®

iSSN: 2066 - 4974

aNUL Xi, Nr. 117, iULiE 2011 DiN SUmar | taBLE OF cONtENtS:

EDitOriaL
Modelarea viitorului energetic: Rolul Consiliului Mondial al Energiei 2
Shaping the energy future. The role of WEC
POLitici ENErGEticE | ENErGy POLiciES
Marea discrepanţă a politicilor energetice 4
Great gap energy policy
Sustenabilitatea energetică: Noile reguli 6
Energy sustainability: New rules
Care este mix-ul energetic potrivit pentru stabilitatea
pe termen lung? 8
What is the right energy mix for lond-term stability?
Accesibilitate şi Acceptabilitate: Găsirea echilibrului
pentru un viitor energetic optim 11
Accessibility and Acceptability: Stiking the balance
for an optimal energy future
Comerţul cu energie – menţinerea pieţelor deschise
în economia mondială de astăzi axate pe reciclare 13
Energy trade - keeping open markets in today’s global economy
Integrarea în reţea a energiei eoliene 15
Grid integration of wind generation
Interconectarea: beneficii şi provocări 17
Interconnexion. Benefits and challenges

DiN actiVitatEa cmE | WEc actiVity

Informaţii din “WEC INSIDE” 2011 23
‘WEC INSIDE’ 2011 News

DiN actiVitatEa cNr-cmE | WEc-rNc actiVity

Conferinţa „Reţele de utilităţi ale viitorului -
Smart Grid“ 26 mai 2011. Sinteza evenimentului 26
Conference Utilities of the future. Smart Grids, May 26 2011.
Event summary
Proiect POSDrU “Dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în
sectorul energetic”. Stadiul implementării proiectului la 30 de luni 35
The project POSDRU "Developing entrepreneurial abilities in the
energy sector". Status of implementation of the project 30 months
Conferinţa Evaluarea problemelor energetice ale mediului
rural cu tema: Alimentarea cu energie a localităţilor
din mediul rural, 28 iulie 2011 – Agenda Conferinţei 48
Conference “Assessment of rural energy problems”
Smart city with the theme: Power supply to rural localities,
28th of July 2011 – Conference Agenda
 MESAGERUL ENERGETIC
Editorial
modelarea viitorului energetic: rolul cmE*)
 Pierre Gadonneix, Preşedintele CME şi Preşedinte onorific al EDF
Putem să avansăm semnificativ, prin
identificarea următoarelor probleme:
•noile obiective ale sectorului energetic;
•constrângerile şi oportunităţile reale
pe care le întâlnim în rezolvarea
provocărilor;
•calea de urmat pentru ajustarea poli-
ticilor energetice şi încurajarea coo-
perării internaţionale.
Într-un moment în care toate ţările
lucrează la strategiile de ieşire din
criză, dezvoltarea este un obiectiv
legitim şi meritoriu. Când însoţeşte
dezvoltarea, disponibilitatea şi acce-
sibilitatea energiei contribuie în mod
concret la îmbunătăţirea nivelului de
viaţă al oamenilor. Însă, modul de
dezvoltare cu care ne-am obişnuit în
trecut ne face să ne confruntăm cu
următoarele probleme:
Prima problemă este securitatea
energetică. Este evident că trebuie să
investim în infrastructură pentru a
ţine pasul cu cererea. Însă, criza a
afectat planurile de investiţii. De
asemenea, recenta creştere a preţu-
lui petrolului şi a bunurilor de con-
sum limitează creşterea. Trebuie să
avem în vedere că multe ţări în curs
de dezvoltare îşi cheltuie aproximativ
4% din PIB pe importurile de petrol
şi gaze, acelaşi procent pe care în
cheltuiau ţările OECD în ultimele
două crize petroliere. În unele ţări în
curs de dezvoltare, această cifră
ajunge astăzi chiar la 15% din PIB.
a doua problemă o reprezintă protec-
ţia mediului şi schimbările climatice.
*)
Traducere din Highlights of the 21st World Energy Congress, Montreal 2010. Addendum Edition to World
Energy Insight 2010
2  iulie 2011
Sectorul energetic, care este respon-
sabil pentru 60% din emisiile de
gaze cu efect de seră se află în
primul plan al dezbaterii asupra
schimbărilor climatice. De aseme-
nea, problema inegalităţilor dintre
ţări şi din interiorul ţărilor reprezintă
o preocupare majoră, deoarece
sectorul energetic este strâns legat
de dezvoltare. Inegalitatea limitează
dezvoltarea şi face ca cererea să
scadă. Sustenabilitatea înseamnă şi
o mai mare echitate socială.
Nu vom vedea progrese către înde-
plinirea Obiectivelor Mileniului dacă
lăsăm nerezolvată ‘sărăcia energe-
tică’ ce afectează două miliarde de
oameni. De aceea, CME va dedica o
activitate specială problemei
„Accesul la Energie”. Ca să fim
cinstiţi, nu mai avem de ales. Modelul
de creştere pe care l-am avut până
acum nu mai este sustenabil, pentru
simplul fapt că dăunează mediului.
Limitarea dezvoltării nu este nici
aceasta posibilă, deoarece ar creşte
inegalitatea.
Mai mult decât oricând, trebuie să
lucrăm cu toţii pentru efectuarea
unei tranziţii energetice corespun-
zătoare pentru anii 2030-2050,
adică trebuie să găsim o abordare
durabilă care să împace creşterea
economică, protecţia mediului şi o
mai mare egalitate. Avem tot ce
trebuie pentru aceasta. Tehnologiile
necesare sunt disponibile.
De partea cererii, există deja
soluţii si trebuie să avansăm şi să
continuăm investiţiile.
De partea ofertei, există de ase-
menea tehnologii mature şi com-
petitive disponibile. Pe viitor, va tre-
bui să investim pentru a ne dez-
volta: energia nucleară de generaţia
a 4-a, CSC, tehnologii fotoelectrice
mai eficiente, stocarea de energie
electrică şi biocombustibilii de gene-
raţia a doua. Avem, pe Pământ,
destule resurse naturale pentru a
acoperi cererea. Problema reală nu
este nivelul acestora, ci distribuţia
inegală în raport cu ţările şi faptul
că asigurarea securităţii energetice
va duce inevitabil la o creştere a
preţului energiei.
Într-adevăr, referitor la petrol şi
gaze, se estimează că resursele vor
mai dura două secole, luând în
considerare şi sursele neconvenţio-
nale de gaze şi petrol. Cu toate
acestea, va trebui să exploatăm
resurse din ce în ce mai îndepărtate
şi mai inaccesibile. Pentru aceasta,
va fi nevoie de tehnologii mai
sofisticate şi mai costisitoare. Între
timp, va trebui să ne asigurăm că
aceste noi tehnologii respectă cele
mai stringente standarde de sigu-
ranţă. Problema siguranţei va de-
veni prioritară în viitoarele noastre
lucrări. Referitor la cărbune, există
destule resurse pentru încă câteva
sute de ani.
Referitor la energia nucleară, cu
tehnologiile de generaţia a doua şi a
treia, resursele actuale de uraniu
vor ajunge pentru circa două sute
de ani. Cu tehnologie de generaţia a
patra această perioadă se poate
mări de 50 de ori!
În cele din urmă, potenţialul
hidroelectric, solar şi eolian este
semnificativ la nivel global. Studiul
CME Evaluarea Tehnologiilor şi
Resurselor Energetice va prezenta în
mod regulat starea şi costurile
resurselor şi tehnologiilor energetice.
Dar alte tipuri de resurse sunt cu
adevărat rare, sau în curs de dispariţie.
Utilizarea combustibililor fosili se
află sub presiune din cauza pro-
blemelor de mediu şi climă. Uti-
lizarea apei şi pământului va deveni
o provocare uriaşă. Până în anul

2025, 1,8 miliarde de oameni vor
locui în ţări sau regiuni cu mare
lipsă de apă. Sistemul energie-apă-
hrană reprezintă o problemă
importantă care va fi tratată în
următoarele lucrări CME.
Când privim imaginea globală, ne
dăm seama că nu va fi uşoară tran-
ziţia către o dezvoltare cu adevărat
durabilă. Ea va fi costisitoare, deoa-
rece tehnologiile ecologice sunt mai
scumpe decât cele convenţionale.
În acelaşi timp, trebuie să lucrăm
pentru a menţine cât mai mici
costurile umane şi sociale afe-
rente restructurării economice. Nu va
fi uşor, deoarece tranziţia trebuie să
fie acceptabilă tuturor. Dacă nu, vom
da greş. Trebuie să ne asigurăm că
nu îi lăsăm pe membrii cei mai defa-
vorizatţi ai societăţii de izbelişte pe
drumul nostru către dezvoltarea
durabilă. Măsurile special destinate
celor mai săraci trebuie să fie prio-
ritare în crearea noilor politici publice.
Acestea sunt probleme esenţiale,
care trebuie avute în vedere, şi am
încredere că Congresul a contribuit la
conştientizarea acestora.
Ca să rezum, inovaţiile referi-
toare la politici, instituţii şi
guvernare sunt la fel de impor-
tante ca inovaţiile tehnologice.
Aici, aş vrea să mă refer la o pro-
vocare fundamentală pentru viitorul
nostru. Mă refer la guvernare.
Există doi factori importanţi:
•la nivel naţional – politica
energetică şi
•la nivel mondial – cooperarea
internaţională.
Criza mondială a dovedit că doar
mecanismele pieţei nu pot rezolva
problemele cu care ne confruntăm.
Aşa cum am spus acum câteva zile
– şi Congresul mi-a întărit punctul
de vedere – mâna invizibilă a pieţei
nu poate rezolva singură aceste
probleme. Este nevoie de politici.
Acestea fiind spuse, există de
asemenea şi greşeli de regle-
mentare şi nu este uşor să definim
ce înseamnă o politică energetică
‘corectă’. De aceea, trebuie să
găsim un nou echilibru între piaţă şi
reglementare. Şi, în acelaşi timp, va
trebui să ne asigurăm că aceste
politici publice sunt coerente şi
compatibile la nivel internaţional şi
ne permit depăşirea provocărilor.
MESAGERUL ENERGETIC
Studiul CME Evaluarea politicilor pu-
blice de Energie şi Climă are ca scop
identificarea principiilor fundamen-
tale pentru crearea unui cadru nor-
mativ solid. Unul dintre acestea este
că companiile energetice necesită
orizonturi pe termen lung. Intervalele
de timp din industria energetică sunt
pe termen lung: investiţiile se fac pe
3-15 ani şi centralele sunt construite
pentru 30-60 de ani. În sectorul
nostru, 2030-2050 este un orizont
mult mai relevant decât 2020.
Politicile pe termen lung sunt posibile
doar dacă vom menţine costurile sub
control. Aceasta va necesita
planificarea implementării treptate a
diferitelor tehnologii, începând cu
cele mature, şi pregătindu-le pe
celelalte pentru introducerea pe
piaţă. Am putea deja să organizăm o
implementare masivă a tehnologilor
mature pentru următorii 20 de ani.
Iar pentru tehnologiile încă imature,
cu cost asociat al CO2 de 5-10 ori mai
mare, primul pas ar trebui să fie
încurajarea C&D şi experimentarea.
Comportamentul şi obiceiurile vor
trebui să se schimbe. Normele şi
standardele vor avea un rol esenţial.
În acelaşi timp, preţul energiei
trebuie să contribuie la stimularea
investiţiilor, garantând securitatea
energetică şi promovând eficienţa
energetică.
CME va depune toate eforturile pen-
tru promovarea schimbului de ex-
perienţă referitor la asigurarea îm-
părţirii echitabile a beneficiilor dez-
voltării. Unele inovaţii, precum reţe-
lele inteligente şi casele inteligente
pot fi adevărate catalizatoare pentru
schimbarea comportamentelor de
consum, conştientizând populaţia
asupra valorii resurselor şi încurajând
astfel eficienţa şi responsabilitatea.
Trebuie să abordăm provocarea ur-
banizării şi să o transformăm într-o
oportunitate. Aşa cum arată studiul
nostru asupra Energiei şi Inovaţiei
în Urbanism, 2 miliarde de noi locui-
tori urbani se estimează a apărea
până în anul 2030 – echivalentul a 7
Shanghai sau Jakarta, sau zece
Londra în fiecare an.
Ar trebui de asemenea să fie posibil
să completăm eforturile făcute le
nivel naţional prin cooperare inter-
naţională. Sunt convins că aici
putem depăşi obstacolele existente.
Să luăm de exemplu clima. Deşi unii
au fost dezamăgiţi de rezultatele de
la Copenhaga, nu trebuie să sub-
estimăm ce s-a realizat acolo. Mai
important, s-a ajuns la un acord prin
mobilizarea fără precedent a mai
mult de 140 de şefi de state şi
guverne, dovadă că suntem toţi
conştienţi de probleme, şi dorim să
acţionăm împreună. Din acest punct
de vedere, Copenhaga a creat un
impuls global. Din punctul meu de
vedere, acum trebuie să construim
pe baza acestui impuls. Şi nu trebuie
să folosim criza drept o scuză de a
reveni la politicile de protecţionism şi
izolare. Sunt două domenii în care
rămân încă multe lucruri de făcut:
•mai întâi, trebuie să creăm politici
publice solide şi eficiente pentru a
îndeplini obiectivele climatice adop-
tate de peste 70 de ţări;
•apoi, trebuie să creăm instrumente
pentru canalizarea eficientă a fondu-
rilor publice şi private şi pentru
susţinerea transferului de tehnologii.
Studiul CME asupra Regulilor inves-
tiţiilor şi comerţului în domeniul
energetic reprezintă contribuţia
noastră la aceste dezbateri. Dezvol-
tarea durabilă nu mai este o opţiune
– este o necesitate. În timp ce
scopul este clar, găsirea căii de
urmat pentru îndeplinirea acestuia
este o provocare pentru toţi. Eu
cred că pentru rezolvarea problemei
va trebui să ne bazăm mai mult
decât oricând pe cooperare şi dialog
între toate părţile implicate –
guverne, companii, cercetători şi
ONG-uri. cmE poate fi motorul
acestei mişcări.
Acest Congres a demonstrat într-
adevăr capacitatea sa de a cataliza
idei şi de a prezenta viziuni. Prin
aducerea la un loc a reprezentan-
ţilor din toate sectoarele energetice
şi din toate ţările, CME este un
formidabil centru de discuţii care îşi
bazează eforturile internaţionale pe
realităţile locale. Programele
tehnice CME şi planurile regionale
permit luarea imediată de măsuri
relevante.
Studiile CME sunt create pentru a
oferi liderilor politici şi de afaceri
informaţiile necesare pentru a mo-
dela viitorul, luând în considerare
trei criterii: egalitatea, dezvol-
tarea şi clima. n
iulie 2011  3
 MESAGERUL ENERGETIC
Politici energetice
marea discrepanţă a politicilor energetice
 chris Kearney, Preşedinte şi CEO al SPX Corporation
Există o mare discrepanţă între dis-
cuţiile actuale asupra politicilor ener-
getice şi cerinţele energetice clare şi
actuale ale economiei secolului 21.
Dezbaterea energetică se axează de
obicei pe modul de reducere a emi-
siilor de carbon. La conferinţa de la
Copenhaga, de exemplu, ţările din
toată lumea au promis reduceri
dramatice ale emisiilor de carbon:
•SUa a promis 17% faţă de nive-
lurile din 2005 până în 2020,
•india a promis 20-25%,
•china a dublat oferta Indiei şi a
promis 40-45%,
•Brazilia, coreea de Sud, UE şi
mulţi alţii s-au angajat să reducă
emisiile mult sub cele din 2005.
Toate acestea ar fi foarte bune,
dacă singura problemă ar fi emisiile
de carbon. Dar aceste obiective de
reducere a emisiilor sunt rareori
comparate cu nevoia de a acoperi
creşterea cererii de energie esti-
mată pentru deceniile următoare.
Conform US-IEA (Administraţia in-
formaţiilor energetice din SUA),
necesarul energetic mondial este es-
timat a creşte cu 49% peste nivelul
din anul 2007 până în anul 2035.
*)
Traducere din revista World Energy insight 2010
4  iulie 2011
Iar creşterea cea mai rapidă va fi în
ţări precum China, Brazilia şi India,
unde necesarul de energie va creşte
cu 84%. Problema este evidentă.
Cum reducem emisiile între 17-45%
când vom avea o utilizare energetică
crescută cu 49-84%?
Eu sunt de părere că ambele obiec-
tive sunt posibile şi trebuie îndepli-
nite simultan, dar numai dacă vom
fi în măsură să avem o privire
realistă asupra nevoilor energetice
şi modului de realizare a reducerilor
efective ale emisiilor de carbon.
Adeseori, răspunsul specialiştilor şi
factorilor de decizie este creşterea
investiţiilor şi exploatarea de surse
regenerabile.
Eu cred cu tărie că sursele rege-
nerabile trebuie să facă parte din
mixul energetic. Compania mea
produce şi distribuie infrastructura
pentru multe din sursele regene-
rabile cu potenţial, de la energia
geotermală la cea solară şi eoliană.
Dar trebuie să ne punem întrebarea
dacă sursele regenerabile pot oferi
cantităţile imense de energie nece-
sare în viitorul apropiat.
În prezent, puţin peste 7% din ener-
gia la nivel mondial provine din surse
regenerabile. Marea majoritate a
acestora însă provine din hidro-
centrale (3% din energia totală) şi
biomasă (4%). Aceste două surse au
limite însă este puţin probabil că se
vor construi noi baraje în lumea dez-
voltată, iar ţările în curs de dezvol-
tare sunt din ce în ce mai preocupate
de efectele de mediu ale infrastructu-
rilor hidrocentralelor de scară mare.
Între timp, lipsa hranei şi tulbu-
rările care au avut loc în 2007 şi
2008, atribuite de mulţi utilizării
terenurilor agricole pentru produce-
rea de porumb utilizat la fabricarea
de etanol, sugerează că există
limite şi pentru biocombustibili.
*)
Astfel, mai rămânem cu energia
solară şi cu cea eoliană, la care
oricum se gândesc majoritatea
oamenilor când se referă la energie
din surse regenerabile. Însă, ener-
gia solară şi cea eoliană reprezintă
sub 1% din totalul energetic.
Energia eoliană reprezintă în pre-
zent sub 0,3% din producţia mon-
dială de energie, iar cea solară re-
prezintă sub 0,04% din producţia
mondială–o cantitate infinitezimală.
Situaţia nu este mai bună nici în
ţările dezvoltate, unde subvenţiile
masive încă nu au contribuit la
creşterea cotei energiei solare şi
eoliene. În SUA, de exemplu, ener-
gia solară şi eoliană contribuie cu
circa 0,5% din producţia ener-
getică. Aceste fapte, deşi necon-
testate, sunt arareori menţionate.
Şi sunt de părere că diferenţa din-
tre 1% contribuţie a surselor rege-
nerabile şi 49-84% creşterea e ce-
rerii energetice pentru următorii 25
de ani reprezintă dimensiunea dis-
crepanţei discursului politic referi-
tor la energie.
Există o glumă despre un turist
care conduce un automobil în Maine
şi se opreşte să întrebe un fermier
cum să ajungă la un oraş de pe
coastă. Fermierul începe să suge-
reze un traseu, apoi se opreşte şi
spune: „Nu, nu e bine aşa.” Apoi se
gândeşte la un alt traseu, apoi
clatină din cap şi spune: „Nu nici
aşa nu merge”. În final, dă din cap
şi spune: „de fapt, nu poţi ajunge
de aici acolo”.
Dar noi trebuie să ajungem
acolo. trebuie să găsim de
undeva energia necesară. Nu ne
permitem să eşuăm.
Lumea dezvoltată se resimte încă
de pe urma căderii pieţei imobiliare
şi crizei financiare.

Şomajul în SUA şi zona Euro se situează
la circa 10%, şi sunt temeri că se va
cădea într-o a doua recesiune.
Imaginaţi-vă ce ar însemna o recesiune
energetică de 49%. Imaginaţi-vă ce ar
însemna una de 84% pentru economiile
în curs de dezvoltare.
Acum câţiva ani, Banca Mondială a
estimat că, la nivel global, clasa de
mijloc se va extinde la peste 1 mld de
oameni până în 2030. Această tendinţă
– cea mai marcantă şi răspândită la
nivelul prosperităţii omului în istorie – a
fost cu siguranţă încetinită de criza
economică. Dar fără surse corespun-
zătoare şi abundente de energie ieftină,
revoluţia aceasta a prosperităţii va
decădea, şi se poate chiar răsturna. În
mod clar trebuie să ne concentrăm
eforturile pe sursele de energie care
sunt abundente şi care pot oferi reduceri
semnificative de CO2.
Fără îndoială, energia nucleară se află
sus pe lista aceasta. Centralele nuclea-
re produc emisii zero. De asemenea
important, ele produc energie electrică în
mod continuu, 24h/zi, 7zile din 7, indi-
ferent dacă străluceşte soarele sau bate
vântul, deci oferă o sursă fiabilă şi vitală
de energie de bază până putem să con-
struim capacitatea de energie rege-
nerabilă.
Pe lângă faptul că centralele nucleare nu
emit gaze cu efect de seră, ne pot ajuta
să reducem emisiile din alte domenii –
în special din arderea combustibililor
fosili în automobile şi camioane. Odată
cu trecerea de la motoarele cu com-
bustie internă la cele electrice, energia
nucleară poate oferi cantităţile imense
de energie electrică necesară. Şi toate
acestea fără a emite nici o moleculă de
CO2 în atmosferă.
Multe ţări promovează modernizarea şi
extinderea bazei de centrale nucleare.
În SUA însă, toate discuţiile despre
renaşterea energiei nucleare nu sunt
decât vorbe goale. Trec zeci de ani şi nu
se mai construiesc noi centrale
nucleare. Conform Institutului Energiei
Nucleare (NEI), acoperirea creşterii
cererii de energie prin centrale nucleare
ar necesita sute de noi unităţi. Trebuie
să începem de acum construcţia.
Cărbunele nepoluant combinat cu
captarea carbonului trebuie să fie altă
direcţie a eforturilor noastre. Pentru
mulţi, acest fapt este contra-intuitiv.
Cărbunele este exemplul negativ tipic al
tehnologiilor cu emisii de CO2.
MESAGERUL ENERGETIC
Centralele electrice îmbătrânite de peste
30 de ani au un randament mediu foarte
scăzut – 33% - acelaşi randament de
acum un secol. Dar noile centrale au ANRE
îmbunătăţit dramatic posibilitatea de
reducerea a emisiilor. Noile centrale pe
cărbune pot funcţiona la un randament
de 44% sau mai mult. Iar noile
tehnologii oferă posibilitatea de captare
eficientă a CO2.
De fapt, nu avem de ales. conform
iEa, cărbunele va rămâne sursa
energetică cea mai mare a lumii,
reprezentând 38,3 % în anul 2030.
Ca şi cu sursele regenerabile, avansurile
tehnologice vor fi esenţiale. Dar nu ar
trebui să căutăm inovaţii tehnologice
acolo unde se produce cea mai mare
parte din energie?
Actualizarea reţelelor energetice înve-
chite este un alt imperativ. În ianuarie
anul trecut, India de nord a suferit o
întrerupere în alimnetarea cu energie
electrică pe durata a 12h din cauza unei
defecţiuni a reţelei. Dar infrastructura
degradată şi inadecvată nu afectează
doar ţările în curs de dezvoltare. În
SUA, întreuperile în alimentarea cu
energie electrică sunt din ce în ce mai
frecvente, iar pierderile pe liniile de
transport sunt atât de mari, încât 10%
din totalul producţiei de energie
electrică este risipit. Dacă o parte din
aceşti 10%, ar fi recuperaţi – ar
însemna o creştere semnificativă fără
nici o emisie de CO2.
Deşi marile investiţii şi avansurile
tehnologice sunt foarte importante, nu www.nuclearagency.ro
trebuie să desconsiderăm creşterile care
se pot realiza prin îmbunătăţiri mici, dar
concertate. Ceva care ar putea părea
nesemnificativ – precum o mai bună
strângere a şuruburilor la instalaţiile
eoliene, ar putea avea un efect major
asupra eficienţei energiei eoliene.
Nu mă îndoiesc că vom reuşi să
reducem discrepanţa, oferind energie
unei lumi în creştere odată cu reducerea
emisiilor de CO2. Dar, acest fapt va ne-
cesita discutarea tuturor opţiunilor –
inclusiv cărbunele şi centralele nucleare
– şi examinarea argumentelor pro şi
contra fără favoritisme. Aceasta va
necesita discuţii realiste asupra cererii
viitoare de energie şi a modurilor de
acoperire a acesteia.
cu cât începem mai devreme aceste
discuţii, cu atât mai bine. n
iulie 2011  5
 MESAGERUL ENERGETIC
Sustenabilitatea energetică. Noile reguli*)
 John Drzik, President and CEO, Oliver Wyman Group
Transelectrica
ce ţară este lider în furnizarea de
energie sigură, ieftină şi nepoluantă?
răspunsul este: nici una.
Şi asta e problema.
canada este lider mondial în furnizarea
de energie sigură şi ieftină, dar nu se
clasează în primele zece în topul ener-
giei nepoluante, conform studiilor
efectuate de CME în colaborare cu Oliver
Wyman. Elveţia, un mare utilizator de
energie nucleară şi hidroenergie, este în
primele cinci ţări în topul furnizării de
energie sigură şi nepoluantă. Dar nu se
află în frunte din punctul de vedere al
costului energiei. Brazilia şi italia
excelează la furnizarea de energie
nepoluantă la un preţ rezonabil. Dar nici
o ţară nu se clasează în frunte la toate
cele trei categorii.
Un motiv fundamental pentru care ţările
nu sunt lideri în toate cele trei criterii
este că nici o formă individuală de ener-
gie nu satisface toate aceste cerinţe.
Drept rezultat, factorii de decizie din
domeniul energetic, obişnuiţi să opereze
într-un mediu relativ stabil, cu o direcţie
clară, fac eforturi pentru a echilibra
obiectivele deseori contradictorii ale
producerii de energie sigură, ieftină şi
nepoluantă. De aceea, se întâmplă cel
mai rău lucru posibil pentru investiţiile
energetice pe termen lung: politica
energetică este caracterizată de incer-
titudini potenţial grave. Modelul tradi-
ţional de concepere a politicilor energe-
tice nu mai funcţionează.
*)
Traducere din revista World Energy insight 2010
6  iulie 2011
Factorii de decizie trebuie să elimine am-
biguitatea creată de aceste tensiuni prin
regândirea abordării pentru sustenabilita-
tea energetică – şi cât mai repede.
Lumea are nevoie de mai multă energie.
Cererea globală de energie se esti-
mează că va creşte cu 1,5%/an de
acum până în anul 2030, conform IEA.
Această creştere atinge deja limitele
resurselor energetice existente şi ale
infrastructurii. Noi surse energetice
trebuie descoperite, infrastructura îm-
bătrânită trebuie îmbunătăţită şi noi
centrale şi reţele trebuie realizate –
toate în contextul asigurării producţiei
energetice nepoluante şi ieftine pentru
utilizatori. IEA estimează că ţările tre-
buie să investească circa 1.1 trilioane
USD, sau 1.4% din PIB-ul mondial, în
fiecare an pentru a întreţine şi înlocui
sistemele existente, precum şi pentru a
satisface cererea în creştere şi obiec-
tivele de mediu.
Şi totuşi, deşi investiţiile în energie
cresc per total, multe iniţiative esenţiale
sunt abandonate sau amânate peste tot
în lume. Circumstanţele de piaţă şi prio-
rităţile naţionale în schimbare duc la
niveluri semnificative de variabilitate în
elaborarea de politici şi în calitatea im-
plementării acestora. De exemplu, în
iulie, guvernul din Ontario a anunţat o
reducere dramatică a plăţilor către unii
producători de energie solară, creând
incertitudine pentru viitoarele investiţii
potenţiale în programele energetice
nepoluante.
Recesiunea a subliniat dilema pe care
factorii de decizie o au în prezent, fă-
când compromisurile dintre diverse cri-
terii energetice mai dificile. Germania şi
Spania, lideri mondiali în energia rege-
nerabilă, au fost forţate să reducă sti-
mulentele financiare în acest an pentru
tehnologiile nepoluante, pentru a redu-
ce povara pe termen scurt a ţărilor. În
acelaşi timp, în California, cetăţenii au
lansat o iniţiativă legislativă de oprire a
aplicării legii statale care obligă redu-
cerile de gaze cu efect de seră până la
îmbunătăţirea ratei şomajului.

