Editura Paralelo 45 este recunoscutd de

Consiliul Nalional al Cercetdrii gtiinlifice (CNCS)

Traian Anghel

Redactare: Bianca Vigan

Tehnoredactare & pregdtire de tipar: Marius Badea
Design copert?i: Ionul Brogtianu

PROGRAMAREA
PLACII ARDUINO
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom0niei
ANGHEL, TRAIAN
Programarea pliicii Arduino / TraianAngher. - pitegti p
^^- : ararera 45,
2016
Con{ine bibliografie
rsBN 978-97 3 -47 _2402-4

004

Copynght @ Editura paralela 45,2016

Irezentl lucrare folosegte denumiri ce constituie mlrci inregistrate, Editura Paralela 45
iar continutul este protejat de legislafia privind dreptul
oe p.ipri"tate intelectuald.
 Cuprins

Introducere ..............9
Capitolul 1. Notiuni de electricitate .................. .................. l4
1.1. Structura corpurilor.... ......14
1.2. Sarcina electric6...... ......... 18
1.3. Conductoi, izolatoi, semiconductori................ ......20
1.4. Legea lui Coulomb. Cdmpul electric. ................,."...23
1.5. Potentialul electric. Tensiunea electric6....... ............27
1.6. Condensatorul. Capaeitatea electricd ......................29
l.T.Curentulelectric.Circuitulelectric........ .................31
1.8. Intensitatea curentului electric ............ Jr
1.9. Rezistenta electricd. Rezistivitatea.................. .........36
1.10.Surseelectrice.Tensiuneaelectromotoare ............38
l electrice
I 1. Legile circuitelor ............... 40
Ll2.Eneryia electricd
gi puterea ..............44
1.13. Potentiomekul."...... .......47
1.14. Fotorezistorul ...............47
1.15. Sistemul International. Multipli gi submultipli ..........................50
Capitolul 2. Notiuni de programare.................. ..................52
2.1. Sisteme de numeralie ......52
2.2. A1goritmi................... ......................... 55
2.3. Limbajul pseudocod. .......57
2.4.Prograrcrarea structuratd ............... .......61
2.5. lntroducere in limbajul C++......... .......66
2.6.Instruc{iunile limbajului C+r........... ....................... /r
2.7. Func{ii in C+r......... ........79
2.8. Programarea orientatd pe obiect in C++......... ......... 83
Capitolul 3.Prezentarea pldcii gi a mediului de dezvoltare Arduino ......94
3.1. Placa de dezvoltare Arduino ...............94
3.2. Instalarea IDE Arduino Software... ....................... 100
 3.3.Conectareapl5ciiArduinolapC........... ................101 Bluetooth
Capitolul 7. Comunicalia prin ...... 193
3.4. BiblioteciArduino... .....102 7.1. Standardul Bluetooth... ....................... lg3
3.5. Software suplimentar ........................ 105 7.2. Conectarea modulului HC-06 la placa Arduino LINO R3.......... 195
3.6. Bootloader-ul Arduino................
..... 106 7.3. Proiect comunicarea intre Arduino gi calculator prin Bluetooth .... 195
Capitolul 4. Bazele programdrii pldcii Arduino ......................."............
109 7.4.Proiect: comunicarea intre Arduino gi telefon prin Bluetooth...20l
4.1. StructuraunuiprogramArduino...... .....................109 7. 5. Proiect: telefonul, telecomandi Bluetooth pentru Arduino........ 204
4.2. Compilanea gi incdrcarea sketch-ului pe placa Arduino.............
l l1 Capitolul 8. Comunica{ia in retele Ethemet gi in Intemet.....................205
4.3. Primul sketch Arduino
...................... I 12 8. 1.Standardul Ethemet.....
4.4. Breadboard, fire de leg[turd LED_uri...
9i ............. I 15 8.2. Internet gi Web: organizare gi accesare... ...............211
4.5. Inhdri 9i iegiri digitale........ .............. I 18 8.3. Shield Ethemet.......
semnalelor pWM..........
4.6. Generarea .......219
....................... 123 8.4. Conectarea qi testarea shield-ului Ethernet
4.7"Utilizareaintreruperilor................. ............220
........................125 8.5. Client Web cu Arduino ......................226
4.8. Intr6ri analogice .......... l2g 8.6. Server Web cu IP dinamic .................228
4.9. Afigarea datelor folosindLCD-uri ........................ 137 8.7. Proiect: server Web pentru monitorizarea camerei....................230
4.10. Generarea sunetelor... ...................... 143 8. 8. Proiect: postarea unui tweet folosind Arduino....... .................... 234
Capitolul 5. Interfele de comunicatie ................
...............146 8.9. Proiect: salvarea datelor misurate folosind PHP gi MySQL......237
5.1. Porfuri analogice 9i digitale..... 8.10. Proiect: server Web care folosegte un card micro-SD.... ..........250
.....,....146
S.2.Interfala seriald..........
