Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ "ION IONESCU DE LA


BRAD" IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT TEHNOLOGIC LA
DISCIPLINA CREȘTEREA
BOVINELOR

ÎNDRUMĂTOR,
Prof.dr.ing. Vasile MACIUC
STUDENTI,
MIRON ANA MARIA

MIHAI RAMONA

1
Tema proiectului:

“ Elaborarea proiectului tehnologic pentru o


fermă de vaci de lapte, întreținere liberă, cu un
efectiv de 40 capete, rasă Bruna de Maramures„

2
CUPRINS

1.Memoriu justificativ ...............................................................................................................4


1.1. Importanţa şi oportunitatea investiţiei .............................................................................4
1.2. Amplasarea şi descrierea fermei ......................................................................................6
1.3.Caracterizarea rasei ............................................................................................................6

2.Organizarea procesului de reproducţie ................................................................................8


2.1 Organizarea reproducţiei....................................................................................................8
2.2 Structura efectivelor ............................................................................................................9
2.3. Structura de vârstă a animalelor tinere .........................................................................10
2.4 Programarea montelor şi fătărilor ..................................................................................12
2.5 Mișcarea efectivelor...........................................................................................................13
2.6 Programarea producției de lapte.................................................................................14

3.Alimentaţia animalelor ........................................................................................................17


3.1 Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor ..................................................17
3.2 Norme de hrană pentru taurine .......................................................................................20
3.3Stabilirea zile animal furajate..........................................................................................24
3.4.Stabilirea necesarului de furaje........................................................................................24

4.Tehnologia de întreţinere şi exploatare ..............................................................................27


4.1 Sistemul de întreţinere liberă ...........................................................................................27
4.4. Organizarea mulsului .......................................................................................................31

5. Organizarea producţiei .......................................................................................................32


5.1 Producţia de lapte ..............................................................................................................32

6.Rezultate tehnico-economice ...............................................................................................33

7.Concluzii și recomandări .....................................................................................................34

Bibliografie ...............................................................................................................................35

3
Cap.1 Memori justificativ

1.1.Introducere.
Importanţa creşterii bovinelor. Prognoza unor instituţii specializate în cercetarea
demografică umană indică menţinerea tendinţei de creştere numerică a populaţiei umane, atât pe
termen scurt cât şi pentru următoarele 3-4 decenii. Implicit, se va înregistra şi o creştere
accentuată a cererii de resurse alimentare pentru hrănirea omenirii.
Nivelul de trai şi civilizaţie al populaţiei umane este un indicator socio- economic
complex şi dificil de cuantificat, având în vedere multitudinea şi complexitatea factorilor de
influenţă. Între principalele componente care participă la caracterizarea nivelului de trai pot fi
amintite următoarele: nivelul de instruire, gradul de ocupare al forţei de muncă pe domenii
de activitate, venitul anual/locuitor, mărimea disponibilităţilor alimentare de origine vegetală şi
animală (exprimate în calorii, grame proteină/zi/persoană, precum şi raporturile existente între aceşti
parametri), rata creşterii demografice şi structura populaţiei pe grupe de vârstă, durata medie a vieţii,
eficacitatea măsurilor de protecţie socială a membrilor societăţii etc.
Între factorii mai sus menţionaţi, consumul de produse de origine
animală/locuitor este un indicator important în aprecierea standardului de viaţă al unui popor.
Importanţa şi ponderea acestui indicator în caracterizarea nivelului de trai, trebuie corelată cu
tradiţiile şi obiceiurile alimentare ale populaţiilor umane, precum şi cu gradul de dezvoltare socio-
economică a zonei geografice de referinţă.
Acumularea unui volum impresionant de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice în domeniul
producţiei agro-alimentare a permis elaborarea şi aplicarea unor tehnologii moderne, de mare
randament. În acest fel a fost posibilă reducerea numerică a personalului direct implicat în
producţia agricolă (paralel cu creşterea gradului de calificare al acestuia), ceea ce a dus la o
semnificativă rentabilizare a acestui domeniu de activitate.
În acest context, se apreciază că îmbunătăţirea nivelului nutriţional uman (cantitativ şi
calitativ) este unul din obiectivele importante, pe termen lung, al omenirii. Atingerea acestui
obiectiv impune cu necesitate elaborarea unor programe de perspectivă (pe termen scurt, mediu şi
lung) referitoare la producerea, prelucrarea şi repartizarea-valorificarea produselor agro-alimentare.
Creşterea bovinelor reprezintă o ramură de primă importanţă a agriculturii mondiale,
datorită volumului, diversităţii şi valorii producţiilor şi produselor care se obţin din această
activitate. Astfel, bovinele asigură 90-96% din cantitatea totală de lapte consumată pe glob, 30-35% din
cea de carne şi cca. 90% din totalul pieilor grele prelucrate în industria mondială de tăbăcărie.
În condiţii normale de exploatare, o vacă poate asigura necesarul optim de carne pentru 6-8
locuitori, iar cel de lapte pentru 10-15 locuitori.
Laptele este un aliment complet, indispensabil în alimentaţia copiilor, a vârstnicilor, a
femeilor însărcinate şi a celor care alăptează, a convalescenţilor şi a personalului care lucrează în
medii toxice.
Bovinele furnizează materia primă şi pentru industria cărnii. Alături de carne, prin operaţiuni
specifice de tranşare se obţin o serie de produse şi subproduse de abator care au diferite utilizări. Astfel, "al
cincilea sfert" este format din ficat, creier, inimă, splină, pulmoni, limbă, testicule, uger, "burtă", urechi, buze
etc. Sângele se poate folosi ca atare (sângerete, tobe, la "băiţuirea" muşchiului ţigănesc) sau sub formă
prelucrată (plasmă uscată, hemoglobină, globină şi albumină alimentară).

4
Unele organe, glandele endocrine şi sângele se utilizează ca materie primă în industria
farmaceutică obţinându-se produse farmaceutice de uz uman şi veterinar. Astfel, din ficat se extrage
lecitina, heparina, glicogenul, peptona, antitrombina, hormoni şi enzime, extract de ficat (folosit la
combaterea anemiilor). Din splină se extrage spleina şi unele substanţe folosite în combaterea
leucemiei. Din rinichi se extrage lipoteina, iar din inimă carinina şi citocromul C.
Creierul şi măduvioarele sunt utilizate pentru producerea lecitinei, colesterolului, cefalinei,
tromboplastinei, a unor enzime şi substanţe utilizate în prevenirea şi combaterea hemoragiilor sau
pentru tratarea unor boli ale sistemului nervos.
Din pulmoni se extrage heparina (anticoagulant), iar din gonade se extrage testosteron (din
testicule), anestrol şi progesteron (din ovare).
Din glandele cu secreţie internă se extrag diferiţi hormoni: adrenocorticotrop (din hipofiză),
tiroxină (din tiroidă), epifizan (din epifiză) etc.
Sângele, oasele mari şi confiscatele de carne (produsele de abator ce nu
îndeplinesc normele sanitar-veterinare pentru consumul uman) se folosesc, după un proces de
prelucrare specific, la obţinerea făinurilor furajere care se utilizează pentru echilibrarea raţiilor
furajere administrate animalelor de fermă.
Pielea se foloseşte ca materie primă în industria tăbăcăriei. Pielea se caracterizează
prin supleţe, compactitate ridicată, rezistenţă mecanică mare, conductibilitate termică redusă,
capacitate de inbibaţie (de absorbţie a apei) redusă şi este utilizată (după o prealabilă prelucrare) în
industria încălţămintei ("box", "bizon", "talpă"), la confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte,
marochinărie, artizanat şi în industria automobilelor de lux (la tapiţeria scaunelor şi
interiorului).
Din păr se execută pensule, iar din coarne şi ongloane se pot obţine cleiuri cheratinice sau
făinuri furajere.
În diferite zone geografice, bovinele sunt utilizate pentru producţia energetică (la
tracţiune) ca sursă de energie neconvenţională. Boul produce 0,5 CP (0,5-0,6 W/h) timp de 7-8 ore/zi.
Bovinele produc cca. 70% din totalul îngrăşămintelor organice folosite în agricultură.
Gunoiul de grajd administrat ca îngrăşământ organic asigură îmbunătăţirea fertilităţii solului,
a structurii sale fizice şi chimice. De asemenea, contribuie la intensificarea activităţii
microorganismelor din sol, la aeraţia acestuia, sporind în acelaşi timp capacitatea solului de a reţine
apă. Sporul de recoltă obţinut ca urmare a fertilizării terenurilor agricole cu gunoi de grajd poate ajunge la
10-25%.
Ritmul de dezvoltare a creşterii bovinelor, ca şi performanţele obţinute în acest domeniu
de activitate, sunt reflexul dezvoltării socio-economice înregistrate în diferite zone (ţări) ale lumii.
În ultimele decenii, pe plan mondial se constată o reducere lentă dar permanentă a cererii
consumatorilor faţă de alimentele având concentraţie energetică mare (cereale, cartofi, cărnuri
grase) paralel cu o cerere mereu crescândă pentru lapte, legume, fructe şi cărnuri slabe.

