cel care se ocupl de reabilitarea clSdlri- lor din spaliul rural din Transilvania, decl se adreseazi in primul 16nd arhitec!ilor, proiectanlilor, dirlgin!ilor de gantier gi me;terilor care vor si p5streze tradilii- Ie megtegugiregti din aceast5 regiune. Este dedicatS gi beneficiarilol oamenilor care vor s5 construiascd pe cont propriu 9i muncitorllor necalifica!|, care doresc si intrelin5 mostenirea culturalS prin proiectele lor ;i care respect5 acest mod constructiq dorind a-l prezerva. intr-un final, a construi in mod tradilional nu in- seamnS doar constr6ngerea unor stiluri transmise, ci mai degrabi a construi fo- losind materialele naturale din regiune, tehnicile tradilionale de prelucrare a ma- terialelor, deci o via!5 gi o munci intr-un mediu inconjurltor sin5tos gi nepoluant. in deceniul trecut, s-a produs o dezvol- tare economici bazatS pe cea din Europa de Vest, care, odat5 cu aderarea Rom6nl- ei la UE, s-a desfS;urat mai dinamic 9i pe $ezotoore in Birghi5 (BArgesch) alocuri a scipat de sub control. Aceast5 ,,dezvoltare" i;i gisegte exemplul - dese- orl in afara conceptulul de proiectare, fird a lua in conslderalie peisajul ;i veci- ndtatea -in halele de produclie moderne ;i centrele comerciale de dimensiuni 9i design uniform la scarJ mondialS, apiru- te mai int6i la marginea oraselor, si care se extinde in continuu. O dezvoltare re- gionalS proprie este de nerecunoscut in la evidenlierea valorilor culturale, mate- modernizarea caselor vechi cu ajutorul aceste cazuri gi probabil nici nu mai este riale;i me;te;ug5regti aflate in str6ns5 mijloacelor megtegugiregti adecvate. Do- posibllS. leg5turi cu casele vechi, parte integran- regte sd contribuie la identificarea degra- in opozilie cu aceste amenin!5ri pen- t5 a patrimoniului cultural al sa;ilor din dirilor, la analiza si, mai mult, la planifi- tru imaginea agezirilor istorice, se afld Transilvania. De asemenea, i9i propune s5 carea si luarea misurilor adecvate pentru conservatorii 9i protectorii patrlmoniulul, evidenlieze felul in care arta mettefugu- remedierea lor. care incearci si pdstreze pe c5t posibil lui tradi!ional poate contrlbui ;i in ziua de Cartea se vrea a fi un contraexemplu ceea ce existS. Ameninlarea se produce astizi la conservarea 9i recondilionarea la oferta marilor lanluri de magazine mul- odatd cu marketingul agresiv al produse- clSdirllor 9i a gospodiriilor vechi. tinalionale pentru construclii, care sunt lor (ferestre PVC, laminate) 9i al ,,micilor CercetSrile ficute se bazeazd exclusiv identificate in mod eronat cu progresul. atenlii" pe care le oferi primarilor gi po- pe agezirile germane din sudul Transil- Astfel, mult prea des, se construiette pulaliei. Aceste elemente sunt opuse re- vaniei. Cu surse din limba germand ;i greglt, dln pricina promovSrii in dome- condiliondrii adecvate a clSdirilor istorl- experien!5 dob6nditd de-a lungul unui niul materialelor de construclie a ideii de ce, iar odati cu cregterea bunSst5rii, sunt deceniu de restaurare la sute de obiec- marketing ci acestea ar reprezenta bu- cu atSt mai usor de procurat. tive, cercetdm 9i analizdm doar acest tip ndstarea, acceptatS de oameni din necu- De aceea, pe viitor va fi cu atSt mai de casi. Se poate ca multe dintre aceste noattere 9i din increderea difuzi in calita- important si se coordoneze mai eficient descoperiri s5 fie valabile ;i pentru alte tea produselor industrializate, moderne. eforturile in direc!ia conserv5rii acestor teritorii germane din Transilvania, sau in schimb, cunogtinlele solide despre arta clidiri, pentru a proteja substanla con- pentru alte etnii, precum cea rom6neas- megtegugului se pierd. AceastS carte do- structivS dln toati reglunea, in direclia c5 9i cea maghiar5. Prescripliile gi indica- regte si contribuie la recunoa;terea valo- reglementirii planurilor urbanistice gi, !iile constructive sunt cele dint6i elemen- rii meritate a acestor tehnici tradilionale. intr-un final, in direc!ia emiterii de legi in te care pot fi aplicate celorlalte forme La acest fapt contribuie noile descoperiri acest sens, astfel incit s5 se asigure res- de arhitecturE din regiune. Ele formeaz5 din domeniul materialelor vechi. pectarea lor. un ghid pentru o reconditionare bazatS lndicallile din aceastl carte nu oferd AceastS carte doreste si contribuie pe profesionalism, pe imbunStSllrea ;i ins5 garanlii de niciun fel. ilt