Eroii intalniti in operele rusesti sunt adevarate victime, care au avut la un moment dat asteptari, insa

destinul a facut ca acestia sa cada in capcana dese ori. Acestia au ajuns victime datorita gandirii lor
instabile si a ideilor fixe, cat si a contrazicerilor. Sunt oameni care fug de societate, de ideile acesteia,
insa si societatea face acelasi lucru cu ei si ii inlatura.

Pentru Karamzin, functia contractului social si miza sentimentalismului este ca nobilii isi bateau joc de
tarani si se indepartau de adevar.El spune ca ierarhia in principiu e buna si legile sunt, dar ar trebui mai
multa compatimire. X

Personajul masculin din nuvela Sarmana Liza a lui Karamzin, Erast, este un anti-erou al
sentimentalismului si prezinta cateva insusiri caracteristice romantismului.

Evgheni Vasilievici Bazarov este personajul central al romanului Parinti si copii al lui Turgheniev, fiind un
anti-erou al realismului, prezentand astfel insusiri specific romantismului. Bazarov

Erast era “un nobil destul de bogat, cu o minte aleasa si cu o inima buna, buna de la natura , insa slaba si
schimbatoare.” P143 Acesta ii poarta o iubire sincera Lizei, iar impreuna cu autorul “o prezinta pe Liza ca
pe-o intruchipare a <<Naturii>> idealizate. El o descrie lipsita de grijile si de preocuparile caracteristice
mediului taranesc”.

“Citea romane, idile; avea o imaginative destul de vie si adesea se transpunea cu gandul in acele
vremuri”, dorindu-si sa traiasca o poveste asemanatoare cu Liza.

“un tanar bine imbracat si cu un aspect placut”, un nobil care duce o viata moderna. Acesta o idealizeaza
pe Liza,

Antieroul este personajul care se opune societatii si face istorie in literatura. Acesta se impune si refuza
ideile societatii, izolandu-se. Asadar, in acest fel, autorii operelor incearca sa prezinte realitatea.

“Antieroul ar reprezenta, astfel, dupa Lubin, diluarea in impersonal a unui caracter de exceptie, fiind cu
totul altceva decat eroul anonym al masei: primul are, fata de al doilea, avantajul individualitatii, chiar
intrate in disolutie”.