....147 Capitolul 9. Comunica;ia in refele Wi-Fi qi in Internet... ......................256
5.3. Interfala SPI..............
5.4. Interfafa I2C...............
.... 150 9.1. Re{ele Wi-Fi........... .......256
..... t52 9.2. Conectarea plicii Arduino la o retea Wi-Fi ................"..............258
Capitolul6. Aplicafii bazatepe senzori....
....156 9.3. Scurti prezentarc a modulului8SP8266..... ...........258
6.1. Mdsurarea temperaturii 9i umiditd{ii..........................................
156 9.4.Prezentarea pldcii NodeMCU ...........260
6.2. Mdsurarea nivelului de iluminare ..... 159 9.5. Proiect: client Web cu NodeMCU ....261
6.3. M6surarea distanfei 9.6. Proiect: server Web cu NodeMCU ......."...............264
9.7. Proiect: monitorizarea nivelului de iluminare cu NodeMCU ....269
9.8. Proiect: stalie meteo cu NodeMCU .......................272
9.9. Instalarea firmware-ului LUA pe NodeMCU ........275
6.7.Detectarca miqcdrii..... ....................... l7g 9.10. Proiect: server Web cu NodeMCU gi LUA Script.......... .........279
6.8. Detectarea inclinirii ..... lgl Capitolul 10. Comunica{ia prin GSM..........:. ...................292
6.9.Detectnea ploii ............ lg3 10.1. Standardul GSM.......... ....................292
6. 10.Mdsurarea presiunii atmosferice .......... l g6 i0.2. Shield cSM............ ....282
6.11. Detectarea sunetului... .... .....:......................::....... ,rn 10.3. Proiect: sistem de alarmare prin GSM ................283
 Capitolul 11. Controlulmotoarelor .............291
11.1. Motoare de curent continuu
...........2g1
1 1.2. Proiect: comanda a dou6 motoare de curent continuu......
........2g4
I 1.3. Proiect: modifi carea dinamicd a vitezeimotoarelor DC
.......... 2g7
11.4. Motoare pas cu pas............... ..........29g
11.5. Proiect: controlul rota{iei unui motor pas cu pas......................
300
I1.6. Servomotoare
I1.7. Proiect: controlul unui servomotor.............. Introducere
........304
Capitolul 12. Programarea plicii Arduino cu LabVIEW...................... 307 ,,Lucrul cel mai important este sd nu incetezi si pui intrebdri.
12.1. Introducere in LabVIEW ...............307 Curiozitatea are propria ra(iune de a exista."
12.2. Cum se utilizeazd,LabVlEW cu Arduino.. .......... 30g Albert Einstein
12.3. Analiza unui instrument virtual.... ....................... 310 AstAzi, singura constantd este schimbarea, lumea transformdndu-se intr-un
l2.4.Proiect: rndsurarea temperaturii gi a iluminirii.................. ......314 ritm nemaiintdlnit. In zilele noastre, suntem martorii inceputului celei
Capitolul 13.Intemetul lucrurilor ...............31g de-a patra revolulii industrialer, care constd in pdtrunderea rapidd a
13. I . Avantaje gi dezavantaje ale utilizdrii IoT................................. tehnologiilor digitale in toate domeniile. ,,Viitorul este aici, doar cd nu
3lg
este uniform distribuit", spunea cdndva William Gibson, scriitor canadian
13.2. Servicii IoT ............ ........................320 de origine americani. La fel se int6mplS qi acum, cdnd noua revolulie
13.3. Proiect: monitorizarea temperaturii cu ThingSpeak.............
....321 industriald se manifestd deja ?n zone diverse ale activitdlii omului,
13.4. Proiect: monitorizarea nivelului de iluminare cu ubidots cuprinzAnd treptat un numdr mare de sectoare ale activitblii economice,
.......335
13.5. Proiect: monitorizarea temperaturii cu NodeMCU qi ubidots.343 sociale, dar qi personale a acestuia.
13.6. Proiect: utilizarea platformei Thethings.... ..........345 Tehnologia avansatd pdtrunde in toate domeniile, inclusiv in cele care
Bibliografie. ........348 p6nd nu de mult pireau a fi. ,,ferite" de aceasta. Automatizarea casei
c54i............ ........................ 348
(home automation) este un concept care se dezvoltd extrem de rapid. De
exemplu, se pot controla lumininile din cas5, precum qi sistemele de
Web............ .....349 inc5'lzire, de aer condiJionat gi de securitate ale acesteia. De asemenea, se
pot utiliza diverse gadgeturi in apropierea casei (cu care, de exemplu,
sunt controlate temperatura qi umiditatea aerului din sera de flori sau de
legume) sau in drumul cdtre casd (e.g. se pornegte magina de spdlat).
in urmdtorul deceniu, mai mult de un trilion de senzori vor fi conectali la
Internet, conform afirma{iilor fbcute la Forumul Economic Mondial de la
Davos, 2016. Aceqtia vor trimite diverse informalii omului, dar vor
comunica gi intre ei, scopul acestei uriaqe ,,desfdqurdri de forfe" fiind de a
oferi omului un trai mai bun, mai confortabil gi mai sigur.

