NEUROVIROZE

Neuroviroze= Afectiuni inflamatorii de origine verale care ataca fie meningele fie parenchimul
cerebral fie ms generand meningite, encefalite sau encefalomielite (-ita=inflamatie acuta).

I.MENINGITA
Cel mai comun sindrom produs de virusuri este meningita virala (cunoscuta si sub numele de
meningita aseptica) caracterizata prin semne de hipertensiune intracraniana, semne de iritatie
meningiala si semne inflamatorii obiectivate printr-o triada clinica simptomatica patognomonica:
febra asociata cu cefalee paroxista care nu cedeaza la antialgice normale si redoarea cefei
(rigiditate). La aceasta triada se pot adauga o serie de semne, febra se poate insoti de
bradicardie (ceea ce nu este obisnuit, in sindoroamele febrile deobicei se asociaza tahicardie,
bradicardia apare mai ales la copii). Mai apar varsaturi in jet care nu sunt legate de ingestia de
alimente si nu cedeaza la medicatie obisnuita, obiectiveaza ht. craniana. Mai apare fotofobie,
imposibilitatea de a privi direct o sursa de lumina- semn de iritatie meningiala important care
deobicei se asociaza cu hiperestezie cutanata (senzatia de piele care arde- pacientii nu suporta
atingerile de orice fel). Redoarea cefei impune cateodata o pozitie antalgica- pozitia descrisa
clasic- pozitie in cocos de pusca. Pozitie care usureaza aceasta cefalee paroxista. Redoarea cefei
este obiectivata la camera de garda prin manevre standardizate.
* Semne si simptome specifice copiilor: fac febra extrem de importanta (peste 39.5) au
inapetenta (lipsa poftei de mancare), sunt agitati, nu le place sa i tii in brate sa ii alinti sau
compatimesti si au un plans extraordinar de strident mai ales la nounascut. In timp ce la adulti
este mai pronuntata rigiditatea cefei, fotofobia si eventual dureri articulare si musculare.
Diagnosticul se pune cel mai usor cu ajutorul unei punctii lombare (pacient in pozitie
fetala in gecubit lateral sau pe marginea patului aplecat inainte poate sa expuna spatiile interv. La
nivel L3-L4 unde se realizeaza punctia lombara cu ajutorul unui ac spinal care lasa sa curga
LCR). In meningita virala spre deosebire de cea bact. LCR este clar ,ca apa de stanca", nu are
celularitate crescuta, cu limfocitoza prevalenta, concentratia glucozei si proteinelor sunt
normale sau foarte usor crescute si mai ales testele pt ag bacteriene sunt negative. In majoritatea
cazurilor diagnosticul in meningita aseptica (virala) se bazeaza prin amplificare genica (adn
viral) exista teste care evidentiaza. Real time PCR care evidentiaza etiologie posibile.

 a) Agentii Meningitei virale.

Cea mai mare parte din M. Virale sunt cauzate de Enterovirusuri.

Incadrare taxonomica:
FAMILIA PICORNAVIRIDA- Virioni mici (cele mai mici virusuri cu genom ARN) cu simetrie
icosaiedrica fara anvelopa
Genom ARNss, polaritate pozitiva (functioneaza ca ARNm), nesegmentat.
Cuprinde 3 genuri implicate in patologia umana: ENTEROVIRUS, HEPARNAVIRUS,
RHINOVIRUS.

GENUL ENTEROVIRUS cuprinde: v. POLIO (agent poliomielita), COXACKIE, ECHO

(enteric cytopathogenic human orphan)

Enterovirusurile sunt virusuri cu transmitere enterica- digestiva.

