Sunteți pe pagina 1din 6

​CANDIDOZA ORALA

Candidoza reprezinta o infectie micotica frecvent intalnita cu caracter oportunist


ce apare ca urmare a perturbarii echilibrului organismului in cazul unor afectiuni. In
ceea ce priveste tabloul clinic, acesta este variabil si depinde de caracterul acut sau
cronic al acesteia.
Infectia cu candida a fost impartita in doua grupe conform clasificarii propuse de
Axell si colab., astfel avem - grupa I- cuprinde leziunile limitate la cavitatea bucala si
zonele periorale, si -grupa II- cu leziuni generalizate, cutaneo-mucoase, cu localizarea
orala secundara. Leziunile din grupa II sunt asociate cu deficitele imune rare.
In cazul candidozei orale si periorale sunt cuprinse mai multe forme:
- Forme acute- pseudomembranoasa
- eritematoasa
- Forme cronice - pseudomembranoasa
- eritematoasa
- hiperplazica
- Forme limitate (muco-cutanate)
- stomatita de proteza
- cheilita angulara
- glosita mediana romboidala

Etiologie si patogenie
Candidoza este cauzata in principal de ​C.albicans ​si mai rar de alte specii de
Candida, precum ​C.parapsilosis, C.tropicalis, C.glabrata, C.krusei, C.pseudotropicalis si
C.guilliermondi​. ​C.albicans ​este prezenta in mod normal in cavitatea orala a indivizilor
sanatosi, devenind patogena sub influenta unor factori locali sau sistemici. Este un
organism unicelular ce face parte din familia Cryptococcaceae si se poate gasi in trei
forme distincte din punct de vedere biologic si morfologic: o forma vegetativa, forma de
levura cu celule ovale-blastospori, masurand intre 1.5 si 5 μm in diametru; forma cu
celule alungite- pseudohife si forma de chlamydospori care consta in celule cu
dimensiunea cuprinsa intre 7 si 17 μm in diametru.
In ceea ce priveste patogenitatea, aceasta este scazuta, necesitand prezenta
unor factori locali sau sistemici pentru a produce afectiunea in sine. Infectia este de
obicei superficiala, afectand aspectele exterioare ale mucoasei orale sau pielii. In cazul
pacientilor imunocompromisi, precum cei cu SIDA, infectia se poate extinde la nivelul
tractului gastrointestinal, bronhopulmonar sau a altor sisteme de organe. Natura
oportunista a acestui organism se poate observa prin frecventa formelor usoare ale
afectiunii, datorate terapiei antibiotice pentru infectii bacteriene minore.
Factori favorizanti
Infectia cu candida este in general favorizata de prezenta unor factori locali sau
sistemici, aceasta aparand rar la persoanele sanatoase. Acesti factori influenteaza
capaciatea de aparare a mucoasei sau echilibrul microbiologic al cavitatii bucale.
Clasificarea factorilor favorizanti ai candidozei orale, modificata dupa Samson et al,
cuprinde:
​Factori locali
- modificarile mucoasei orale la varstnici
- proteze dentare acrilice necorespunzatoare
- adezivi pentru proteze
- igiena bucala precara
- abuz de apa de gura
- tabagism
- consum ridicat de zaharuri
- xerostomie
- pH local scazut
- leziuni keratozice cronice
Factori generali
- sarcina
- imaturitate imunitara a nou nascutului
- deficiente nutritionale- fier, vitamina B, acid folic
- afectiuni endocrine - diabet, hipotiroidism
- Hemopatii maligne
- Toxicomanie
- Deficite imune congenitale
- HIV
- Casexie, malnutritie
- Deshidratare
- Nou nascuti supraponderali
Factori iatrogeni
- Corticoterapie locala sau sistemica
- Antibioterapie cu spectru larg
- Chimioterapie sau radioterapie loco-regionala
- Medicatie imunosupresoare
- Medicamente care scad secretia salivara
Tablou clinic
Cea mai comuna forma de candidoza este cea ​acuta pseudomembranoasa.
Afectati frecvent sunt ​nou-nascuti, pacienti in varsta si gravidele; insa apare adesea si in
cazul pacientilor aflati sub tratament radioterapic sau chimioterapic. In cazul pacientilor
imunocompromisi formele de candidoza sunt mult mai agresive si mai recidivante.
Leziunile orale ale candidozei acute sunt leziuni albicioase, cremoase care se
dezvolta in sens centrifug. La nivelul placardelor se pot observa levuri, resturi
keratozice, celule inflamatorii, celule epiteliale descuamate, bacterii si fibrina. In urma
stergerii acestor placarde rezulta o zona eritematoasa dureroasa, erodata sau o
suprafata ulcerata. In ciuda faptului ca leziunile candidozice se pot dezvolta oriunde in
organism, cel mai frecvent se dezvolta la nivelul mucoasei si pliurilor bucale, a
orofaringelui si pe fetele laterale ale limbii. In general, in situatia in care
pseudomembranele nu au fost raclate, simptomele asociate au fost minime, insa in
cazurile severe, pacientii au semnalat sensibilitate, senzatie de arsura si disfagie.
Persistenta candidozei acute pseudomembranoase poate duce in cele din urma
la disparitia pseudomembranelor cu aparitia unei leziuni rosiatice., respectiv forma de
candidoza acuta eritematoasa. Pe fata dorsala a limbii pot fi observate urme de
depapilare si dekeratinizare. Aceasta forma de candidoza mai este cunoscuta si ca
stomatita sau glosita antibiotica,​ datorita aparitiei acesteia in urma tratamentelor
antibiotice in cazul infectiilor acute. Antibioticele cu spectru larg sau administrarea
concomitenta a mai multe antibiotice cu spectru ingust poate produce această infecție
secundară într-o măsură mult mai mare decât un singur antibiotic cu spectru îngust.