acceptarea complexităţii
Problema pentru factorii de decizie
este modul de integrare a acestei
complexităţi. Politicile energetice
trebuie create pentru a acomoda
programe mult mai extinse şi mai
fluide decât în trecut. Aceasta
înseamnă că aceştia trebuie să
includă multe opţiuni, nefiind
bazate sau fixate pe o singură
tehnologie, sursă de energie sau
strategie.
Primul pas critic pentru îndeplinirea
acestui obiectiv este ca factorii de
decizie să efectueze o analiză cost-
beneficii mult mai completă, care
să examineze măsurile de îmbună-
tăţire a ofertei de energie şi a
caracteristicilor cererii. Dacă ţările
efectuează această analiză mai
profundă a portofoliului şi o uti-
lizează pentru încadrarea alegerilor
politice, pot apoi adopta diverse
metode de acţiune.
Diversificarea resurselor
De partea ofertei, politicile energe-
tice ale ţării trebuie să reflecte mo-
dul drastic în care se schimbă mix-
ul energetic mondial. De-a lungul
ultimelor două decenii, mixul
general a rămas relativ stabil. Dar
acum, o gamă largă de alternative
modifică ordinea naturală. Aceasta
înseamnă că ţările trebuie să aloce
sume mari de bani pentru planurile
pe termen lung, asupra cărora
verdictul final va fi de multe ori
nesigur pentru anii ce vor urma.
Energia din surse regenerabile de-
vine din ce în ce mai populară în
multe ţări. Gazele naturale au
devenit de asemenea mai atrac-
tive. Şi se estimează o creştere de
30% a capacităţii nucleare la nivel
mondial până în 2020. 52 de reac-
toare nucleare se află în construc-
ţie pe glob, cu încă 140 comandate
sau planificate, şi 344 aflate în
stadiul de propunere, conform
Asociaţiei Nucleare Mondiale.
abordarea chinei referitoare la
furnizarea energiei necesare pen-
tru a ţine pasul cu creşterea eco-
nomică fulminantă ilustrează faptul
că din ce în ce mai multe ţări par să
recunoască nevoia de a dezvolta o
gamă largă de resurse energetice.
China ar fi putut dezvolta doar re-
MESAGERUL ENERGETIC
sursele de gaze şi cărbune, ieftine
şi disponibile imediat, dar s-a axat
şi pe dezvoltarea de energie ne-
poluantă, precum cea nucleară,
eoliană, biomasă şi solară.
Drept rezultat, China este bine
poziţionată pentru a furniza energie
în mod sustenabil, indiferent de ce
rezervă viitorul. În 2009, China a
investit 34.6 miliarde USD în
energia nepoluantă – mai mult
decât orice altă ţară, împingând
SUA pe locul 2, conform studiilor
efectuate de PEW Charitable Trusts.
Mai multe ţări încep să abordeze co-
operarea internaţională pentru a li-
mita riscurile potenţiale referitoare
la securitatea energetică. Pentru a
reduce riscul întreruperii furnizării
din cauza disputelor Rusiei cu
Ucraina şi Bielorusia, Europa a făcut
eforturi semnificative pentru a crea
rute alternative de aprovizionare.
Sponsorizarea activă de către
Germania a conductei Nord Stream
dintre Rusia şi Europa ar putea face
din această ţară, care importă 86%
din gazele naturale necesare, un
centru pentru distribuţia de gaze
provenind din Rusia. În acelaşi timp,
s-au propus planuri pentru dezvol-
tarea unei „super-reţele” de conec-
tare a centralelor solare concentrate
din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu
cu utilizatori europeni.
Dacă această reţea atinge scara
propusă de iniţiatori, ar putea aco-
peri 15% din cererea de energie
electrică a Europei până în 2050, şi
ar alimenta uzine de desalinizare în
Africa de Nord.
Marea provocare pentru factorii de
decizie pare a fi gestionarea cere-
rii de energie. Aceştia trebuie să
aloce la fel de multe resurse ges-
tionării cererii şi asigurării ofertei.
Până acum, majoritatea progra-
melor destinate reducerii emisiilor
de GES se concentrează pe promo-
varea tehnologilor surselor regene-
rabile. Dar programele de eficienţă
energetică s-au dovedit a fi cele mai
ieftine, rapide şi nepoluante metode
de satisfacere a cererii clienţilor. În
loc să suporte costuri economice,
ţările pot beneficia direct de redu-
ceri de cost atunci când firmele şi
indivizii încep să economisească
energie.
Economisirea energiei
Programele de eficienţă energetică
din California, de exemplu, au oferit
sute de milioane de dolari de eco-
nomii clienţilor şi au redus poluarea
anuală asociată cu încălzirea globală
cu echivalentul emisiilor a 3 milioane
de automobile, conform Consiliului
pentru Apărarea Resurselor Naturale.
Concentrându-se pe eficienţa ener-
getică, California a reuşit să limi-
teze creşterea cererii de energie la
un sfert din cât se estima că va fi.
Pentru a fi eficiente, politicile crea-
te pentru conservarea energiei tre-
buie să elimine subvenţii bazate pe
priorităţile din trecut, pentru ca uti-
lizatorii să devină conştienţi de
costul real al energiei lor şi astfel
să facă alegeri informate. Una din
metodele de a realiza acest lucru
este introducerea aşa-ziselor
reţele inteligente.
Atunci când California a testat con-
toarele inteligente acum câţiva ani,
clienţii şi-au redus necesarul cu 4-
7%. Pe baza acestor rezultate,
California a decis introducerea
contoarelor inteligente în mod
permanent. Şi Ontario se află în mij-
locul unei iniţiative de implementare
a reţelei inteligente la scară largă,
de instalare a contoarelor inteligente
în case şi întreprinderi mici. Până la
sfârşitul lui 2010, sistemul va
deservi 1.3 milioane de clienţi.
Factorii de decizie trebuie de ase-
menea să creeze cadrul politic care
să includă o plajă mult mai mare
de factori decât în trecut. Progra-
mele de eficienţă trebuie să fie
bazate pe schimbările structurale
ale economiei naţionale, şi să
reflecte modelele de utilizare.
Pentru a realiza acest lucru, poli-
ticile trebuie să fie coordonate între
sectoare care în mod tradiţional nu
erau considerate ca făcând parte
din politicile energetice. Programe-
le de eficienţă necesită coordona-
rea tuturor aspectelor, de la impac-
tul îmbunătăţirilor sistemelor de
încălzire la vehicule cu emisii
reduse sau la aparate ecologice.
răsplătirea eficienţei
În cele din urmă, îmbunătăţirile
eficienţei energetice trebuie răs-
plătite în mod echivalent cu dezvol-
tarea surselor energetice, pentru a
iulie 2011  7
 MESAGERUL ENERGETIC
încuraja cooperarea puternică dintre
sectoarele public şi privat. Furnizorii de
utilităţi necesită stimulente financiare
pentru a ajuta clienţii în a utiliza mai puţin
din produsul acestora. Un mod pentru a
realiza acest lucru este de a le permite să
câştige procente mici din beneficiile nete
ale programelor de eficienţă. Factorii de
decizie trebuie de asemenea să se implice
în încurajarea fabricanţilor să producă
echipamente mai ‘inteligente’ care vor
permite aparatelor, de la un frigider la un
ascensor, să utilizeze mai puţină energie.
În concluzie, programul politic ener-
getic de astăzi este modelat de un
număr mare de interese concurente.
www.gdfsuez.com
care este mixul energetic potrivit pentru
stabilitatea pe termen lung? *)
 Gregory H. Boyce, Chairman and CEO, Peabody Energy
Sunt onorat să mă număr printre mem-
brii acestui Congres care elaborează
soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiei
umane. Imaginea sărăciei energetice
este dezolantă dar foarte. Astăzi fac apel
la toţi cei prezenţi să părăsim confortul
birourilor şi sufrageriilor noastre şi să
vizităm satele din Africa sub-Sahariană,
Asia şi oriunde familiile au nevoie de
energie electrică pentru nevoile de
bază: apă curată, căldură, lumină.
Susţin că cea mai mare criză cu care ne
confruntăm în secolul 21 nu este cea
ecologică prevăzută de modelele com-
puterizate, ci una umană, pe care putem
să o rezolvăm. De prea mult timp, prea
mulţi s-au concentrat pe un obiectiv
www.egl.eu greşit.
*) Traducere din Highlights of the 21st World Energy Congress, Montreal 2010.
Addendum Edition to World Energy Insight 2010, p 15
8  iulie 2011
Factorii de decizie trebuie să găsească
echilibrul corect între obiectivele po-
tenţial contradictorii, şi să traseze un
curs pentru a crea o ofertă energetică
care să fie în acelaşi timp stabilă, ieftină
şi nepoluantă. În acest sens, aceştia
trebuie să dezvolte cadrul de stimulare
care să ajute la diversificarea surselor
energetice naţionale şi să încurajeze
eficienţa energetică.
Ne aflăm în noua eră a incerti-
tudinilor, cu multe posibile scenarii.
aceşti paşi trebuie să contribuie la
poziţionarea unei ţări pe calea către
succes, indiferent de ce va aduce
viitorul. n
De aceea încep cu această provocare: să
ne asumăm angajamentul că vom face
tot ce este posibil pentru eliminarea să-
răciei energetice şi inegalităţii energe-
tice la nivel mondial până în 2050.
Pentru fiecare persoană sau agenţie
care a anunţat un obiectiv referitor la
gazele cu efect de seră pentru 2050,
avem nevoie de 10 persoane şi instituţii
care să lucreze pentru îndeplinirea sco-
pului mai larg al accesului la energie,
pentru eliminarea sărăcia. Nenumărate
studii – şi bunul simţ – ne spun că
accesul la energia electrică ajută oame-
nii să trăiască mai bine şi mai mult. Şi
totuşi în fiecare an pierdem peste 1,5
milioane de oameni din cauza sărăciei
energetice. Nu mai putem ignora aceste
statistici brutale. Deci noi, toată lumea,
trebuie să ne revedem priorităţile:
•Eliminarea sărăciei energetice trebuie
să fie prima măsură.
•Obiectivul: acces la energie electrică
pentru toţi până în 2050.
•Trebuie de asemenea să utilizăm toate
formele de energie în sensul accesului
pe termen lung. Cărbunele este singu-
rul combustibil de bază cu distribuţia,
cantitatea, fiabilitatea şi profilul de cost
care poate realiza acest obiectiv.

•Utilizarea amplă a cărbunelui, într-
un mod mai puţin poluant, necesi-
tă implementarea de tehnologii
avansate pentru aducerea emisii-
lor spre zero.
Nu există sustenabilitate cu sărăcie
energetică, cu inegalitate energeti-
că sau cu lipsa accesului adecvat la
energie. Deci, în contextul discuţiei
despre mixul energetic potrivit
pentru stabilitatea pe termen lung,
vă voi prezenta Planul Peabody
de promovare a obiectivelor noas-
tre comune din domeniul energetic,
economic şi de mediu.
Eliminarea sărăciei energetice
este prima prioritate
Pe scurt, trebuie să punem oamenii
pe primul loc. Ei reprezintă valoa-
rea de bază. Liderii mondiali au
remarcat acest lucru la Conferinţa
de la Copenhaga de anul trecut.
Aceştia au ajuns la concluzia co-
rectă şi anume că dezvoltarea so-
cială şi economică şi eradicarea
sărăciei reprezintă primele priorităţi
pentru ţările în curs de dezvoltare.
Aş vrea să văd că dezvoltarea eco-
nomică şi socială sunt şi scopurile
liderilor din ţările dezvoltate.
accesul global la energie
Sunt uimit de numărul de obiective
create în jurul reducerii emisiilor de
carbon, dar care nu menţionează
accesul universal la energie. Scopul
este clar: acces global la energie
până în 2050. Aceasta este o
prioritate mai mare, cu beneficii
mult mai mari pentru umanitate.
Energia electrică permite oamenilor
să trăiască mai mult şi mai bine.
Există o corelaţie profundă între
electrificare şi creşterea indexului
ONU al Dezvoltării Umane. Fiecare
creştere de 10 ori a energie electrice
utilizate este legată de o creştere
uimitoare a speranţei de viaţă cu 10
ani. Speranţa de viaţă creşte odată
cu accesul la energia electrică, iar
economiile cresc odată cu creşterea
producţiei de energie electrică pe
bază de cărbune. Acesta este
miracolul economic global care este
alimentat de cărbune – trecut,
prezent şi viitor. O creştere rapidă în
utilizarea globală de energie
electrică provenind din cărbune
oglindeşte creşterea PIB-ului global.
MESAGERUL ENERGETIC
Din 1970 până în 2010, utilizarea
cărbunelui a crescut cu 353%.
Atunci când vorbim despre comba-
terea sărăciei energetice la nivel
global, cel mai bun exemplu este
china, care oferă un model de
neegalat pentru puterea enormă a
cărbunelui de a dezvolta economii
şi societăţi. China utilizează cărbu-
nele pentru a produce 80% din
energia electrică şi a creat acces la
energie pentru sute de milioane de
cetăţeni în ultimele decenii. Odată
cu creşterea energiei electrice pe
bază de cărbune cu 475% din
1990, PIB-ul a crescut cu 375%.
Deci energia electrică înseamnă
viaţă. Energia electrică înseamnă
creştere economică. Iar cărbunele
înseamnă energie electrică. Cărbu-
nele este singurul combustibil
durabil cu forţa necesară pentru a
susţine nevoile energetice primare
ale populaţiilor şi economiilor
globului în continuă creştere.
Utilizarea de cărbune la nivel
global se estimează că va
creşte cu 53% până în 2030.
Lumea dispune de trilioane de tone
de cărbune, care formează circa
60% din resursele globale de ener-
gie şi le vom folosi pe toate. Rezer-
vele sunt mari şi diversificate, îm-
părţite între ţări de pe toate conti-
nentele. Circa 90% din creşterea
cererii de cărbune de 3 miliarde de
tone până în 2030 va veni din ţările
asiatice în curs de dezvoltare. Se
estimează că producţia energetică
pe bază de cărbune va creşte de
2,5 ori în China şi de 3,5 ori în India
până în 2030.
Producţia energetică pe bază de
cărbune este în plină dezvoltare
La nivel global, sunt în curs de
construire numeroase centrale pe
bază de cărbune. Producţia energe-
tică pe bază de cărbune se va dubla
până în 2035. China, India şi restul
Asiei vor reprezenta 85% din noua
capacitate de producţie pe bază de
cărbune.
Dacă proiectăm această creştere,
vom vedea cererea globală cres-
când cu peste 1 miliard de tone la
fiecare trei ani.
cele mai puternice economii
mondiale sunt alimentate cu
cărbune
Şi astfel, îmi închei prezentarea asu-
pra utilităţii cărbunelui, prezentând
câteva statistici care arată că cele
mai puternice economii mondiale
sunt alimentate cu cărbune. China
utilizează cărbunele pentru produ-
cerea a circa 80% din energia
electrică. Previziunile guvernamen-
tale sugerează că PIB-ul Chinei va
creşte cu 380% până în 2030,
ajungând la 33 trilioane USD. Iar în
India peste 70% din energia
electrică este produsă pe bază de
cărbune. PIB-ul Indiei a crescut cu
290%, ajungând la cifra de 11
trilioane USD.
copenhaga: dezvoltarea însoţită
de reducerea emisiilor este
indispensabilă
Am analizat prima prioritate:
eliminarea sărăciei energetice şi
oferirea accesului egal la energia
electrică. Lumea doreşte, în mod
întemeiat, îmbunătăţirea continuă
a protecţiei mediului. Aici vă atrag
atenţia din nou la mesajul de la
Copenhaga, care cere o „strategie
de dezvoltare cu emisii reduse,
care este indispensabilă pentru
dezvoltarea durabilă”. Eu sunt de
părere că dezvoltarea tehnologică
este esenţială pentru îndeplinirea
obiectivelor de mediu. Acesta este
proiectul chinez GreenGen de
producţie electrică pe bază de
cărbune cu emisii reduse.
calea spre aducerea la zero a
emisiilor
Sunt de părere că există anumite
etape esenţiale pe calea spre
reducerea emisiilor aproape de zero.
mai întâi, construirea de centrale
avansate pe bază de cărbune –
super critice şi ultra-super-critice.
Îmbunătăţirea eficienţei poate con-
duce la reducerea emisiilor de CO2 cu
15% faţă de media centralelor ac-
tuale şi cu 40% sub nivelul celor mai
vechi centralele, care vor fi înlocuite.
În al doilea rând, demonstrarea
CSC. Ştim că tehnologia funcţio-
nează: proiectul Sleipner al Statoil
din Marea Nordului, spre exemplu, a
stocat 1 milion de tone de CO2 anual
timp de 15 ani. După ce demonstrăm
aceste tehnologii, putem implementa
CSC la scară comercială. CSC este
esenţial şi pentru gazele naturale,
iulie 2011  9
 MESAGERUL ENERGETIC
care va necesita dezvoltări tehnologice
pentru îndeplinirea obiectivelor referi-
toare la gazele cu efect de seră. Şi în
cele din urmă: putem echipa centralele
pe bază de cărbune supercritice deja
existente cu tehnologii CSC pentru a
reduce şi mai mult emisiile, aşa cum s-a
făcut în cazul multor altor tipuri de
emisii.
Programul global super-critic ar
stimula o puternică reindustrializare
Există avantaje enorme energetice, de
mediu şi economice aferente înlocuirii
centralelor vechi pe cărbune cu centrale
noi, avansate. La nivel mondial dis-
punem de 1000 GW din centrale tradi-
ţionale pe bază de cărbune. Înlocuirea
acestora cu centrale super-critice ar
stimula o mare reindustrializare globală
şi enorme reduceri de CO2 fără a aştepta
CSC. Dar toate aceste centrale vor fi
gata pentru cSc atunci când tehno-
logia va fi viabilă economic.
cSc este promovat pe tot globul.
O analiză recentă a IEA a relevat că s-au
făcut progrese semnificative din 2008, şi
că CSC se apropie de comercializare.
Până la 80 de proiecte integrate de
scară mare se află în diferite stadii de
implementare în lume. IEA menţionează
un elan puternic pentru CSC şi face apel
la cooperare continuă.
În timp ce china conduce la nivel
global în utilizarea cărbunelui, ea
conduce şi revoluţia cărbunelui
ecologic. Centrala şi unitatea de
cercetare a cărbunelui GreenGen va fi
unul din cele mai mari proiecte ener-
getice pe bază de cărbune cu emisii
aproape de zero. Peabody este singurul
partener din afara Chinei care participă
la proiect. Am vizitat şantierul de multe
ori, şi vă pot spune că proiectul avan-
sează rapid. Faza 1 va fi pusă în
funcţiune vara viitoare. Avem nevoie de
o flotă globală de GreenGen odată cu
creşterea utilizării de cărbune drept
alternativă de energie ecologică.
Peabody este lider global în soluţiile
ecologice pe bază de cărbune
Deci, pentru a prezenta pe scurt imen-
sitatea sarcinii noastre: provocarea este
10  iulie 2011
de a elimina sărăcia energetică şi ine-
galitatea. Obiectivul este accesul la
energia electrică pentru toţi până în
2050. Iar planul este construit pe
premisa de bază de a debloca resursele
mondiale de cărbune pentru a îm-
bunătăţi securitatea energetică, a gene-
ra creştere economică şi a crea soluţii de
protecţie a mediului – ceea ce noi
numim ‘cei trei E’. Planul Peabody face
apel la patru direcţii de acţiune.
eliminarea sărăciei energetice şi
stimularea economiilor mondiale
prin asigurarea a cel puţin jumătate
din producţie energetică pe bază de
cărbune, care reprezintă cea mai răs-
pândită resursă globală pentru energia
electrică.
înlocuirea a 1000 GW din centrale
pe cărbune tradiţionale cu tehno-
logii de avansate pe bază de
cărbune. Centralele super-critice şi
ultra-super-critice sunt mai eficiente,
iar acest fapt ar aduce trilioane de
dolari de beneficii, milioane de locuri
de muncă şi reduceri semnificative ale
emisiilor.
dezvoltarea a cel puţin 100 de
proiecte majore de cSc la nivel
global, care captează, utilizează sau
depozitează CO2 din centralele pe bază
de cărbune în următorii 10 ani, ca o
completare a obiectivului IEA de a
dezvolta peste 2000 proiecte până la
mijlocul secolului.
dezvoltarea unor proiecte impor-
tante în lume, în următorii 10 ani
privind gaz din cărbune, petrol din
cărbune, produse chimice din căr-
bune. Acest tip de centrale sunt în
curs de dezvoltare în China, iar
implementarea peste tot în lume ar
reduce dependenţa riscantă pe
petrolul în cantităţi reduse şi gazele
naturale volatile. Şi, în cele din urmă,
comercializarea şi implementarea de
tehnologii ecologice pe bază de
cărbune de ultimă generaţie pentru
obţinerea reducerii emisiilor aproape
de zero. n