5
1.2 Amplasarea și descrierea fermei

Ferma este situată în comuna Breaza, jud. Suceava


Amplasată pe un teren salubru, cu structură uniformă și permeabilă, neinundabil, iar nivelul
pânzei fratice este situat la cel puțin 0,5 m de suprafața solului. Locul trebuie să prezinte pante
uniforme, cu orientarea spre sud, sud –est sau sud-vest pentru o bună poziționare la radiațiile
solare. Orientarea adăpostului se va face astfel încât să se realizeze protecție față de vânturile
dominante. Față de locuințe și construcții sociale adăpostul va fi poziționat într-o direcție opusă
celei din care bate vântul dominant. Raportat la drumurile publice, adăpostul va fi la o distanță de
cel puțin 18 metri de drumurile comunale, la 20 de metri de cele județene și la 22 de metri față de
șoselele naționale sau internaționale.
Deoarece ferma se dorește a se mări în anii următori până la efectivul de 60 de capete de vaci
cu lapte, adăpostul a fost construit pentru a satisface această nevoie.
Efectivul la începutul anului a fost de 40 vaci cu lapte, 5 juninci, 3 vițele montate, 7 vițele în
categoria de 12-18 luni, 7 vițele de 6-12 luni, 10 vițele de 0-6 luni și 5 tăurași de 0-3 luni.
Ferma exploatează doar vacile de lapte și tineretul femel, tineretul mascul fiind vândut
imediat după înțărcare.
Tipul de întrținere practicat este de stabulație liberă, iar adăpostul este structurat în zone de
odihnă individualizate, două zone de mișcare, zonă de furajare, alee de furajare, boxe pentru
juninci, pentru vițele însămânțate,boxe pentru tineret femel pentru toate cele trei categorii de
vârste și pentru tineret mascul. La unul din capetele adăpostului găsim sala de muls de tip
brăduleț, cu 4 posturi de muls iar alături de aceasta, lăptăria.

1.3 Descrierea rasei

Rasa Brună de Maramureș a fost omologată în anul 1959, această rasă


formându-se prin absorbția taurinelor locale (Sura de Stepă și Mocănița) cu
rasa Schwyz. În Europa, rasa Brună este crescută în țări precum Elveția,
Austria, Italia, Slovenia, Franța, Spania și România.

Producțiile în majoritatea țărilor se situează la aproximativ 6.400 de litri pe


când în România deocamdată numai la 3.800-4.000 litri. În România, vacile
din această rasă sunt crescute preponderent pe pășune, care nu este
întotdeauna de cea mai bună calitate, pe când cele din Europa sunt crescute
majoritatea în ferme bine organizate cu o furajare adecvată.

Rasa Brună de Maramureș a fost omologată în anul 1959, această rasă


formându-se prin absorbția taurinelor locale (Sura de Stepă și Mocănița) cu
rasa Schwyz. În Europa, rasa Brună este crescută în țări precum Elveția,
Austria, Italia, Slovenia, Franța, Spania și România.

Producțiile în majoritatea țărilor se situează la aproximativ 6.400 de litri pe


când în România deocamdată numai la 3.800-4.000 litri. În România, vacile
din această rasă sunt crescute preponderent pe pășune, care nu este
întotdeauna de cea mai bună calitate, pe când cele din Europa sunt crescute
majoritatea în ferme bine organizate cu o furajare adecvată.

InsuşireaValori medii

Vaci si
6
Tauri

Talia126-130 cm138-145 cm

Lungimea trunchiului150-155 cm160-179 cm

Adâncimea toracica64-67 cm76-80 cm

Perimetrul toracic180-190 cm190-220 cm

Masa corporala500-600 kg700-900 kg

Producţia de lapte prezintă o economicitate bună; 1,22 UNL/kg lapte,


indicele de lapte fiind cuprins între 1:6 - 1:7, iar viteza de eliberarea a
laptelui este de aproximativ 1,2 -1,3 l/min.

Calitatea proteinei din laptele obținut de la rasa Brună este una foarte bună,
cu un conținut ridicat de cazeină (78 % din totalul proteinelor), în special k-
cazeina, ceea ce îl face ideal pentru obținerea brânzeturilor de calitate. Vacile
din această rasă produc un lapte care conține cu aproximati 8 % mai mult
calciu și fosfor, mai multă lactoză, dar mai puține cloruri, ceea ce face ca
acest lapte să fie unul mult mai gustos.

În țara noastră, recordul acestei rase de vaci este deținut de către vaca Iza,
care s-a aflat în proprietatea Stațiunii de Cercetare pentru creșterea
Taurinelor Sighet, Maramureș, iar în anul 1990 la lactația a 4-a a dat 11.662
litri lapte, cu un procent de 4,33 % grăsime. Exemplarele din această rasă se
pretează la exploatarea semiintensivă pentru producție de lapte și intensivă
pentru cea de carne.

7
Cap. 2 Organizarea procesului de reproducție

2.1 Organizarea reproducției


Organizarea reproducției într-o fermă de vaci cu lapte este indispensabilă, deoarece producția
de lapte este influențată direct de această operație. O organizare defectuasă a reproducției duce la
scăderea producțiilor și chiar tararea animalelor.
În ceea ce privește introducerea tineretului femel la reproducție, momentul intrării la
însămânțare trebuie foarte bine ales. Introducerea vițelelor la o vârstă prea mică duce la obținerea de
produși insuficient dezvoltați, a unor producții mici de lapte și la compromiterea animalului pentru
producțiile viitoare.
Dacă vârsta introducerii vițelei la reproducție este prea mare , se scurtează perioada de
exploatare a animalului și există riscul îngrășării excesive a acestuia ceea ce poate duce la sterilitate.
Vacile se însămâțează de regulă după fătare la al doilea ciclu de călduri.
Vârsta. Introducerea viţelelor la reproducţie se realizează după pubertate, respectiv după ce
gonadele sunt dezvoltate complet morfologic şi funcţional. Pubertatea apare, în general, la masculi
între 7-12 luni şi la femele între 9-12 luni, cu o variabilitate foarte mare în funcţie de ceilalţi factori,
în special de rasă şi de hrănire.
În cazul vitelelor din unitate vârsta de introducere la reproducție este de 18 luni.
Dezvoltarea corporală. Este un element decizional de care trebuie să se ţină seama la
programarea introducerii viţelelor la reproducţie. Acestea trebuie să realizeze, faţă de maturitatea
corporală, următoarele: 70-75% din greutate, 90-95% din înălţime, 85-90% din lungime şi
adâncime, 80-85% din lărgime.

2.2 Structura efectivelor


Stabilirea structurii efectivului se bazează pe necesitatea asigurării efectivelor din categorii
inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor care ies din categoria imediat superioară.
Stabilirea structurii efectivului se bazează pe urmatoarele date:
8
 direcţia de specializare;
 efectivul de vaci existent la începutul unui an;
 procentul de creştere a efectivului de vaci ;
 procentul anual de reformă la vaci;
Stabilirea structurii efectivului de taurine

Categoria de Date de Efectivul Vitaza de Efectivul Str. %


animale calcul rulat rulare mediu
programat
Vaci de lapte Evi=40 40 Vr=Dp/Dc Ep=Er/Vr= 50
Ce=10% =12/12=1 40/1=40
Evr=10%
Junici gestante K=10% 9 2 5 6,25
Dp=12
luni
Dc=6 luni
Viţele montate K=12% 10 4 3 3,75
Dp=12
luni
Dc=3 luni
Tineret femel K=12% 11 6 2 2,5
peste 18 luni Dp=12
luni
Dc=2 luni
Tineret femel K=12% 13 2 7 8,75
12-18 luni Dp=12
luni
Dc=6 luni
Tineret femel K=10% 14 2 7 8,75
6-12 luni Dp=12
luni
Dc=6 luni
Tineret femel Evi=40 19 2 10 12,5
10-6 luni Dc=6 luni
R=0,5
N=0,95
(95%)
Tineret mascul Evi=40 19 4 5 6,25
0-3 luni Dc=6 luni
R=0,5
N=0,95
(95%)
Taurine la Dp=12 6 6 1 1,25
îngrăşat luni
(recondiţionare) Dc=2 luni
TOTAL 80 100

2.3. Structura de vârstă a animalelor tinere

9
Situaţia vârstei animalelor tinere

Categoria de Efectivul Vârsta luna Luna când Luna în care se


animale (cap.) ianuarie vor trece în programează
categoria la montă
superioară de
vârstă
Tineret 2 6 lună Ianuarie x
femel 2 5 lună Februarie x
0-6 luni 2 4 lună Martie x
2 3 lună Aprilie x
1 2 lună Mai x
1 1 lună Iunie x
Tineret 2 12 lună Ianuarie Septembrie
femel 1 11 lună Februarie Octombrie
6-12 luni 1 10 lună Martie Noiembrie
1 9 lună Aprilie Decembrie
1 8 lună Mai x
1 7 lună Iunie x
Tineret 2 18 lună Ianuarie Martie
femel 1 17 lună Februarie Aprilie
12-18 luni 1 16 lună Martie Mai
1 15 lună Aprilie Iunie
1 14 lună Mai Iulie
1 12 lună Iunie August
Tineret 1 20 lună Ianuarie Ianuarie
femel 1 19 lună februarie februarie
peste 18 luni - - - -
Tineret 2 3 lună Ianuarie x
mascul (0-3 2 2 lună Februarie x
luni sau 0-25 1 1 lună martie x
de zile)