Poliomielita este astazi in curs de eradicare prin cele 2 vactinuri- cel viu atenuat si cel inactivat.
Cea mai mare parte din meningite e cauzata de celelalte enterovirusuri: Coxackie (numite dupa
un cartier din New York in care au fost izolate prima data) si virusurile ECHO- In cursurl
supravegherii unor epidemii de polio in anii 80 au fost gasite cazuri de paralizii acute flasce cu
meningita asociata in care s-au izolat agenti citopatogeni care pe culturi de celule dau efect
picnotic litic (ca si v. Polio) si au fost numite initial v. Citopatogene enterice. Virusurile ECHO
pot creste doar pe culturi celulare.

Alte etiologii ale meningitei aseptice (virale):

Arbovirusuri (=arthropod born) vehiculate de insecte vectoare de artropode. (ce exprimare
mai e si asta!?)
Herpesvirusuri: HSV2 poate da meningita in infectie primra si VZV (varicelo zosterian)
pot genera meningoencefalite atat ca o complicatie a bolii de baza cat si la reactivari.
Paramixovirusuri: In special Virusul urlian si paragripale dar si virusul rujeolos pot fi
implicate in aceste meningite ca o complicatie a bolii initiale. Parotidita epidemica, oreionul-
urlian. Infectii cai resp superioare- paragripale si pojar pt rujeolos.

In plus despre paramixovirusuri din carte (pg. 201): Virus pleomorf (anvelopat cu forme care
pot cuprinde una sau mai multe nucleocapside in aceeasi anvelopa sau dimpotriva forme
anvelopate fara nucleocapisda) ARNss, polaritate negativa. Au antigen HA deci sunt
hemoaglutinante. Sunt internalizate in celula gazda prin fuzune (factorul FF) ceea ce le
diferentiaza de ORTHOMIXOVIRUSURI (v. Gripale) care sunt internalizate prin endocitoza.
Cuprinde urmatoarele 5 genuri:
a)Respirovirus: cuprinde v. Parainfluenza (paragripale) 1, 2, 3, 4A si 4B
b)Metapneumovirus (hu-MPV)
c)Morbilivirus- cuprinde virusul rujeolos (discutat separat mai jos in cadrul cursului)
d)Rubulavirus- include virusul urlian (agentul oreionului)
e)Pneumovirus- cu specia prototip VRS (virusul respirator sincitial)

a) v. Paragripale- determina frecvent infectii la copii (la care poate determina crup obstructiv) cu
o evolutie strict respiratorie (la poarta de intrare. Incubatie 3-6 zile, evolutie sub o saptamana.

d)V. Urlian- Determina oreonul (parotidita epidemica). Spre deosebine de v. Paragripale, v.

Urlian disemineaza sistemic putand genera complicatii (meningita, pancreatita).
Oreonul: Inflamatia nesupurativa a glandelor parotide putand afecta si testiculul, ovarul,
pancreasul, tiroida, SNC. Parotidita urliana este beninga la copii pana la pubertate dupa care
complicatiile o fac redutabila. Incubatie 18-21 zile, anticorpii persista in urma infectiei toata
viata spre deosebine de v. Paragripale la care imunitatea nu persista. Vaccinarea este oportuna.

e) VRS (apartine pneumovirus)- determina infectii respiratorii acute cel mai de temut pentru
copchilasi sugaci sub 6 luni la care produc pneumonii si bronsite frecvent cu evolutie letala. Pot
fi infectati nosocomial de la personal sanitar mai ales. Anticorpii anti VRS nu numai ca nu
atenueaza infectia dar in mod paradoxal o agraveaza! Prin formarea de complexe Virus-Ac
citofile si toxice pt macrofag astfel la contactul ulterior cu virusul reactivitatea este nemodificata

c)Virusul Rujeolos (FACE PARTE DIN CURSUL PREDAT)