accesibilitate şi acceptabilitate: Găsirea echilibrului
pentru un viitor energetic optim*)
 Khalid Al-Falih, President and CEO, Saudi Aramco
Temele acestui al 21-lea Congres
Mondial al Energiei atacă direct
multe din problemele cu care se
confruntă sectorul energetic, dar eu
am ales să mă concentrez pe două
dintre provocările esenţiale
identificate de cmE.
Mai întâi aş vrea să discut provo-
carea accesibilităţii, apoi mă voi re-
feri la acceptabilitate din partea ope-
ratorilor. În final, voi analiza inte-
racţiunea complexă dintre aceste
două imperative şi modul în care
Saudi aramco doreşte să realizeze
un echilibru durabil între ele.
Daţi-mi voie să încep concentrându-
mă asupra accesului la energie. Tre-
buie să ne amintim că astăzi, circa
două miliarde de oameni nu au acces
la forme moderne de energie, iar
alte două miliarde au doar acces
limitat. Pe lângă efectele la nivel
uman ale sărăciei energetice, sunt
de asemenea şi efecte ecologice
grave, în special despădurirea şi
poluarea care rezultă din arderea
formelor brute de biomasă.
Desigur, toţi ne-am dori extinderea
prosperităţii către aceste persoane şi
familii dezavantajate – şi de fapt
sute de milioane de oameni se
*) Traducere din Highlights of the 21st World Energy Congress, Montreal 2010. Addendum Edition to World
Energy Insight 2010
MESAGERUL ENERGETIC
bucură în deceniile recente de pros-
peritate la un nivel cândva de ne-
imaginat, dar care a fost posibil da-
torită formelor moderne de energie.
Însă, acest stil de viaţă cu inten-
sitate energetică crescândă implică
creşterea constantă a cererii de
energie şi când ne gândim că popu-
laţia planetei va creşte cu încă două
miliarde până la mijlocul acestui
secol, este clar că evoluţia demogra-
fică va contribui semnificativ la
extinderea energiei regenerabile şi a
celei nucleare, deşi când e vorba de
energia nucleară apar preocupări
referitoare la securitatea centralelor
şi la eliminarea deşeurilor.
Aceasta înseamnă că chiar şi în timp
ce urmărim noi alternative – aşa
cum e nevoie – trebuie să continuăm
să facem eforturi pentru creşterea
accesului la hidrocarburi şi îmbună-
tăţirea eficienţei acestora, având în
vedere rolul predominant al acestora
pe viitor. Am ajuns astfel la proble-
ma acceptabilităţii, şi ceea ce eu
consider a fi ‘permisul public’ al in-
dustriei noastre de a opera ca şi
companii petroliere. Mă voi referi
mai întâi la consideraţiile ecologice.
Din punctul meu de vedere, există
oportunităţi semnificative de a face
industria petrolieră mai ecologică,
prin formule de combustibili mai
nepoluanţi, captarea şi stocarea
carbonului şi multe alte tehnologii
avansate care se află încă în stadiu
incipient – şi sunt de părere că este
esenţial pentru industria noastră să
implementăm aceste îmbunătăţiri.
Aş vrea să subliniez că doar punând
accentul pe vehicule, echipamente şi
centrale mai eficiente, se pot reduce
emisiile de carbon în mod semni-
ficativ, ca şi emisiile de agenţi po-
luanţi convenţionali. În plus, această
abordare oferă avantaje de ambele
părţi, deoarece nu doar reduce
emisiile, dar reduce şi costurile şi
economiseşte energia – sau, privit
altfel, o eficienţă energetică crescută
este un alt mod de a oferi acces la
energie deja produsă, care altfel ar fi
fost risipită. Dar nu trebuie să ne
interesăm doar de sectorul trans-
porturilor ca fiind singurul domeniu
de unde putem reduce emisiile. Un
studiu McKinsey intitulat Căile către
o economie cu emisii reduse de
carbon analizează semnificaţia şi
costul diferitelor metode de limitare
a emisiilor de gaze cu efect de seră
şi concluzionează că cele mai mari
perspective se găsesc în ordine des-
crescătoare în: industria energiei
electrice, silvicultură, alte industrii,
agricultură, clădiri şi apoi transport.
Eu cred că prin simpla redirecţionare a
unei cantităţi mai mari de gaze
naturale către sectorul producţiei de
energie electrică ar putea reduce în
mod substanţial emisiile de carbon,
având în vedere că gazele emit mai
puţin de jumătate din carbonul emis
de o unitate echivalentă de energie
produsă din cărbune. Aceste concluzii
evidenţiază nevoia de a examina
întreg spectrul de utilizare a energiei
în contextul protecţiei mediului şi al
conservării. Însă, eu văd problema
acceptabilităţii ca fiind mai amplă
decât problemele de mediu, deoarece
depinde şi de securitatea, fiabilitatea
şi preţul accesibil al energiei. Toate
acestea contribuie la securitatea
energetică, care întăreşte responsa-
bilitatea – o legătură evidenţiată şi de
tragedia recentă din Golful Mexic şi
consecinţele acesteia.
Industria petrolieră are un nivel de
siguranţă mai bun decât arată imagi-
nea care i s-a creat în ultimele luni şi
astăzi este mai capabilă, tehnologia
de care dispune este mai sofisticată,
iar lanţul de aprovizionare cu petrol
este mai robust decât a fost vreodată
în istoria industriei. Dar ar fi contrar
logicii şi experienţei să pretindem că
iulie 2011  11
 MESAGERUL ENERGETIC
un astfel de eveniment nu se mai poa-
te întâmpla. De aceea, trebuie să înţe-
legem cum se pot preveni aceste inci-
dente, şi cum se pot limita consecin-
ţele lor grave pe plan ecologic, eco-
nomic şi social. Trebuie să analizăm
mai atent posibilele efecte ale unor
catastrofe de acest gen – precum
incidentul din Golf – care erau altă-
dată de neimaginat. Alte sectoare –
precum aviaţia comercială, explora-
rea spaţiului, energia nucleară,
industria chimică şi farmaceutică –
s-au confruntat cu catastrofe simila-
re şi le-au depăşit devenind mai
puternice şi mai capabile, învăţând
din aceste greşeli.
Acest incident ne reaminteşte de
unele adevăruri fundamentale:
•operăm într-o industrie cu riscuri
inerente şi de aceea producătorii de
petrol îşi asumă o mare responsa-
bilitate;
•sectorul nostru este unul foarte
pretenţios din punct de vedere
tehnic şi necesită un grad mare de
colaborare între o gamă extinsă de
instituţii şi domenii;
•excelenţa operaţională, care in-
clude menţinerea standardelor de
sănătate, siguranţă şi mediu, este
esenţială, nu doar pentru eficienţă
şi productivitate, ci şi pentru
acceptarea publică.
Tragedii precum cea menţionată
subliniază nevoia ca factorii de
decizie să stabilească priorităţi clare
şi să se asigure că goana după
profitabilitate nu subminează puter-
nica cultură de excelenţă ope-
raţională, protecţie a mediului şi
siguranţă. Aşa cum ar fi iresponsabil
să abordăm problemele de secu-
ritate energetică fără să evaluăm
posibilele riscuri de securitate sau
impactul de mediu, trebuie să eva-
luăm viabilitatea şi beneficiile mă-
surilor de protecţei a mediului prin
prisma creşterii cererii de energie la
nivel global. Găsirea echilibrului
dintre acces şi acceptabilitate este în
centrul atenţiei la Saudi Aramco.
Referitor la îmbunătăţirea accesului la
energie, rezervele noastre de petrol
de circa 260 mld. barili reprezintă
circa 1/5 din rezervele certe la nivel
mondial, şi la nivelul actual de
producţie, vor ajunge pentru încă 80
de ani. Dar estimăm că aceste
rezerve vor creşte în timp cu încă
12  iulie 2011
40%, în timp ce lucrăm şi la creşterea
nivelului de recuperare din exploa-
tările noastre până la 70%, adică de
două ori media mondială.
Referitor la gaze, rezervele noastre
certe actuale de 7,8 trilioane m3 sunt
pe locul 5 în lume, aflându-se în
creştere. Într-adevăr, în ultimii cinci
ani am adăugat peste 1,27 trilioane
m3 de gaze la baza noastră de rezer-
ve, în timp ce producţia noastră de
gaze creşte. Mai mult, viitoarele
noastre programe de explorare vizea-
ză extinderea acestor rezerve prin
exploatări marine de adâncime, gaze
de şist, gaze sulfuroase, şi depozite
impermeabile de gaze, pe lângă ex-
ploatările convenţionale. Toate aceste
eforturi ne permit să continuăm să
oferim energie petrolieră vitală lumii
pentru următoarele generaţii.
Referitor la furnizarea de petrol pe
piaţă în prezent şi conform politicii
Regatului, menţinem o capacitate
mare de producţie în surplus, cu cos-
turi considerabile pentru noi. Acest
surplus de capacitate, care în prezent
este de circa 4 mil barili/zi, a contri-
buit la asigurarea stabilităţii pieţei, în
cazul evenimentelor neprevăzute,
precum dezastrele naturale sau con-
flictele umane. Mai mult, facem inves-
tiţii substanţiale în extinderea capa-
cităţii de rafinare şi integrăm uzine
petrochimice de clasă mondială cu
unele din rafinăriile noastre principale.
Saudi aramco este implicată masiv
în rezolvarea problemelor de accep-
tabilitate, inclusiv protecţia mediului.
În acest sens, am crescut constant
investiţiile noastre de mediu, iar
capitalul de finanţare pentru Planul
nostru de Mediu a ajuns astăzi la circa
cinci miliarde de dolari. În cadrul
acestui plan, ne concentrăm pe
producerea de combustibili mai
nepoluanţi în rafinăriile noastre şi pe
îmbunătăţirea protecţiei solului,
aerului şi apei – pe lângă cercetarea
noastră dedicată combustibililor
nepoluanţi şi motoarelor avansate,
reinjectarea puţurilor şi recuperarea
gazelor arse la sondă. De asemenea,
dedicăm sute de milioane de dolari
unui proiect demonstrativ de
recuperare a petrolului utilizând CO2,
ceea ce asigură creşterea producţiei
de petrol prin injectarea în depozit a
CO2 care ar fi fost emis în atmosferă.
Astfel, tehnologia protejează mediul
prin captarea carbonului, dar creşte şi
accesul la energie prin îmbunătăţirea
nivelului de recuperare a petrolului.
Acestea sunt soluţiile cu multiple
beneficii pe care dorim să le găsim,
care vor permite industriei noastre să
ofere energie generaţiilor viitoare, în
mod fiabil şi responsabil. De ase-
menea, în prim-planul obiectivelor
noastre corporatiste se află excelenţa
operaţională şi, deşi suntem foarte
mândri de gradul nostru de siguranţă,
suntem hotărâţi să facem din Saudi
Aramco liderul global în siguranţa
industrială.
Acest angajament de lungă durată
pentru performanţă, combinat cu
investiţiile noastre masive în
infrastructură, tehnologie şi capaci-
tatea de producţie suplimentară,
contribuie la rezolvarea problemelor
de acceptabilitate în cadrul unei
abordării integrale pe care am
menţionat-o mai sus – care include
stabilitatea pieţelor globale de petrol
şi problemele legate de percepţia
securităţii energetice.
În concluzie, cea mai bună metodă de
a obţine un echilibru durabil între
accesibilitate şi acceptabilitate este de
a ne angaja într-un dialog corect şi
constructiv cu toate părţile implicate.
Numai conlucrând putem înţelege
mai bine problemele complexe cu
care ne confruntăm: trasarea căilor
alternative de producere a energiei
pentru viitor; evaluarea potenţialului
real al acestor alternative pe termen
lung; analizarea simultană a impe-
rativelor economice şi de mediu; şi
în cele din urmă, recunoaşterea
diferitelor interese aflate în joc în
ţările dezvoltate şi cele în curs de
dezvoltare.
consiliul mondial al Energiei are
un rol esenţial în extinderea
acestui dialog şi felicit eforturile
continue depuse de acesta pentru
aducerea problemelor energetice
în prim-planul discuţiilor publice
la nivel mondial.
În final, fiecare trebuie să acţio-
năm hotărât pe termen scurt,
având în vedere şi implicaţiile pe
termen lung ale acestor acţiuni şi
să facem toate eforturile pentru a
realiza un echilibru optim între
acces şi acceptare, cu cele mai
bune rezultate pentru cel mai
mare număr de oameni. n

comerţul cu energie – menţinerea pieţelor deschise în
economia mondială de astăzi*)
 Pascal Lamy, Director General al Organizaţiei Mondiale a Comerţului
Când m-am adresat celui de-al 20-
lea Congres Mondial al Energiei de
la Roma din 2007, principalul meu
mesaj către participanţi a fost că
reglementările mai previzibile şi
mai transparente în domeniul ener-
getic ar aduce beneficii şi naţiunilor
producătoare şi celor utilizatoare de
energie. Astăzi aş vrea să continui
acest mesaj, punându-l în contextul
raportului recent elaborat de
Grupul de Acţiune al CME dedicat
Reglementărilor Comerciale şi de
Investiţii pentru Energie.
Am citit raportul cu mare interes şi
salut suportul pe care acesta îl arată
pentru SCM - Sistemul Comercial
Multilateral pe parcursul său. Dar
am văzut, de asemenea şi speranţa
că Sistemul Comercial va putea face
mai multe pentru sectorul energetic.
Mulţumesc Grupului de Acţiune al
CME pentru sublinierea faptului că
comunitatea internaţională nu a
adoptat încă o abordare strategică a
reglementărilor SCM referitoare la
comerţul cu energie.
În timp ce unele părţi din
‘manualul’ OMC sunt relevante
*) Traducere din Highlights of the 21st World Energy Congress, Montreal 2010. Addendum Edition to World
Energy Insight 2010, p 9
MESAGERUL ENERGETIC
pentru energie, acestea rămân
relativ disparate, fără un obiectiv
politic general.
Un manual de reguli Omc mai
puternic ar putea fi benefic
sectorului energetic, deoarece
aşa cum în orice sector unde
este posibil comerţul, sunt po-
sibile şi restricţiile comerciale.
Misiunea OMC este de a combate
aceste restricţii.
Deci care ar putea fi atunci
obiectivul comun?
În primul rând trebuie să recunoaş-
tem că ne confruntăm cu o încren-
gătură complexă de practici res-
trictive ale întreprinderilor de stat:
subvenţii, restricţii de export, res-
tricţii de tranzit, de investiţii, de
schimbare a furnizorilor de energie
şi altele. Ghidul OMC abordează
unele din aceste probleme, uneori
intenţionat, dar alteori doar implicit.
CME a definit obiectivele ca fiind „cei
trei A”: Accesibilitate, Disponibilitate
şi Acceptabilitate a surselor energe-
tice. Un alt mod de a denumi aceste
probleme este „securitatea ener-
getică pe termen lung”.
Oare cum ar arăta regulamen-
tele comerciale dacă securitatea
energetică pe termen lung ar
deveni principiul de bază al
acestora?
Cuvintele „pe termen lung” îmi
sugerează faptul că obiectivele
sociale şi de mediu trebuie să fie în
centrul acestor regulamente. Astăzi,
2 miliarde de oameni nu au acces la
energia comercială, iar 1 miliard au
doar acces la furnizare intermitentă
sau periodică.În mod clar, cei săraci
trebuie să capete acces la energie.
Aceasta se va întâmpla atunci când
nivelul de sărăcie va scădea, deci o
parte din soluţie o reprezintă
creşterea economică. Dar alt factor
este şi ieftinirea energiei, care
îmbunătăţeşte accesul, la nivel
internaţional, pentru mai mulţi
furnizori de energie.
De asemenea, problema energetică
nu poate fi astăzi despărţită de cea
climatică cu care se confruntă
planeta. Trebuie să acceptăm faptul
că lumea va avea nevoie de mai
multă energie, conştienţi că modelul
actual de utilizare a energiei
dăunează planetei. Răspunsul nu
poate fi decât îmbunătăţirea efici-
enţei, sursele regenerabile şi schim-
barea modului de viaţă. Securitatea
energetică implică şi că furnizarea
de energie trebuie să fie mai fle-
xibilă, pentru a se extinde şi ajunge
mai uşor de la ţări cu surplus la ţări
unde este cerere crescută (la fel ca
orice resursă naturală). Ştim cu toţii
că sursele tradiţionale de energie
sunt foarte concentrate pe zone
geografice. Un element de bază al
securităţii energetice ar fi predicti-
bilitatea furnizării de energie, sen-
timentul că există destule resurse şi
că furnizarea nu se poate întrerupe
oricând.
iulie 2011  13
 MESAGERUL ENERGETIC
Acest lucru trebuie obţinut desigur,
păstrând un echilibru între interesele
ţărilor exportatoare şi ale celor
importatoare. Un ghid OMC mai
sofisticat ar putea să ne ducă mai
aproape de aceste obiective. Însă,
politica energetică trebuie inclusă
în contextul multor altor politici
aferente, din zonele sociale şi de
mediu. De exemplu, nu regula-
mentul comerţului internaţional va
decide „cum” se distribuie energia
în cadrul unei ţări, sau proprietatea
resurselor naturale. Nu regulamen-
tul OMC va asigura implementarea
normelor de protecţie a mediului.
Va fi în continuare nevoie de
politici aferente.
runda Doha de negocieri comerci-
ale, care a fost suţinută de către
Grupul dvs. de lucru, ar putea fi
considerată o primă etapă către
crearea unei abordări specifice
sectorului energetic şi către
îmbunătăţirea securităţii energe-
tice. Ar trebui să construim pe
principiile existente, cum ar fi cel al
nediscriminării, care este nucleul
întregului sistem OMC.
Dacă se realizează cu succes,
aceasta ar putea permite o abor-
dare mai cuprinzătoare, care să
includă şi noile probleme precum
politica de competitivitate. Odată
cu schimbarea alcătuirii OMC şi cu
noi ţări exportatoare de energie,
precum Rusia şi Algeria care îşi
negociază includerea, creşte
atenţia pentru sectorul energetic.
runda Doha
•va reduce tarifele la mai mulţi
combustibili regenerabili (precum
etanolul şi biodieselul) şi la echip-
amentul folosit la producţia şi la
distribuţia de energie;
•va îmbunătăţi disciplina acţiunilor
de subvenţie ale OMC,
•va îmbunătăţi regulile de tranzit în
cadrul capitolului privind Facilitarea
Comerţului;
•va deschide servicii energetice în
domenii precum forare, construcţii,
testare tehnică, construcţie de
conducte şi distribuţie şi
14  iulie 2011
•va accelera deschiderea comercială
pentru tehnologiile ecologice şi de
eficienţă energetică.
Acestea din urmă, aşa cum am
afirmat deseori, reprezintă cea mai
la îndemână opţiune.
Astăzi, valoarea globală a industriei
bunurilor şi serviciilor ecologice
este estimată la 800 mld USD,
comparabilă cu industria aeronau-
tică sau cea farmaceutică.
Panourile solare, celulele cu
combustibil şi serviciile de
consultanţă de mediu sunt doar
câteva exemple de ce aduce Omc
la masa negocierilor. Barierele în
calea comerţului cu aceste
tehnologii afectează planeta.
Prin pieţe mai deschise, compe-
titivitate crescută şi răspân-
direa tehnologiilor nepoluante,
runda Doha poate contribui la
stabilizarea comerţului interna-
ţional în domeniul energetic.
Cu toate acestea, Runda Doha nu
va oferi un răspuns pentru proble-
me ca taxele de export. Mai mult,
numeroasele politici comerciale
care se vehiculează în sfera clima-
tului ar putea necesita modificări în
viitor. Mă refer aici la măsurile
transfrontieră pe care unele ţări le
aplică pentru gestionarea emisiilor
de carbon, sau la dezavantajele
competiţionale rezultate din limitele
de carbon impuse companiilor pro-
ducătoare.
De asemenea, modul de alocare al
certificatelor de emisii pe piaţă ar
trebui analizat mai atent.
runda Doha este doar începutul
pentru ceea ce trebuie făcut la
nivelul comunităţii internaţionale.
Acum trebuie să vă atrag atenţia
asupra Raportului comercial mondial
din anul acesta al OMC, care a fost
dedicat resurselor naturale.
Recomand cu căldură ca Congresul
să analizeze acest raport, deoarece
este foarte relevant pentru energie.
De asemenea, vă rog să observaţi
cum criza petrolului din anii ‘70 ridi-
case deja problema restricţiilor de
export în sectorul energetic în cadrul
rundei tokio de negocieri. Dar
aceasta fără succes.
Mai târziu, Declaraţia de la Punta del
Este, care a lansat runda de la
Uruguay, a iniţiat negocierile referi-
toare la Produse bazate pe resurse
naturale, ducând la discuţii contro-
versate şi fără rezultat pe tema
energiei.
Să ne amintim că în cadrul OMC, nici
Secretariatul, nici Directorul General
nu pot mandata negocieri, nici măcar
nu pot propune iniţierea acestora.
Prerogativul acesta îl au membrii
OMC, care trebuie să ajungă la
consensul necesar pentru a pune în
mişcare negocierile.
Revenind la temele Congresului
dvs. observ că la cei trei a aţi mai
adăugat unul, care înseamnă
responsabilitatea politică în
domeniul energetic. Plasând
comerţul internaţional sub această
coordonată, mesajul dvs. devine
clar şi răspicat. Un cadru comercial
global pentru energie ar aduce
responsabilitate într-un domeniu în
care pentru multe probleme nu îşi
asumă nimeni responsabilitatea.
Aşa cum a formulat Grupul de
acţiune: ”economia globală nece-
sită eforturi concertate pentru a ne
asigura că pieţele rămân deschise
la bunurile, serviciile, investiţiile şi
migrarea personalului din sectorul
energetic.” Un alt aspect de bază
care v-ar putea permite să
convingeţi OMC să se dedice mai
puternic problemelor energetice ar
fi asigurarea membrilor OMC că,
făcând acest lucru, nu ar ceda
suveranitatea, ci, că dimpotrivă, ar
decide în mod suveran să creeze un
sistem internaţional mai fiabil
pentru comerţul energetic.
reglementarea mai clară a
acestui domeniu complex s-ar
putea dovedi una din cele mai
bune decizii de conducere luată
vreodată.n