2.4 Programarea montelor şi fătărilor

10
Proiectarea activităţii de reproducţie este o lucrare tehnică deosebit de importantă
şi care se materializează prin întocmirea Planului de monte şi fătări.
Planul de monte şi fătări este mijlocul de programare organizată, pe baze
ştiinţifice, a activităţii de reproducţie în fermele de taurine şi de urmărire a acesteia.
Acest plan se întocmeşte în luna decembrie şi are valabilitate pentru anul
calendaristic următor. Întocmirea acestui plan impune cu necesitate ca la nivelul
fermei să existe evidenţe zootehnice completate la zi iar animalele să fie
individualizate.
Pentru întocmirea planului individual de însămânţări şi fătări se analizează fiecare
vacă în parte din punct de vedere al stării fiziologice, sanitare şi productive. De
asemenea, se vor lua în considerare următoarele elemente: sistemul de programare la
însămânţări şi fătări; termenul optim de introducere a viţelelor la reproducţie;
termenul optim de însămânţare a vacilor după fătare;durata repausului mamar.
Pentru întocmirea planului de montă şi fătări trebuie să se ţină cont de
urmatoarele date:
- efectivele de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului, structurat pe stări
fiziologice;
- efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni, în vederea
stabilirii momentului programării la montă;
- vârsta programată la montă a tineretului (18luni)
- durata service-period-ului (90 zile);
- procentul de fecunditate (95%);
- procentul de reformă la vaci ;
- procentul de natalitate (90%);
- raportul între sexe (1:1);
- sistemul de fătări adoptat (eşalonat);

Plan de montă și fătări:


 Efectiv = 40 capete;
 Lactație-gestație = 80% = 32 capete;
 Repaus mamar = 20% = 8 capete;
 Diferite stadia de gestație = 55 %= 22 capete;
 Fătate + montate = 45 % = 18 capete.

11
Planul de monte şi fătări
Specificare Lunile calendaristice Total
Sem.Isem. IIsem.III sem. IV
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
An Vaci Gestante 5 4 4 3 3 3 22
precedent Montate 3 4 2 9
Fătate 4 3 2 9
Propuse
pentru
reformă
Negestante
Junici 1 1 1 1 1 5
viţele Montate 1 1 1 3
Nemontate
An curent Monte:
Vaci Monta I 4 3 2 5 4 4 3 3 3 2 4 2 38
Monta II 1 1 2
Total 5 3 2 4 4 4 4 3 3 2 4 2 40
Negest. la 1 1 2
control
Reforme 1 1 2
din
negestante
Viţele Monta I 1 1 - 2 1 1 1 1 2 1 1 1 13
Monta II 1
Total 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 12
Negest. la 1 1
control
Refome din 1 1
negestante
Fătări Vaci 5 4 4 3 3 3 2 4 2 4 3 2 39
Junici 1 1 2 2 2 1 1 10
Total 5 5 5 5 5 5 2 4 2 5 4 2 49
Reforme 1 1
din fătări
Produşi Viţei 3 3 3 2 2 2 1 2 1 2 2 1 24
obţinuţi masculi
Viţele 2 2 2 3 3 3 1 2 1 3 2 1 25
Total 5 5 5 4 4 4 2 5 3 4 3 2 49
Pierderi 1 1
(1%)
Reforme vaci fătătri 1
TOTAL reforme vaci - 1 - 2 - - 1 - - - - - 4
(din fătări şi
negestante)

12
2.5 Mișcarea efectivelor
Mişcarea lunară a efectivelor de taurine
Nr.crt Categoria Efectiv Lunile anului Efectiv
la 1.01 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII la
31.12
1. Vaci 40 0 1 1 2 2 2 1 0 0 1 1 0 47
-0 -1 -0 -2 -0 -0 -1 -0 -0 -0 -0 -0
2. Junici 5 1 1 0 1 1 1 1 1 2 1 1 1 7
-0 -1 -1 -2 -2 -2 -0 -0 -0 -1 -1 -0
3. Viţele 3 2 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 5
montate -1 -1 -0 -1 -1 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1
4. Tineret 7 2 1 1 1 1 1 2 2 2 1 2 1 10
femel 12- -2 -1 -1 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -1 -1
18 luni
5. Tineret 7 2 2 2 2 1 1 2 2 2 3 3 3 15
femel 6- -2 -1 -1 -1 -1 -1 -2 -2 -2 -2 -1 -1
12 luni
6. Tineret 10 2 2 2 3 3 3 1 2 1 3 2 1 10
femel 0-6 -2 -2 -2 -2 -1 -1 -2 -2 -2 -3 -3 -3
luni
7. Tineret 5 3 3 3 2 2 2 1 2 1 2 2 1 5
mascul -2 -2 -1 -3 -3 -3 -2 -2 -2 -1 -2 -1
0-3 luni
8. Taurine 1 0 1 0 2 0 0 1 0 0 0 0 0 0
la -0 -1 -0 -1 -0 -2 -0 0 -1 -0 -0 -0
îngrăşat

13
2.6 Programarea producției de lapte

Producția individuală de lapte, atât sub raport cantitativ, cât și calitativ, este rezultatul
activității funcționale a întregului organism, fiind supusă influenței unor factori diferiți.
Obținerea unor producții mari de lapte impune cunoașterea și dirijarea acestor factori.
Programarea producției de lapte pe baza curbei de lactație constă în stabilirea
prealabilă a producției lunare pe vacă unitate productivă. Această producție se determină pe
baza producției procentuale pe luni de lactație, conform datelor din curba de lactație. Așa de
exemplu, dacă producția medie anuală stabilită este 7800l/cap, atunci productia de lapte pe
vacă în prima lună de lactație va fi:7800*12/100=936/vacă
În continuare, luând în considerare fiecare lună calendaristică se face produsul între
efectivele de vaci pe luni de lactație și producția de lapte de vacă. Se obține astfel producția
de lapte pe luni de lactație de la întregul efectiv al lunii respective de lactație.
Producția de lapte pe fiecare lună calendaristică, rezultă din însumarea producției de
lapte de la cele 10 luni de lactație. Producția de lapte trimestrială se determină prin însumarea
producțiilor din lunile calendaristice respective.

Mişcarea efectivelor de vaci pe lunile de lactaţie

Lunile Lunile de lactaţie Total Efectivul %


anului vaci la vacilor
începutul în
I II III IV V VI VII VIII IX X lunii lactaţie
Ianuarie 5 2 4 3 2 3 4 3 3 3 32 40 80
Februarie 5 5 2 4 3 2 3 4 3 3 35 40 87,5
Martie 5 5 5 2 4 3 2 3 4 3 37 41 90,24
Aprilie 5 5 5 5 2 4 3 2 3 4 39 41 95,12
Mai 5 5 5 5 5 2 4 3 2 3 40 43 93,02
Iunie 5 5 5 5 5 5 2 4 3 2 42 45 93,33
Iulie 2 5 5 5 5 5 5 2 4 3 42 45 93,33
August 4 2 5 5 5 5 5 5 2 4 43 45 95,56
Septembrie 2 4 2 5 5 5 5 5 5 2 40 45 88,89
Octombrie 5 2 4 2 5 5 5 5 5 5 43 46 93,47
Noiembrie 4 5 2 4 2 5 5 5 5 5 42 47 89,36
Decembrie 2 4 5 2 4 2 5 5 5 5 39 47 82,98

14
Programarea producţiei lunare de lapte după metoda curbei de lactaţie

Lunile Lunile de I II III IV V VI VII VIII IX X Total


calenda- lactaţie (hl)
ristice % din producţia 12 14,5 13,5 12,5 10,5 10,0 9,0 8,0 6,0 4,0
medie
Producţia de 936 1131 1053 975 819 780 702 624 468 312
lapte/vacă litri
Ianuarie Efectiv (cap.) 5 2 4 3 2 3 4 3 3 3 32
Producţia (hl) 46,8 22,62 42,12 29,25 16,38 23,4 28,08 18,72 14,04 9,36 250,77
Ferbuarie Efectiv (cap.) 5 5 2 4 3 2 3 4 3 3 35
Producţia (hl) 46,8 56,55 21,06 39 24,57 15,6 21,06 24,96 14,04 9,36 273
Martie Efectiv (cap.) 5 5 5 2 4 3 2 3 4 3 37
Producţia (hl) 46,8 56,55 52,65 19,5 32,76 23,4 14,04 18,72 18,72 9,36 292,5
Aprilie Efectiv (cap.) 5 5 5 5 2 4 3 2 3 4 39
Producţia (hl) 46,8 56,55 52,65 48,75 16,38 31,2 21,06 12,48 14,04 12,48 312,39
Mai Efectiv (cap.) 5 5 5 5 5 2 4 3 2 3 40
Producţia (hl) 46,8 56,55 52,65 48,75 40,95 15,6 28,08 18,72 9,36 9,36 326,82
Iunie Efectiv (cap.) 5 5 5 5 5 5 2 4 3 2 42
Producţia (hl) 46,8 56,55 52,65 48,75 40,95 39 14,04 24,96 14,04 6,24 343,98
Iulie Efectiv (cap.) 2 5 5 5 5 5 5 2 4 3 42
Producţia (hl) 18,72 56,55 52,65 48,75 40,95 39 35,1 12,48 18,72 9,36 331,83
August Efectiv (cap.) 4 2 5 5 5 5 5 5 2 4 43
Producţia (hl) 37,44 22,62 52,65 48,75 40,95 39 35,1 31,2 9,36 12,48 329,55
Septembrie Efectiv (cap.) 2 4 2 5 5 5 5 5 5 2 40
Producţia (hl) 18,72 45,24 21,06 48,75 40,95 39 35,1 31,2 23,4 6,24 309,66
Octombrie Efectiv (cap.) 5 2 4 2 5 5 5 5 5 5 43
Producţia (hl) 46,8 22,62 42,12 19,5 40,95 39 35,1 31,2 23,4 15,6 316,29
Noiembrie Efectiv (cap.) 4 5 2 4 2 5 5 5 5 5 42
Producţia (hl) 37,44 56,55 21,06 39 16,38 39 35,1 31,2 23,4 15,6 314,73
decembrie Efectiv (cap.) 2 4 5 2 4 2 5 5 5 5 39
Producţia (hl) 18,72 45,24 52,65 19,5 32,76 15,6 35,1 31,2 23,4 15,6 289,77
Total Anual 3691,29