Rujeola este o infectie sistemica diseminanta a virusului rujeolos (din genul morbilivirus) care
dupa o incubatie de 10-11 zile disemineaza cu ajutorul limfocitelor pe care le paraziteaza
urmand o perioada de febra, tuse, conjunctivita care se agraveaza treptat timp de 4 zile dupa
care apar, enantem (medical terms for a rash (small spots) on the mucous
membranes ) si exantem (widespread rash usually occurring in children.). Rashul
rujeolos este maculopapular dureaza 8-10 zile care debuteaza odata cu aparitia
anticorpilor in sange fiind o reactie de hipersensibilitate intarziata data de LT.
Poarta de intrare este tractul respirator si conjunctiva. In mai putin de 1 caz la un milion apare o
infectie lent progresiva a SNC cauzata de persistenta infectiei numita PESS (panencefalita
sclerozanta subacuta)- afectiune nevindecabila a SNC care duce la o deteriorare intelectuala
treptata finalizata in mod cu totul tragic prin deces.
Pojarul este denumirea populara pentru rujeola. PESS apare cu predirectie la baieti si incepe sa
se manifeste in jurul pubertatii cam la distanta de 14-15 ani de la episodul rujeolos acut. Virusul
care produce aceasta complicatie neurologica severa nu este un virus competent dpdv replicativ
ci este o forma a virusului deficitara intr-o proteina de matrice care prezinta niste deletii la
nivelul genomului care codifica o proteina importanta in asamblarea virionului, rezulta niste
virioni incaplabili de replicare dar care se transmit de la o celula la alta prinb intermedul unor
sincitii la nivel SNC care provoaca aceasta infectie subacuta(=cu progresie lenta si cu
simptomatologie oarecum estompata).
Sclerozanta datorita infiltratului inflamator masiv cu neuronofagie si cu zone de demielinizare.
CAZ CLINIC: Electroforeza realizata in urma punctiei lombare identifica o zona oligoclonala de
imunoglobuline G cu aspect omogen ceea ce inseamna ca sunt Ig cu o singura specificitate
(oligoclonale). Al 2-ilea pas: concentratia Ig in Lcr si identificarea surselor (fie prin traversarea
pasiva a unei bariere HE inflamate si permealizata fie prin sinteza locala in SNC) in acest caz
exista sinteza intratecala si se face un raport intre albumina din LCR si Ig din lcr care arata daca
exista sau nu sinteza intratecala in functie de diferenta dintre albumina si Ig- daca ar trece Ig prin
bariera permeabilizata ar trece si albumine). Exista un studiu care s-a realizat in ceea ce priveste
s[pecificitatea acelor Ig sintetizate intratecal. Exista in LCR anticorpi specifici anti virusul
rujeolos atat de tip IgM- care nu se regasesc in sange si un titru important de anticorpi de tip IgG.
Ca martori s-au facut si Ac pt alt virus care ar putea determina astfel de manifestari (ex v. Urlian)
dar titrurile sunt negative. Asta a fost cheia rezolvarii cazului pe care s-a pus diagnosticul de
panencefalita sclerozanta subacuta. Fata venea din republica capului verde? Wtf?? si a facut
rujeola in copilarie dupa care a emigrat in SUA si a primit vaccinul trivalent MMR. Deci a avut 2
expuneri- una la infectia naturala care a initiat infectia persistenta si ceaa de a 2-a sub forma
vaccinului viu atenuat care probabil a contribuit la mentinerea silentioasa a virusului pt o
perioada ft lunga 20 de ani. Tipa a mai avut o sarcina care mi se pare ca s-a soldat cu avort. Dar
in cursul acestei sarcini a avut acelasi simptome cu deteriorare neurocognitiva..... bla bla bla.
Starea ei nu s-a ameliorat de la antivirale ci a evoluat spre deces. In Ro abia dupa anii 80 au
inceput sa se diagnosticheze PESS mai rar datorita introducerii vacinului antirujeolos si ulterior
MMR. Peste 17000 de cazuri in UE in acest an. Pentru a putea discuta despre eradicare trebuie sa
fie vaccinat peste 98% copii. Rujeola are neurotropism si in general, dand encefalite.
Toate enterovirusurile care au fost descrise sunt foarte numeroase si diferite antigeni : 71 de
tipuri antigenic distincte:
POLIO: primele 3 specii
COXSACKIE cu 2 serotipuri:
A: cu 24 serotipuri; de la A1 la A24
B: cu 6 tulpini B1-B6
ECHO 33 virusuri 1-33
Neclasificate 68-71