integrarea în reţea a energiei eoliene*)
Energia eoliană va avea un rol
important pe viitor, la nivel global, în
domeniul producţiei de energie
electrică, în era post-petrol. Această
energie fluctuantă va schimba
semnificativ metodele de operare
pentru sistemele de transport şi de
distribuţie.
De aceea Grupul de Lucru CIGRE
C6.08 a luat în studiu „Integrarea în
reţea a energiei electrice din surse
eoliene” pentru sistemele existente
de transport al energiei electrice.
Experţi din Belgia, Canada, Finlanda,
Franţa, Germania, Irlanda, Italia,
Japonia, Olanda, U.K. şi SUA au
conlucrat şi au găsit soluţii pentru
aceste probleme în ţările lor şi au
elaborat un raport tehnic. Acest
raport se concentrează pe următoa-
rele teme:
•controlul circulaţiei de putere şi ma-
nagementul congestiilor din cadrul
reţelelor
•controlul frecvenţei
•stabilitatea reţelei
•puterea reactivă şi controlul tensiunii
•influenţa asupra producţiei conven-
ţionale de energie electrică
•strategiile de reglementare şi sus-
ţinere.
Privind problemele legate de
circulaţia de putere şi de con-
trolul acestei circulaţii sunt
analizate problemele determinate
de fluctuaţiile mari şi neprevăzute
determinate de energia eolienă
care pot cauza circulaţii în buclă în
cadrul reţelei de transport. Atunci
când o variaţie mare de putere tre-
buie echilibrată de alte surse, aceste
surse nu sunt neapărat localizate
lângă parcul eolian. În cazul flu-
xurilor pe trasee de transport para-
lele, sensurile de circulaţie pot fi in-
versate, făcând foarte dificilă opera-
rea fiabilă a liniilor de transport.
Pentru a avea un anumit nivel de
control asupra sistemului electric,
unii operatori de sistem instalează
echipamente de control al fluxului
de putere în sistemul de transport.
*) Traducere din revista Electra nr. 254 febr. 2011, pag.63
MESAGERUL ENERGETIC
În prezent nu există legislaţie clară
care să trateze rambursarea costu-
rilor aferente acestui aspect. Solu-
ţia preferată la această problemă
este de a construi sisteme supli-
mentare de transport de înaltă
tensiune, dar acesta este un proces
foarte dificil şi de durată.
congestiile din reţea deter-
minate de energia eoliană sunt
analizate din punct de vedere al
pieţii, utilizând metode de gestiune
a congestiilor intra-zonale şi trans-
frontiere, precum şi din punct de
vedere tehnic, utilizând echipa-
mente FACTS. De asemenea, sunt
luate în considerare şi aspecte sta-
tistice ale fluxurilor determinate de
energia eoliană. Se arată că pu-
terea eoliană instalată în anumite
zone ale reţelei atinge deja valori
care cauzează probleme la contro-
lul reţelei şi gestiunea operării reţe-
lei în perioade de vând puternic,
cauzate de mari fluctuaţii de ener-
gie. Este necesară contribuţia ac-
tivă a parcurilor eoliene în gestio-
narea operaţională a reţelei.
Contribuţia în creştere a energiei
eoliene necesită soluţii avansate şi
noi caracteristici tehnice pentru
centralele eoliene care să cores-
pundă cerinţelor centralelor tradi-
ţionale, pentru a menţine nivelul
actual de calitate al energiei electri-
ce şi de securitate energetică.
Astăzi putem deja prevedea cum
aceste cerinţe trebuie aplicate prin
măsuri tehnice şi normative.
Parcurile eoliene mari vor fi deci
controlate în mod centralizat pen-
tru a se putea coordona şi ajusta
operarea unui număr mare de
instalaţii individuale.
Pentru domeniul controlului
frecvenţei, se prezintă caracteris-
ticile individuale de reglaj primar,
secundar şi terţiar în diferite ţări.
Efectul energiei eoliene asupra
răspunsului inerţial este analizat pe
baza experienţei din insula Irlandei,
unde ponderea energiei provenite
din parcurile eoliene este deja mare
comparativ cu sarcina totală.
Posibilităţile de producere a ener-
giei pentru reglaj primar din
centralele eoliene sunt prezentate
împreună cu investigaţiile referitoa-
re la influenţa energiei eoliene asu-
pra reglajului secundar în sistemul
hidroelectric canadian Manitoba,
sistemul Irlandei şi în Japonia.
De asemenea, se prezintă influenţa
energiei eoliene asupra necesa-
rului de rezervă. Se descrie o
metodologie de evaluare a impac-
tului energiei eoliene asupra cerinţe-
lor de rezervă terţiară. Nevoia su-
plimentară de rezervă terţiară este
de obicei estimată prin comparaţia
cu abaterile de prognoză a sarcinii şi
aşa-zisa ‘sarcină netă’ care este
egală cu sarcina totală minus pro-
ducţia de energie eoliană.
Se dau exemple pentru sistemul
Minnesota, sistemul din Anglia
sistemele Spaniol, German şi din
Ţările nordice. Ca rezultat, se arată
că impactul energiei eoliene asupra
rezervei terţiare şi al marjelor nu
poate fi neglijat, deoarece pentru
energia eoliană trebuie gestionate
fluctuaţii semnificative de la o oră la
alta şi abateri de prognoză.
Cantitatea necesară de rezervă
suplimentară trebuie evaluată de la
caz la caz, utilizând datele statistice
specifice fiecărei ţări. Rezultatele
acestor studii depind de ţara
analizată, datorită setului de
parametri specifici luaţi în calcul.
Pentru Stabilitatea tensiunii pe
termen lung, se prezintă rezul-
tatele unei simulări din sistemul de
transport al energiei electrice din
Australia de Sud. Se arătă că atunci
când se înlocuiesc generatoare
mari sincrone conectate la nivelul
de transport prin generatoare mici
integrate în sistemul de sub-
transport, chiar în cel de distribuţie,
sau aflate departe de centrul de
sarcină, nivelul rezervei de putere
reactivă din reţea este considerabil
redus.
iulie 2011  15
 MESAGERUL ENERGETIC
Pentru această situaţie, studiul
arată faptul că contribuţia la
puterea reactivă a parcurilor
eoliene este foarte dependentă de
tehnologia utilizată, punctul de
conexiune şi nivelul tensiunii,
precum şi de suportul suplimentar
de putere reactivă (SVC,
STATCOM) şi că rezerva de putere
reactivă din reţea este redusă prin
înlocuirea din ce în ce mai amplă a
centralelor convenţionale cu
generatoare eoliene, şi că există o
scădere constantă a limitei de
stabilitate a tensiunii pe termen
lung, rezultând o reducere a
transferului maxim de-a lungul
liniilor interconectate.
Pentru a contracara reducerea re-
zervei de putere reactivă cauzată
de energia eoliană, se pot lua mai
multe măsuri, precum includerea
de surse suplimentare de putere
reactivă, precum bateriile de
condensatoare, SVC-uri, STATCOM-
uri, condensatoare sincrone etc.;
sau creşterea numărului de unităţi
cu funcţionare permanentă pentru
centralele convenţionale sau
parcurile eoliene mari cu control
dinamic al puterii reactive în
sistemul de transport.
Pentru Stabilitatea tensiunii pe
termen scurt, s-au efectuat
simulări în reţeaua Australiană. S-a
constatat o tendinţă către limite
mai mici de import odată cu creş-
terea producţiei de energie eoliană
în Australia de Sud, deşi limita de
stabilitate a tensiunii pe termen
scurt rămâne întotdeauna
superioară limitei pe termen lung.
Se poate concluziona astfel că
stabilitatea tensiunii pe termen
scurt nu este la fel de critică
precum cea pe termen lung.
Rezultatele subliniază în special
importanţa toleranţei la tensiuni
reduse (low voltage ride-through
capability) a tuturor parcurilor
eoliene în cazul tuturor variaţiilor
de tensiune posibile, dacă sistemul
este operat aproape de limitele de
stabilitate a tensiunii. toleranţa la
tensiuni reduse a fost acum recu-
noscută drept o cerinţă importantă
în majoritatea reglementărilor de
reţea de pe glob.
16  iulie 2011
Pentru Operatorul de Reţea
Naţional Australian a fost simulat
efectul energiei eoliene asupra
stabilităţii tranzitorii şi a tole-
ranţei la tensiuni reduse pentru
diferite tipuri de generatoare
eoliene. S-au luat în considerare
diferite tipuri de generatoare eolie-
ne, precum generatorul asincron
cuplat direct la reţea, generatorul
asincron cu dublă alimentare,
generatorul sincron conectat la
reţea prin convertor de frecvenţă,
generatorul sincron conectat direct
şi cutie de viteze controlată hidro-
dinamic. Se arată diferitele
influenţe ale acestor tipuri de
generatoare şi se propun metode
de creştere a stabilităţii tranzitorii.
Referitor la controlul puterii
reactive şi la capabilitatea de
control al tensiunii, se prezintă
cerinţele din codurile de reţea
pentru centralele eoliene din
Irlanda şi Anglia.
influenţa energiei eoliene
asupra centralelor electrice
convenţionale este descrisă într-
un studiu de caz al sistemului din
Belgia. În special se prezintă
reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră care poate fi obţinută
prin utilizarea sistemelor de
conversie a energiei eoliene.
Gestionarea abaterilor de prog-
noză a vântului este investigată
pentru sistemele din Irlanda şi
Germania. Se analizează
investiţiile necesare în centra-
lele electrice convenţionale.
Nivelul aşa-zisului credit de
capacitate atribuit energiei eoliene
este prezentată pentru sistemele
Franţei şi Germaniei. Ca rezultat,
se poate afirma că creditul de
capacitate depinde în mare parte
de condiţiile climatice şi geografice
specifice regiunii sau ţării respec-
tive. De asemenea, se poate afirma
că creditul de capacitate va scădea
odată cu creşterea nivelului de
penetrare a energiei eoliene. Pe
baza măsurătorilor din Germania
se poate vedea că pentru întreaga
Germanie, efectiv nu există vânt
timp de doar 10% din an.
Acesta este motivul pentru care s-a
acordat Germaniei un credit de
capacitate de doar 5%. Se pare că
în Franţa energie eoliană prezintă o
disponibilitate mult mai bună;
totuşi creditul de capacitate scade
odată cu creşterea capacităţii
instalate a centralelor eoliene.
În ultima parte, se prezintă diferi-
tele scheme normative de spri-
jin din cadrul diverselor siste-
me şi ţări destinate producţiei
energetice eoliene.
Pentru aceasta, a fost pregătit un
Chestionar, care a fost trimis mai
multor operatori de sistem şi
experţi, pentru a colecta informaţii
despre probleme tehnice şi norma-
tive legate de producţia eoliană.
S-a primit răspuns din: Australia,
Canada, Danemarca, Franţa,
Germania, Irlanda, Italia, Noua
Zeelandă, Spania şi SUA.
Rezultatele sunt prezentate printr-
o concluzie detaliată care descrie
toate măsurile naţionale specifice.
concluzii
Mai multe ţări au atins deja sau
plănuiesc atingerea nivelului la
care 10-20% din cerere este
acoperită de energia eoliană. Acest
raport a identificat unele dintre
provocările şi soluţiile pentru
atingerea acestui nivel de pătrun-
dere. Este nevoie de continuarea
investigaţiilor pentru a identifica
provocările şi soluţiile tehnice
pentru obţinerea unui nivel de
pătrundere de 20-30% şi pentru
studierea simultaneităţii disponi-
bilităţii eoliene pe zone şi regiuni
transfrontiere mai mari.
Se recunoaşte de asemenea că nu
va fi suficientă doar analiza ener-
giei eoliene, ci şi a energiei solare,
biomasei şi unităţilor integrate de
cogenerare (CHP).
Împreună cu posibilităţile vii-
toare de gestiune a cererii,
incluse într-o reţea inteligentă
şi prin identificarea posibili-
tăţilor fezabile de stocare,
precum şi a capacităţii nece-
sare de stocare, acestea ar
putea duce la o integrare
compatibilă pentru energia
regenerabilă, cu niveluri de
pătrundere foarte ridicate.n

interconectarea: beneficii şi provocări
 Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, consilier CNR-CME
introducere
Interconectarea prezintă avantaje impor-
tante care au fost recunoscute încă de la
începutul sistemelor electroenergetice.
Creşterea fiabilităţii în alimentarea cu
energie electrică a utilizatorilor şi econo-
mia de capital prin reducerea puterii total
instalate în sistem sunt unele dintre prin-
cipalele avantaje la funcţionarea unui sis-
tem interconectat. În principal, pot fi rea-
lizate următoarele tipuri de interconexiuni:
•în interiorul sistemelor integrate de
energie, utilizând legături prin linii
aeriene, subterane sau submarine;
•pentru transportul unor puteri mari pe
distanţe mari;
•alimentarea cu energie electrică a unor
zone izolate cu resurse energetice loca-
le insuficiente;
•legături între zone insulare, cu sau fără
sisteme electroenergetice proprii;
•integrarea unor zone mari de produce-
re a energiei din surse regenerabile sau
a zonelor definite ca reţele inteligente.
Soluţii de interconexiune
interconexiuni de puteri mari, la
distanţă mare
Transportul unor puteri mari, la distanţe
mari de sursele de producere trebuie
analizat şi din punct de vedere eco-
nomic. Costurile ridicate şi imprevizibile
ale materiilor prime şi a combustibililor
determină ca analizele economice în
domeniul energiei, care trebuie să fie
făcute pe intervale mari de timp, să fie
deosebit de importante pentru a jus-
tifica viabilitatea proiectelor. Totuşi se
poate constata faptul că efectul de scală
are un rol important în justificarea
economică a investiţiilor.
Astfel, în figura 1, pentru un caz spe-
cific, este prezentat costul specific Cs
(milioane €/kWh) al transportului de
energie electrică, care include atât
costurile de investiţie cât şi costul
pierderilor, funcţie de lungimea L a
liniilor.
Datorită aspectelor specifice, nu se
constată acelaşi efect de scală în cazul
cablurilor subterane sau submarine.
MESAGERUL ENERGETIC
Fig.1 - Variaţia costurilor specifice cu
lungimea liniilor
Lungimea mare a liniilor de transport a
indicat ca economică soluţia utilizării
tensiunii continui, astfel că au fost
realizate importante lucrări inginereşti
pentru transportul energiei electrice la
distanţe mari. În acest sens, recordul
mondial îl deţine linia de tensiune
continuă ±800 kV din China, recent
dată în funcţiune, care asigură trans-
portul a peste 7000 MW la peste 2000
km. Linia asigură transferul de energie
din surse ieftine hidro în zone indus-
triale cu necesar important de energie.
De asemenea, un record mondial îl
deţine legătura NorNed dintre Norvedia
şi Olanda prin cablu submarin la
tensiunea de ±450 kV, transportând la
580 km o putere de circa 700 MW.
Legătura SaPEi dintre Sardinia şi Italia
prin cablu submarin, aflată în faza de
punere în funcţiune, atinge o adâncime
de 1600 m (record mondial) şi asigură
transferul a 1000 MW la o tensiune de
±500 kV pe o distanţă de 435 km.
alimentarea unor insule
Atunci când necesarul de energie elec-
trică a insulei este redus sau mediu,
utilizarea de conducte de petrol sau gaz
pentru acoperirea necesarului de energie
este neeconomică şi, în mod obişnuit,
energia electrică este produsă local pe
baza de combustibil importat. Transpor-
tul energiei electrice din partea con-
tinentală, ca alternativă la producerea
locală, este o soluţie luată în considerare,
chiar şi în cazurile în care preţurile pentru
petrol sau gaze sunt relativ coborâte.
Ca exemplu, în figura 2 sunt prezentate
comparativ costurile specifice ale ener-
giei electrice produse în centrale
iulie 2011  17
 MESAGERUL ENERGETIC
electrice clasice (1), în centrale electrice cu
ciclu mixt (2) şi a energiei electrice trans-
ferate prin cablu submarin (3), în funcţie
de distanţa dintre insulă şi continent.
Fig. 2 - Costul specific al energiei
electrice (c€/kWh) în funcţie de
distanţa dintre continent şi insulă,
pentru puteri transportate de 200∙-∙500
MW.
alimentarea unor zone izolate de
consum
În unele regiuni în curs de dezvoltare,
energia electrică utilizată, pe cap de
locuitor, este foarte redusă, iar accesul
populaţiei la energie electrică este foarte
limitat. Este posibil ca în aceste regiuni
să existe zone de consum mai impor-
tante, dar dispersate pe spaţii mari, cu
Partenerul ideal pentru un necesar iniţial de câţiva MW şi cu
Dumneavoastră! perspective diferite de dezvoltare. În
aceste cazuri, în mod normal sunt utili-
www.saem.ro
zate grupuri Diesel alimentate cu petrol
adus de la mare distanţă. Realizarea unei
singure surse de energie electrică ce
urmează să alimenteze diferitele centre
de consum poate asigura o soluţie
competitivă, în funcţie de sursele de
energie, dimensiunile sistemului interco-
nectat şi distanţele faţă de zonele ali-
mentate. Pentru sarcini iniţiale reduse
de 5∙-∙10 MW şi linii de transport de
250∙-∙400 km soluţia de interconectare
este, în mod obişnuit, mai convenabilă
decât producerea locală de energie
electrică utilizând grupuri Diesel, chiar
la preţuri rezonabile ale petrolului.
Beneficii şi provocări ale inter-
conexiunilor
Principalele elemente care intervin în
analiza unor interconexiuni şi care
trebuie să fie analizate în profunzime
sunt:
-liniile aeriene de transport;
-cablurile subterane sau submarine;
-staţiile electrice de tensiune alternativă;
18  iulie 2011
-conversia liniilor de tensiune alternativă
la linii de tensiune continuă;
-convertoare tensiune alternativă/
tensiune continuă;
-staţii spate în spate (back to back);
-electronica de putere (FACTS);
-stocarea energiei;
-protecţia sistemului;
-dispecerizarea sistemului;
-informatizarea şi comunicaţiile;
-reţele inteligente (smart grids).
În etapa actuală o atenţie deosebită se
acordă dotării sistemelor electroener-
getice cu elemente de inteligenţă arti-
ficială, realizând aşa numitele reţele
inteligente, asigurând managmentul
producţiei, a transportului şi a distribu-
ţiei energiei electrice, pe baza unor
sisteme performante de măsurare şi
comunicaţie. Se poate asigura, în acest
fel, un control, în timp real, a circulaţiei
de putere şi informarea transparentă a
tuturor operatorilor pentru a determina
optimizarea valorii bunurilor şi o func-
ţionare economică şi fiabilă, cu controlul
inteligent al costurilor şi beneficiilor pe
toate treptele procesului. Conceptul de
reţea inteligentă include atât echipa-
mentele cât şi elementele de infomati-
zare şi comunicaţii. De asemenea,
include utilizarea inteligentă a coridoa-
relor actuale de transport al energiei
electrice, de exemplu prin conversia
actualelor linii de tensiune alternativă în
linii de tensiune continuă (fig. 3).
Linie existentă Linie transformată la tensiune continuă cu
reutilizare conductoare şi stâlp
Doppia Terna 220 kV Linie bipolară ± 180 kV Linie bipolară ± 500 kV
Conductor 1*31,5 mm Conductor 3*31,5 mm Conductor 3*31,5 mm
Stot= 520 mm2 Stot= 1560 mm2 Stot= 1560 mm2
J = 1 A/mm2 J = 1 A/mm2 J = 1 A/mm2
P =350 MW P = 550 MW P = 1560 MW
cosφ=0,9
Fig. 3 - Posibila transformare a unei
linii italiene de 220 kV tensiune
alternativă în linii de înaltă tensiune
continuă.
Tehnologia actuală pentru transportul
energiei electrice, utilizând tensiune

alternativă sau tensiune continuă,
nu prezintă limite practice sau
tehnice pentru a asigura realizarea
interconexiunilor. Principalele bari-
ere care pot să apară sunt de na-
tură politică, financiară şi de regle-
mentări. În multe dintre cazuri, în
special în ţările din vestul Europei,
poate să apară o puternică opoziţie
locală.
Principalele beneficii ale interconec-
tării în Europa sunt:
•legăturile dintre diferitele ţări pot
ajuta pentru atingerea unor
obiective globale, regionale sau
naţionale în domeniul energiei;
•dezvoltarea capacităţilor pe liniile
de inteconexiune dintre ţări (sau
zone) permit creşterea flexibilităţii
în controlul sistemelor şi în utili-
zarea unui mix energetic adecvat
la producerea energiei electrice;
•disponibilitatea capacităţilor trans-
frontiere pot oferi posibilitatea de a
utiliza energie ieftină (inclusiv
costurile de mediu) din unităţi
situate în alte zone, ţări sau regiuni
şi să se utilizeze cât mai complet
energia din surse regenerabile.
Pentru Europa prezintă un interes
deosebit utilizarea unui mix adec-
vat de resurse primare având în
vedere faptul că pe continent sunt
utilizate diferite resurse şi diferite
tehnologii care pot să ofere efici-
enţă maximă în condiţii specifice.
De asemenea, sursele regenerabile
de energie sunt disponibile în
special în Nord (eoliene) şi în sud
(solare), fiind posibil şi importul de
energie din surse solare din Africa.
În prezent mai puţin de 10% din
energia produsă în Europa este
comercializată prin transfer trans-
frontier. Aceasta se datorează şi
faptului că fiecare dintre cel 27
state ale Europei au propriile
politici în domeniul energiei. De
asemenea, fiecare ţară are pro-
priile dificultăţi în derularea proiec-
telor de infrastructură. Astfel, s-a
încercat, fără succes timp de 25 de
ani realizarea unei legături între
Spania şi Franţa cu linie electrică
aeriană la tensiune alternativă. În
cele din urmă a fost realizată o
legătură în cablu subteran.
În zonele în care nu există
asemenea bariere este posibilă
MESAGERUL ENERGETIC
implementarea rapidă a proiectelor
majore de infrastructură în dome-
niul energetic. Astfel, în China în
mai puţin de 4 ani de la elaborarea
proiectului a fost pusă în funcţiune
o linie de înaltă tensiune continuă
±800 kV pentru transportul a peste
7000 MW, pe o distanţă de peste
2000 km.
Având în vedere densitatea utiliza-
torilor din Europa, distribuţia sur-
selor de energie şi dificultăţile în
dezvoltarea unor proiecte majore
la nivel european este improbabilă
realizarea unei suprareţele cu
tensiune nominală mai mare de
400 kV tensiune alternativă.
În unele ţări din Europa, politicile în
domeniul energiei s-au concentrat
pe aspecte locale, utilizând diferite
sisteme de taxe naţionale, scheme
de susţinere şi stimulare, astfel
încât o competiţie în domeniul
energiei între ţările din UE este
aproape imposibilă. Problema prin-
cipală constă în armonizarea politi-
cilor naţionale la nivel european.
Proiecte europene de inter-
conexiune
Principalele interconexiuni în zona
Europei sunt indicate în figura 4.
Obiectivele pe termen mediu (2020
-2030) ale UE cuprind două proiecte
importante:
•mediterranean Solar Plan,
lansat în noiembrie 2008, pentru
realizarea a 20 GW în surse rege-
nerabile de energie din care 5 GW
în Europa, asigurând o economie
de energie de circa 20% în jurul
Mediteranei, în anul 2020 în
comparaţie cu un scenariu clasic;
•transgreen lansat în iulie 2010
care îşi propune realizarea unui
coridor Sud-Nord Mediterană pen-
tru o capacitate totală de 5 GW.
Obiectivul pe termen lung (anul
2050) cuprinde proiectul Desertec
prin care până la 15% din necesarul
de putere electrică a Europei să fie
acoperit de surse regenerabile din
zona Orientului Mijlociu şi a Africii de
Nord. Iniţiativa ţărilor nordice, lan-
sată în decembrie 2009, privind rea-
lizarea reţelei de tensiune continuă
în zona Mării Nordului va permite
interconectarea eficientă a parcurilor
eoliene din largul mării şi transferul
energiei spre ţările din zonă.
Fig. 4 - Stadiul actual al inter-
conexiunilor în zona euro-
mediteraniană.
La proiect colaborează Belgia,
Danemarca, Franţa, Germania,
Irlanda, Luxemburg, Olanda,
Suedia şi Maria Britanie. În luna
februarie 2011, Norvegia s-a alătu-
rat la acest proiect. Obiectivul pro-
iectului constă în coordonarea şi
controlul producţiei de energie eo-
liană din largul mării precum şi în-
tărirea reţelei de pe uscat pentru a
se obţine un transfer fiabil şi în si-
guranţă a energiei generate.
O importanţă deosebită în reali-
zarea interconexiunilor în sistemul
european îl vor avea reţelele de
tensiune continuă (fig. 5) pentru
care trebuie dezvoltate noi reguli
de funcţionare şi control. Reali-
zarea unei reţele interregionale de
înaltă tensiune continuă va nece-
sita rezolvarea unor complexe pro-
bleme legate de apariţia scurt-
circuitelor pe linii, transferul unor
puteri ridicate, realizarea întrerup-
toarelor de tensiune continuă, ela-
borarea regulilor de control a circu-
laţiilor de putere, elaborarea în
viitor a convertoarelor tensiune
continuă/tensiune continuă pentru
conectarea sistemelor regionale cu
diferite tensiuni nominale (a se
vedea lucrările grupului de lucru
CIGRE B4.52 „HVDC Grid
Feasibility study“ din 2011).
Fig. 5 - Viitoare reţea de înaltă
tensiune continuă din Europa.
iulie 2011  19
 MESAGERUL ENERGETIC
Dezvoltarea interconexiunilor între sis-
temele regionale din Europa prezintă o
importanţă practică deosebită.
Este necesar însă să fie rezolvate unele
probleme care limitează, în prezent in-
tegrarea sistemelor energetice regio-
nale precum şi utilizarea eficientă a sur-
selor regenerabile de energie:
•actuala structură a sistemului euro-
pean de transport de energie electrică
nu permite transferul a mai multor GW
pe direcţia Sud-Nord;
•întărirea reţelei va trebui să ia în con-
siderare limitarea la minim a construc-
ţiei de noi linii electrice prin conversia
unor linii actuale de tensiune alter-
nativă la tensiune continuă şi înlocui-
rea conductoarelor la liniile existente;
•este necesară cunoaşterea variabili-
tăţii puterii generate de sursele rege-
nerabile şi asigurarea unor capacităţi
de rezervă suficiente pentru echili-
brarea sistemului;
•evaluarea incidentelor care pot să
apară într-o reţea interconectată; în
prezent, incidentul de referinţă în
ENTSO-E/SCR este pierderea bruscă a
unei sarcini de 3 GW; care ar putea fi
efectele unui incident (blackout) în
unele ţări din Sud sau din Nord?
•armonizarea politicilor energetice ale
diferitelor ţări pentru a reflecta
realităţile globale în domeniul energiei.
Nu poate fi o adevărată Uniune
Europeană fără un unic sistem de
transport de energie electrică.
www.tractebel- concluzii
engineering-gdfsuez.com
Realizarea de noi interconexiuni sau în-
tărirea liniilor existente este un proces
complex care trebuie analizat nu numai
ca o problemă bilaterală ci ca o
problemă care are implicaţii pe întreg
continentul.
Adoptarea de tehnologii moderne poate
să limiteze impactul asupra mediului
20  iulie 2011
ambiant. În acest sens, legăturile prin
cablu subteran, conversia liniilor exis-
tente de tensiune alternativă în linii de
tensiune continuă, scheme îmbunătăţite
de control al circulaţiei de puteri etc.
pot asigura un transfer mai mare de
putere, fără a afecta mediul ambiant.
Conceptul de reţea de transport
inteligentă se înscrie între soluţiile
care pot asigura un sistem de transport
eficient, fiabil şi transparent.
Un studiu profund de fezabilitate luând
în considerare toate aspectele proiec-
telor de interconexiune (piaţa de ener-
gie electrică, cadrul de reglementare,
soluţiile tehnologice, mediul ambiant,
aspectele economice) este factorul
esenţial pentru a deschide calea pentru
acceptarea şi finanţarea implementării
proiectului.
La realizarea sistemului european
interconectat trebuie antrenate
toate ţările pentru a se asigura
competitivitatea lor pe piaţa inter-
naţională.
aspectele politice nu trebuie să
aibă preponderenţă asupra reali-
tăţii pe piaţa de energie electrică.
Preocupările pentru mediul ambiant
trebuie să fie globale. Astfel, chiar dacă
Europa îşi realizează angajamentul de
reducere cu 20% a gazelor cu efect de
seră, la nivel global aceasta reprezintă
doar o reducere cu 2%.
Noul angajament de reducere cu
80% până în anul 2050 ar putea fi
dezavantajos pentru unele industrii
din Europa care ar putea avea
preţuri necompetitive sau ar putea
să se mute în alte zone, determi-
nând un fenomen de „scurgere de
carbon“ care va duce la creşterea
emisiilor globale şi la piederea unor
domenii industriale din Europa. n