I Aceastd idee a fost avansatd la cea de-a 46-a ediJie a Forumului Economic
Mondial, desftguratd la Davos (Elve{ia), in perioada 20-23 ianuaie 2016.

Capitolul 1. Nofiuni de electricitate
,,Studiazd mai int6i gtiinla gi continud apoi cu
practica niscutE din aceastd gtiin{d!,'
Leonardo da Vinci
in primul capitol sunt prezentate succint o serie de nofiuni de electricitate
necesare pentru buna inJelegere a lucri.rii, in special a exemplelor practice
oferite in cadrul acesteia. precizdm c6 notiuniie prezentate in capiiolul de
fa!6 se regdsesc ?ntre cele incluse in programel e de fizicd,pentru gimnaziu
gi de liceu, fiind astfel accesibile tuturor persoanelor intiresatJde
buna
intelegere a lucrdrii.
modelul planetar al atomului (figura 1). in cadrul acestui model, atomul
este similar cu sistemul planetar, ?n cadrul cdruia dup6 cum se qtie
- -
planetele (inclusiv Pdmdntul) se rotesc pe orbite aproximativ circulare in
jurul Soarelui.
in cadrul modelului elaborat de Rutherford, atomul (avdnd raza de circa
l0-r0+10-e m) este alcdtuit dintr-un invelig electronic Ai un nucleu (av6nd
raza de circa l0-15+ltto ttr), in jurul cdruia se rotesc pe orbite circulare
electronii. in modelul planetar ai atomului a fost introdusd prima oar6 in
fizicd notiunea de nucleu atomic.
Electronul (cu simbolul eJ este o particuld elementarl, cu sarcina
electricd negativd gi egald in modul cu sarcina electricd elementarb
(pentru detalii, a se citi seciiunea urm5toare), avdnd masa foarte micd3:

1.1. Structura corpurilor e = -1,6. 10-1e C m =9,1.10-3tkg (l)

Eforturile depuse de savanli de-a lungul secolelor
chimigti
- in special fizicieni gi Electronii unui atom formeazd, inveligul electronic al acestuia. Numdrul
- au permis oblinerea unei imagini bogate qi complexe arcalitdiii electronilor unui atom se nume$te numdr atomic Si se noteazd. cu Z.
inconjurdtoare, in particular a structurii corpurilor.

Astdzi, se qtie cd toate corpurile, indiferent de starea de agregare

a acestora, sunt compuse din atomi gi molecule. Moleculele sunt
structuri alcdtuite din atomi'ni!i prin cdteva tipuri de legdturi
chimice (e.g. covalentd, ionicd). Un tip special de legdturi este
cea metalicS.