Au 3 proteine capsulare: VP1, VP2, VP3 care delimiteaza un canion prin care se cupleaza cu
receptorul ICAM – pt. Polio (intercellular adehension molecule 1).Transmisie fecal-orala,
epidemii hidrice. Pot coloniza asimptomatic tractul digestiv. Patrund prin apa sau alimente
contaminate, pot patrunde si pe cale resp- picaturi Pfuger, se replica la niv tractului orofaringian
si apoi disemineaza viremic si patrund in fluxul sangvin ajungand la organele tinta. Meningitele
apar ca o complicatie a bolii de baza.

ENTEROVIRUSURILE NECLASIFICATE: De curand enterovirusurile neclasificate care

nu erau foarte mult luate in considerare au inceput sa fie mult studiate pt ca au inceput sa
genereze tot felul de boli. Anul acesta este cunoscut cazul enterovirusului B68 care produc
infectii resp cu gravitate destul de mare cateodata asoc. Cu mortalitate in focare epidemice.
Foarte multe astfel de focare au fost descrise intre August si Oct. 2014 in SUA care au cuprins
47 de state determinand o boala respiratorie care poate sa ia un aspect de gravitate moderata
cu febra rinita tuse stranut si dureri musc si articulare sau forme severe cu insuficienta
respiratorie si deces la copii mici. Un alt virus care starneste ingrijorare este enterovirusul
71 un enterov. Cu neurotropism accentuat care genereaza epidemii cu paralizii acute flasce
acesta fiind semnul caracteristic poliomielitei. Pe masura ce eradicam Poliomielita este posibil
ca unul din cele 71 de enterovirusuri sa preia nisa lasata de v. Polio si sa genereze epidemii
masive cu complicatii neurologice importante. Enterov 71 a generat epidemii succesive cu mii
de cazuri pe cont. Asiatic ultimile izolate au virulente crescute generand si pareze de nervi
cranienti, ataxie si edem pulmonar acut cu mortalitate mare in special la copii.

Virusul coxsakie si ECHO au in special tropism pt meninge insa pot sa afecteze si

tegumentele si tesutul muscular.
Virusul Coxsavkie A: cauzeaza HERPANGINA, o stomatita veziculara (veziculele sunt in
spatele cavitatii bucale). Mai cauzeaza si BOALA MANA-PICIOR-GURA in care vezicule
apar pe mucoasa cavitatii bucale in partea anterioara si la nivelul falangelor de la mana si de la
picioruse. Virusul Coxsakie B: poate determina miocardite, peridardite si BOALA
BORNHOLM= pleurodinia epidemica este caracterizata de dureri mari intercostale care pot
pune dificultati de diagnostic.