15
Programarea producţiei de lapte prin metoda ,,vaci unităţi ipotetice”

Lunile Nr. Specificare Lunile de lactaţie Total Producţi Producţia


anului zile I II III IV V VI VII VIII IX X a medie totală
pe Coeficienţi de transformare zilnică lunară (L)
lună 1,10 1,35 1,3 1,2 1,1 1 0,95 0,8 0,75 0,6 (L)
Ianuarie 31 Vaci fizice 5 2 4 3 2 3 4 3 3 3 25,57 24929,47
Unităţi ipotetice 5,5 1,7 5,2 3,6 2,2 3 3,8 2,4 2,25 1,8 31,45
Februarie 28 Vaci fizice 5 5 2 4 3 2 3 4 3 3 25,57 25094,34
Unităţi ipotetice 5,5 6,75 2,6 4,8 3,3 2 2,85 3,2 2,25 1,8 35,05
Martie 31 Vaci fizice 5 5 5 2 4 3 2 3 4 3 25,57 29844,03
Unităţi ipotetice 5,5 6,75 6,5 2,4 4,4 3 1,9 2,4 3 1,8 37,65
Aprilie 30 Vaci fizice 5 5 5 5 2 4 3 2 3 4 25,57 30722,36
Unităţi ipotetice 5,5 6,75 6,5 6 2,2 4 2,85 1,6 2,25 2,4 40,05
Mai 31 Vaci fizice 5 5 5 5 5 2 4 3 2 3 25,57 33093,97
Unităţi ipotetice 5,5 6,75 6,5 6 5,5 2 3,8 2,4 1,5 1,8 41,75
Iunie 31 Vaci fizice 5 5 5 5 5 5 2 4 3 2 25,57 33598,98
Unităţi ipotetice 5,5 6,75 6,5 6 5,5 5 1,9 3,2 2,25 1,2 43,8
Iulie 31 Vaci fizice 2 5 5 5 5 5 5 2 4 3 25,57 34164,08
Unităţi ipotetice 2,2 6,75 6,5 6 5,5 5 4,75 1,6 3 1,8 43,1
August 31 Vaci fizice 4 2 5 5 5 5 5 5 2 4 25,57 33886,64
Unităţi ipotetice 4,4 2,7 6,5 6 5,5 5 4,75 4 1,5 2,4 42,75
Septembrie 30 Vaci fizice 2 4 2 5 5 5 5 5 5 2 25,57 30990,84
Unităţi ipotetice 2,2 5,4 2,6 6 5,5 5 4,75 4 3,75 1,2 40,4
Octombrie 31 Vaci fizice 5 2 4 2 5 5 5 5 5 5 25,57 33133,61
Unităţi ipotetice 5,5 2,7 5,2 2,4 5,5 5 4,75 4 3,75 3 41,8
Noiembrie 30 Vaci fizice 4 5 2 4 2 5 5 5 5 5 25,57 31642,88
Unităţi ipotetice 4,4 6,75 2,6 4,8 2,2 5 4,75 4 3,75 3 41,25
Decembrie 31 Vaci fizice 2 4 5 2 4 2 5 5 5 5 25,57 30438,53
Unităţi ipotetice 2,2 5,4 6,5 2,4 4,4 2 4,75 4 3,75 3 38,4

16
Capitolul 3
Alimentaţia animalelor

Furajarea vacilor presupune, în prima fază, „furajarea” bacteriilor ruminale. Dacă


bacteriile ruminale sunt „sătule”, îi merge bine şi vacii. Prin respectarea câtorva reguli
de bază este posibilă furajarea cu succes a vacilor, ceea ce va determina o producţie de
lapte crescută, cu o compoziţie optimă şi, totodată, vom avea în fermă vaci sănătoase şi
fertile.

Cauzele scoaterii vacilor din producţie

La o examinare mai atentă, principalele motive pentru care vacile ies prea devreme din
efectiv sunt lipsa fertilităţii şi afecţiuni ale ugerului şi ongloanelor.
Creşterea unei juninci costă între 1.500 şi 1.800 de Euro. Până la fătare, juninca
produce doar costuri, pe care începe să le plătească odată cu primul litru de lapte. După
calculele mai multor autori este nevoie de 22.000 până la 30.000 de kg de lapte livrat pentru
ca vaca să atingă zona de câştig. Doar că, din păcate, un număr mare de vaci (tinere) părăsesc
ferma înainte de a atinge această producţie.
Alături de posibilele cauze infecţioase care determină scoaterea vacilor din producţie,
se numără şi tulburările metabolice (cetoza, acidoza, febra laptelui), care denotă, cel mai
adesea, sănătatea precară a animalelor.
Printr-un management bun al fermei (întreţinere şi, în special, furajare), pot fi evitate
bolile ce au la bază tulburări metabolice.

Reguli „de aur” în furajarea vacilor de lapte

1. Toate componentele furajului de bază şi ale furajului concentrat să fie administrate


în fiecare zi (365 de zile pe an).

2. Toate componentele furajului de bază şi ale furajului concentrat să fie amestecate şi


omogenizate, astfel încât vaca să nu poată selecta.

De ce sunt aceste reguli de bază aşa de importante? Dacă unul din componente este
scos din raţie, numărul bacteriilor din rumen, care sunt specializate în digestia acestui
component, scade dramatic în decurs de trei zile. Dacă mai apoi se reintroduce componentul
respectiv în raţie, durează cel puţin 30 de zile până ce bacteriile specializate în digestia
acestuia revin la valoarea optimă şi pot digera în proporţie de sută la sută componentul
respectiv.

17
Furajarea viitorului...

Furajarea optimă pentru un rumegător, care să asigure producţia cea mai mare, să fie
potrivită rumegării şi deci şi cea mai sănătoasă este furajarea cu furaj unic (TMR - Total
Mixed Ratio). Sunt evitate astfel oscilaţiile mari ale pH-ului prin consumul separat al furajului
concentrat (ca de exemplu, furajarea la sala de muls).

În permanenţă, vaca ingeră o cantitate constantă de furaj de bază şi de furaj concentrat.


În cazul consumului separat de furaj concentrat, oscilaţiile valorii pH-ului din rumen
sunt cu atât mai mari, cu cât vaca ingeră o cantitate mai mare de furaj concentrat. Prin
administrarea de furaj unic, fermierul este cel care stabileşte ce consumă vaca, iar vaca va
hotărî doar cantitatea pe care o va consuma din furajul unic pe care fermierul i-l pune la
dispoziţie.
Vacile consumă în funcţie de producţia de lapte; cele cu o producţie mai mare,
consumă mai mult furaj unic, faţă de vacile cu o producţie mai mică.

Asigurarea necesarului de minerale şi substanţe active

Mineralele şi substanţele active care trebuie asigurate vacii prin furajare sunt:
macroelemente (calciu, fosfor, sodiu, magneziu, clor şi sulf); oligoelemente (zinc, cupru,
mangan, cobalt, iod şi seleniu); vitamine liposolubile (A, D, E şi K); vitamine hidrosolubile
(B şi C); drojdii vii.

Mineralele şi substanţele active sunt asemenea cărămizilor folosite în construcţii,


fiecare având propriul rol în organism. Introducerea în exces a unui element nu poate înlocui
efectul unui alt component.

Cu fiecare litru de lapte produs, vaca pierde în jur de 10 g de cenuşă (minerale,


oligoelemente şi vitamine). Vacile cu producţii mai mari de lapte au tendinţa de a pierde prin
lapte mai multe minerale şi substanţe active decât vacile cu producţii mai mici. Aceste
pierderi trebuie înlocuite în funcţie de producţia de lapte şi starea de sănătate a vacilor.

De aceea este eficientă furajarea cu 10 grame de premix pe litru de lapte producţie


(înainte de introducerea furajului de compensare mineralizat şi a furajului concentrat).

Unui furaj unic destinat unei producţii de 25 kg lapte îi corespund 250 g premix, iar
unui furaj unic destinat unei producţii de 30 kg lapte îi corespund 300 g premix.

Pregătirea vacilor pentru lactaţie

Vaca de lapte trece prin trei perioade, care se succed: perioada de repaus mamar;
fătarea; perioada de lactaţie.