Dupd incercarea de pionieratt din 1904 alui J.J. Thomson (care a elaborat lo-1flro
un model simplificat al atomului, supranumit ,,cozonacul cu stafide"),
structura atomului a fost dezv6luit6 in lgll de cdtre fizicianul Ernest
Rutherford (1871-1937), laureat al premiului Nobel pentru chimie (190g),
considerat ,pdrintele" fizicii nucleare gi cel mai mare experimlntator
dupi Michael Faraday. Rutherford a formulat, ca urmare a celebrelor sale
experien{e de imprSgtiere a particulelor alfa2 pe foite metalice subtiri,

Figura I. Modelul planetar al atomului

I Menliondm cd primul model atomic a fost cel al lui Dalton (1766-1g44). Nucleul atomic, con{in0nd aproape intreaga mas6 a atomuluia, este
conform acesfuia, atomul este sferic ai fdrd strucfurd intemd, atomii aceluiaqi incdrcat pozitiv, fiind alcdtuit din protonis (Rutherford, 1920) qi neutroni
element fiind identici, dar diferifi de atomii altor elemente.
2
Particulele alfa (o) sunt nuclee de heliu (i.e. atomi de heliu care au cedat prin
ionizarc ambii electroni), cu o sarcind pozitivd de dour ori mai mare dec6t cea
a
t Masa unui electron este de circa 1840 de ori mai micd dec6t masa nucleului
electronului qi cu o masd de circa 7300 de ori mai mare dec6t masa unui electron.
cclui mai uqor atom din naturd (atomul de hidrogen).