Din Energetica UE
tranzacţionare cu certificate de emisii: Extinderea
supravegherii pieţei europene de carbon*)
ce este supravegherea pieţei şi
de ce este importantă?
Piaţa europeană de carbon a
crescut semnificativ ca dimensiuni
şi grad de sofisticare în primii şase
ani de funcţionare, dar rămâne o
piaţă relativ tânără.
Scopul Schemei Europene de Tran-
zacţionare cu Certificate de Emisii
(ETS) este de a asigura că redu-
cerile de emisii de gaze cu efect de
seră, necesare în sectoarele par-
ticipante, se fac cu costurile cele
mai reduse. De aceea este impor-
tant să ne asigurăm că piaţa poate
continua să se extindă şi că ne
putem baza pe ea pentru a da
indicaţii clare referitoare la preţul
carbonului. Prin urmare, trebuie să
existe un cadru de supraveghere a
pieţei corespunzător, având scopul
principal de a asigura condiţii
corecte şi eficiente de tranzacţio-
nare pentru toţi participanţii la
piaţă. Acest lucru se obţine prin
cerinţe de transparenţă şi prin
prevenirea şi sancţionarea compor-
tamentelor incorecte, în special
delictul de iniţiat şi de manipulare a
pieţei. Însă, cadrul trebuie să fie
mai larg de atât şi să includă de
asemenea protecţii pentru minimi-
zarea riscului ca piaţa de carbon să
fie utilizată ca mijloc pentru alte
activităţi ilegale, precum frauda
TVA (a se vedea şi răspunsurile la
ultimele două întrebări).
De ce e emis comisia un comu-
nicat referitor la supravegherea
pieţei de carbon?
Articolul 12(1a) din Directiva
2003/87/CE prevede că, până la 31
decembrie 2010, Comisia va exa-
mina dacă piaţa certificatelor de
*) Traducere mEmO/10/697 Bruxelles, 21 decembrie 2010
MESAGERUL ENERGETIC
emisii este suficient protejată
împotriva delictului de iniţiere şi de
manipulare a pieţei. În acest
Comunicat, Comisia oferă o primă
evaluare a acestei situaţii.
care este în concluzia comisiei
în acest moment?
Piaţa europeană a carbonului s-a
dezvoltat bine de la lansarea ETS în
ianuarie 2005. Din perspectiva de
supraveghere a pieţei, se poate
concluziona că o mare parte din
piaţa de carbon se supune deja
normelor de piaţă corespunzătoare
şi anume tranzacţionarea cu
instrumente derivate ale certifi-
catelor de emisii şi alte unităţi care
pot fi folosite pentru conformitate
în cadrul ETS (în prezent, CER şi
ERU), care se încadrează în mare
parte în reglementările pieţelor
financiare. Însă, tranzacţiile spot
cu certificate de emisii nu sunt în
prezent reglementate la nivelul UE,
în timp ce câteva state membre au
decis în mod individual să extindă
regulile aplicabile tranzacţiilor cu
instrumente financiare aferente
certificatelor de emisii în cadrul
pieţelor spot care funcţionează în
jurisdicţia lor. Piaţa spot este
relativ limitată şi reprezenta sub
20-25% din totalul volumului
tranzacţiilor de pe piaţa europeană
de carbon în 2009. Mai multe
detalii referitoare la structura pieţei
de carbon sunt date în Comunicatul
propriu-zis.
care sunt paşii următori?
În anul 2011, Comisia va examina în
detaliu nivelul actual de supra-
veghere a pieţei şi în special
opţiunile disponibile de extindere a
acesteia (inclusiv clasificarea certifi-
catelor drept instrument financiar).
cum vor fi implicate părţile
interesate?
O consultare pe internet a părţilor
interesate va fi efectuată în prima
jumătate a anului 2011. Cei care
cunosc bine piaţa de carbon şi
interacţiunea acesteia cu pieţele
financiare şi de energie sunt
încurajaţi să răspundă la con-
sultare şi să sfătuiască Comisia
asupra celor mai bune metode de
protejare a acestei pieţe împotriva
oricăror practici ilicite.
De asemenea, consultarea publică
în desfăşurare referitoare la eva-
luarea Pieţei în cadrul Directivei
Instrumentelor Financiare (MiFID)
tratează şi ea piaţa de carbon, în
special opţiunea de clasificare a
certificatelor de emisii ca instru-
mente financiare.
Consultarea este deschisă.
Va emite comisia o propunere
legislativă, şi dacă da, când se
prevede aceasta?
Dacă rezultatele analizelor şi
consulaţiilor vor arăta că nivelul de
supraveghere a pieţei va trebui
crescut, Comisia va prezenta o
propunere în acest sens în anul
2011.
Orice propunere legislativă de
introducere a unui cadru de
supraveghere extins pentru piaţa
de carbon trebuie să se bazeze pe
o analiză atentă şi o evaluare a
impactului. Beneficiile măsurilor de
protecţie dedicate integrităţii pieţei
vor fi atent analizate în contextul
posibilelor impacturi negative asu-
pra lichidităţii şi accesului pe piaţa
iulie 2011  21
 MESAGERUL ENERGETIC
de carbon pentru diverşi partici-
panţi (în special micii emiţători,
SME). Comisia va face eforturi
pentru asigurarea unei coerenţe
maxime între legislaţia referitoare
la pieţele de energie şi orice norme
care vor fi create pentru piaţa de
carbon.
ce legătură este între eforturile
depuse pentru supravegherea
pieţei de carbon şi cele pentru
supravegherea pieţelor finan-
ciare şi de energie ?
Având în vedere structura pieţei de
carbon referitoare la produsele
tranzacţionate (derivate), locurile
de tranzacţionare (în multe cazuri
instituţii de tranzacţionare multi-
laterale sau pieţe reglementate în
cadrul normelor pieţelor financiare)
şi participanţi (o mare parte fiind
intermediari financiari), lucrările în
desfăşurare asupra extinderii su-
pravegherii pieţelor financiare vor
creşte direct nivelul de supra-
veghere şi pe piaţa de carbon. Deşi
propunerea Comisiei de formare a
unui cadru integrat şi transparent
pentru pieţele de energie nu se
aplică direct nici unei părţi a pieţei
de carbon, este relevantă în sensul
că se referă la o piaţă cu legături
semnificative cu piaţa de carbon.
Introducerea acesteia ar putea
avea un efect de disciplinare
asupra comportamentului general
de pe piaţă al unor entităţi care
participă şi pe piaţa de energie şi
pe piaţa de carbon.
care sunt opţiunile pentru
extinderea supravegherii pieţei
de carbon în acest moment?
A priori, Comisia a identificat un
număr de opţiuni, ale căror costuri
şi beneficii vor fi analizate printr-un
studiu.
O opţiune este includerea pieţei
europene de carbon în cadrul
legislaţiei pieţelor financiare, adică
înlocuirea tranzacţiilor spot exis-
tente cu tranzacţii „la termen
rapid” care să poată avea loc în
pieţe reglementate.
Opţiunea de definire a unităţilor
conforme ETS drept instrumente
22  iulie 2011
financiare va fi şi ea analizată, pu-
nându-se accentul pe fezabilitatea
şi proporţionalitatea unei astfel de
abordări. Aducerea tranzacţiilor
spot de certificate de emisii – ca
instrumente de sine stătătoare – în
cadrul normelor prevăzute în
Directiva Abuzurilor de Piaţă şi/sau
Directiva Pieţelor de Instrumente
Financiare, precum şi al altor
legislaţii referitoare la pieţele
financiare necesare pentru
eficienţa şi integritatea pieţei de
carbon reprezintă o altă alternativă
ce va fi studiată.
regulile de supraveghere adop-
tate pentru EtS se vor aplica
doar la certificatele de emisii,
sau şi la cEr şi ErU, care pot fi
folosite de asemenea pentru
conformitate în cadrul EtS?
Această întrebare va fi studiată în
detaliu în anul 2011, dar este
probabil ca orice noi prevederi de
supraveghere a pieţei să se aplice
şi unităţilor care sunt folosite
pentru conformitate în cadrul ETS.
introducerea de licitaţii la
scară largă de certificate în
faza 3 nu va crea noi riscuri
pentru integritatea pieţei?
Nu, în ciuda faptului că licitaţiile de
certificate din faza 3 vor fi spot,
Normele de Licitaţie conţin
prevederi specifice care se aplică
licitaţiilor pentru protejarea
integrităţii pieţei. În plus, numai
„pieţele reglementate” pot
funcţiona ca platformă pentru
licitaţii. O „piaţă reglementată”
este tipul de platformă de
tranzacţionare multilaterală care se
supune reglementărilor cele mai
complete în cadrul legislaţiei
pieţelor financiare.
ce comportamente frauduloase
au avut loc piaţa de carbon şi ce
a făcut comisia pentru
rezolvarea acestora?
Între 2009 şi 2010, s-au ivit trei ti-
puri de incidente pe piaţa de carbon,
care ilustrează gama largă de riscuri
de care trebuie să ne ocupăm:
(i) fraudă TVA,
(ii)atacurile de tip „phishing”
asupra titularilor de conturi în
registrul electronic şi
(iii)revânzarea de către un stat
membru a Reducerilor de Emisii
Certificate (CER) pe care opera-
torii le folosiseră deja pentru
conformitate în cadrul ETS.
Dacă creditele utilizate reintră pe
piaţa europeană de carbon, partici-
panţii nu ştiu dacă un credit poate
fi încă folosit pentru conformitate,
sau dacă a fost deja folosit o dată.
Trebuie evitată această incertitudine.
Comisia a reacţionat rapid la toate
aceste incidente, şi nu va ezita să o
facă din nou, dacă vor mai apărea
noi riscuri pe piaţă.
În primul rând, s-a adoptat în
martie 2010 şi a intrat în vigoare în
aprilie 2010, o directivă care
permite statelor membre taxarea
inversă a TVA aferent certificatelor
şi a altor unităţi care pot fi folosite
pentru conformitate în cadrul ETS.
În al doilea rând, s-au făcut mai
multe amendamente la Normele
Registrelor. Aceste măsuri au intrat
în vigoare formal în octombrie
2010, deşi unele ar fi putut fi
aplicate şi mai devreme.
Măsurile includ înăsprirea cerinţelor
pentru deschiderea unui cont în
registrul electronic şi acordarea
Administratorilor Naţionali puterea
de a refuza deschiderea unui nou
cont. Administratorii naţionali pot
de asemenea suspenda sau închide
conturi, acţiuni supuse unei proce-
duri de apel. În cele din urmă,
Regulamentul stipulează cum în
mod clar că CER şi ERU care au fost
depuse pentru conformitate pot fi
transferate doar într-un cont de
amortizare şi nu pot fi depuse din
nou sau transferate unui cont de
operator sau cont personal în
cadrul ETS.
comisia susţine măsurile
autorităţilor poliţieneşti?
În conformitate cu regulile din
Normele Registrelor, Comisia
cooperează în totalitate cu
organele poliţieneşti şi autorităţile
fiscale. n

Din activitatea CME
WEc inside
interview with Dr alessandro clerici, Honorary chair, WEc italy
Dr Alessandro Clerici is Honorary
Chair of the Italian Member
Committee and Executive Chair of
the World Energy Council’s Study
Group for the ‘Survey of Energy
Resources & Technologies’.
He told us about the EC-WEC
Seminar which took place in
Brussels, Belgium on March 22.
What were the main outcomes
of the recent Ec-WEc Seminar?
This meeting, the sixth in a series of
joint seminars between the
European Commission and the
World Energy Council‟s European
Region, was opened by the EU
Commissioner for Energy, Mr Gunter
Oettinger and Dr Johannes Teyssen,
WEC Vice Chair for Europe.
mr Oettinger highlighted that
under the EU 20-20-20 policy,
renewables will increase from 9.5%
to 20% by 2020 (where 50% will
be from wind and PV). The grid
infrastructures currently in place
are not sufficient to meet such
increases – furthermore, the EC
wants a reduction in CO2 of 80-
90% by 2050. In order to meet
these targets, infrastructures will
MESAGERUL ENERGETIC
have to be expanded until 2020,
and from 2020 onwards, new
European infrastructures with new
technologies will be introduced.
With these new infrastructure
regulations, due to be defined and
distributed in October 2011, a
target of 40% renewables by 2030
could be achieved.
Throughout the seminar, there was
also discussion about the nuclear
disaster in Japan, with a call for the
EC to issue statements on, and
rules for, the role of nuclear in the
EU. Currently, nuclear has a 30%
market share, but it is difficult to
predict its future at an EU level,
because some countries will not
embrace nuclear, whilst some (e.g.
Italy, Poland) plan to enter the
nuclear market.
How can the EU achieve a common
energy ‘voice’, in order to reduce
cO2 emissions by 90% by 2050?
The EU is unlikely to have a common
voice in energy, and we will never
have an EU integrated electrical
market, unless the problem is
addressed at its heart; that is,
energy needs to become an EU
concern, not something which is left
at the hands of each individual
country. Different taxes on energy
and varying incentives are distorting
a possible common market and
must be addressed and harmonised
as soon as possible.
Mr Fabrizio Barbaso, Deputy
Director of Energy for the EC,
underlined that the key issue in
achieving the 2050 challenge is to
integrate renewables into networks.
The EU has the highest share in the
april 1, 2011
world of non-hydro renewables so
the market must send the correct
signals to investors and quickly
harmonise energy taxes, subsidies
and investments to maximise
potential. He believes that Europe
faces turbulent times in the energy
arena but is not yet ready to act in a
coordinated way; local balancing of
renewables and local energy
storages will thus continue to
become more and more important.
In my opinion, an integrated EU
electrical system is imperative –
independently from renewables – to
increase energy trade and to ensure
that the best optimum mix of
resources (nuclear, coal, gas, hydro,
RES, etc) is available to everyone in
the market. EU resources are
currently not exploited in the most
economic and effective ways, due to
the lack of interconnections and the
present rules for energy trade.
WEC‟s Interconnectivity Task Force
focuses on key issues for
interconnecting within Europe:
today, less than 10% of European-
produced electricity is traded across
borders.
How can WEc help?
The EU Commission welcome
cooperation with WEC and are keen
to benefit from WEC‟s expertise in
the EU energy programme, by
using WEC‟s vast experience in
developing global and regional
energy scenarios to help develop
the EU Roadmap 2050, or by
mutual collaboration in the analysis
of large projects such as the North
Sea Offshore Grid Connection and
DESERTEC Project. n
iulie 2011  23
 MESAGERUL ENERGETIC

WEc Debrief
romanian National committee’s FOrEN to become ‘WEc central and Eastern Europe Forum’ as of 2012

From march 16 to 18, WEc Secretary General christoph Frei visited the Romanian National Committee
(RNC) in Bucharest, to attend the launch of their traditional, bi-annual event, FOrEN 2012. After a series of
meetings with key national stakeholders, it was decided that as of next year, the Member Committee event will
become a WEC event entitled ‘World Energy council central and Eastern Europe Forum’, with a view to
furthering the level and participation of the already successful meeting. All Member Committees in the region
will be actively encouraged to participate, thus offering a new approach to the challenges confronting these
countries. Primary subjects of interest for the region, which will feature on the Agenda, include energy
efficiency and new sources and technologies, whilst challenges to be discussed include transport and
distribution grids, new transport corridors for energy, the LNG terminal in Constanta and the concrete
interconnections between the Black Sea and Caspian Sea. It was concluded that the expertise of WEC, together
with the logistical knowledge and experience of the RNC, constitute a solid premise for a leading energy event
to emerge.n

may 15, 2011

interview with Dr Karl a. theis, Executive managing Director of

VGB Powertech e.V and chair of the WEc Performance of
Generating Plant
Dr. Karl A. Theis is the Executive
Managing Director of VGB
PowerTech e.V., an international
association of power generating
companies with domicile in Essen,
Germany.
Prior to joining VGB in 1999, Dr.
Theis had a successful career at
RWE where for over 25 years he
worked in R&D, plant management
and in international sales and
trading.
Since 2002, Dr. Theis has served
as the Chair of the WEC Committee
on the Performance of Generating
Plant.
I have been involved in WEC for
more than a decade primarily in the
activities related to various aspects
of power plant performance.
Performance improvement of
existing power plants is the most
cost-effective way to increase the
energy-producing capabilities of a
utility, improve the overall energy
efficiency of the industry and
produce substantial environmental
benefits.
The importance of reliable service
should not be underestimated,
especially in the increasingly com-
petitive market environment in
which many utilities around the
world are operating today. VGB is in
many respects similar to WEC. It is
an industry association established
more than 90 years ago which today
has 485 members from 35 countries
representing the total installed
capacity of 520,000 MW, whereof
461,000 MW in Europe. VGB is
dealing with all topics of power
generation (nuclear, fossil,
renewables) and environmental
issues.
The global population is growing by
nearly 80 million per year, and
electricity consumption is growing
faster than any other energy
consumption. This trend is set to
continue and the world needs all
available energy resources and
technologies to meet the increasing
demand for energy services. The
recent events in Japan have
amplified concerns about the future
of nuclear which currently produces
about 13% of electricity in the world.
However, before reversing energy
policies and plans for future capacity
additions, it is necessary to examine
in detail the events in Japan using
the latest scientific and technological
tools. The VGB Scientific Advisory
Board whose members include 30
professors of energy technology and
power plant engineering from
Europe, is calling for an objective
and factual discussion between the
governments, industry, consumer
groups and other stakeholders.
Energy projects have long lead times
and hasty decisions will result in high
costs. The current public debate in
some European countries, Germany
in particular, is dangerously void of
facts and detailed knowledge of the
Japanese events.
Providing factual and unbiased
information is the main mission of
such organisations as WEC and VGB
and a broad cooperation between
our organisations will reinforce our
respective agendas. n

24  iulie 2011
 MESAGERUL ENERGETIC

inside insight

china leads Smart Grid investments

Smart grid can be described as an electricity network that can intelligently integrate the actions of all users
connected to it – generators, consumers, and those that do both – in order to efficiently deliver sustainable,
economic and secure electricity supply.

Policymakers in China, the US, Japan, South Korea, but also European countries such as Italy, Germany, France
and Spain are investing in the development of smart grids

The government of China for instance has invested more than USD7 billion in smart grid and related
technologies in 2010 alone. Estimates show that China will need to invest USD10 billion per year until 2020 to
build a modern grid.

Given the very large costs associated with the realisation of ambitions for smart grids, successful and
widespread implementation will depend on four factors: evidence from pilot projects that justifies the scale of
investment required for more fully developed programmes; approaches to pricing that incentivise utilities to
develop new transmission infrastructure in the face of demand destruction; regulations that establish
internationally scalable standards for appliances; active consumer engagement to ensure the optimisation of
new opportunities (WEC, Pursuing Sustainability: 2010 Assessment of country energy and climate policies).

Source: Zpryme, Smart Grid Snapshot, 2011 n

iulie 2011  25
 MESAGERUL ENERGETIC
Din Activitatea CNR-CME
conferinţa „reţele de utilităţi ale viitorului - Smart Grid“
26 mai 2011. Sinteza evenimentului
 Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, consilier CNR-CME
În ziua de 26 mai 2011 la ISPE, în
sala acad. Martin Bercovici s-au
defăşurat lucrările Conferinţei
„Reţele de utilităţi ale viitorului
- Smart Grid“ .
Lucrările conferinţei au fost deschise
de domnul prof.dr.ing. mircea
Eremia care a salutat prezenţa la
conferinţă a unui mare număr de
specialişti din cadrul Academiei
Române, din mediul universitar, din
Ministerul Economiei, din Institute
de proiectare şi de cercetare, spe-
cialişti de la operatori de distribuţie
şi de transport, din cadrul unor firme
care dezvoltă echipamente necesare
implementării sistemelor inteligente
reţele, din ţară şi din străinătate.
Interesul deosebit pentru tema su-
pusă discuţiei este datorat actuali-
tăţii problemelor legate de dezvol-
tarea reţelelor electrice inteligente,
în care vor fi implementate noile
progrese tehnologice în domeniul
IT, al comunicaţiilor şi al echipa-
mentelor din sistemul electroener-
getic. Conectarea noilor surse de
energie, caracterizate de o varia-
26  iulie 2011
bilitate ridicată, în reţeaua inteli-
gentă va permite exploatarea aces-
tora în mod optim.
Domnul tudor Şerban, consilier
MECMA, a subliniat că în România
se derulează un important proiect
de dezvoltare a reţelelor inteligen-
te. Urmează a fi elaborat studiul de
fezabilitate, cu ajutorul unui con-
sultant străin, pentru a defini clar
conceptul şi a stabili etapele care
trebuie parcurse pentru implemen-
tarea proiectului. Dezvoltarea siste-
melor inteligente va conduce la o
adevărată revoluţie în domeniu,
fiind implicate sistemele de comu-
nicaţii, sistemele IT, protecţiile
numerice, noi metode de control a
reţelelor electrice, sisteme de
autocorectare a configuraţiei, legă-
turi în exteriorul reţelei etc.
Reţeaua inteligentă implică existenţa
legăturilor informatice până la fie-
care utilizator final, care va deveni
un factor activ în sistemul electro-
energetic. Un rol important al reţe-
lei inteligente constă în posibilitatea
utilizării, în mod raţional, a tuturor
surselor de energie electrică, in-
clusiv a celor regenerabile. În reţele
de acest tip legăturile de putere
sunt dublate de legături informa-
tice, ceea ce face să asociem mereu
MW cu MB. Dezvoltarea impresio-
nantă a noilor tipuri de reţele nu
poate fi însă realizată fără
specialişti pregătiţi pentru ges-
tionarea problemelor specifice
acestor reţele. În acest sens,
învăţământului superior îi revine un
rol esenţial, ca parte importantă a
eforturilor pentru dezvoltarea pro-
iectului Smart Grid. Pentru dezvol-
tarea proiectului vor fi incluse toate
entităţile interesate în cadrul unei
companii internaţionale de proiect.
Un rol important în realizarea aces-
tui proiectul îl are sprijinul din par-
tea companiilor din SUA şi relaţiile
fructuoase cu ambasada SUA în
România.
Din partea ambasadei SUA din
România a luat cuvântul domnul
E.Keith Kirkham, reprezentat
comercial, care a subliniat impor-
tanţa proiectului Smart Grid, buna
colaborare cu echipa de specialişti
români şi convingerea că proiectul
va ajunge în faza de implementare
şi va fi un succes pentru societatea
românească.