18
Perioadele de repaus mamar sunt cele mai importante din viaţa productivă unei vaci.
Repausul mamar înseamnă, pregătirea pentru următoarea lactaţie, perioada în care ugerul,
rumenul şi metabolismul se antrenează. Să ne gândim că numai în rumen are loc prelucrarea a
80% din furajul ingerat, iar în jur de 50% din substanţele nutritive sunt resorbite la nivelul
rumenului. De aceea, lactaţia începe cu ziua înţărcării şi nu cu ziua fătării!

Furajarea vacilor în repaus mamar este foarte uşor de realizat dacă raţia va fi compusă
dintr-o parte furaj finit folosit la furajarea vacilor lactante şi va fi amestecat cu o cantitate
corespunzătoare de paie. Cu cât furajul unic este destinat unei producţii mai mari de lapte, cu
atât mai puţin furaj unic şi mai multe paie va conţine raţia pentru furajarea vacilor în repaus
mamar.

Pentru profilaxia febrei laptelui se recomandă introducerea în raţie a 50 g dintr-un


adaos nutritiv ce are la bază sulfatul de magneziu. Acesta acţionează împotriva conţinutului
crescut în potasiu, în special din silozul de iarbă şi din fânul provenit de pe terenurile tratate
cu o cantitate prea mare de gunoi de grajd.

În cazul folosirii adaosurilor minerale acide este necesară asigurarea unei catităţi
suficiente de calciu, prin administrarea a 150 g premix destinat vacilor lactante cu un conţinut
ridicat de calciu, deoarece vaca mobilizează calciul şi îl descompune. Introducerea
componentelor bazice, precum bicarbonatul de sodiu, trebuie evitată.

Concepte de furajare pentru perioada de repaus mamar

• TMR < 24 kg lapte => 60% amestec pentru lactante 2 kg paie


• TMR 25-30 kg lapte => 50% amestec pentru lactante 2,5 kg paie
• TMR > 31 kg lapte => 40% amestec pentru lactante 3 kg paie

Paiele care se folosesc în raţie trebuie să fie lipsite de ciuperci, mucegaiuri, într-o stare bună
din punct de vedere igienic şi să nu fie mai lungi decât lăţimea pe care o are botul unei vaci.
Altfel, vaca va selecta şi nu va consuma paiele. Din această cauză, se recomandă tocarea
prealabilă a paielor.

19
3.2 Norme de hrană pentru taurine

Greut
UFL/ PDI
Categoria corp. Ca (g) P (g) UIDL
UFC (g)
(kg)
Vaci lapte 600 16 1595 130 71 17
Juninci + viţele 18- 450 5,9 515 38 28 9,3
20 luni
Viţele 12-18 luni 400 5,4 479 33 26 8,5
Viţele 6-12 luni 300 4,4 404 27 18 6,8
Viţele 3-6 luni 200 3,4 329 21 12 5

20
Rație pentru vaci în lactație cu grutatea de 600 kg, o producție

25,57 litri și un conținut în grasime de 4%

Kg Bg UFL PDIN PDIE Ca P UIB


SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ brut Kg SU 16 1595 1595 130 71 17
SILOZ
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 PORUMB 22,22 6,67 6,00 346,67 440,00 23,33 16,67 7,53
FÂN
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 LUCERNĂ 7,02 5,97 4,00 668,66 561,19 92,54 14,93 6,15
SUBTOTAL 29,25 12,64 10,00 1015,32 1001,19 115,87 31,59 13,68

PORUMB
0,86 1,27 82,00 120,00 3,50 0,30 0,00 BOABE 2,75 2,36 3,00 193,70 283,46 8,27 0,71 0,00
TĂRÂȚE DE
0,87 0,90 114,00 96,00 1,50 12,80 0,00 GRÂU 3,84 3,33 3,00 380,00 320,00 5,00 42,67 0,00
35,83 18,33 16,00 1589,02 1604,66 129,14 74,97 13,68

21
Rație pentru tineret femel pentru reproducție cu vârsta de

6-12 luni și greutatea de 300 Kg

KG
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ KG BRUT KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB
SILOZ
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 PORUMB 5,19 1,56 1,40 80,89 102,67 5,44 3,89 1,76
FÂN
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 LUCERNĂ 3,51 2,99 2,00 334,33 280,60 46,27 7,46 3,07
FÂN
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 NATURAL 1,61 1,37 1,00 91,78 93,15 8,22 4,11 1,59
TOTAL 10,31 5,91 4,40 507,00 476,41 59,93 15,46 6,42

Rație tineret femel pentru reproducție 3-6 luni

Kg UFL PDIN PDIE Ca P UIB


SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB Nutreț Kg brut Kg SU 3,4 329 329 21 12 5
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 Fân natural 4,83 4,11 3,00 275,34 279,45 24,66 12,33 4,77

Porumb
0,86 1,27 82,00 120,00 3,50 0,30 0,00 boabe 0,37 0,31 0,40 25,83 37,80 1,10 0,09 0,00
total 5,20 4,42 3,40 301,17 317,25 25,76 12,42 4,77

22
Rație pentru tineret femel reproducător cu vârsta de 12-18 luni și greutate de 400 kg

KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ KG BRUT KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB
SILOZ
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 PORUMB 11,11 3,33 3,00 173,33 220,00 11,67 8,33 3,77
FÂN
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 LUCERNĂ 2,46 2,09 1,40 234,03 196,42 32,39 5,22 2,15
FÂN
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 NATURAL 1,61 1,37 1,00 91,78 93,15 8,22 4,11 1,59
TOTAL 15,18 6,79 5,40 499,14 509,57 52,27 17,67 7,51

Rație pentru tineret femel reproducător cu vârsta mai mare de 18 luni (juninci)

KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB NUTREȚ KG BRUT KG SU UFL PDIN PDIE Ca P UIB
SILOZ
0,30 0,90 52,00 66,00 3,50 2,50 1,13 PORUMB 12,22 3,67 3,30 190,67 242,00 12,83 9,17 4,14
FÂN
0,85 0,67 112,00 94,00 15,50 2,50 1,03 LUCERNĂ 2,81 2,39 1,60 267,46 224,48 37,01 5,97 2,46
FÂN
0,85 0,73 67,00 68,00 6,00 3,00 1,16 NATURAL 1,61 1,37 1,00 91,78 93,15 8,22 4,11 1,59
16,64 7,42 5,90 549,91 559,63 58,07 19,25 8,19

23
3.3.Stabilirea necesarului de furaje
Cantitatea de nutreţuri

Determinarea numărului de zile-animale furajate

Nr. Categoria de Specificare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total zilefurajate


crt. animale Lunileanului
31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
1. Vaci E.M 40 40 41 41 43 45 45 45 45 45 46 47
Z.A.F 1240 1120 1271 1230 1333 1350 1395 1395 1350 1395 1380 1457 15916
2. Junici E.M 6 6 5 4 3 2 3 4 6 6 6 7
Z.A.F 186 168 155 120 93 60 93 124 180 186 180 217 1762
3. Viţele E.M 4 4 5 5 5 5 6 6 5 5 5 5
montate Z.A.F 124 112 155 150 155 150 186 186 150 155 150 155 1828
4. Tineret femel E.M 7 7 7 7 7 7 7 8 9 9 10 10
12-18 luni Z.A.F 217 196 217 210 217 210 217 248 270 279 300 310 2691
5. T.F 6-12 luni E.M 7 8 9 10 10 10 10 10 10 11 13 15
Z.A.F 217 224 279 300 310 300 310 310 300 341 390 465 3746
6. T.F. 0-6 luni E.M 10 10 10 11 13 15 14 14 13 13 12 10
Z.A.F 310 280 310 330 403 450 434 434 390 403 360 310 4414
7. T.M. 0-3 luni E.M 6 7 9 8 7 6 5 5 4 5 5 5
Z.A.F 186 196 279 240 217 180 155 155 120 155 150 155 2188

24
Calcul necesar furaje

Necesar furaje pentru vaci în lactație

Furaj Nr. Zile furajate Cantitate pe zi Total


În Kg În tone
Porumb siloz 15916 22,22 353,654
Fân lucernă 15916 7,02 111,730
Porumb boabe 15916 2,75 43,769
Tărâțe de grâu 15916 3,84 61,117

Necesar furaje tineret femel pentru reproducție cu vârsta de 6-12 luni și greutatea de
300 Kg

Furaj Nr. Zile furajate Cantitate pe zi Total


În Kg În tone
Porumb siloz 3746 5,19 19,442
Fân lucernă 3746 3,51 13,148
Fân natural 3746 1,61 6,031

Necesar furaje tineret femel reproducător cu vârsta de 12-18 luni și greutate de 400 kg

Furaj Nr zile furajate Cantitate pe zi Total


În Kg În tone
Porumb siloz 2691 11,11 29,897
Fân lucernă 2691 2,46 6,62
Fân natural 2691 1,61 4,333

Necesar furaje pentru femelele în vârstă de peste 18 luni(juninci)

Furaj Nr zile Cantitate pe zi Total


In Kg În tone
Porumb siloz 1762 12,22 21,532
Fân lucernă 1762 2,81 4,951
Fân natural 1762 1,61 2,836

Necesar furaje pentru vițele 3-6 luni


Furaj Nr. Zile furajate Consum/ animal/zi Cantitate totală
Fân natural 2207 4,83 10,66
Porumb boabe 2207 0,37 0,817

25
Necesar total de furaje

Furaj Vaci Tineret Tineret Tineret peste Tineret


6-12 12-18 18 3-6 Total
luni luni luni luni
Porumb siloz 353,654 19,442 29,897 21,532 424,525
Fân lucernă 111,730 13,148 6,62 4,951 136,449
Fân natural 6,031 4,333 2,836 10,66 23,86
Porumb boabe 43,769 0,817 44,586
Tărâțe de grâu 61,117 61,117

O parte di furaje sunt produse pe terenurile unității, iar o altă parte sunt achiziționate
de la diverși terți.