I4 t5
 (chadwick, 1932). Masele protonului gi neutronului sunt foarte apropiate
gi practic egale cu o unitate atomicd de masd:
u =1,66.10-27 kg e)
spre deosebire de neutron (av6nd simbolul n), care este neutru din punct
de vedere electric, protonul (av6nd simbolul p) este incdrcat cu o sarcinl
electricd pozitivd, egald cu cea elementari.
Numdrul protonilor din nucleu este egal cu Z, astfelincdt in condilii fizice
gi chimice obignuite, atomul este neutru din punct de vedere Llectric,
adicd sarcina electricd totaldaacesfuia este nuld:
=Q"bm,i *Q,u"t"o = Z.(-e)* Z.e=0
Qatou (3)
Num6ru1 total al protonilor qi neutronilor din nucleu se nume$te numdr
de
masd gi se noteazd cu l. Denumirea este justificatd, deoarece masa
atomului este aproximativ egal6 cu cea a nucleului, iar masa acestuia din
-
urmd exprimatd in unitdti atomice de masd este practi c egald cu A.
- o atmosferd), corpurile alcdtuite din elementele chimice prezente in
:
Numdrul neutronilor din nucleu este N A-2. protonii gi ne-utronii se
numesc ?mpreund nucleoni. Astfel, A reprezintd,numdrul nucleonilor.
Izotopii sunt atomi care au acelaqi num6r atomic, dar numere de masd
diferite, ceea ce inseamnd cb izotopii diferd unul de altul prin numdrul
neutronilor6 din nucleu. cele mai cunoscute exemple suni izotopii hi-
drogenului qi cei ai carbonului. De altfel, definilia udtblii atomice de
mas6 include ca referinld izotopul 12 aI atomului de carboni, care
con{ine
6 electroni, 6 protoni gi 6 neutroni (adicd 12 nucleoni), spre deosebire
de
izotopul 13, care contine 6 electroni, 6 protoni gi 7'neutroni (adicd 13
nucleoni). Alt exemplu este reprezentat de izotopii hidrogenului: hidrogenul
a Printr-un
calcul relativ simplu, se g[segte c6 densitatea medie a nucleului
atomic este de circa 4.1017 kgm3. adicd 400 de milioane de tone
ne
cm3!
Comparafi aceastd valoare cu densitatea apei: 1000 kg/m3 sau I g/cm3l
s
Denumirea provine de la cuvdnfur grec protos, care inseamnd primul, deoarece
protonul este nucleul primului element al tabelului periodic (hidrogenui).
6
Termenul izntop provine din limba greacd,: rsos acelag i, topos
- - loc. El
vreyiz,e.fiastfel cd izotopii unui element chimic ocupd u"..ugi cdsu16 in tabelul
periodic. Denumirea a fost inhodusd de F. Soddy in 1913.
7
A
12-a parte din masa izotopului de carbon 12 se numeqte unitate atomicd
de
masd, notatii cu simbolul a.
t6
propriu-zis (1 electron gi I proton), deuteriul (l electron, I proton qi
I neutron) qi tritiul (1 electron, I proton gi 2 neutroni). Izotopii au pro-
priet6{i chimice identice (deoarece au aceeagi structurd a inveligului
electronic), dar au proprietiti frzicein general diferite.
Prin element chirnic se infelege o specie de atomi identici, avdnd acelagi
numbr de electroni in inveligul electronic Ai acelagi numdr de protoni in
nucleu. Dupi cum se poate observa, defini{ia prezentatd" nu se referi la
numlru] neutronilor din nucleu, ceea ce inseamnd cE un element chimic
include toJi izotopii sbi.
Elementele chimice, al cdror numir este de I 188, sunt incluse in
tabelul periodic al elementelor, care poartd numele cunoscutului
chimist rus Dimitri Mendeleeve (1334-1907). Acestea sunt
ordonate in func{ie de proprieti{ile lor fizice gi chirnice, in grupe
(in numdr de 18) qi perioade (in numir de 7).
in condilii normale (i.e. temperatura de zero grade Celsius gi presiunea de
tabelul lui Mendeleev se afli intr-o anumitd stare de agregare (solidd,
lichidd sau gazoasd), dar aceasta se poate modifica in urma schimbului de
cdlduri cu mediul exterior, producdndu-se astfel o transformare de stare
de agregare.
Modelul planetar al atomului a fost imbuniti{it de Niels Bohr (1885-
1962) carc, in 1913, a creat un model hibrid, cuanto-mecanic, pentru a
elimina deficien{ele modelului elaborat de Rutherford, dintre care cea mai
importanti este instabilitatea electrodinamici (electronul, in migcarea sa
acceleratd in jurul nucleului, ar trebui sd radieze energie electromagneticd
gi, in final, si se prdbuqeascd pe nucleu, ceea ce - evident - nu se
intdmpld).
Bohr a introdus pentru prima oard la nivelul atomului conceptul de
cuantificare, demonstrdnd - pe baza celor doud postulate care ii poart|
numele - ci mdrimile fizice utilizate tn interiorul atomului sunt cuantificate
8
in ianuarie 2016 au fost addugate tabelului periodic ultimele elemente chimice
(avdnd numerele atomice 113, 115, I 17 9i 118).
t Dmitri Mendeleev a publicat pentru prima oarl (in 1869) un tabel periodic al
elementelor, asem[nitor cu cel actual. Elementul chimic l0l al acestui tabel ii
poarti numele (mende I e eviu).
t7
 (e.g. raza orbitelor electronice, energia stdrilor stalionare). Modelul atomic
al lui Bohr a fost perfeclionat ulterior de cdtre Arnold Sommerfeld, care
in 1915 a elaborat modelul Bohr-Sommerfeld.
Un model complet al atomului este furnizat de mecanica cuanticl
(Erwin Schnidinger, 1926). in cadrul modelului respect iv, bazat
pe interpretarea statisticd a functiei de undd (Max Born, 1926),
notiunea de orbitd electronicd este inlocuitd cu cea de orbital