În continuare a luat cuvântul domnul
călin Vilt, director Program Smart Grid,
Transelectrica SA. şi unul dintre promo-
torii proiectului Smart Grid ca reţele de
energie ale viitorului în românia.
Directivele 72 şi 73 ale UE au un rol
important in promovarea conceptului de
Smart Grid în Europa. În acest sens, vor
fi investiţi peste 1190 miliarde € până în
anul 2020 pentu dezvoltarea pieţelor de
energie, realizarea preţurilor compe-
titive la energia electrică, dezvoltarea
reţelei electrice europene. Pentru
dezvoltarea proiectelor în domeniu, la
nivelul UE a fost realizat un Grup de
Lucru care are o bună colaborare cu
specialiştii din SUA.
Până în anul 2022 toţi utilizatorii din
Europa vor fi dotaţi cu contoare
inteligente care vor asigura participarea
activă a acestora la piaţa de energiei
unică europeană. În România, MECMA a
decis implementarea proiectului Smart
Grid elaborând un plan de acţiuni în care
sunt incluse şi alte ministere. Proiectul
se va dezvolta pe 20∙∙∙25 ani şi va
conduce la realizarea unui sistem
electroenergetic modern, care să
asigure utilizatorilor energie de calitate
superioară cu o factură optimizată.
Conceptul de Smart Grid se va regăsi şi
în noua strategia energetică naţională.
În prezent s-a asigurat bugetarea
proiectului, au fost stabilite direcţiile
prioritare şi sunt urmărite acţiuni în
direcţia dezvoltării reţelelor de transport
şi de distribuţie, modernizării sistemelor
de utilizare a energiei electrice şi a
integrării surselor regenerabile de
energie.
Sunt în curs de desfăşurare studii
privind securitatea sistemelor informa-
tice din cadrul sistemelor electroener-
getice, dezvoltarea sistemelor de comu-
nicaţii, modernizarea sistemelor de
MESAGERUL ENERGETIC
măsurare, aplatisarea curbei de sarcină,
extinderea protecţiilor numerice, creş-
terea eficienţei energetice la produce-
rea, transportul, distribuţia şi utilizarea we are powering
your business
energiei electrice.
www.ispe.ro
Implementarea proiectului necesită par-
curgerea etapelor de cercetare-dezvol-
tare, implementare şi punere în func-
ţiune, ceea ce va impune să se acorde
atenţie pregătirii resurselor umane
necesare. De asemenea, implementarea
proiectului necesită elaborarea sau iScE
Implicare
însuşirea de noi standarde. Analiza Seriozitate
efectuată a scos în evidenţă necesitatea Calitate
Eficienţă
armonizării a circa 1000 standarde în
următorii 25 ani. Dezvoltarea sistemului www.isce.ro
Smart Grid (în prezent în România sunt
instalate circa 41000 contoare inteli-
gente) va impune recunoaşterea costu-
rilor în preţul energiei electrice, iar acest
lucru trebuie făcut astfel încât să aibă
acceptabilitatea publică.
Competenţă şi seriozitate
Din partea ANRE, doamna ing. Lusine în cercetarea şi dezvoltarea
de echipamente de
caracasian, director Direcţia Coope- protecţia mediului.
rare şi Programe, a prezentat aspectele icpet_dpm@pcnet.ro
legate de Conceptul de reţea inteligentă
- evoluţii europene. Dezvoltarea reţele-
lor inteligente va aduce schimbări
importante în piaţa de energie electrică
în care toţi utilizatorii vor fi parte activă.
INTELIGENŢA
ESTE ENERGIE !
www.icpe.ro
www.icpe-ca.ro
www.icpe-actel.ro
În acest sens, dotarea tuturor
utilizatorilor finali cu contoare inteli-
gente are un rol important.
În anul 2015, în Europa vor fi instalate
peste 250 milioane contoare inteligente,
urmând ca până în anul 2020 peste 80%
dintre utilizatorii finali să fie dotaţi cu www.isph.ro
astfel de sisteme inteligente de mă-
suare.
Desigur că implementarea proiectului
Smart Grid va antrena importante
costuri care vor trebuie recunoscute în
tarif, ceea ce necesită studii privind www.icim.ro
nivelul de suportabilitate al acestora.
iulie 2011  27
 MESAGERUL ENERGETIC

Domnul claus Damm, vicepreşedinte

pe probleme de vânzări al firmei Power
Plus Communications AG, Germania, în
lucrarea prezentată s-a referit în special
la aspectele legate de comuncaţiile într-
o reţea inteligentă. Aspectele concrete
privind implementarea proiectului în
www.generalelectric.ro oraşul Mannheim au arătat posibilitatea
realizării unei reţele de comunicaţii care
să ajungă până la fiecare casă (smart
house).

în sistemele electroenergetice. De ase-

menea, sunt realizate terminale de
comunicaţie specifice reţelelor electrice
www.siemens.ro
inteligente. Realizarea şi dezvoltarea
acestor echipamente care pot fi incluse
în reţelele inteligente necesită eforturi
importante de cercetare-dezvoltare din
partea unor specialişti pregătiţi în mod
corespunzător.

Domnul Volker meschonat, director

www.romelectro.ro de vânzări la firma Dach&CEE, s-a
referit la aspectele de comunicaţii în
sistemele inteligente. Realizarea rapidă
Dezvoltarea sistemelor inteligente va
a funcţiilor sistemului, cu implemen-
necesita acordarea unei atenţii
tarea standardului IEC 61850 cu timpi
deosebite pregătirii specialiştilor.
de răspuns foarte scurţi, sunt esenţiale
Inginerii energeticieni, specialişti în
pentru dezvoltarea reţelelor inteligente.
producţie centralizată şi utilizare
descentralizată nu sunt ingineri în smart
grid, cu producţie descentralizată şi
utilizare descentarlizată. Utilizatorii de
energie electrică devin treptat şi
producători (prosumer). Implementarea
conceptului de Smart Grid care
înseamnă o imbinare strânsă între
energie, telecomunicaţii şi IT, nu este
simplă şi va necesita perseverenţă,
bună pregătire şi curaj în acţiunile
www.superlux.ro întreprinse. Firma a dezvoltat toate
elementele sistemului inteligent,
ajungând până la terminalele inteligente
din locuinţe, care înglobează informaţii
de la toate tipurile de utilităţi.
Transferul unei cantităţi importante de
date între RTU, staţia de comandă,
Din partea firmei A. Eberle GmbH&KG,
dispecer prin legături dedicate sau fără
Germania, a luat cuvântul domnul
fir, în medii electromagnetice puternic
Schunk Carbon Technology SRL Klaus Leibold, director de vânzări,
Perii colectoare si sisteme port-perii perturbate necesită echipamente
Inele de etansare din grafit pentru turbine care a subliniat faptul că firma pe care o
dedicate, care să asigure legături rapide
www.schunk-group.com reprezintă este implicată în elaborarea
şi fiabile între toate elementele reţelei.
şi dezvoltarea elementelor necesare
În acest sens, standardul IEC 61850 şi
sistemelor inteligente de energie.
internetul vor ajunge la nivelul fiecărui
Sunt realizate sisteme automate de
utilizator final.
reglare a tensiunii, bobine cu reglare
automată pentru tratarea neutrului
Partea a doua a conferinţei s-a fo-
reţelelor de medie tensiune, echipa-
calizat pe realizări actuale ale specia-
mente pentru analiza calităţii energiei
www.comoti.ro liştilor români în domeniul Smart Grid.
electrice, sisteme numerice de protecţie

28  iulie 2011

Domnul dr.ing. ion Silvaş,
director Electrica SA, în lucrarea
„Reţele inteligente de utilităţi ale
viitorului“ a subliniat faptul că
Electrica asigură interfaţa cu
utilizatorii finali şi este preocupată
de modul în care se va asigura în
viitor relaţia cu clienţii care vor
trebui să ofere servicii numerice
operatorilor din sistemul energetic.
Clientul va deveni participativ, un
client inteligent (energy citizen)
care va trebui să fie pregătit pentru
a răspunde exigenţelor sistemului.
Desigur că sistemul actual de
energie, dublat de sistemul de
comunicaţii şi IT va trebui să fie
adus la un nivel astfel încât să
asigure energie de înaltă calitate
(fiabilitate 99,9999999 % - nouă de
nouă). Pentru aceasta pregătirea
noii generaţii de specialişti este
esenţială. Vor apărea meserii noi şi
servicii noi.
Dezvoltarea reţelelor inteligente
trebuie să aibă în vedere şi luarea
în considerare a unor aspecte care
pot frâna viteza de implementare,
cum ar fi:
-priorităţi politice;
-rezistenţa pasivă a personalului şi
a autorităţilor;
-transformarea operaţională a reţelei
(prin dezvoltarea acesteia);
-acceptabilitatea utilizatorilor;
-antrenarea tuturor operatorilor
într-o reţea participativă.
S-a scos în evidenţă faptul că un
interes deosebit trebuie să fie acordat
implementării sistemelor inteligente
de măsurare şi conectarea acestora
în sistemul informatic al reţelei.
Sistemul de măsurare trebuie să fie
deschis pentru a asigura posibilitatea
includerii şi a altor utilităţi.
MESAGERUL ENERGETIC
Utilizatorul trebuie să evolueze
mult, să devină mai inteligent şi să
participe activ la funcţionarea
sistemului şi a pieţei de energie.
Clientul nu trebuie să fie neglijat,
deoarece ar putea rejecta sistemul.
Terminalele la client trebuie să fie
simple şi prietenoase, dar cu
atenţie la securitatea informaţiei.
Încă nu s-au făcut eforturi
semnificative pentru pregătirea
unui cetăţean cu responsabilitate în
domeniul energiei (energy citizen).
Domnul Vlad mihalache, Strategic
Partnership Manager de la Vodafone
România, a subliniat importanţa
factorilor tehnologici, economici şi de
reglementări pentru a putea fi
abordate, în mod realist, problemele
legate de dezvoltarea Smart Grid şi
smart metering.
Vodafone are o concepţie globală şi
asigură servicii globale în domeniul
comunicaţiilor, element important
în realizarea şi funcţionarea reţe-
lelor inteligente. Soluţia Vodafone
m2m (maschine to maschine)
poate acoperi toate necesităţile
clienţilor din cadrul proiectelor
smart metering şi smart grid.
Totodată asigură accesul la inter-
feţele cu procesul, transmiterea de
rapoarte şi alerte, accesul la reţea,
posibilitatea de control a proce-
selor. Un acces rapid la informaţie,
costurile relativ reduse, servicii
eficiente şi fiabilitatea sistemului
pot fi deosebit de importante în
alegerea soluţiei de comunicaţii
pentru smart grid.
Din partea ISPE, ca integrator de
sistem, a luat cuvântul domnul
dr.ing. mihai coteanu, director
Divizia Sisteme Energetice, care a
subliniat necesitatea elaborării unei
stategii pentru dezvoltarea proiec-
telor Smart Grid. ISPE, ca organism
ancorat în viitor, este pregătit
pentru abordarea proiectelor smart
grid, ca parte importantă a evoluţiei
tehnice actuale, a preocupărilor
pentru reducerea CO2, a necesităţii
creşterii eficienţei energetice, a
promovării surselor regenerabile de
energie. Împlementarea proiectelor
Smart Grid va conduce la modifi-
carea modelului actual al sistemului
electroenergetic cu noduri de gene-
rare şi noduri de utilizare la un
model cu noduri de utilizare şi de
generare variabile, prin trecerea la
un sistem centralizat la un sistem
descentralizat.
În prezent, 20% dintre utilizatori
necesită 80% din energia generată.
Noul model al sistemului electro-
energetic va modifica substanţial
acest raport, prin realizarea de
microreţele cu fiabilitate ridicată şi
calitate superioară a energiei furni-
zate. În acest sens, sunt necesare
investiţii importante pentru a se
asigura creşterea nivelului de
inteligenţă al reţelelor electrice, de
transport şi de distribuţie. Existenţa
echipamentelor actuale (sincro-
fazori) permite adoptarea de acţiuni
în timp real, astfel încât poate fi
controlată evoluţia unor fenomene
care ar putea determina eveni-
mente în sistem.
De asemenea sistemele FACTS
(flexible alternative current trans-
mission systems) care încep să fie din
ce în ce mai prezente în reţeaua
electrică vor avea un rol important ca
mijloace de control a funcţionării
sistemului electroenergetic.
iulie 2011  29
 MESAGERUL ENERGETIC
Se poate considera că Smart Grid este a
III-a generaţie de sisteme electroener-
getice în care energia electrică este cuplată
inteligent cu sistemele informatice.
Dezvoltarea sistemelor inteligente va
permite o integrare optimă a energiei
generată de sursele regenerabile, fără a
fi afectată calitatea energiei electrice
furnizată utilizatorilor finali. Dezvoltarea
reţelelor inteligente necesită elaborarea
unei strategii naţionale care să includă o
strânsă colaborare între toţi operatorii şi
să cuprindă toate componentele
sistemului electroenergetic.
Din partea TELETRANS SA a luat cuvântul
domnul ing. roncea care s-a referit la
problemele specifice comunicaţiilor dintre
elementele sistemului electroenergetic, în
care standardul IEC 61850 este larg
aplicat pentru realizarea schimbului de
informaţii între componentele inteligente
ale sistemului. În acelaşi timp, ca orice
sistem informatic, poate fi vulnerabil la
atacuri din exterior, ceea ce impune o
atenţie deosebită realizării unor măsuri
pentru transferul complet şi în siguranţă
al informaţiilor. Metodele de reducere a
riscului, prezentate în cadrul lucrării, au
subliniat grija deosebită pentru asigu-
rarea unor date fiabile şi la timp, dar şi
necesitatea existenţei unui personal bine
pregătit profesional care să poată aborda
cu competenţă probleme specifice protec-
ţiilor numerie, a sistemelor de automati-
zare, a mijloacelor de dispecerizare, a
sistemelor SCADA, a sistemelor de conto-
rizare, dar şi a problemelor legate de co-
municaţiile din sistemul electroenergetic.
Doamna prof.dr.ing. mihaela albu, în
lucrarea prezentată, a abordat proble-
mele de sustenabilitate şi Smart grid.
Realizarea sistemelor inteligente care să
cuprindă şi alte utilităţi pe lângă cele de
alimentare cu energie electrică implică
apariţia de noi dezvoltări tehnologice (de
30  iulie 2011
exemplu, măsurări sincronizate) care să
permită transferul unei cantităţi impor-
tante de date. Apar astfel noi concepte:
microreţele, reţele de tensiune continuă,
reţele de distribuţie active, sisteme de
stocare a energiei, generare intermitentă
etc. Apare ca necesară elaborarea de noi
modele de reţea, pentru noi constante de
timp ale proceselor, noi metode de analiză
a transferului de energie electrică.
Desigur că apare necesitatea pregătirii
unor specialişti care să fie parte compo-
nentă a procesului. Procesul sincronizat
de măsurare va avea un rol important iar
colective din România au făcut primii paşi
în realizarea unor sisteme fiabile care
asigură transferul datelor utilizând sis-
teme moderne de achiziţie şi comunicaţii.
Studiul de caz prezentat a fost deosebit
de relevant, subliniind faptul că o bună
colaborare între centrele de cercetare din
învăţământ şi operatorii din sistemul elec-
troenergetic poate conduce la soluţii efi-
ciente de măsurare şi monitorizare a pro-
ceselor electrice. Proiectul european
Smart Regions la care colaborează, din
partea României, UPB, ISPE şi Electrica
SA îşi propune să asigure dezvoltarea de
noi servicii şi oportunităţi de afaceri pri-
vind tehnologiile inteligente de măsurare,
cu comunicaţii rapide (timp de răspuns
sub 1 ms), fiabile şi servicii inteligente.
Domnul ing. Emil constantinescu, res-
ponsabil proiecte ENEL Distribuţie, s-a
referit la soluţia integrată Smart Meter Enel
ca un pas important în realizarea unui
sistem avansat AMM (Automated Meter
Management), capabil să gestioneze de la
distanţă toate tranzacţiile comerciale, să
controleze toate terminalele şi să asigure
intervenţii de la distanţă la utilizatorii din
reţelele de joasă tensiune. Se asigură ast-
fel, creşterea calităţii serviciilor la utilizato-
rul final, aplatisarea curbei de sarcină, co-
municaţia cu furnizorii de energie electrică.

În anul 2010 ENEL controlează nece-
sarul de energie electrică al utiliza-
torilor finali prin cele 350 mil. con-
toare inteligente (în toată Europa),
realizând astfel bilanţuri energetice în
timp real. Echipamentele de măsu-
rare de la utilizatorii finali şi concen-
tratoarele de date sunt deosebit de
fiabile şi asigură o comunicaţie bi-
direcţională între furnizorul de ener-
gie electrică şi utilizator pentru asi-
gurarea utilizării eficiente a energiei
electrice, cu optimizarea facturii
energiei utilizate.
Aspecte specifice distribuitorilor de
energie electrică au fost amplu ana-
lizate de către domnul ing. adrian
Borotea, director Afaceri Corpo-
ratiste, CEZ România. Modernizările
efectuate în sistemele de distribuţie,
ca parte componentă a eforturilor
pentru dezvolarea sistemelor inteli-
gente, încep să se simtă în calitatea
serviciilor oferite utilizatorilor finali.
Etapele viitoare ale modernizărilor
trebuie să fie bine justificate econo-
mic pentru a fi în concordanţă cu su-
portabilitatea utilizatorilor finali. În
acest sens, cunoaşterea aşteptărilor
acestor utilizatori şi în special a
utilizatorilor casnici are un rol
important în elaborarea strategiei de
dezvoltare a reţelelor inteligente.
MESAGERUL ENERGETIC
Investiţiile importante în surse de
energie regenerabilă, aflate în
funcţiune, reprezintă un aport
important al CEZ la realizarea
obiectivului de modernizare a sis-
temului electroenergetic şi de redu-
cere a poluării mediului ambiant.
Aceste resurse vor fi componente
ale reţelei inteligente şi vor
beneficia de facilităţile acestuia.
În ultima parte a lucrărilor, parti-
cipanţii la Conferinţă au avut nume-
roase intervenţii legate de imple-
mentarea Smart Grid în România.
Din partea TRANSELECTRICA, dl.
ing. cernat marian a subliniat ne-
cesitatea apariţiei conceptului Smart
Grid ca soluţie pentru optimizarea de
ansamblu a funcţionării sistemului
electroenergetic în configuraţia des-
centralizată actuală, în condiţiile
apariţiei surselor regenerabile de
energie şi a modificării modelului de
conducere a sistemului, de la con-
ceptul că producţia urmăreşte utiliz-
area la conceptul că utilizarea urmă-
reşte producţia. Dezvoltarea în viitor
a sistemelor electroenergetice va
impune apariţia, atât a micro-
reţelelor, cât şi a superreţelelor,
eventual la tensiune continuă.
Realizarea obiectivelor Smart Grid
necesită însă atât dezvoltarea
infrastructurii de transport cât şi
piaţa de energie electrică, pentru a
ajunge la tranzacţii la sfert de oră.
În cadrul acestei sesiuni de discuţii
au luat cuvântul şi domnul prof. dr.
ing. Dorin cristescu care a subl-
iniat necesitatea extinderii concep-
tului Smart Grid la nivelul utilităţilor,
aducând în prim plan utilizatorul,
doamna prof.dr.ing. Mihaela Albu,
care a accentuat necesitatea conti-
nuării studiilor privind realizarea
unor sisteme eficiente de stocare a
energiei electrice. Domnul ing. călin
Vilt a arătat faptul că fabricile de
contoare electrice din România au
abordat cu succes problemele legate
de realizare a sistemelor inteligente
de măsurare.
Domnul prof.dr.ing. mircea
Eremia a subliniat faptul că şcoala
românească de energetică este
capabilă să pregătească noua gene-
raţie de specialişti în domeniu şi este
implicată în proiecte de cercetare
specifice.
În încheiere, domnul consilier
mEcma ing. tudor Şerban a subli-
niat următoarele aspecte principale
rezultate din prezentările şi discuţiile
lucrărilor conferinţei:
•conceptul Smart Grid este specific
sistemelor electroenergetice ale
viitorului şi reprezintă o îmbinare
armonioasă a reţelelor de energie
electrică cu reţelele informatice;
•conceptul trebuie să asigure dez-
voltarea sistemului până la nivelul
utilizatorilor finali, la tensiunea cea
mai joasă;
•sistemele dezvoltate trebuie să fie
sisteme deschise pentru a putea în-
globa în viitor cele mai noi realizări
tehnologice:
•sistemul electroenergetic are şi
acum elemente de inteligenţă, con-
centrate în special la nivelul ten-
siunilor superioare;
•dezvoltarea reţelelor inteligente ne-
cesită un important efort pentru
elaborarea şi însuşirea de noi stan-
darde pentru sistemele electro-
energetice;
•realizarea reţelelor inteligente nece-
sită noi generaţii de specialişti şi, în
acest sens, şcolii superioare de
energetică îi revine un rol important.
Ca o concluzie a manifestării s-a
desprins cu claritate şi ideea potrivit
căreia conceptul de Smart Grid va
trebui să fie dezvoltat la nivelul
tuturor utilităţilor, ceea ce va
necesita antrenarea la proiect şi
a altor ministere şi organisme. n
iulie 2011  31
 MESAGERUL ENERGETIC
adunarea Generală a asociaţiei municipiilor din
românia. 18-19 mai 2011. Sinteza evenimentului
 Ing. Victor Vernescu, consilier CNR-CME
În perioada 18-19 mai 2011, în
municipiul Târgu Mureş, s-au
desfăşurat lucrările Adunării
Generale a Asociaţiei Municipiilor
din România (AMR).
Într-o organizare exemplară, asigu-
rată de primăria municipiului gazdă
(primar Dorin Florea, vice-
preşedinte în exerciţiu al AMR) şi în
prezenţa a peste 80 de primari/
viceprimari au fost prezentate, pe
lângă documentele clasice, ca să
spunem aşa (Raportul de activitate
al Comitetului Director al AMR pentru
semestrul II/2010 şi pentru primul
trimestru al anului 2011 - raportor
Gheorghe Falcă, preşedintele AMR
2009/2011, primarul municipiului
Arad; Raport privind realizarea
bugetului şi al contului exerciţiului
financiar pentru anul 2010-raportor
tudor Pendiuc, primar al munici-
piului Piteşti; Raportul Comisiei de
Cenzori- raportor mariana cuibuş),
în cadrul Adunării Generale au fost
prezentate o serie de proiecte şi
documente de poziţie în lumina de-
vizei „Primăria în slujba cetăţeanului”.
Impresia generală a întregii mani-
festări, în ochii unui participant/
observator exterior, precum CNR-
CME reprezentat de Directorul
General Executiv, domnul dr. ing.
Gheorghe Bălan şi subsemnatul,
este aceea a unei griji angajante a
32  iulie 2011
primarilor din municipii ca, în orice
condiţii macro-economice, orienta-
rea administraţiilor locale să fie
îndreptată cu precădere către
cetăţean şi mai puţin către culorile
politice sub faldurile cărora majori-
tatea dintre ei au candidat în
alegeri şi au şi câştigat. În discuţiile
particulare şi/sau în momentele de
socializare organizate sau neorga-
nizate am putut, astfel, auzi şi a ne
informa despre realizări mobiliza-
toare, precum atitudinea optimistă
a primarului municipiului Deva
care, în cele cinci mandate pe care
le-a parcurs, a reuşit să nu mai fie
captiv fondurilor primite de la
unităţile şi administraţia centrale,
creându-şi pe plan local surse
proprii de finanţare pentru investiţii
şi pentru funcţionarea unor pres-
taţii de servicii. Acelaş lucru afişau
şi documentau vice-primarul muni-
cipiului Lupeni sau primarul munici-
piului Vulcan. La rândul său,
primarul municipiului Galaţi
se arăta convins că şi pentru
perioada imediat următoare se va
baza tot pe sprijinul forţelor locale.
Domnia sa remarca şi buna cola-
borare şi vecinătate cu adminis-
traţia locală a municipiului Brăila.
În context, ar putea fi, toate
acestea, şi o critică voalată adusă
administraţiei centrale care s-a
dovedit că nu dispune de un plan
coerent şi transparent de dezvol-
tare regională. În aceste condiţii
administraţiile locale au fost ne-
voite şi multe dintre ele au şi reuşit
să dezvolte acţiuni şi colaborări pe
plan local pentru îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă şi de trai ale
locuitorilor, ale votanţilor în ultimă
instanţă.
In cadrul lucrărilor au fost dezbă-
tute şi o serie de proiecte şi acţiuni
de interes general. Ne limităm, în
rândurile de faţă, să prezentăm în
continuare pe unele dintre acestea.
Astfel, în cadrul unei conferinţe de
Presă a fost semnat un Protocol de
Colaborare între AMR şi Asociaţia
Naţională a Bibliotecarilor şi a
Biblitecilor Publice din România.
Discuţii suscitante au iscat aspec-
tele privind procesul de descentrali-
zare în domeniile prioriatre la nive-
lul administraţiilor publice locale,
avându-se în vedere faptul că nu se
poate vorbi despre condiţii favora-
bile în toate localităţile şi/sau al
judeţelor şi al regiunilor istorice.
In ce priveşte reforma regională în
România, opinia aproape unanimă
a primarilor şi/sau viceprimarilor
prezenţi a fost că aceasta trebuie
să urmărească, înainte de toate şi
prioritar oricărei tendinţe politice, o
eficientizare reală a serviciilor
publice locale şi o mai corectă şi
mai bună planificare a investiţiilor
din fonduri europene.
De interes major s-a bucurat şi pre-
zentarea doamnei ana Vasilache,
director executiv al Fundaţiei pentru
Dezvoltarea Locală şi, respectiv a
doamnei Nicoleta miulescu, secre-
tar al primăriei municipiului Craiova,
intitulată „O abordare inovatoare în
prevenirea corupţiei – experienţa
primăriei municipiului Craiova”.
Primit, iniţial, cu zâmbete ironice,
materialul a reuşit să capteze
atenţia şi să dea prilejul unor