Calculul suprafețelor de teren arabil sau pășune care vor fi exploatate pentru
asigurarea bazei furajere a exploatației.

În cazul producerii silozului se cunoaște că o parte din acesta este impropriu pentru
hrana bovinelor. Astfel la necesarul pentru alimentația animalelor se mai adaugă un procent
de 10% ce reprezintă pierderile(marginile silozului se alterează datorită infiltrațiilor de apă
sau a oxigenului). Necesarul în acest caz de siloz este de: 424,525*1,1=466,978

Furaj Necesar Productivitate Suprafață Cheltuieli la Total


la ha în tone necesară(ha) ha cheltuieli
Porumb siloz 466,978 36 13 2000 26000
Fân lucernă 136,449 8,5 16 700 11200
Fân natural 23,86 3 8 500 4000
Porumb 44,586 7 6,4 2000 12800
boabe
Total 43,4 54000

La aceste cheltuieli se adaugă și achiziționarea de tărâțe și blocuri minerale


Tărâțea de grâu este achiziționată la prețul de 800 de lei tona, avem astfel cheltuieli de:
61,117*800=48894 lei
Pe lângă aceste cheltuieli se mai adaugă cheltuielile cu blocurile minerale, care satisfac
nevoia vacilor de vitamine, minerale și sare. Aceste blocuri sunt achiziționate la prețul de 13
lei bucata și se estimează un consum de 1 bloc pe cap de vacă adultă și 1 bloc la 4 viței, pe an
având astfel nevoie de 60 de blocuri.
Cheltuieli cu blocuri minerale: 13*60=780 lei
Totalul cheltuielilor cu furajarea se ridică astfel la:54000+48894+780=103674 lei

26
Capitolul 4
4.Tehnologia de întreţinere şi exploatare

4.1 Sistemul de întreţinere liberă a vacilor de lapte


Întreţinerea nelegată a vacilor (întreţinerea liberă)
Întreţinerea nelegată a vacilor se practică pe scară largă în ţările cu zootehnie
dezvoltată. Acest sistem s-a impus în practică ca urmare a reducerii continue a populaţiei active din
agricultură. În ţările dezvoltate economic, personalul implicat în agricultură reprezintă 2-6% din totalul
populaţiei active, faţă de 30-40% în ţările în curs de dezvoltare.
Caracteristica principală a acestui sistem constă în întreţinerea liberă (nelegată) a vacilor, în
adăposturi închise sau semideschise, cu amenajări interioare specifice şi cu tratarea în grup a animalelor.
Eficienţa aplicării acestui sistem de întreţinere este condiţionată de asigurarea unor condiţii specifice,
între care:
- vacile întreţinute în sistem liber trebuie să aparţină unor rase cu potenţial productiv ridicat, să fie
ecornate, să reziste la acţiunea factorilor stresanţi specifici întreţinerii libere şi să aibă aptitudini bune pentru
mulsul mecanic;
- efectivul de vaci va fi împărţit în grupe tehnologice (de maxim 50 vaci), în funcţie de nivelul productiv şi
starea fiziologică, respectiv: vaci în prima sută de zile de lactaţie, vaci în a doua sută de zile în lactaţie,
vaci cu peste 200 zile de lactaţie şi vaci în repaus mamar;
- întreţinerea nelegată a vacilor se recomandă a fi aplicată în ferme cu un efectiv minim de 50 vaci de
lapte, de preferat între 100 şi 400 capete;
- ferma trebuie să fie dotată cu maşini şi instalaţii specifice, fiabile şi cu randament mare, iar
personalul de îngrijire trebuie să fie calificat şi chiar specializat pe operaţiuni tehnologice distincte,
prin şcolarizare;
- organizarea judicioasă a activităţii de reproducţie, astfel încât natalitatea să fie de peste 85%, vaci cu gestaţie
confirmată 50-53% şi 80-83% vaci în lactaţie;
- în fermele cu întreţinere liberă reforma anuală la vaci este mai mare (30- 35%), astfel încât după prima
lactaţie să se elimine toate vacile care nu se pretează exploatării în acest sistem;
- să existe surse suficiente de furaje de volum de calitate superioară, care se administrează ad libitum;
- fermierii trebuie să manifeste competenţă în organizarea şi urmărirea modului de desfăşurare al
proceselor tehnologice.
Avantajele întreţinerii libere:
- productivitatea muncii este de 2-4 ori mai mare comparativ cu întreţinerea legată ca urmare a faptului că în
cazul întreţinerii libere există posibilitatea aplicării celor mai recente progrese ştiinţifice legate de
mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, iar lucrătorii sunt specializaţi pe diferite
operaţiuni tehnologice;
- efortul fizic al lucrătorilor se reduce;
- laptele muls are calităţi igienice superioare;
- vacile beneficiază de un regim de mişcare mai bun, cu efecte favorabile asupra stării generale şi de sănătate a animalelor;
implicit, se măreşte longevitatea productivă şi rezistenţa la îmbolnăviri, se activează funcţia de reproducţie şi se
facilitează depistarea vacilor în călduri.
Dezavantajele întreţinerii libere:
- ca urmare a faptului că vacile sunt tratate în grup (şi nu individual) procesele tehnologice
specifice nu pot fi adaptate (decât în mică măsură) particularităţilor individuale ale animalelor;
- cresc posibilităţile de difuzare în efectiv a unor boli infecto-contagioase, deoarece instalaţiile de adăpare,
muls şi furajare sunt folosite în comun;

27
- comportamentul de grup (cu toate efectele sale nefavorabile) se manifestă mai intens şi ca
urmare, între animale apar diferenţieri ale stării de întreţinere, iar producţia de lapte se reduce cu 5-
10%;
- consumul de furaje pentru întreţinerea funcţiilor vitale creşte cu 5-10%
comparativ cu întreţinerea legată;
- frecvenţa avorturilor mecanice, a unor accidente şi a suptului reciproc între
vaci este mai mare;
- supravegherea animalelor se realizează mai greu, pentru abordarea şi contenţia animalelor fiind
necesară amenajarea unor compartimente cu întreţinere legată pentru 15-20 vaci;
- investiţiile iniţiale (construcţii, dotări cu maşini şi instalaţii specifice), consumurile materiale
şi energetice sunt mai mari.
Întreţinerea nelegată a vacilor în adăposturi închise. Această variantă de întreţinere a fost
concepută în SUA (1960) şi s-a extins apoi în Europa şi în alte ţări cu zootehnie dezvoltată.
Adăpostul vacilor este prevăzut cu patru pereţi, este compartimentat şi are
uşi largi, glisante, care comunică cu padocul. Vacile au acces liber în padoc, cu excepţia
perioadelor cu timp nefavorabil. În adăpost sunt amenajate trei zone
funcţionale: zona de odihnă, zona de furajare şi zona de mişcare (circulaţie).
Zona de odihnă. Repausul şi odihna vacilor se poate realiza în
compartimente cu spaţiu comun de odihnă sau compartimente cu spaţii
individualizate de odihnă.
În varianta de întreţinere cu spaţiu comun de odihnă, zona de odihnă este
delimitată de zona de mişcare printr-un prag cu înălţimea de 15-20 cm. În zona de odihnă se aşterne
un strat gros de paie care se împrospătează de câte ori este nevoie (calculând un necesar de cca. 3 kg
paie/zi/animal). Aşternutul se evacuează periodic, o dată la 20-30 zile sau la 3-4 luni.
Dimensiunea suprafeţei de odihnă se calculează astfel încât să se asigure o suprafaţă specifică
de 4-5 m2/vacă.
Această variantă de întreţinere a pierdut din popularitate, deoarece spaţiul construit/animal este mai
mare, incidenţa traumatismelor mamare (prin călcare pe uger) este ridicată, iar timpul de odihnă al
vacilor este mai mic datorită deranjului reciproc între animale.
Întreţinerea liberă în adăposturi cu spaţiu individualizat de odihnă este
considerată varianta cu cele mai mari perspective de extindere. Zona de odihnă poate fi situată în
funcţie de capacitatea adăpostului de-a lungul unuia sau a ambilor pereţi longitudinali ai
adăpostului, pe axa centrală a adăpostului - pe două sau patru rânduri.