electronic, acesta reprezentAnd distribu{ia spaliald a probabilitdlii
de localizare a electronului.
1.2. Sarcina electricl
Prin procedee specifice (frecare, contact, inductie), corpurile pot fi aduse
intr-o stare speciali, numitd stare de electizare, in care interac{ioneazI
intre ele prin for{e, numite forfe electrice, acestea fiind de atraclie sau de
respingere. Fenomenul de electrizare este cunoscut incd din Antichitate,
cdnd rhales din Milet (sec. al vl-lea i.Hr.) a studiat proprietatea chihlim-
barului (piatri preJioasd, de origine organicd) de a itrage corpuri u$oare
cdnd este frecat.
starea de elecl:,izarc este caracterizatl cantitativ folosind o mdrime fizicd
denumiti sarcind electricd. tindnd seama de existenja celor doud tipuri de
interac{iuni - de atracfie gi de respingere -
rezultd cd sarcina electricd este
de doui feluri, negativ[ gi pozitivd. coqpurile incdrcate cu sarcind
electricd de acelagi semn se resping, iar cele incdrcate cu sarcind electricd
de semne opuse se atrag.
Denumirile de sarcind electricd negativd qi pozitivi au fost introduse de
Benjamin Franklin (1706-1790). Acesta a denumit electricitatea care
apare prin frecare cu o bucatb de mdtase pe (bagheta de) sticl6, pozitivd,
iar cea de pe ebonitd, negativd, denumiri care
--dup5 cum se gtie _
pistrat pdnd, astdzi.
In procesul de electrizarc a corpurilor nu este generatd sarcinb
electricd, ci are loc un proces de separare sau de transferare a
sarcinii electrice existente.
in sistemul Interna{ional (SI), sarcina electricd este o mdrime fizicd
:
derivatd, definitd prin relalia e I ./, unde 1 este intensitatea unui curent
electric sta{ionar care strdbate un conductor in timpul l. De asemenea, in
sI, unitatea de mSsurd a sarcinii electrice este derivatd. Aceasta
nume$te coulomb - cu simbolul C - qi este definitd prin rela{ia:
l8
lQlr, =lc = [1]r, '[/]r, = A't (4)
Cleamai micd sarcind electric[ pusd in evidenli este cea a unui electron.
Valoarea absolutd a acesteia se nume$te sarcind electrici elementard:
e =I,6.10-re C (5)
'f indnd seama de ceea ce s-a prezentat in subcapitolul anterior, rentltd cd
clectrtzarca corpurilor se poate explica foarte simplu prin surplusul sau
deficitul de electroni in raport cu starea neutr6. Acesta este motivul
pentru care sarcina electricd a unui corp este intotdeauna egal5 cu un
multiplu intreg al sarcinii elementare:
Q=ne,mde ne Z (6)
in stare neutr6, corpurile contin cantitdli egale de sarcini electrici
pozitivd gi negativS. Prin frecare - acesta fiind unul dintre procedeele de
electrizarc, dupd cum s-a v6zut - o micd sarcind electricd se transferd de
la un corp la altul, perturbdnd astfel starea lor neutr6. De exemplu, prin
frecarea unei baghete de sticld cu o bucatd de mdtase, sticla devine
pozitivd, iar mdtasea negativd, ceea ce inseamnd cd un numdr de electroni
au trecut de la sticld la mdtase. Sticla rlmine cu un deficit de electroni
(ceea ce explicd incdrcarea pozitivd), iar mdtasea capdtd un surplus de
electroni (ceea ce explicd incdrcarea negativl).
O mdrime fizicd avdnd numai anumite valori permise (cum este sarcina
electricd) se nume$te mdrime cuantificatdr0. Se mai spune ci sarcina
electricd are proprietatea de cuantificare sau cd are un caracter discretll.
Sarcina electricd elementard se mai numegte cuantd de sarcind electricd.
Cuantificarea sarcinii electrice nu este observabilS la nivel
macroscopic deoarece sarcina electricd elementard este foarte
s_au
micd. In acest caz, se poate vorbi de o distribu{ie continud a
sarcinii electrice.
r0
Cuantificarea st[ la baza fizicli modeme. La nivel atomic Ai nuclear, toate
mdrimile fizice sunt cuantificate (e.g. energia, momentul cinetic).
't Natura discretd a sarcinii electrice a fost demonstrati experimental de
se hzicianul R.A. Milikan, intr-un experiment celebru care ii poart6 numele,
efectuatin 1911.
19
 rn caanl unui sistem de corpuri care nu schimbi sarcind electricd cu
exteriorul, adicd este izorat din punct de vedere electric, sarcina lrxistd o a treia categorie de materiale, intermediar'd intre conductori qi
poate
trece d9 la un corp la altul in cursul interac{iunilor dintre izolatori din punct de vedere al proprietd{ii de conductie a sarcinii
aiestea., udi"a ,"
redistribuie, dar valoarea sa total[ (i.e. suma sarcinilor clectrice, denumite semiconductori. Conductibilitatea materialelor se-
erectrice ale rniconductoare - siliciul (Si) qi germaniul (Ge) fiind reprezentative pentru
tuturor corpurilnr) r6m6ne constant6 in timp. Se spune cd
sarcina electricd
se conserva. Aceasta este o altii proprietate a sarcinii aceast[ categorie - se poate mdri foarte rmrlt prin addugarea altor
electrice.
olemente, denumite impuritdli (e.g. arsen, bor, indiu, aluminiu, stibiu), in
cantitd{i foarte mici, procedeu cunoscut sub numele de dopare.
O=iOo =const. (7) Semiconductorii fbrb impuritSli se numesc intrinseci, iar cei cu impuritdti
k=1
se numesc extrinseci. Semiconductorii extrinseci pot fi de tip n (cu
1.3. Conductori, izolatori, semiconductori impuritali donoare) gi de tip p (cu impuritdti acceptoare).