discuţii serioase şi respectabile. Discuţii
susţinute a suscitat şi oferta oferită de
aDEmE-GirUS pe tema manage-
mentului deşeurilor în municipiile
membre AMR, rezultând, în fond, un
real schimb de experienţă între primari.
Foarte bine a fost primită de asistenţă
prezentarea ministrului comunicaţiilor şi
societăţii informaţionale, dl. Valerian
Vreme privind „Sistemul Naţional
Electronic de Plată a Taxelor şi
Impozitelor”, sistem ce şi-a fixat ca
logo: „Plăteşti de oriunde, fără niciun
stres”. În aceeaşi secţiune alte două
societăţi de servicii şi-au prezentat
oferte de servicii şi/sau de colaborare.
Dacă prezentarea EnergoBit şi anume
soluţia completă în electricitate (audit
energetic, consultanţă în programe de efi-
cienţă energetică şi energii regenerabile,
proiectare şi servicii de inginerie specia-
lizată, antreprenoriat pentru lucrări în
instalaţii electrice complexe, producţie de
echipament de medie şi de joasă
tensiune, aparate de iluminat şi operare
în instalaţii energetice) s-a bucurat de
interesul participanţilor, oferta firmei
LaPPSEt – Ideas for a Better
Environment a stârnit mai multe contra-
rietăţi şi atitudini critice. Senzaţia cvasi-
generală a fost că s-a făcut o trans-
punere în parcuri, la scară reală a
jocurilor de pe calculator suspectate de
violenţă şi zgomote confuzionale, ne-
aducând aproape nimic pozitiv în planul
educaţiei estetice şi al sănătăţii fizice
sau/şi mentale nici pentru limitele de
vârstă ale copilăriei dar nici pentru
adolescenţi. În plus, marea majoritate a
aparatelor de „sport” şi de „recreere”
MESAGERUL ENERGETIC
prezentate sunt, în opinia majorităţii
primarilor prezenţi, surse de accidente şi
impun obligativitatea ca, atât copiii dar
chiar şi adolescenţii să fie însoţiţi şi atent
supravegheaţi de membri maturi ai
familiei şi să fie dotaţi cu echipament de
protecţie!...
În încheierea lucrărilor s-a procedat
la predarea mandatului de preşedinte
AMR pentru o nouă perioadă de 2 ani de
la domnul Gheorghe Falcă, primarul
municipiului Arad, către dl Tudor
Pendiuc, primarul municipiului Piteşti.
Din alocuţiunea noului preşedinte, în ce
mă priveşte, m-a impresionat neplăcut
mesajul privind stârpirea câinilor
comunitari prin strângerea, fie şi cu
violenţă şi uciderea lor. (Apreciez că
„eutanasiere” nu este un cuvânt potrivit
unor asemenea acţiuni cu violenţă). Ce
scapă din vedere domnul primar al
municipiului Piteşti când face cu vehe-
menţă asemenea propuneri este faptul
că atâta timp cât stăpânii de câini din
curţi sau locuinţe nu vor fi educaţi să
limiteze înmulţirea acestora, zestrea de
câini comunitari se va reface periodic,
cea mai mare parte a noilor născuţi fiind
aruncaţi în spaţiul nimănui (comunitar)
al localităţilor.
Apreciem aşadar că întâlnirea de la
Târgu Mureş a membrilor AMR a fost o
reuşită pe toate planurile: organizatoric,
informaţional, de socializare precum şi o
provocare pentru acţiunile următoare şi
pentru organizatorii noii întâlniri ce va
avea loc în luna noiembrie a.c., în
municipiul Ploieşti. n
REPOWER Vânzări
România SRL
www.repower.com
iulie 2011  33
 MESAGERUL ENERGETIC
cE turceni - redivivus
 Dr. ing. Miron Laurenţiu Goia, Ing. Victor Vernescu, consilieri CNR-CME
Generaţiile mai vârstnice de ener-
geticieni îşi amintesc cu destul de
mult năduf şi nemulţumire de nu-
meroasele probleme cu care s-a
confruntat centrala în perioada de
punere în funcţiune şi în primii ani
de exploatare a acesteia. Dificul-
tăţile au pornit chiar de la concepţia
centralei, în cea mai mare parete
autohtonă, de la calitatea combus-
tibilului inferior folosit, de proveni-
enţă locală şi, evident, de la nume-
roasele deficienţe de calitate, atât
în privinţa echipamentelor de bază,
cat şi ale celor auxiliare.
Nu trebuie neglijate, de asemenea,
lipsa calificării adcvate a majorităţii
personalului de exploatare şi nici
condiţiile precare în care acesta era
nevoit să-şi desfăşoare activitatea.
Toate acestea au făcut ca delegaţiile
la Turceni ale celor ce participau la
probele de PIF şi la funcţionarea de
probă, ori la conducerea probelor
complexe, fie că aparţineau ISPE,
ICEMENERG, CIPEET sau organizaţii-
lor de construcţii şi/sau de montaj,
să fie considerate un fel de
“surghiun”. De aici şi anedoctica
explicare, destul de inspirată, de
altfel, ce o dădeau delegaţii, la ple-
care, famiilor: “plecăm în RFG”
(Refugiu în Fundul Gorjului). Reali-
tatea este că atât condiţiile de mun-
că, de cazare, cât şi cele ambientale
erau precare, de neinvidiat.
Cu atât mai surprinzător apare
Complexul Energetic Turceni, acum
la aproape zece ani de la ultima
noastră delegaţie în scopuri
profesionale, pornind de la plăcuta
viziune nocturnă sesizabilă încă de
la ieşirea din Filiaşi, concretizată
mai de aproape cu imaginea unui
complex industrial modern şi con-
tinuând cu aspectul diurn, complet
deosebit de imaginea ternă, cenu-
şie a clădirilor, afişată înainte;
complexul sugerează într-adevăr
un aer european: curăţenie, mo-
dernizări ale clădirilor şi nu numai
cosmetizări, alei plăcute, îngrijite,
gazon proaspăt, elemente surprin-
zătoare faţă de ceea ce ştiam. Iată
de ce concluzia-constatare ce-ţi
apare în minte este aceea că “omul
sfinţeşte locul”.
34  iulie 2011
Lăsând deoparte aprecierile privind
forma exterioară, trebuie precizat
că modificările ce s-au petrecut se
referă şi la cel mai important lucru,
adică la fond: modernizarea/-
funcţionarea grupurilor, indica-
torii şi parametrii apropiaţi
celor din proiect.
Vechea cameră de
comandă
Noua cameră de
comandă
Cele mai de seamă constatări se
referă însă la evoluţiile spectacu-
loase în privinţa noilor procese
trehnologice ce au fost implemen-
tate sau urmează a se implementa
în viitorul foarte apropiat. Vorbind
doar despre progresele recente,
menţionăm
•activităţile de reabilitare a grupului 6,
•finalizarea proiectului de desulfurare,
•tehnologia de evacuare a zgurei şi
cenuşei,
ce vor fi finalizate în acest an.
Implementarea proiectului demon-
strativ GETICA CCS a făcut obiectul
manifestării “Ziua porţilor deschise”
desfăşurată în luna aprilie a.c. la
Complexul Energetic Turceni. În
baza lansării unei competiţii naţio-
nale de către MECMA - Ministerul
Economiei Comerţului şi al Mediului
de Afaceri a fost selectat acest
complex pentru implementarea
acestui proiectul privind captarea şi
stocarea carbonului, proiect ce îşi
propune să reducă cu 85% emisiile
de CO2 de la Grupul 6 al Centralei.
Acest proiect demonstrativ guverna-
mental, este promovat de primul-
ministru, este coordonat de MECMA
şi este susţinut de GLOBAL CCS
Institute-Australia, cu participarea
ROMGAZ şi TRANSGAZ, proiectanţi
fiind ISPE şi o serie importantă de
colaboratori, în cadrul unui “Consor-
ţiu Tehnic şi servicii suport” din
principalele ţări europene (Franţa,
Germania, Marea Britanie) şi, evi-
dent, din România (GEOECOMAR şi
ENINVEST).
Cu sprijinul colaboratorilor, studiul
de fezabilitate a fost finalizat, iar ce-
rerea de finanţare pentru programul
european NER-300 a fost depusă de
România, în februarie 2011, la UE.
Proiectantul general a declarat
că în lipsa aprobării finanţării
proiectul nu poate fi susţinut
doar de ţara noastră şi va fi
abandonat. Pentru a preveni orice
discuţii, deşi este un doar un
proiect demonstrativ cu caracter de
pionierat şi de cercetare, Consorţiul
Tehnic şi Compania de Proiect
GETICA CCS au luat toate avizele
necesare de la autorităţile compe-
tente pentru a pregăti cale sigură
implementării în Turceni.
În afara captării şi stocării geolo-
gice prevăzute, cu contribuţii sem-
nificative la reducerea poluării şi a
efectului de seră, responsabil pen-
tru încălzirea globală, CO2 captat va
putea fi utilizat şi pe plan local, la
“alimentarea” unor complexe vii-
toare de sere a căror producţie
poate creşte semnificativ.
În acest mod, rezultă clar că
nivelul de dezvoltare al acestei
zone monoindustriale poate
creşte spectacular, ceea ce va
revigora întreaga regiune a
Gorjului, astăzi cu un grad
redus de folosire a forţei de
muncă. n

Proiect POSDrU cu tema: „Dezvoltarea abilităţilor
antreprenoriale în sectorul energetic”.
Stadiul implementării proiectului la 30 de luni.
 Conf. dr. ing. Laurenţiu Popper, Manager proiect,
Mat. Magdalena Cuciureanu, expert proiect
Demarat în noiembrie 2008,
proiectul intitulat „Dezvoltarea
abilitatilor antreprenoriale în
sectorul energetic„ cu termen
de finalizare în octombrie 2011,
urmăreşte:
•promovarea culturii antrepre-
noriale pe fondul flexibilităţii şi
adaptabilităţii, astfel încât facto-
rul uman din sectorul energetic să
dispună de un potenţial de adap-
tare rapidă la schimbările impuse
de restructurări şi de apariţia
noilor tehnologii neconvenţionale
de producere a energiei electrice;
•dezvoltarea antreprenoriatu-
lui prin sprijinirea indivizilor
pentru iniţierea afacerilor, pe cont
propriu sau prin asociere;
•îmbunătăţirea nivelului de ca-
lificare a specialiştilor din mana-
gementul şi organizarea muncii;
•creşterea nivelului de speciali-
zare a angajaţilor, prin perfec-
ţionarea şi specializarea profesio-
nală, precum şi prin actualizarea şi
îmbunătăţirea calificărilor, dobân-
direa de noi competenţe;
•dezvoltarea capitalului uman
şi creşterea competitivităţii
prin încurajarea şi dezvoltarea
economiei bazată pe cunoaştere,
inclusiv utilizarea noilor tehnologii
informaţionale şi de comunicare;
•descoperirea de oportunităţi
pentru forţa de muncă vârstnică,
promovarea “îmbătrânirii active”
precum şi a oportunităţilor şi
activităţilor pentru femei.
Principalele activităţi ce s-au
desfăşurat în această perioadă
de doi ani şi jumătate au fost:
•Managementul şi operaţionaliza-
rea proiectului;
•Cercetare şi analiză în vederea conec-
tării resurselor şi serviciilor existente
în cadrul sistemelor de energie cu
MESAGERUL ENERGETIC
scopul iniţierii de noi afaceri în sector;
•Dezvoltarea şi implementarea de
campanii de informare şi conştien-
tizare privind oportunităţile rezul-
tate din studiile efectuate în vede-
rea încurajării antreprenoriatului;
•Organizarea de seminarii pentru
promovarea culturii antreprenoriale;
•Formare profesională şi acordare
de asistenţă tehnică;
•Acordare de Asistenţă în afaceri.
În cele ce urmează se vor prezenta
succint principalele realizări obţinu-
te în cadrul proiectului.
Elaborarea unui studiu com-
plex, în anul 2009, cu privire la:
•determinarea celor mai adecvate
forme de informare şi conştienti-
zare privind oportunităţile exis-
tente în vederea încurajării antre-
prenoriatului în sectorul energetic;
•găsirea activităţilor din cadrul
sectorului energetic care pot fi
considerate ca oportunităţi antre-
prenoriale şi activităţi noi de
sprijin, din afara sectorului, în
care se poate utiliza personalul
disponibilizat prin restructurarea
sectorului energetic;
•asigurarea dezvoltării durabile a
sectorului energetic şi a activită-
ţilor desprinse din sector ca acti-
vităţi ce sunt considerate oportu-
nităţi antreprenoriale în condiţiile
protecţiei mediului înconjurător;
•stabilirea competenţelor necesar a
fi dobândite în vederea creşterii
competitivităţii în raport cu piaţa
de referinţă şi creşterea economiei
şi modalităţile concrete pentru
realizarea acestor competenţe;
•determinarea celor mai oportune
căi de promovare interregională a
culturii antreprenoriale, de transfer
de bune practici şi de folosire
eficientă a capitalului uman din
sectorul energetic;
•stabilirea tematicilor şi planul de
învăţământ pentru cca 100 de
cursuri şi seminarii ce trebuie
desfăşurate în cadrul proiectului
pentru atingerea obictivelor sale,
mai sus menţionate.
Desfăşurarea în 2009 şi 2010
de activităţi de conştientizare
pentru atragerea grupului ţintă
propus.
Astfel, cu ocazia conferinţelor
organizate de CNR CME, la care au
participat personalităţi ai siste-
melor de energie din România,
precum şi personalităţi din siste-
mele de energie din diverse ţări ale
lumii. In cadrul tuturor acestor
manifestări alături de dezbaterile
specifice temelor abordate au fost
prezentate intervenţii şi materiale
dedicate pentru promovarea
culturii antreprenoriale în intreg
domeniul energetic.
Organizarea de seminarii, mese
rotunde, schimburi de expe-
rienţă, simpozioane, etc. pentru
promovarea culturii antrepreno-
riale în şcoli, universităţi şi unităţi
economice aparţinând sectorului
energetic, activitate ce a fost fina-
lizată în primul semestru al anului
2010 şi la care au participat peste
1100 de persoane. O activitate
importantă prevăzută în proiectul
„Dezvoltarea abilităţilor antrepre-
noriale în sectorul energetic”,
desfăşurat în cadrul programului
POSDRU 2007-2013, a constituit-o
organizarea de seminarii pen-
tru promovarea culturii antre-
prenoriale în şcoli, universităţi
şi unităţi economice aparţinând
sectorului energetic.
În tablelul următor se prezintă
iulie 2011  35
 MESAGERUL ENERGETIC
situaţia pe regiuni privind organizarea
seminariilor şi participanţilor la aceste
seminarii:
Modul de participare pe regiuni a publi-
cului ţintă se poate observa mai bine şi
în diagrama următoare:
georgescu@3t.org.ro
office@energy.org.ro
Din diagramă se observă că numărul cel
mai mare de participanţi a fost la semi-
nariile organizate în regiunea Sud Est şi
numărul cel mai mic în regiunile Sud
Vest şi Nord Est.
Aceasta şi datorită faptului că la
seminariile organizate pe litoral, la
Bucureşti, Sinaia, Băile Felix şi
Hunedoara au participat reprezentanţi
ai grupului ţintă din toată ţara, iar în
restul locaţilor numai reprezentanţi ai
grupului ţintă local.
Realizarea acestor seminarii a respectat
integral principiile egalităţii de şanse şi
de tratament între femei şi bărbaţi, ele
fiind destinate în egală măsură ambelor
sexe. Acest lucru se poate observa şi din
numărul participantelor femei la
evenimentele organizate.
Astfel din totalul de 1.137 de participanţi
la seminarii 543 au fost femei. Ponderea
femeilor în totalul participanţilor a fost de
47,76%. (practic jumătate).
36  iulie 2011
Regiunile din care au participat cele mai
multe femei au fost Bucureşti – Ilfov,
regiunea Sud Est şi regiunea Nord Vest.
Formare profesională şi acordare de
asistenţă tehnică în cadrul a
aproximativ 150 cursuri.
În Conformitate cu „Strategia Lisabona”
în cadrul proiectului s-a urmărit creş-
terea pe termen lung a competitivităţii
economiei româneşti, dezvoltarea efici-
entă a capitalului uman din România, în
special în sectorul energetic.
Prin formare profesională continuă
proiectul a urmărit obţinerea abilităţilor
manageriale şi antreprenoriale, care să
conducă la îmbunătăţirea calităţii şi
productivităţii muncii, la dezvoltarea şi
actualizarea competenţelor, prin folo-
sirea sistemelor moderne de manage-
ment, cu accent pe managementul
conceptual al resurselor umane. S-a
urmărit ca manageri, de orice nivel, să
obţină cunoştinţele necesare despre
utilizarea competitivităţii afacerilor,
strategii de management şi de
marketing, etc.
De asemenea s-a considerat că dacă
angajaţii din întreprinderi vor fi mai bine
pregătiţi vor putea răspunde mai bine
nevoilor crescute atât a lor cât şi a
angajatorilor., va creşte calitatea locului
de muncă, se vor putea adapta noilor
tehnologii şi metode de lucru.
Activitatea de formare profesională şi
acordare de asistenţă tehnică a avut în
vedere:
•Crearea competenţelor necesare în ve-
derea iniţierii unei afaceri şi dobândirea
de abilităţi de creştere a creativităţii
(cursuri cu cod ia);
•Dezvoltarea competenţelor manageria-
le şi organizatorice, dezvoltarea crea-
tivităţii, dobândirea de noi competenţe
cu scopul de a garanta diseminarea
inovării, o eficienţă organizatorică mai
mare şi corelarea cu cerinţele pieţei
(cod cursuri Dcm);
•Dezvoltarea de competenţe în vederea
utilizării TIC (cod cursuri tic).
În tabelul şi diagrama următoare se
prezintă numărul în valori absolute şi în
procente a cursanţilor la cele trei mari
grupe de cursuri desfăşurate în primii 2
ani de implementare.