Zona de odihnă se aşterne cu un strat subţire de paie tocate, pleavă de orz,


rumeguş sau nisip care se primeneşte săptămânal. Există şi varianta în care în loc de aşternut se
folosesc covoare de cauciuc sau din material plastic care se
igienizează periodic.
Cuşeta are lungimea de 2,2-2,3 m şi 1,10 m lăţime. Dimensiunea cuşetei pe
lungime poate fi reglată în funcţie de rasă şi masa corporală a vacilor (pe o distanţă de cca. 60 cm )
cu o bară metalică (opritor de grebăn) montată în partea anterioară a separatoarelor de cuşetă. Aceste
reglaje se fac cu scopul de a obliga animalele ca în momentul în care se ridică să facă un pas înapoi,
astfel încât defecarea şi urinarea să se facă pe zona învecinată (respectiv pe zona de mişcare), iar
patul de odihnă se menţine curat.
Zona de furajare poate fi amplasată în partea opusă zonei de odihnă, în faţa
cuşetelor de odihnă de-a lungul unui perete longitudinal, sau pe axa longitudinală a adăpostului.
Această zonă poate fi amplasată şi într-o aripă a adăpostului despărţită de zona de odihnă printr-un
perete prevăzut cu deschideri largi pentru accesul vacilor la ieslea de furajare
Frontul de furajare (50-65 cm pentru fiecare vacă) este individualizat prin
bare metalice şi prevăzut cu sistem de blocare a capului la iesle. Dacă furajarea este restricţionată,
fiecărui animal trebuie să i se asigure un loc de furajare. În cazul
furajării ad libitum, se asigură un loc de furajare la 2-3 vaci

28
Administrarea furajelor de volum se realizează cu ajutorul remorcilor
tehnologice sau transportoare mecanice (iesle mecanică) iar furajele concentrate se administrează restricţionat la muls.
Pe timpul verii, furajele de volum se administrează în padoc, în iesle protejate de copertine.
Zona de circulaţie este situată între zona de odihnă şi zona de furajare,
pardoseala zonei de circulaţie se află mai jos cu 15-20 cm faţă de zona de odihnă. Această zonă trebuie să fie
suficient de largă (minim 3 m) astfel încât să asigure circulaţia facilă a vacilor şi să se evite incomodarea
animalelor aflate în zona de furajare. În zona de mişcare se amplasează jgheabul de adăpare, unul pentru 20-25
de vaci.
În funcţie de sistemul adoptat pentru evacuarea dejecţiilor, pardoseala zonei
de odihnă poate fi continuă (evacuarea mecanică cu lopata tip "delta" sau cu tractor echipat cu lamă de buldozer) sau
discontinuă, de tip grătar (când evacuarea dejecţiilor se face hidraulic sau mecanic prin amplasarea în canalele de
sub grătare a unor lopeţi mecanice cu fiabilitate mare).
Padocul este construit în continuarea adăpostului şi este compartimentat în aceleaşi număr de compartimente ca
şi adăpostul. În padoc sunt amplasate jgheaburile de furajare pentru administrarea furajelor pe timpul verii.
Întreţinerea liberă a vacilor în adăposturi închise cu spaţiu individualizat de odihnă asigură condiţii
corespunzătoare de microclimat şi confort în timpul odihnei, cu efecte pozitive asupra capacităţii de
exteriorizare a potenţialului productiv al vacilor.

29
4.2 Sistemul de întreținere a tineretului sugar
Întreţinerea viţeilorse face în creşă. După câteva ore de la fătare viţeii sunt transferaţi
în creşă unde vor fi întreţinuţi până la vârsta de 3 luni.
Capacitatea de cazare a unei boxe este de 4-8 viței, asigurând fiecărui viţel o suprafaţă
de cca. 2 m2.
Pardoseala boxei este continuă. Boxa este organizată în două zone funcţionale, şi
anume: zona de odihnă şi zona de mişcare-furajare. În zona de odihnă, pardoseala este situată
la o înălţime de 15-20 cm faţă de pardoseala din zona de mişcare-furajare. În această zonă,
care este astfel dimensionată încât să asigure fiecărui viţel o suprafaţă de odihnă de 1,2-1,3
m2, se aşterne un strat gros şi curat de paie. În zona de mişcare-furajare sunt amplasate
adăpătorile cu nivel constant.
Pe peretele frontal al boxei se găsesc dispozitivele de fixare a găleţilor pentru alăptare
şi grătarul pentru administrarea fânului sub care se găseşte jgheabul pentru concentrate.
Accesul la găleţile de alăptare este individualizat prin intermediul unor grilaje metalice
care să asigure un front de alăptare de 30-35 cm.
Pentru combaterea suptului reciproc între viţei, fiecare loc de alăptare este prevăzut cu
un dispozitiv de blocare a capului, pe timpul alăptării şi încă 15-20 minute după consumul
tainului de lapte.
Pentru a favoriza creşterea uniformă a viţeilor, precum şi pentru a optimiza
desfăşurarea unor procese tehnologice, acţiuni tehnice şi sanitar-veterinare (alăptare,
individualizare, ecornare, înţărcare, vaccinări), repartizarea viţeilor pe boxe se va face având
în vedere vârsta, masa corporală.
În compartimentele de creşă se vor asigura condiţii de microclimat şi de igienă
asemănătoare cu cele din profilactoriu. Pe timpul iernii, temperatura în creşă nu trebuie să fie
mai mică de 10-12 0C.
Înainte de populare boxele sunt curăţate şi dezinfectate. În boxe se schimbă aşernutul
şi se evacuează gunoiul, de două ori pe zi.

4.3 Sistemul de întreținere a tineretului femel de reproducție


Întreţinerea în stabulaţie liberă se poate realiza în adăposturi semideschise (pe aşternut
permanent), în adăposturi închise (pe aşternut permanent sau cu cuşete individuale). În vederea
obţinerii unor rezultate corespunzătoare, se impune dimensionarea corectă a colectivităţilor de
animale, precum şi a diferitelor zone funcţionale din adăpost şi padoc (zona de odihnă, zona de
mişcare-furajare, frontul de furajare, numărul de adăpători etc.). De asemenea, se va avea în vedere ca
loturile cazate în aceeaşi boxă să fie formate din animale cât mai uniforme din punct de vedere al
vârstei şi dezvoltării corporale, toate viţelele fiind ecornate.
Viţelele pot fi întreţinute şi în adăposturi închise cu boxe comune, având pardoseala de tip
grătar şi evacuarea hidraulică a dejecţiilor. Această variantă de întreţinere este mai puţin recomandată
deoarece se măreşte incidenţa afecţiunilor podale şi a accidentelor, se reduce confortul (implicit şi
timpul de odihnă), iar menţinerea igienei corporale precum şi a parametrilor de microclimat în limite
corespunzătoare se realizează mai greu. Pe cât posibil, se va evita întreţinerea legată a tineretului
taurin femel de reproducţie.
În cadrul unității tineretul femel va fi cazat în același adăpost cu femelele adulte,în boxe
comune ,pe categorii de vârstă.Boxele vor fi prevăzute cu același tip de echipament ca cele pentru
vaci,implicit cușete de odihnă,spațiu comun de hrănire iar evacuarea dejecțiilor se face cu ajutorul
unui plug raclor.

30
4.4 Sistemul de muls

Sala de muls tip BRĂDULEŢ Neo-zeelandez, în V, coastă de peşte sau herringbone).


Capacitatea sălilor de muls brăduleţ este diferită, de la 2 x 4 locuri până la 2 x 12 locuri şi chiar
mai mult. Sala de muls este prevăzută cu un canal central de deservire pentru mulgători, faţă de care
standurile de muls sunt dispuse simetric şi oblic (cu un unghi de 30-450). De asemenea, sala de muls
este prevăzută cu sală de aşteptare şi padoc de evacuare a vacilor. Fiecare rând de standuri este
prevăzut cu două uşi (pentru accesul şi respectiv, pentru evacuarea vacilor de pe platforma de muls),
cu acţionare (hidraulică, pneumatică sau mecanică) automate.
În funcţie de tipul sălii, instalaţia poate avea în dotare diferite elemente de automatizare a
unor operaţiuni tehnologice: dispozitive automate de identificare a animalelor, pentru controlul
individual al producţiei de lapte, decuplarea şi detaşarea automată a aparatelor de muls etc.
Colectarea şi transportul laptelui către spaţiile de filtrare, răcire şi păstrare se face pe conducte
de lapte, vacuumatic.
Acest tip de sală de muls se recomandă a fi folosit în fermele de producţie, cu efective de
150-400 vaci de lapte.
Organizarea mulsului. În vederea mulgerii, vacile sunt introduse din sala de aşteptare pe
cele două linii de standuri şi sunt blocate la stand. Unul dintre mulgători pregăteşte ugerele
pentru muls la vacile de pe rândul din stânga sălii, iar cel de-al doilea mulgător mulge primele jeturi de
lapte, ataşează paharele de muls, supraveghează mulsul şi detaşează aparatele de muls. Vacile mulse
sunt evacuate în grup din sală, altele le iau locul, iar aparatele sunt mutate la vacile de pe rândul din
dreapta, cărora în paralel li s-a făcut pregătirea pentru muls.
Sala de muls tip brăduleţ asigură o bună productivitate a muncii, de 35-50
vaci/oră/mulgător, în funcţie de capacitatea şi gradul de automatizare al unor operaţiuni
tehnologice, iar investiţiile sunt relativ reduse (spaţiul construit pe animal este mai redus). În
schimb, având în vedere că vacile sunt tratate în grup, pentru utilizarea eficientă a instalaţiei
tip brăduleţ se impune lotizarea corespunzătoare a vacilor în funcţie de nivelul productiv
şi viteza de muls, operaţiune greu de realizat în practică.
în grup din sală, altele le iau locul, iar aparatele sunt mutate la vacile de pe rândul
din dreapta, cărora în paralel li s-a făcut pregătirea pentru muls.
Sala de muls tip brăduleţ asigură o bună productivitate a muncii, de 35-50
vaci/oră/mulgător, în funcţie de capacitatea şi gradul de automatizare al unor operaţiuni
tehnologice, iar investiţiile sunt relativ reduse (spaţiul construit pe animal este mai redus). În
schimb, având în vedere că vacile sunt tratate în grup, pentru utilizarea eficientă a instalaţiei
tip brăduleţ se impune lotizarea corespunzătoare a vacilor în funcţie de nivelul productiv
şi viteza de muls, operaţiune greu de realizat în practică.