Dac6. un corp metalic {inut in mdni va intr-un semiconductor, indiferent dacd este intrinsec sau extrinsec, se pot
fi supus unui procedeu de
- -
deplasa participdnd astfel la conduclia electricd doud tipuri de pur-
eleckizare (de exemplu, va fi frecat cu o bucatd de blane),
acestanu r" rru tdtori de sarcind electrici: electroni gi goluri. in teoria zonald, (de benzi) a
incdrca electric. Totugi, se constata cd un metar este posiLil
,e r"1n.ur." solidelor cristaliner2, intr-un semiconductor electronii se deplaseazd la
cu sarcinr electricd, dacd are'n m6ner de sticld ruu d. ebonita-gi
este rrivelul benzii de conductie, iar golurile la nivelul benzii de valen!5.
{inut de acesta in cursul frecirii, frrd afi atins cu m6na. constatarea poate 'l'rebuie re{inut cd golul are o realitate frzicd numai intr-un solid cristalin,
fi explicatd dac6 se acceptl clasificarea corpurilor in conductor;
corpuri conducdtoare de.electricitate) gi izolatorr (sau lruu rcflect6nd un anumit mod de comportare a electronilor de valen16. in
,ru acest sens trebuie in{eleasd gi denumirea de cvasiparticuld atribuiti
conduc electricitatea). Din categoria conductoriloi fac "orp*i-"u."
pui" *"tut"t",
c.grgul omenesc qi pdmdntul, iar din cea a izolatoriior golului.
dielectrici) fac parte sticla, ebonita, plasticul etc. fn"rniU Si
Deosebirea dintre conductori qi izoratoi este datd de faptul cd in
interiorul conductorilor existd sarcini electrice libere (cale se pot
deplasa), in timp ce in izolatori nu existl astfel de sarcini.
Totuqi, nu
existd materiale perfect izolatoare.
Purtdtorii de sarcind electricd liberi in metale sunt electronii,
care - av6nd
aceastd caracteristicd
- poartd denumirea de electroni li6eri.
electronilor liberi i'tr-un metal poate fi explicatd
Aparilia
lindnd seama'ca la
formarea acestuia din mai murli itomi identici uauqi un;i
io ufropi"r.u
celuilalt, electronii de valen{6 (slabi lega{i de nuclee) nu r6m6n
pe atomii din care provin,^ci sunt delocaliza[i, aparjindnd
ioiitizali
in egate mesura
tuturor ionilor metalului, formdnd un aga-numit noi sau g Figura 2. Benzi de energie pentru metale
iii".
nagtere astfel legdtura metalicd, in care norur de erectroni "i"itin spaliurtu
situat in teoria benzilor de energie, existd o tratare unitard a tuturor materialelor
dintre ioni, exercitd fo4e de atractie electrostaticd u.upru u".'rto.u.
solide (metale, izolatori gi semiconductori), clasificarea acestora fbcdndu-se
Deoarece legdtura metalicd constituie o partajare colectivd
i
metalului, ea nu este direc{ionatd. "r""tr*lo.
in alte categorii de corpuri conductoare, ambele tipuri de purtdtori de '2 Solidele cristaline (e.g. metalele, semiconductorii) se caructerizeazd printr-o
sarcinS.(e.g' ioni pozitivi gi ioni negativi in electrolilisau aranJare spaliald ordonatd a atomilor sau moleculelor componente. Solidele
electroni gi ioni
pozitivi in gaze) se pot deplasa libei prin interiorul acestora. caracteizate printr-o aranjare neregulatd a particulelor componente se numesc
corpuri amorfe (e.g. sticla, smoala).
20
2t
 in funclie de gradul de ocupare cu electroni a^benzii
de conducfie (BC) prin incblzire. Acesta este motivul pentru care la temperatura camerei,
sau
.de .l'rglmel
Er a .benzii interzise (BI),r, ,;;;;
r"rrJ-iira" a" tlatoritd miqcbrii termice, existd in semiconductori electroni liberi la
conductie gi banda de valenjl (BV), astfel:
rrivelul BC, care pot participa la conduc{ia electricdls. De asemenea,
a) metalele au BC p?(;ial ocupat5 cu electroni (figura
2). prin rilatd cu cregterea temperaturii, numdrul electronilor liberi creqte in
aplicarea unui unui c6mp electric srab, se scmiconductoril6, spre deosebire de metale, in care rdmdne constant.in
ti'nJelra s#cienta
energie electronilor pentru a_i deplasa in interiorul
BC; citzul izolatorilor, energia de activare este atdl de mare, inc6t prin
b) semiconductorii au irrcilzire practic nu apar purtdtori de sarcind liberi.
la 0 K (zero Kervin) BV
temperatura de
complet ocupatd.cu electroni, iar BC
qi l.4.Legea lui Coulomb. CAmpul electric.
separati de BV prin BI cu ldrgimea E, < "ste.'compt"t'goia
3 eVra (figura 3; lio(ele electrice exercitate intre corpurile electrizate au fost
c) izolatorii (sau dlelrytlcii)_aulatemperatura de
0 K BV complet pcntru prima oari de cdtre fizicianul Charles Augustin de Coulomb
mdsurate
ocupatd cu electroni, iar BV este complet goal6
qi ..pu*a J* eC ( 1736-1806), care, folosind datele experimentale pe care le-a acumulat, a
prin BI cu lbrgimea E, > 3 eV (figura i). lirrmulat in anul 1784 legea interac{iunii electrice, care ii poartd numele.
l)cntru mdsurarea forfei electrice, acesta a folosit o balanfi de torsiune
Bmlii cmplstlibeii sirnilard cu cea utilizatd de Cavendish pentru mdsurarea forlelor gra-
BC vitalionale dintre corpuri.
Budimplstlibmi ('onform legii lui Coulomb, fo4a de interactiune eleckicd dintre dou6
sc
unrpuri punctiforme electizate este orientati de-a lungul dreptei care le
Eu> 3 eY
runegte, avdnd mdrimea proporfionali cu produsul sarcinilor electrice qi
invers proporfionald cu pdtratul distanjei dintre acestea.