Virusuril ECHO- produc frecvent infectii respiratorii, dar pot da si alte complicatii grave,
miocardite, meningite, pancreatite, etc. Deobicei invectii nespecifice.
Virusurile Polio- 90-95% cazuri de infectie sunt asimptomatice, 5% infectii usoare iar 0,5%
din persoanele infectate dezvolta Poliomielita. Virusul polio foloseste receptorul ICAM
(intercellular adehension molecule 1).
In plus despre Poliomielita (de pe wikipedia) : In around 1% of infections, poliovirus
spreads along certain nerve fiber pathways, preferentially replicating in and
destroying motor neurons within the spinal cord, brain stem, or motor cortex. This
leads to the development of paralytic poliomyelitis, the various forms of which
(spinal, bulbar, and bulbospinal) vary only with the amount of neuronal damage and
inflammation that occurs, and the region of the CNS affected. Patients with abortive
polio infections recover completely. In those who develop only aseptic meningitis,
the symptoms can be expected to persist for two to ten days, followed by complete
recovery.[61] In cases of spinal polio, if the affected nerve cells are completely
destroyed, paralysis will be permanent; cells that are not destroyed, but lose
function temporarily, may recover within four to six weeks after onset.[61] Half the
patients with spinal polio recover fully; one-quarter recover with mild disability, and
the remaining quarter are left with severe disability.[62] The degree of both acute
paralysis and residual paralysis is likely to be proportional to the degree ofviremia,
and inversely proportional to the degree of immunity.[35] Spinal polio is rarely fatal.
[36]
Without respiratory support, consequences of poliomyelitis
with respiratory involvement include suffocation or pneumonia from aspiration of
secretions.[60] Overall, 5–10% of patients with paralytic polio die due to the paralysis of muscles
used for breathing. Themortality rate varies by age: 2–5% of children and up to 15–30% of adults
die.[1] Bulbar polio often causes death if respiratory support is not provided;
[43] with support, its mortality rate ranges from 25 to 75%, depending on the age of
the patient.[1][63] When intermittent positive pressure ventilation is available, the
mortality can be reduced to 15%. [64]Between 25% and 50% of individuals who have
recovered from paralytic polio in childhood can develop additional symptoms
decades after recovering from the acute infection, [72] notably new muscle
weakness and extreme fatigue. This condition is known as post-polio syndrome (PPS)
or post-polio sequelae.[73] The symptoms of PPS are thought to involve a failure of
the over-sized motor units created during the recovery phase of the paralytic disease.
[74][75] Contributing factors that increase the risk of PPS include aging with loss of
neuron units, the presence of a permanent residual impairment after recovery from
the acute illness, and both overuse and disuse of neurons. PPS is a slow, progressive
disease, and there is no specific treatment for it. [73] Post-polio syndrome is not an
infectious process, and persons experiencing the syndrome do not shed poliovirus.
[1]

Toate enterovirusurile se elimina in materiile fecale, contamineaza mediul extern si sunt

extrem de rezistente, sunt virusuri care rezista la var mari de temp. La 20-22 grade rezista cateva
sapt in special in apele bogate in proteine si apele minerale cu conc. Mare de ioni de Mg care
stabilizeaza infectivitatea virala (sunt folosite si in vaccinurile vii atenuate) aceste virusuri
persista timp indelungat in mediul extern si perioade indefinite in cond de temp scazuta- cuburi
de gheata sau inghetata- sursa de boli enterovirale. Sunt virusuri rezistente la PH acid si la
actiunea tripsinei si a sarurilor biliare ceea ce explica diseminarea la nivelul tractului
gastrointestinal. Deasemenea rezista la dezinfectia cu produse obisnuite. Pt decontaminarea apei
potabile cea mai buna solutie este decontaminarea cu ozon care are efect virulocid si distruge
complet enterovirusurile (clorurarea fiind o metoda mai ineficienta). Nivelul de contaminare al
unei ape este apreciata in functie de concentratia enterovirusurilor continuta.
 In urma disaminarii in tractul digestiv invazia la nivel SNC se realizeaza prin 3
mecanisme:
 traversarea barierii hematoencefalice care are
permeabilitatea crescuta datorita inflamatiei meningeale din sindromul meningeal. (cel mai
frecvent)
 cu ajutorul macrofagelor limfatice (transport prin
macrofagele infectate)
 Diseminare septinevritica= prin transport axonal
retrograd. (mai rar).

