul mediu al depozitelor bancare este de 73 mii de euro.
Media aritmetică are următoarele proprietăți :
 Media aritmetică este cuprinsă între valorile minime și valorile maxime ale
caracteristicii Xmin<X(mediu)<Xmax , din ex: 30<73<110.
 Suma abaterilor individuale de la medie este 0! Media prin definitie are
proprietatea de a compensa abaterile pozitive cu cele negative.
 Serie simplă = Z(Xi- Xmed)=0
 Serie ponderată = Z(Xi-Xmed)*ni=0
 Dacă toți termenii seriei sunt modificați (măriți sau micșorați cu un număr
constant atunci media seriei noi se va modifica în același sens cu aceeași
constantă .
 Dacă frecvențele unei serii se multiplică sau se împart la un număr constant atunci
media nu se va modifica .
 Media aritmetică este sensibilă la valorile extreme care pot afecta semnificația și
reprezentativitatea mediei (exemplu : 2,1,3,4,50 diferenta dintre max si min este
49, in asa caz media nu va fi reprezentativă).
2. Media armonică – se definește ca fiind egală cu valoarea inversă a mediei aritmetice
calculată din valorile inverse ale caracteristicii . se recomandă a fi folosită atunci cind in
colectivitate predomina valorile mici. Media armonică este de regulă mai mică decît
media aritmetică. p/u serie simpla Xamed= ni/Z*1/Xi
p/u serie ponderată Xamed= Zni/Z*1/Xi*ni
3. Media patratică – este o mărime medie calculată prin extragerea rădăcinii pătrate din
media aritmetică a pătratelor termenilor seriei. Media patratica se folosește în cazul în
care în serie există unități cu valori pozitive și negative și în cazurile cînd termenii seriei
𝑍𝑋𝑖 2
au valori mari . De asemenea se calculeaza pentru simpla Xpmed=√ 𝑛𝑖

𝑍𝑋𝑖 2∗𝑛𝑖
Petru serii de distributie Xpmed=√ 𝑍∗𝑛𝑖
4. Media geometrică – spre deosebire de mediile calculate anterior aceasta se bazeaza pe
relația de produs al termenilor seriei în analiza economică se recomandă utilizarea ei
atunci cînd termenii colectivității se prezintă sub formă de mărimi relative.
𝑛
P/u simplă Xgmed= √𝑋1 ∗ 𝑋2 ∗ 𝑋3 ∗ 𝑋𝑛
𝑍𝑛𝑖
p/u distribuție Xgmed= √𝜋𝑋𝑖 𝑛𝑖
5. Media cronologică – este o medie care are la bază principiul de calcul al mediei
aritmetice fiind aplicată la determinarea nivelului mediu al seriilor cronologice de
1 1
𝑋1+𝑋2+𝑋3+⋯ 𝑋𝑙𝑎𝑠𝑡
2 2
momente . Xcrmed= .
𝑛−1