Sunteți pe pagina 1din 2

Experienţe novatoare în predarea textului epic în gimnaziu

Lectura operelor literare, ca mijloc de instrucţie şi educaţie, are o imoprtanţă deosebită în


pregătirea tinerilor la intrarea în viaţă, în alegerea profesiunii şi a modelului de urmat.
Întrucât lectura este un eveniment al cunoaşterii, studiul cărţilor de către elevi impune
organizarea, îndrumarea şi supravegherea de către profesori, întocmirea listelor bibliografice,
controlul cititului, al lecturii, folosirea acesteia. Scopul studiului literaturii în şcoală este formarea
unor abilităţi (competenţe) pentru diverse tipuri de lectură: lectura de informare, de plăcere,
lectură instituţionalizată.
Şcoala are menirea de a forma un lector competent, dar şi un cititor care să-şi formeze gustul
propriu pentru lectură, astfel încât să fie un cititor activ pe tot parcursul vieţii. Faptul că
programele actuale sunt puse sub semnul comunicării are drept consecinţă conceperea lecturii
atât ca act de cunoaştere, cât şi ca act de comunicare. Textul epic devine astfel dinamic, fiind un
dialog al receptorului cu textul, participare activă la procesul de reconstruire a sensurilor.
Scopul acestei lucrări este de a evidenţia că elevii de gimnaziu sunt capabili să realizeze o
lectură de calitate a operelor epice, în vederea interpretării şi prelucrării sistematice a acestora.
De asemenea, lucrarea de faţă propune şi o serie de metode moderne interactive de
abordare, explorare şi interpretare a textului literar. Aceste metode promovează două
componente de bază ale procesului de învăţare, şi anume învăţarea prin cooperare şi învăţarea
prin descoperire.
Am ales acestă temă deoarece consider că studiul operelor epice, respectând cerinţele de
curricululm şcolar şi particularităţile de vârstă ale elevilor, favorizează manifestarea preferinţelor,
preocupărilor şi spiritul de iniţiativă al elevilor. Prin studiul acestora se realizează:
- promovarea literaturii şi dezvoltarea gustului estetic;
- cultivarea interesului pentru cultură şi artă;
- dezvoltarea imaginaţiei şi a sensibilităţii artistice;
- formarea capacităţilor individuale şi a disponibilităţilor afective prin asimilarea de
cunoştinţe umaniste şi estetice.

Capitolul I
Repere teoretico-literare şi curriculare de predare-asimilare a operei epice în şcoală
1. caracteristicile textului epic (specii epice, trăsături)
2. fructificarea textului epic sadovenian în educarea completă şi complexă a elevilor de
gimnaziu
3. învăţarea prin cooperare- metode interactive, novatoare, în predarea textului epic.

Capitolul II
Obiectivele şi metodologia cercetării pedagogice
2.1
Cercetarea pedagogică presupune un demers investigativ care urmăreşte surprinderea unor
probleme pe care practica educativă le ridică neîncetat. Răspunsurile obţinute în urma cercetării
sunt concomitent explicaţii ale acestor întrebări şi sugestii pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea
procesului instructiv-educativ şi ameliorarea eventualelor lacune sau distorsiuni ale acestuia.
Având în vedere aceste aspecte esenţiale ale cercetării,putem formula scopul fundamental
al acestei lucrări:
SCOPUL: Lucrarea „Experienţe novatoare în predarea textului epic în gimnaziu”
propune o serie de metode moderne de predare-învăţare la limba şi literatura română, în vederea
modernizării / perfecţionării actului didactic, în ceea ce priveşte profesorul, dar şi a facilitării şi
eficientizării învăţării, în ceea ce priveşte elevul.
Scopul este realizabil prin câteva obiective generale derivate din acesta:
OBIECTIVE GENERALE:
O1 :Stabilirea concordanţei dintre cerinţele curriculum-ului şi particularităţile
individuale şi de vârstă ale elevilor;
O2 :Facilitarea înţelegerii şi prelucrării textului literar prin exersarea deprinderii
de muncă pe grupe;
O3 :Aplicarea metodelor interactive moderne în procesul didactic, promovând
cooperarea elev-elev, elevi-profesor;
O4 :Obţinerea performanţelor şcolare vizate şi valorificarea acestora.

IPOTEZA LUCRĂRII :
Utilizarea metodelor interactive moderne în scopul înţelegerii, aprofundării şi
valorificării textului literar conduce la sporirea implicării active şi conştiente a elevilor în
învăţare, dar şi la creşterea calităţii procesului instructiv-educativ şi a randamentului şcolar.

2.2 Metode folosite: ancheta prin chestionar, analiza documentelor şcolare şi a produselor
activităţii elevilor

2.3 eşantionarea

2.4 descrierea procedurilor de recoltare a datelor.

Capitolul III
Rezultatele cercetării

3.1 prezentarea şi analiza testelor / datelor


3.2 interpretarea psihopedagogică a datelor
3.3 Concluzii

Bibliografie criticvă şi metodică


Anexe: fişe de lucru, chestionare, teste