31
Capitolul 5
5. Organizarea producţiei
Laptele este un produs biologic având o compoziţie chimică complexă şi care se
sintetizează la nivelul glandei mamare pe baza hidraţilor de carbon, a proteinelor, vitaminelor şi
sărurilor minerale prezente în sângele circulant şi care în ţesutul glandular al mamelei sunt
transformate în substanţe specifice.
Denumirea de lapte, fără denumirea speciei de la care provine, este atribuită laptelui de vacă.
Pentru laptele altor specii se va preciza şi specia de la care provine (lapte de bivoliţă, de oaie, de capră,
etc.). Potrivit definiţiei din Codex Alimentarius, prin lapte se înţelege produsul secretat de glanda
mamară, a uneia sau mai multor vaci sănătoase, odihnite, corespunzător furajate, obţinut prin mulgere
igienică şi completă.
Industria laptelui se bazează pe capacitatea taurinelor de a produce cantităţi de lapte superioare
celor necesare alăptării propriului viţel. Laptele excedentar este utilizat (ca atare sau sub formă de produse
lactate) cu preponderenţă în alimentaţia umană.
Laptele este descris ca un aliment complet, fiind singurul aliment utilizat în alimentaţia nou-
născuţilor. Laptele este important în alimentaţia umană mai ales datorită conţinutului său în
proteine şi calciu. Astfel, proteinele din lapte conţin o serie de aminoacizi esenţiali (care nu se
găsesc în cerealele utilizate în alimentaţia umană). În plus, coeficientul de digestibilitate şi de
absorbţie al proteinelor din lapte este ridicat.
În conformitate cu recomandările nutriţioniştilor, se apreciază că 1 litru lapte/zi asigură
întreg necesarul de proteină la un copil în vârstă de până la 6 ani şi 60% din necesar la copii de 6-14
ani. Pentru persoanele de 14-20 ani, 1 litru lapte/zi asigură cca. 50% din necesarul de proteină.
Pentru femeile care alăptează, consumul a 1 litru lapte/zi poate asigura până la 44% din necesarul de
proteine.
În condiţii normale de exploatare, o bovină poate asigura necesarul optim de lapte pentru 10-15
locuitori.
Producția de lapte din fermă este de 7800 litri lapte pe vaca cuc lapte. Astfel se obține o cantitate
de 3691,29 hectolitri lapte pe an.
Deoarece hrănirea vițeilor până la vârsta de 3 luni se face cu lapte obținut în fermă iar un vițel
consumă în medie 8 litri de lapte pe zi trebuie calculat și consumul intern de lapte.
În medie se hrănesc cu lapte, zilnic 5 vițele și 5 viței. Numărul de zile furajate înt-un an este de
365x10=3650.
Consumul de lapte, în fermă se ridică la 3650x8litri/zi=29200 litri lapte
Prin diferența dintre totalul producției de lapte și consumul intern, obținem cantitatea de lapte
marfă
CANTITATEA DE LAPTE MARFĂ:369129-29200=339929

32
Capitolul 6
6. REZULTATELE TEHNICO – ECONOMICE ÎN FERMĂ

I. Venituri:

1. Producţia de lapte: 339929L(lapte) * 1,2 lei/kg =407914,8 lei


2. Vaci reformate: 4 vaci*600 kgGV * 5 lei/kg =12000 lei
3. Viţei 3 luni: 24 cap. *150 kg * 10 lei/kg=36000 lei
4. Vânzări vaci: 3vaci *4000 lei=12000 lei
5. Subvenţii: 490 lei/cap. * 78cap.=38220 lei
6. Subvenţii lapte: 339,929 tone lapte * 89 lei/tonă =30253,68 lei
7. TOTAL VENITURI=536388,48

II. Cheltuieli:

1. Furaje: 103674 lei


2. Fond de salarizare: 1 om * 800lei *12 luni*1,36(impozite) =13056 lei/an
3. Asistenţă sanitar veterinară: 40 lei/cap*78cap.=3120 lei
4. Consum de energie: 5 kw/hl lapte * 3691,29hl lapte * 0,5 lei/kw= 9228,23 lei
5. Carburanţi: 3 litri/hl lapte * 3691,29hl * 6 lei/litri =66443,22 lei
6. Cheltuieli muncitori sezonieri(4muncitori*45 zile*50 lei/zi)=9000lei
7. Alte cheltuieli(reparații, unelte, cheltuieli neprevăzute) 100 lei/animal=7800lei
8. Material seminal 50 doze (120 lei doza)=6000 lei
9. Impozit fermă:2500lei
10. Impozit teren:43,4ha*100/ha=4340lei
11. Apă 36m3/animal*78 capete*3lei/m3=8424lei

Total cheltuieli: 233585,45 lei

Costuri pentru producerea unui litru de lapte233585,45/339929=0,69lei

Profit brut:536388.48-233585,45=302803,03lei

Impozit pe profit 19%=57532,58lei

Profit net=302803,03-57532,58=245270,45lei

33
Capitolul 7
7.Concluzii și recomandări

Creșterea bovinelor va rămâne o activitate rentabilă atât timp cât va exista cerere de produse
ce rezultă prin exploatarea acestei specii.
Profitul dintr-o unitate de creștere a bovinelor depinde foarte mult de posibilitatea
producerii furajelor în cadrul unității. Achiziționarea acestora de la terți ar duce la creșterea
exagerată a cheltuielilor și la scăderea profitului sau, în cel mai rău caz la ne acoperirea investițiilor.
Creșterea bovinelor reprezintă un sector profitabil, dar necesită o investiție inițială mare care
se amortizeză într-o perioadă lungă de timp.
Un fermier începător va trebui să calculeze investițiile în așa fel în cât să fie cât mai rentabil
pentru acesta. Astfel la un efectiv de 10-20 capete de bovine nu rentează investiția în săli de muls
performante. și nici întreținerea în stabulație liberă( ar necesita o suprafață mare construită, și
implicit la mărirea costurilor pentru înființarea fermelor).
Creşterea veniturilor (principala cale de sporire a eficienţei economice în fermele de
taurine) se poate realiza pe următoarele căi:
- Mărirea producţiilor de lapte şi carne prin optimizarea factorilor care influenţează
producţiile individuale, totale şi marfă la taurine.
- Valorificarea surplusului de taurine obţinut în fermă: viţei masculi livraţi pentru îngrăşare,
tineret taurin (tăuraşi şi viţele) destinat pentru reproducţie, taurine adulte reformate.
- Reducerea pierderilor prin morbiditate, sacrificări de necesitate şi mortalitate la taurine.
- Valorificarea gunoiului de grajd prin comercializare directă sau, mai eficient, prin utilizarea
acestuia ca îngrăşământ organic pentru terenurile destinate producerii furajelor.
Reducerea cheltuielilor de producţie se poate realiza pe următoarele căi:
- Reducerea cheltuielilor cu furajarea taurinelor. În cazul fermelor cu vaci de lapte,
cheltuielile cu furajarea reprezintă cca. 60% din structura cheltuielilor, iar în fermele de
îngrăşare cca. 70%. În vederea reducerii cheltuielilor cu furajarea se impun o serie de măsuri,
între care:
- întreaga cantitate de furaje de volum şi cea mai mare parte din furajele concentrate se
vor produce la nivelul fermei, aplicând tehnologii moderne care să asigure obţinerea unor
producţii cât mai mari de substanţă uscată la hectar;
- mărirea gradului de valorificare al furajelor prin aplicarea unor tehnologii adecvate
de conservare, prelucrare şi administrare al acestora;
- reducerea risipei de furaje;
- administrarea unor raţii complete, echilibrate cantitativ şi calitativ;
- administrarea raţională a furajelor concentrate (care sunt scumpe), numai în cazul
obţinerii unui spor de producţie care să acopere costul concentratelor şi care să asigure şi un
anumit profit;
- Reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă. Se realizează prin mecanizarea şi chiar
automatizarea proceselor de producţie, ceea ce contribuie la creşterea productivităţii muncii.

34
Bibliografie

1. Gavril Stanciu, Stelian Acatincăi, Ludovic Toma Cziszte : Tehnologia


creșterii bovinelor
2. Maciuc, V., 2006-Managementul creşterii bovinelor, Ed. Alfa, Iaşi.

3. Pop, I. M., 2006-Nutriţia şi alimentaţia animalelor, Vol I, II, III, Ed.


TipoMoldova, Iaşi.

4. Stelian Acatincăi-Proiectare tehnologică la bovine,Ed. Brumar,Timişoara.

5. www.Revista ferma.ro

6. www.plandeafaceri.ro

35

S-ar putea să vă placă și