II. ENCEFALITELE:
Inflamatii care cuprind cortexul cerebral (si encefalul in general) sunt caracterizate fie printr-un
sindrom cu somnolenta, obnubilare si dezorientare temporo-spatiala care poate sa
progreseze catre coma de diferite grade. Fie printr-un sindrom complet diferit cu agitatie
psihomotorie, crize hipertensive si tulburari sfincteriene asociate cu pareze si paralizii in
special la nivelul nervilor cranieni. Deobicei vedem sindroame mixte- meningo-encefalite,
majoritatea fiind cauzate de Arbovirusuri (transmise prin muscatura insectelor vectoarea). In
cazul in care vedem encefalita acuta propriuzisa cel mai probabil este cauzata de herpesvirusuri
(CMV HVS1 si 2, HZV). Complicatii ale bolii de baza sub forma unei encefalite sunt cunoscute
si pentru Rujeola, Oreon si infectia cu virusul Gripal la grupele de risc.
In sfarsit o encefalomielita (afectara MS si encefal) este generata de virusul Rabic (detaliere caz
clinic)

DESPRE ARBOVIRUSURI(virusuri transmise prin insecte vectoare):

3 verigi epidemiologiece:

1.Rezervor de virus, deobicei asimptomatic- doar excreta. Repr mai ales de pasari salbatice
si cateodata animale domestice
 veriga de legatura- Insecta vectoare- tantar sau capusa-
care pot realiza o amplificare a concentratiei de virus, la nivelul lor se realizeaza incubatia
extrinseca in care virusul se replica pana cand asigura un titru suficient pt transmisia infectiei.

 Gazda terminala (DEAD END) de la care nu se poate

produce transmisie terminala. Este reprezentata de om sau de mamifera in special caii. La aceste
gazde terminale viremia este insuficienta pt a cauza transmisia mai departe (nu se genereaza
epidemii cu punct de plecare al gazdei terminale).
La nivel global cea mai raspandita arboviroza este febra DENGA. Sunt 400 milioane infectii
anuale si 100 milioane cazuri ce necesita spitalizare. 40% din populatia globului traieste in zone
edemice. Europa nu este o astfel de zona- se considera ca in europa apar doar cazuri de import.
Boala denga se car. Prin febra inalta care dureaza intre 2 zile si o sapt asociasa cefalee si dureri
retroorbitale puternice, dureri articulare si musculare cateodata apare un ras maculopapular si
sangerari gingivale si nazale sau echimoze care apar cu fregventa mult mai mare si foarte foarte
rapid. In formele severe febra apare si dispare instalandu-se un sindrom pseudodigestiv- dureri
abdominale, voma, dificultati in respiratie, se produce o permeabilizare a capilarelor rezultand
edeme pulmonare si ascita pacientul putand sa intre in soc circulator (in unul din 2000 de cazuri
este deces). Nu exista nici un fel de terapie specifica sau vaccin pt febra denga cu toate ca exista
in curs de dezvoltare vaccinuri . Recent a aparut un nou arbovirus numit CICUNGUNIA?
(termen care inseamna oase rupte) -alfa virus din familia Togavoirusuri- endemic in Caraibe dar
care a inceput si transmise anul acesta in SUA (majoritatea in FLORIDA). Caracterizata prin
febra si Rash maculopapular, conjunctivita si mai ales cu dureri articulare severe care pot sa
persiste luni pana la ani de zile. Poate genera infectii persistente. Deocamdata in europa virusul
WEST NILE (dintre arboviroze produce probleme). Boli febrile respiratorii de gravitate medie-
doar 20% din infectii erau simptomatice iar bolile neuroinvazive erau cu totul si cu totul
exceptionale. Insa recent au inceput sa apara din ce in ce mai frecvent epidemii de meningite si
meningoencefalite cauzate de o varianta cu virulenta crescuta si rata mare de mortalitate.
Lucrurile au debutat in 1996 in Romania cand a aparut o meningoencefalita West Nile (prima
raportare in europa). Peste 800 cazuri spitalizate cu 17 decese. Numarul de cazuri a fost probabil
mult mai mare, frecventa infectiilor aparente a fost la 1 la 300 de cazuri. Deci pt 1 caz
simpotomatic au existat 300 neidentificate. Studiile retrospective au aratat ca nu existau anticorpi
in populatia noastra deci era un virus emergent, nou (populatia era naiva dpdv imunologic). Desi
lucrurile au fost extraordinar de severe la vremea respectiva probabil nu ar fi primit o atat de
mare atentie daca o astfel de epidemie nu s-ar fi repetat cu 3 ani mai tarziu in SUA. Acelesi
caracteristici ca si in RO: apare in lunile de vara, in zonele urbane (NY, Bronx si Queens). La noi
a fost in Bucuresti. In SUA in plus fata de ce s-a vazut in RO a existat si o epizootie (infectii
epidermice la specii aviare) a debutat la ciori si pasari din gradina zoologica din Bronx dand
meningoencefalite la om. Investigatiile facute in cele 2 epidemii au aratat ca izolatele virale au
fost identice in cele 2 epidemii. In romania s-au izolat 2 tulpini- de la tantari din focare
epidemice sau din LCR de la o persoana infectate. In SUA, identitatea genetica de la tantari si
cazuri umane a fost de peste 99%. Specia de transmitere este tantarul CULEX. De atuni este una
din variantele din diagnosticul diferential pt meningita aseptica. Scenariile de aparitie in RO:
scenariu clasic: prin pasarile migratorii- realizand o transmisie silviatica- de padure- apoi prin
tantari care se inlmultesc in subsoluri de blocuri sau containere cu cauciucuri. Acest scenariu
totusi pune un semn de intrebare. Si anume de ce nu au aparut cazuri in Delta dunarii unde
probabil a patruns prima data virusul. Al 2-ilea scenariu este patrunderea prin continerele de flori
si fructe vamuite in Bucuresti. In ro 2010 46 cazuri. In SUA virusul a devenit edemic deoarece
in zonele mai calde pot rezista iarna. Posibila transmisie materno fecala, prin transfuzii si
transplanturi.