Prin inlaturarea antibioticului determinant cu instituirea unei igiene orale adecvate se
poate observa o imbunatatire a starii pacientului. Spre deosebire de simptomele formei
acute pseudomembranoase, simptomele orale ale formei acute atrofice se
caracterizeaza prin prezenta a numeroase eroziuni si semne de inflamatie.
Forma cronica de candidoza eritematoasa este o forma des intalnita in cadrul
pacientilor varstnici purtatori de proteze totale. Manifestarile acestei forme sunt in
stransa legatura cu starea de igiena orala a pacientului si se poate observa o predilectie
pentru localizarea la nivelul mucoasei palatului dur, in comparatie cu mucoasa arcadei
alveolare mandibulare. Aparitia candidozei este favorizata de o adaptare precara a
protezei cu prezenta traumei secundare, absenta relatiile ocluzale ideale, precum si,
mentinerea pe timpul noptii a protezelor. Clinic prezinta o culoare rosu aprins, aspect
catifelat, grunjos, cu putine zone de keratinizare. De asemenea, in cazul purtatorilor de
proteze cu ​candidoza cronica atrofica se poate observa si prezenta ​cheilitei angulare​.
Aceasta afectiune apare in special in cazul indivizilor care prezinta pliuri adanci la
nivelul comisurilor datorita micsorari dimensiunii etajului inferior, prin favorizarea
acumularii de saliva la acest nivel, urmata de colonizarea cu diferite organisme. Clinic,
leziunile sunt relativ dureroase, fisurate, erodate si acoperite de cruste. Cheilita
angulara apare frecvent si in cazul indivizilor care isi ling buzele, depozitand astfel
cantitati mici de saliva la nivelul comisurilor. O forma circumorala de candidoza atrofica
apare la indivizii cu obicei accentuat de lingere a buzelor, extinzandu-se si la nivelul
tesutului epitelial inconjurator. Pielea este fisurata si prezinta un grad de decolorare
maroniu pe fondul unei baze eritematoase. Aceasta leziune trebuie insa diferentiata de
dermatita perioarala, la care se observa mai rar aparitia crustelor si existenta unei zone
circumferentiale de piele neafectata, imediat adiacent jonctiunii piele-vermilion.
Infectia candidozica cronica poate determina aparitia unui raspuns tisular hiperplazic
(candidoza cronica hiperplazica), avand un aspect leucoplazic atunci cand apare in
regiunile retrocomisurale, cunoscuta si ca candidoza leucoplazica. Aceasta apare in
cazul adultilor fara o predispozitie aparenta de infectare cu ​C.albicans,​ considerata de
multi clinicieni ca o leziune premaligna.
Candidoza hiperplazica poate sa apara si la nivelul fetei dorsale a limbii,
cunoscuta ca ​glosita mediana romboidala​. Este asimptomatica si este descoperita in
mod normal in timpul examenelor de rutina. Leziunea este localizata anterior de papila
cicumvalata si are un contur oval sau romboidal. Suprafata sa poate fi neteda, nodulara
sau fisurata si poate prezenta o culoare ce variaza de la rosu la alb rozat; in functie de
gradul de keratinizare. A fost considerata o varianta a normalului mult timp.
O forma particulara de candidoza cronica atrofica este ​stomatita de proteza.
Aceasta apare la pacietii purtatori de proteze totale acrilice, mai frecvent la nivelul
maxilarului. Infectia este favorizata de prezenta unor factori locali precum igiena orala
precara si incorecta adaptare a protezei ce determina aparitia traumatismelor cronice,
instablitate, retentii alimentare. Mucoasa de sub proteza prezinta o culoare rosie, cu
leziunea limitat strict sub baza protezei. Suprafata mucoasei poate fi neteda sau
granulara si este insotita de senzatie de arsura si usturime. In formele grave de
stomatita de proteza a fost identificata o asociere intre C.albicans si C.glabrata.
Formele de candidoza muco-cutanate includ un grup de mai multe afectiuni.
Formele localizate se caracterizeaza prin persistenta candidozei la nivelul mucoasei
orale, unghiilor, pielii si mucoasei vaginale, o perioada indelungata de timp. Aceasta
forma este frecvent rezistenta la tratament, cu perioade scurte de remisie in urma
tratamentului antimicotic standard. Afectiunea este rara, apare in primele 2 decade de
viata ca o forma de candidoza pseudomembranoasa, interesand in scurt timp unghiile si
suprafetele cutanate, este consecinta unor disfunctii grave ale sistemului imun mediat
celular sau disfunctii endocrine. In literatura mai este descrisa o forma de candida, atat
acuta cat si cronica, ce apare mai frecvent la pacientii cu imunodepresii, in special in
cazul celor infectati cu HIV.
Diagnostic diferential
Leziunile albe din formele acute pseudomembranoase trebuie diferentiate de
leziunile asociate arsurilor chimice, ulceratiilor traumatice, stomatita ulcero-necrotica,
leziuni luetice secundare, accidente alergice acute sau infectii cu alti germeni. Leziunile
roșii din formele eritematoase trebuie diferențiată de stomatitele virale sau bacteriene,
reacțiile alergice, forma atrofica de lichen plan, lupusul discoid eritematos, glosita
migratorie, anemii sau eritroplazie.
In cazul formelor de candidoza cronica hiperplazica, diagnosticul diferential se face cu
alte leziuni leucoplazice de mucoasa; precum cele din lichen plan, leucoplazie
idiopatica, keratoze tabacice, eritro-leucoplazie.