r
tfi-r8fl2
-^----1-'- (8)
r'r
rb Valoarea constantei fr depinde de mediul in care se afld cele doud corpuri
purrctiforme electrizate. in SI, constanta se scrie astfel:
Figura 3. Benzi de energie pentru semiconductori
(a) qi izolatori (b)
in cazul semiconductorilor, banda interzis' are o l'rgime (e.g. -11
t._
(e)
p:np Ge gi 1,1 eV pentru Si) comparabil[ cu un".giu p"'"ui" A,72 ey 4re 4fiep,
o pout"
cAgtiga un electron sub acfiunea *uierectric,"prin iluminari sau
"a*p

13
Llrgimea benzii interzisl, '5 Energia medie de agita{ie termicd se calculeazb cu formula frT, unde ft este
necesari unui electron aflat in 1um]td .9i energie de activare, exprimi energia constanta lui Boltzmann, iar Z este temperatura absolutd. La 300 K (adicd 27.C,
banda de valenia pentru a deveni liber.
acesteia arata cdt de putemic sunt lega{i Mdrimea tcmperatura camerei), energia respectiv6 este de aproximativ 0,025 eV. Deoarece
acegti electioni a. uto'oii i" irccasta este numai o valoare medie, unor electroni li se poate fwniza energie
ra.xlec-tron-voltul
(av6nd simbolul ev) este o unitate
"aro.u "** lcrrnicd mai mare, comparabild cu ldrgirnea beru'li interzise, astfel incdt pot
de mdsur' a energiei,
utilizatd la nivel microscopic..Acesta se arnrreqi" liunge din banda de valen{d in banda de conducfie.
ca fiind energia pe care o
c6gtigd un elecrron accelerat sub o diferenfa
de pJienliat a" un ',roti i"iJtrn" .a r"
leV : 1,6 . 10-1e J (Joule).
La siliciu pur, concentratia electronilor liberi cregte de la l0l7 m-3 (la temperatura
carnerei) pitdla 1024 m3la 700"C.

22
23