RABIA

Familia RHABDOVIRIDAE, caracteristici:

Virioni in forma de glont cu nucleocapsida helicoidala, anvelopati.
Genom ARNss polaritate negativa.
Familia cuprinde 2 specii prototop: virusul rabic (discutat in continuare) si VSV (virusul
stomatitei veziculare).
Glicoproteina G de pe anvelopa este cea care contine principalii determinanti antigenici.
Corpii Babes Negri sunt incluziuni granulare caracteristice c celulelor din cornul Ammon-
hipocamp si cel. Purkinje din cerebrel. Granulele reprezinta situsurile de replicare ale virusului.
Se replica si la nivelul gl. Salivare favorizant transmisia (se secreta in saliva).
Spectru de gazda larg, poate infecta toate homeotermele. Incubatia lunga a bolii face posibila
aplicarea terapeutica a vaccinarii dupa muscatura animalului asociata cu sero sau
imunoglobinoprofilaxie (Babes). Rabia (turbarea sau hidrofobia) este boala transmisibila cu cea
mai mare letalitate.Virusul rabic este neurotrop prin excelenta avand afinitate pt receptoril
acetilcolinic din sinapsa neuromusculara. Odata stabilit in SNC virusul duce invariabil la deces.

CAZUL CLINiIC PREZENTAT:

transmitere neobisnuita prin transplant de organe. Recipientii au dezvoltat encefalita acuta cu
semne de encefalomielita caracteristice virusului rabic. De la acelasi donator au plecat toate cele
4 organe si toti recipientii au dezvoltat simptomatologia caracteristica. Discutiile cu apartinatorii
au evidentiat o posibila cale de transmitere printr-o muscatura de liliac, dar donatorul moare din
alta cauza inaite de a manifesta rabia (hemoragie).