Tratament
Tratamenul acestor afectiuni are in vedere stoparea infectiei si a extinderii
leziunilor, prevenirea complicatiilor la distanta, stabilitatea rezultatului terapeutic si
prevenirea recidivelor, precum si eliminarea riscului oncogen in leziunile micotice
cronice.
In general tratamentul leziunilor micotice implica atat tratamentul factorilor
favorizanti precum si tratamentul afcetiunii propriu-zise.
Factori favorizanti generali vor fi tratati de catre medicul generalist de specialitate
in colaborare cu medicul stomatolog. In cazul pacientilor la care afectiunea de fond
(stari de imunodepresie, leucemii) persista, se va urmarii rezolvarea episoadelor acute
si a recidivelor, precum si mentinerea unei igiene orale riguroase si eliminarea pe cat
posibil a focarelor dentare.
Factori favorizanti locali vor fi decelati si eliminati pe cat posibil de catre medicul
stomatolog; astfel, medicul stomatolog va incerca sa elimine focarele dentare si
parodontale, va realiza controlul placii bacteriene, a xerostomiei, combaterea fumatului
etc.
In ceea ce priveste tratamentul infectiei propriu-zise, prima optiune de tratamet il
reprezinta tratamentul topic local, tratamentul general fiind rezervat formelor extinse,
profunde, a recidivelor sau la pacientii cu imunodeficiente sau probleme de sanatate. In
cazul micozelor orale cele mai des folosite antifungice sunt azolii ( miconazol,
clotrimazol, ketoconazol, itraconzol, fluconazol) sau polienele (nistatin, amfotericin B).
Nistatinul este antifungicul cel mai utilizat, cu cele mai putine efecte secundare. Acesta
poate fi folosit in suspensie orala, comprimate sau ovule ginecologice. Administrarea in
pastile este preferabila suspensiei orale. Tratamentul va fi urmai in general pe o
perioada de 14 zile.
Profilaxia infectiilor cu Candida este necesara pentru a evita recidivele afectiunii
la pacientii susceptibili sau la cei care nu pot fi inlaturati in totalitate factorii favorizanti.
Recidivele pot fi favorizate de persistenta unor focare latente de Candida, de exemplu
biofilmul de pe protezele dentare; in aceste cazuri se poate lua in considerare refacerea
protezelor, asanarea focarelor dentare si tratamentul focarelor limitate de candidoza
orala.

Bibliografie
● Regezi JA, Sciubba JJ, Jordan RCK - Oral pathology, fourth edition, 243-251,
2005
● Tovaru S - Patologie orala, Infectiile micotice orale, 43-67, 2015

Dr. Balo Andreea


Medic rezident chirurgie dento-alveolara, an II