In general esdte transmis prin muscatura unui animial infectat. Deobicei vulpea la noi, sau cainii.
si se replica la nivelul tesutului muscular iar de aici se transmite prin sinapsele neuromusc.
Foloseste ca receptor principar r pt Act'h- de aceea virusul produce si paralizie. Virusul
disemineaza pe cale septinevritica si odata plecat de la locul infectiei nu mai poate fi interceptat
de anticoripi care nu mai au nici un efect asupra virionilor odata ce a inceput diseminarea.
Virusul infecteaza Maduva spinarii si se transmite la nivelul SNC unde se replica masiv in corpul
lui Ammon din hipocamp importanta pt modularea comportamentului. V rabic prefera aceasta
zona ca o adaptare pt a eficientii de transmitere pentru ca afectarea acestei zone creste
agresivitatea (musca). Alt sediu este rept de Cel. Punkinie. Din cerebrel. Al 2-ilea val de
diseminare se realizeaza tot pe cale septinevritica (prin tecile nervoase). Virusul disemineaza atat
la nivelul ochiului si se replica in cornee (transplantul de cornee poate sa transmita v. Rabic) cat
si la nivelul glandelor salivare (saliva este un bun vehicul si un bun produs patologic pentru
diagnostic) si deasemenea virusul se multiplica la nivelul rinichiului si se elimina prin urina.

Important: v. Rabic se replica numai intraneuronal si nu in cel gliale din SNC. Incubatia
este foarte variabila in functie de locul muscaturii (cu cat mai apropiat de extremitatea cefalica
cu atat dureaza mai putin), sunt raportate si cazuri in care incubatia a durat si 1 an jumate de la o
muscatura. Exista un prodrom ce dureaza intre 10-20 de zile. Debuteaza cu stari febrile,
inapetenta greata, varsaturi si hiperestezie in jurul ranii (fie ca e vorba de o rana proaspata sau
cicatrizata) intepaturi, durere. Tabloul clinic este completat ulterior de aparitia fotofobiei,
anxietate, cefalee (sindrom pseudomeningean). Incepe sa apara senzatia considerata
caracteristica de hidrofobie generata de o contractura puternica, dureroasa a muschilor implicati
in deglutitie declansata de vederea apei (cainii nu au hidrofobie). Sindromul neurologic acut-
hiperexcitabilitate, agitatie maxima, pacientul trebuie imobilizat la pat sau in camasa de forta.
Devine agresiv. Apare aerofobie, deglutitia devine foarte dificila, usor usor apare paralizia, delir
urmate invariabil de coma si deces. Sunt foarte putine cazuri cunoscute vindecate de rabie.
Studiile sunt realizate pe biopsii cerebrale (la autopsii). Incluzii citoplasmatice acidofile- corpii
Negri care contin antigene rabice. Corpii babes-negrii (sunt distincti de corpii negrii)- sunt celule
gliale care fagociteaza neuronii infectati cu virusul rabic. (vad ca a zis diferit la curs fata de ce
scrie in cartea de virusologie in privinta identitatii corpilor Babes Negri). ]

Tratamentul: consta in administrarea vaccinului- vaccin inactivat cultivat pe celule diploide

umane vaccin CDU. Daca sunt disponibile se administreaza si Ig. Antirabice fie de la cai fie
preparate din plasma donatorilor vaccinati (costul acestor imunoglobuline este foarte mare)
administrarea de imunoglobuline antirabice se face in jurul plagii muscate si a fost recomandata
pt prima data de Victor Babes. Acest tip de profilaxie pasiva care aduce anticorpi preformati
neutralizanti este utilizat si astazi. Mai exista un vaccin de uz veterinar prin care s-a scazut ft.
Mult incidenta rabiei la animalele domestice sau salbatice (toti cainii trebuiesc vaccinati
antirabic).

In carcase de pui se plaseaza in paduri un vaccin viu atenuat care genereaza imunizarea
animalelor salbatice. Animalele inghit carcasa odata cu hrana plasata acolo. Vaccinul viu atenuat
are o serie de deletii.