In tabelul şi în diagrama următoare
se prezintă indicatorii si grupul ţintă
realizat în cadrul proiectului la 31
03 2011 conform Raportului
tehnico-financiar rtF12 predat la
OIRPOSDRU regiunea Sud Est
Braila.
În diagramele următoare sunt
reprezentate si alte reprezentări ale
grupului ţintă funcţie de diverse
alte criterii de selecţie.
MESAGERUL ENERGETIC
acordare de asistenţă în afaceri
prin:
•Consiliere şi sprijin pentru iniţierea
afacerilor, identificarea cererii de
competenţe necesare pentru creş-
terea competitivităţii şi formare pro-
fesională;
•Consiliere şi sprijin pentru crearea
de noi întreprinderi ca urmare a
restructurării şi reorganizării sec-
torului energetic;
•Consiliere şi sprijin pentru con-
solidarea noilor întreprinderi apăru-
te prin reorganizarea şi restructu-
rarea sectorului energetic;
•Organizarea de asistenţă oferită
companiilor nou înfiinţate din par-
tea companiilor cu experienţă şi a
experţilor specializaţi, cu posibili-
tatea transferării poveştilor de
succes şi a bunelor practici na-
ţionale sau europene.
•Asistenţă acordată IMM – urilor în
vederea reorganizării afacerilor,
studierii noilor structuri organi-
zatorice, a promovării reţelelor şi
parteneriatelor, inclusiv a celor din
sectoarele de Cercetare Dezvoltare.
Elaborarea şi tipărirea de cărţi,
suport al unora dintre cursurile
desfăşurate:
cărţi apărute între 2009 şi 2011
cărţi în curs de apariţie
Detalii despre continutul acestor
manuale se gasesc pe site-ul
proiectului: www.proiect-fse.ro
Situaţia financiară a proiectului
În diagrama de mai jos se prezintă
modul în care s-a utilizat bugetul
proiectului pe ani.
e observă că:
•în primul an realizatul a fost în
proporţie de 96,7 % din bugetul
planificat obţinându-se o econo-
mie de 94.830 lei,
•în anul al doilea realizatul a fost în
proporţie de 90,6 % obţinându-se
o economie de 510. 864 lei.
iulie 2011  37
 MESAGERUL ENERGETIC

Pe primii doi ani s-au consumat numai dezvoltarea competenţelor antrepreno-

92,7% din planificatul pe aceşti ani şi
63,3% din bugetul proiectului obţinându-
se o economie de 605.694 lei.
Această economie s-a obţinut în condiţiile
în care indicatorii iniţiali ai proiectului au
fost realizaţi în proporţie de 98%, iar
grupul ţintă realizat în proporţie de
117%.
Economia realizată s-a datorat în mare
parte întârzierilor în rambursarea
cheltuielilor de către AM POS DRU. Fără
aceste întârzieri rezultatele ar fi fost
www.aem.ro mai spectaculoase.
Proiectul va continua conform Planului
de realizare doar cu activităţile:
management şi operaţionalizare
proiect.
O subactivitate importantă va fi cea de
arhivare electronica a intregii documen-
tatii tehnice si economice a proiectului,
www.energotech.ro precum si a corespondentei aferente.
Formare profesională şi acordare de
asistenţă tehnică
(Lista cu cursurile ce se vor desfasura in
www.worleyparsons.com aceasta perioada de final a proiectului
este de asemenea poatata pe site-ul
proiectului). Dat fiind faptul că principalul
obiectiv al proiectului îl reprezintă
riale şi manageriale pentru a genera un
număr crescut de afaceri, în aceasta
perioadă, vor avea prioritate la activi-
tăţile de formare persoanele care doresc
să iniţieze o afacere, fie în cadrul unei
firme, fie ca persoană fizică autorizată.
Aceste persoane au prioritate atât la
participarea la cursurile organizate cât şi
la ocuparea locurilor de cazare fără plată
la cursurile organizate pe litoral, Valea
Prahovei, Bucureşti sau alte locaţii
Promovarea la nivel interregional a
culturii antreprenoriale.
Se vor organiza mai multe evenimente
în toate regiunile ţării în care se vor
întâlni experţi care vor face schimb de
experienţă şi informaţii privind cultura
antreprenorială,
acordare de asistenţă în afaceri.
În cadrul acestei activităţi vor fi
mobilizate institutele de învăţământ
superior, unităţile economice cu
experienţă, experţii persoane fizice.
Dată fiind experienţa acumulată de
echipa de proiect pe parcursul celor cinci
semestre de implementare şi a noilor
surse de finanţare ce se vor obţine ca
urmare a conştientizării importanţei
formării continue consideram ca va fi
posibilă funcţionarea structurilor
proiectului si după finalizarea acestuia.
Prin conştientizarea importanţei formării
continue de către membrii colectivi ai
CNR CME sperăm că aceştia se vor
implica în asigurarea continuităţii,
valorificării şi integrării rezultatelor.
Sperăm, de asemenea, că la finele pro-
iectului, vor exista premisele creării
unor parteneriate viabile între furnizorii
de formare profesională, unităţile eco-
nomice, institutele de cercetare şi
învăţământ, organismele nonguverna-
mentale pe linia creşterii şi dezvoltării
calităţii resurselor umane din sectorul
energetic. n

®
MESAGERUL ENERGETIC
colectivul de redacţie:
redactor responsabil: Dr. ing. Gheorghe Bălan
membri:Acad. Prof. dr. ing. Gleb Drăgan, Prof. dr. ing. Nicolae Vasile, Prof. dr. ing. Aureliu Leca,
Prof. dr. ing. George Darie, Prof. dr. ing. Mircea Eremia, cerc. şt. Magdalena Cuciureanu
referenţi ştiinţifici: Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Anton Vlădescu
traduceri: Eduard Adrian Nicolaescu
tehnoredactare şi machetare: Magdalena Cuciureanu
Editare: Imperium Conceptions
Secretariat Executiv cNr-cmE: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56;
www.halcrow.com Fax: 021/211 41 57
E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; mesagerul-energetic@cnr-cme.ro
Website: www.cnr-cme.ro

38  iulie 2011

reuniuni ale Grupurilor de Studii cmE.
•Politici şi indicatori de Eficienţă Eneergetică
•monitorizarea energiilor regenerabile şi tehnologiile – SErt.
Sinteza evenimentului
 Dr. ing. Iulian Iancu, Preşedinte CNR-CME,
Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME
In perioada 4-5 aprilie 2011 a avut
loc la Londra, în clădirea CMS
Cameron McKenna, reuniunea
membrilor celor două Grupuri de
Studii ale Consiliului Mondial al
Energiei. La reuniune CNR-CME a
fost reprezentată de o delegaţie
formată din domnul Dr. ing. Iulian
Iancu şi domnul Dr. ing.
Gheorghe Bălan.
In cele ce urmează vor fi prezen-
tate momentele şi concluziile cele
mai importante ale reuniunii celor
două Grupuri de Studii.
Studiul cmE: reţeaua de
informare ‘Politici şi indicatori
de Eficienţă Eneergetică’
introducere
François moisan a deschis sesiu-
nea introductivă printr-o scurtă
prezentare a ADEME (Agenţia de
gestionare a energiei din Franţa).
Mai multe informaţii se pot găsi pe
www.ademe.fr. Vorbitorul a explicat
că ADEME şi CME lucrează împre-
ună asupra Politicilor şi Indicatorilor
de Eficienţă Energetică de mulţi
ani.
Din 1992. CME şi ADEME au produs
un raport la fiecare trei ani, cu
MESAGERUL ENERGETIC
introducerea indicatorului de efici-
enţă energetică şi a bazei de date
de politici energetice în anul 2008.
Fiecare raport a acoperit un număr
de studii de caz, compilând studii de
caz naţionale standardizate de
evaluare ex-post detaliată pentru
ţări, cunoscută drept ‘bune practici’.
Apoi a preluat cuvântul domnul
Didier Bosseboeuf care a explicat
obiectivul, conţinutul şi noutăţile pe
scurt privind lucrarea ‘Politici şi
indicatori de Eficienţă Eneergetică’.
termeni de referinţă
Indicatori
Baza de date de indicatori de efi-
cienţă fusese actualizată în timp
real pentru următorul Congres. Pe
viitor vorbitorul a sugerat actua-
lizarea anuală a indicatorilor, care
să fie făcută de ADEME.
Apoi a deschis discuţia şi a cerut
comentarii şi înrebări referitoare la
indicatorii de eficienţă energetică.
S-au făcut mai multe sugestii de
noi indicatori: impactul schimbării
de model în transporturi, pătrun-
derea biocombustibililor şi impactul
eficienţei energetice, cifre de le
buget pentru investiţiile în eficienţa
energetică.
S-a ajuns la un consens, şi anume
că dacă se adaugă noi indicatori
(captarea şi stocarea de CO2),
trebuie să ne asigurăm că aceştia
sunt compatibili cu celelalte date
publicate.
Însă, trebuie să ne concentrăm pe
indicatorii de eficienţă energetică
care sunt disponibili pentru majo-
ritatea ţărilor CME. Ca un următor
pas şi pentru a putea include pro-
puneri din partea membrilor nepar-
ticipanţi, s-a sugerat că ADEME va
distribui lista indicatorilor actuali şi
va cere propuneri suplimentare
care vor include sursele datelor.
Indicatorii propuşi trebuie să fie
disponibili pentru toate regiunile.
Se va lua o decizie privind include-
rea noilor indicatori la următoarea
şedinţă.
Pentru a mări vizibilitatea lucrărilor
noastre în general şi în special a
bazei de date, Didier Bosseboeuf
a sugerat colaborarea cu IPEEC
(Parteneriatul internaţional pentru
cooperarea în domeniul eficienţei
energetice). Deoarece ei pregătesc
un raport pentru G8/G20 asupra
indicatorilor de eficienţă energe-
tică, acesta ar fi un bun prolej de
comunicare pentru CME/ADEME. S-
a convenit că se va încerca această
colaborare.
Sandra Biesel a fost de acord să
discute comunicarea bazei de date
şi lucrările CME dedicate eficienţei
energetice cu directorul de comuni-
care CME şi să pregătească un plan
de comunicare pentru baza de date
până la următoarea reuniune.
Baza de date a politicilor de
eficienţă energetică
Didier Bosseboeuf a explicat că
propunerea unică de valoare a
iulie 2011  39
 MESAGERUL ENERGETIC
bazei de date a politicilor de eficienţă
energetică a CME/ADEME este de a
include date din ţările în curs de
dezvoltare.
În trecut, CME a trimis chestionare de
completat pentru toate comitetele mem-
bre CME. Pe viitor acesta a propus
trimiterea de chestionare deja completate
cu informaţiile existente, cerând confir-
marea datelor existente, sau şteregerea
şi adăugarea de noi politici şi măsuri.
Dacă este posibil, opţiunea de modificare
sau confirmare ar trebui să fie disponibilă
online, cu menţiunea ultimei date de
actualizăre şi o notificare către ADEME.
S-a discutat dacă unele comitete
membre CME nu vor confirma doar
informaţia în loc să o verifice şi să o
actualizeze.
Majoritatea au fost de acord că dacă am
putea introduce un fel de sistem de
verificare, acest lucru nu ar fi o
problemă. Modul de implementare va fi
discutat la următoarea reuniune.
Studii de caz
Didier Bosseboeuf a descris obiectivul
studiilor de caz şi scopul de a compila
studii de caz de evaluare ex-post pentru
ţări, cunoscute drept ‘bune practici’.
Apoi a prezentat pe scurt portofoliul
existent de evaluări ale politicilor de
eficienţă energetică, menţionând că pe
viitor va dori să aibă câte un exemplu de
politică/măsură pe regiune, jumătate în
ţările OECD şi jumătate din ţările non-
OECD. Vorbitorul a continuat explicând
cum CME şi ADEME au lucrat asupra
studiilor de caz în trecut. Pentru fiecare
studiu, un expert (din afara Franţei) a
fost propus pentru a efectua evaluarea
detaliată. Acesta a avut un buget
(15.000 EURO/studiu de caz) la
dispoziţie, sponsorizat de ADEME.
Pe viitor se va proceda la fel, dar sunt
puse la dispoziţie noi fonduri de
către ceilalţi membri (companii care
susţin), se vor putea face mai multe
studii de caz, iar calitatea analizelor
detaliate ar putea fi ridicată.
Cerinţele pentru un studiu de caz includ:
tratarea de noutăţi; politicile/măsurile
trebuie să fi fost implementate în regiuni
diferite ale lumii; politica/măsura
trebuie să fie relevantă pentru ţările în
curs de dezvoltare.
40  iulie 2011
Didier Bosseboeuf a invitat participanţii
să propună alte studii de caz.
S-au făcut următoarele propuneri:
•Eficienţa energetică la camioane
•Eficienţa energetică pentru educaţie
•Stimulente separate pentru proprietar
şi chiriaş (ex: Green Deal, UK)
•Noi etichete şi certificate
•Eficienţa energetică şi oraşele verzi
•Politici de reducere a efectului de
revenire şi efectul pasagerilor neplătitori
•Politici de creştere a utilizării de
aparate de aer condiţionat eficiente
•Instrumente de creştere a utilizării
tehnologiilor existente în ţările în curs
de dezvoltare
•Coduri de construcţii
S-a convenit ca ADEME să pregătească o
listă a propunerilor cu o scurtă descriere,
ce va fi trimisă tuturor membrilor.
Viitoarele propuneri ale membrilor pot fi
apoi primite până la următoarea
reuniune. O decizie referitoare la care
din aceste studii de caz vor fi efectuate
se va lua la următoarea reuniune.
ateliere
Didier Bosseboeuf a explicat că atelie-
rele au ca scop schimbul de informaţii,
cu multiple prezentări detaliate asupra
politicilor făcute de experţi regionali.
Atelierul este pregătit de CME şi experţii
respectivi care lucrează la studiile de
caz.
În trecut, atelierele au fost asociate cu
alte evenimente CME, permiţând doar
un timp limitat de discuţie (doar
jumătate de zi), dar şi individuale,
durând efectiv circa 2 zile.
François moisan şi Didier Bosseboeuf
au invitat toţi membrii să facă propuneri
pentru locurile de desfăşurare a atelie-
relor, dar a încurajat căutarea de opţiuni
pentru finanţare suplimentară. De
asemenea, atelierul propriu-zis ar fi de
preferat să fie auto-finanţat (costul
locaţiei, cină, prânz).
Didier Bosseboeuf a propus pregătirea
‘termenilor de referinţă’ pentru atelier şi
le va distribui printre membrii RI în
perioada următoare.
Primele propuneri au inclus o invitaţie
din partea dlui iulian iancu –
Preşedintele cmE romania - de a

organiza un atelier la FOrEN în
iunie 2012 în românia. Alte
posibilităţi ar putea fi odată cu un
atelier IPEEC, în cadrul Forumului
Regional CME din Houston, la sfâr-
şitul lui octombrie 2011, COP17 în
Durban, Africa de Sud. S-a sugerat
şi organizarea unui atelier în
Orientul Mijlociu.
materiale de pregătit
Concluzionând ce s-a discutat
înainte, Didier Bosseboeuf a expli-
cat care vor fi materialele prevă-
zute de termenii de referinţă:
•Actualizarea anuală a bazei de
date a indicatorilor
•Actualizarea continuă a bazei de
date cu politici şi măsuri, cu două
chestionare timp de trei ani.
•5 studii de caz
•Numeroase ateliere regionale în
diverse regiuni CME, circa 3 ateliere
plus 2-3 reuniuni formale ale RI
•Raportul final pentru Congresul
Daegu din octombrie 2013
În încheiere a arătat că scrierea
efectivă a raportului va fi făcută de
un consultant, fosta ENERDATA.
Membrii RI trebuie să ajute
efectuarea chestionarelor pentru
ţările lor, producerea studiilor de
caz alese şi cercetările necesare.
Plan de acţiune
În concluzie, Didier Bosseboeuf a
prezentat o propunere de plan de
acţiune. Nu au fost comentarii
referitor la acesta.
Încheierea reuniunii şi data
următoarei reuniuni
François Moisan a mulţumit tuturor
pentru participare şi a afirmat că
aşteaptă cu nerăbdare discuţiile
interesante şi rezultatele pozitive
pentru următorii trei ani.
A încurajat din nou pe toată lumea
să verifice dacă se pot disponibiliza
fonduri suplimentare de către
membri (companii susţinătoare)
pentru a acoperi cheltuielile pentru
studiile de caz/creşterea calităţii
analizelor detaliate, ateliere, etc.
A prezentat pe scurt şi următorii
paşi:
•ADEME va distribui lista cu indica-
torii actuali şi va cere propuneri
MESAGERUL ENERGETIC
suplimentare de indicatori care ar
trebui adăugaţi la baza de date
•ADEME va distribui o listă de pro-
puneri de studii de caz, acceptând
şi noi propuneri
•ADEME va pregăti termenii de re-
ferinţă pentru ateliere şi le va
distribui membrilor, cerând şi
propuneri
•Sandra Biesel va discuta cu
directorul de comunicare CME
referitor la un plan de comunicare
Data următoarei reuniuni nu a fost
stabilită. Ea va fi comunicată mem-
brilor imediat ce va fi disponibilă.
Studiul cmE: monitorizarea
Energiilor regenerabile şi
tehnologiile - SErt
introducere
Preşedintele Grupului de Studiu
SERT, Alessandro Clerici, a urat
binevenit membrilor Grupului de
Studiu şi le-a cerut tuturor celor
prezenţi în jurul mese rotunde să
se prezinte. S-a observat că
participarea globală a fost
insuficientă, şi a cerut CME Londra
să încurajeze participarea din Asia,
India, Africa, SUA, Australia (deşi
nu au CM) şi Noua Zeelandă.
Principalul obiectiv al şedinţei a fost
de a discuta şi agrea Termenii de
Referinţă, planul de acţiune şi
responsabilităţile pentru
implementarea acestuia, inlcusiv
diviziunea muncii.
Planul de acţiune pe scurt:
raportul SErt ce va fi gata
pentru congresul Daegu 2013
Pe lângă informaţiile referitoare la
resurse, Raportul va trata şi:
•Eficienţa producţiei.extracţiei de
petrol.gaze.cărbune şi alţi
combustibili
•Transportul şi procesarea Energiei
Primare
•Tranport şi distribuţie
•Consumul Final.
Capitolele standard pentru fiecare
resursă vor urma acelaşi format şi
vor conţine:
1. Introducere/Comentarii/Analiză
2. Resurse
3. Producţia
4.Tendinţe specifice/Viitorul potenţial EE
5. Glosar de termeni.
Datele SERT puse la dispoziţie de
CME Londra până la sfârşitul lui
2011. Grupul de Studiu SERT a
decis că datele din baza de date nu
trebuie să includă estimări. Dar
fiecare capitol va include tendinţe
pentru viitor aferente fiecărei re-
surse energetice. Scopul este de a
îmbunătăţi omogenitatea şi calita-
tea datelor, precum şi de a creşte
aria de acoperire. O propunere
pentru introducere este crearea
unei hărţi geografice a resur-
selor energetice. Există şi propu-
nerea de a scrie despre tendinţele
pe termen lung ale consumului în
introducere.
Până la jumătatea lui 2011:
•Lucrarea de poziţie asupra ener-
giei nucleare din perspectiva dife-
ritelor regiuni (3 pagini) – se va
alcătui un subgrup
•Mark Bohm şi Eduardo Coelho
Corrêa vor forma un sub-group şi
vor produce un raport despre
Petrolul de şist până în noiembrie
2011
Până în 2012
•Gaze neconvenţionale – lucrare
de poziţie pentru primăvara 2012
•Tiina Koljonen va coordona
Raportul de Biomasă (a 2-a
generaţie de biocombustibili), 30
pagini, până în septembrie 2012:
•Raport asupra Gazelor convenţio-
nale de Mark Bohm
•CSC – lucrare de poziţie de Elena
Nekhaev.
Începutul lui 2013
•Reţele Inteligente
•Stocarea Energiei (Stefan Tenner)
•Securitatea Informatică.
Declaraţie globală referitoare la
Accidentul de la centrala nucleară
Fukushima: Alessandro Clerici,
Jose Antonio Tagle, Tiina Koljonen
şi un reprezentant din partea
Agenţiei Atomice Internaţionale.
alte probleme
CME este încurajat să creeze o
nouă grupa/zonă de studiu pentru
reţele inteligente şi stocarea
energetică.
Data şi locul următoarei
întâlniri
Posibilă întâlnire în Oran în
noiembrie la Adunarea Executivă
sau în Primăvara 2012 (poate Sofia
sau Algeria). n
iulie 2011  41
 MESAGERUL ENERGETIC

reprezentanţii cNr-cmE în teritoriu

Nr.
Localitatea Partener cNr-cmE reprezentant cNr-cmE Funcţia
crt.
Prof. Dr. ing. George Darie Decan Facultatea de Energetica
Prof. Dr. ing. Aureliu Leca Sef catedra UNESCO
Universitatea „Politehnica”
1 Bucuresti Prof. Dr. ing. Mircea Eremia Profesor Universitar
Bucuresti
Prof. Dr. ing. Tudor Decan Facultatea de Inginerie
Prisecaru Mecanica si Mecatronica
2 Brasov Universitatea „Transilvania” Prof. Dr. ing. Ion Visa Rector
3 Cluj Universitatea Tehnica Prof. Dr. ing. Mircea Chindris Profesor Universitar
4 Constanta Universitatea Maritima Prof. Dr. ing. Darie Tudor Profesor Universitar
5 Craiova Universitatea din Craiova Prof. Dr. ing. Ion Mircea Profesor Universitar
Universitatea „Dunarea de Prof. Dr. ing. Toader
6 Galati Prorector
Jos” Munteanu
7 Iasi Univ. „Gheorghe Asachi” Prof. Dr. ing. Mihai Gavrilas Profesor Universitar
8 Oradea Universitatea din Oradea Prof. Dr. ing. Marcel Rosca Decan Facultatea Energetica
9 Petrosani Universitatea din Petrosani Prof. Dr. ing. Nicolae Ilias Profesor Universitar
Universitatea de Petrol si
10 Ploiesti Prof. Dr. ing. Vlad Ulmanu Rector
Gaze
Universitatea „Stefan cel
11 Suceava Prof. Dr. ing. Radu Pentiuc Profesor Universitar
Mare”
12 Targoviste Universitatea „Valahia” Prof. Dr. ing. Nicolae Olariu Profesor Universitar
Prof. Dr. ing. Dumitru
13 Timisoara Universitatea „Politehnica” Profesor Universitar
Toader
Universitatea Tehnică
Prof. Ion Stratan Decan Facultatea de Energetica
Moldova

Republica Academia de Stiinţe Dr. Vladimir Berzan Director Institutul de Energetica

14
Moldova Asociatia Consumatorilor
Dr. Nicolae Mogoreanu Preşedinte
de Energie
TERMOCOM Dr. Mihai Cernei Director General n

Bdul. Lacul Tei nr.1-3, cod 020371, Bucuresti sector 2

Autorizatie 672/97-3/10451; Cod fiscal 10225329-2000; Cont RO81RNCB0074029230110004,
Cont EURO RO43RNCB0074029230110009, Telefon: 021/211.41.55; 021/211.41.56; Fax: 021/211.41.57;
E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; Internet: www.cnr-cme.ro

42  iulie 2011

EURO BAROMETRU
Deşeuri municipale regenerabile*)
Aproape jumătate din energia
produsă în uzinele de incinerare a
deşeurilor municipale din UE este
obţinută din deşeuri fermentabile
(i.e. deşeuri de biomasă). Până în
prezent, incinerarea rămâne princi-
pala metodă de conversie energe-
tică pentru deşeurile municipale
regenerabile; În 2009 energia pro-
dusă din biomasă avea nivelul de
7.7 milioane toe, ceea ce înseamnă
o creştere de 3,3% faţă de 2008.
Mai mult, această cifră ar putea fi
dublată, presupunând un nivel
contant al deşeurilor, prin investirea
în modernizarea şi îmbunătăţirea
metodelor de combustie.
Definiţia biodeşeurilor:
Biodeşeurile, aşa cum sunt definite
în Directiva Cadru pentru Deşeuri
(2008/98/EC) revizuită în 2008,
includ:
•deşeuri organice din grădini şi
parcuri,
•deşeuri menajere casnice,
•deşeuri alimentare de la
restaurante/firme de catering şi
reţele de distribuţie şi deşeuri
asemănătoare de la fabricile de
produse alimentare.
Acest termen trebuie distins de
„deşeuri biodegradabile” care in-
clud alte materiale biodegradabile,
precum:
•lemn,
•hârtie,
•carton,
•apă menajeră şi •sedimente.
Comisia Europeană afirmă că se
produc anual 118-138 milioane
de tone de biodeşeuri în UE.
Deşeurile municipale (deşeuri
din grădini, deşeuri casnice şi ali-
mentare) reprezintă 88 mil. tone
din această cifră, care ar trebui să
crească anual cu 10% până în
2020. Comisia consideră că la
nivelul UE, stocarea de biodeşeuri
*) Traducere selectivă din materialele publicate la adresa: http://www.eurobserv-er.org/pdf/eurobaro-
noiembrie 2010
MESAGERUL ENERGETIC
în gropi de gunoi are o medie de tabelul 1: Producţia de energie
40% (deşi în unele ţări este 100%). primară din arderea deşeurilor
Această practică a aruncării prezin- municipale în UE în 2008 şi 2009
tă majore riscuri de mediu, inclusiv (ktoe)
producerea de gaze cu efect de
seră, precum metanul, care este de
25 de ori mai puternic decât CO2,
dar şi poluarea solului şi pânzei
freatice. Aruncarea deşeurilor cont-
ravine Directivei Gropilor de Gunoi
1999/31/CE, care obligă Statele
Membre să reducă cantitatea de
deşeuri biodegradabile depozitate
în gropi la 35% din nivelul din 1995
până în 2016. Se încalcă de
asemenea şi Directiva 2008/98/CE
referitoare la deşeuri care stabi-
leşte o „ierarhie a deşeurilor” care
trebuie să formeze baza tuturor
politicilor naţionale de gestionare a
deşeurilor. Această ierarhie, care
este definită în Art. 4 al Directivei,
declară că prevenirea formării de-
şeurilor este cea mai bună metodă, UE produce 7.7 mil. tone în
urmată în ordine descrescătoare de 2009
reutilizare, reciclare şi recuperarea 1,9 Mtep de căldură vândută în
energetică. Această ultimă metodă cadrul încălzirii urbane în UE în 2009
de conversie corespunde cu anga-
jamentele Statelor Membre şi de- recuperarea prin incinerare
terminării politice referitoare la este practicată la diverse niveluri.
dezvoltarea energiei regenerabile. Germania, Franţa, Belgia, Olanda,
Două posibile procese de recupe- şi ţările din nordul Europei precum
rare deşeuri-energie sunt utilizate: Danemarca şi Suedia sunt ţările cu
1.metanizarea anaerobică şi cea mai mare implicare în acest tip
2.incinerarea. de recuperare energetică. Unele
incinerarea este un proces de re- dintre acestea, precum Suedia,
cuperare acceptabil conform Direc- importă chiar deşeuri.
tivei deşeurilor, cu condiţia ca uzi-
nele de incinerare să fie proiectate În Europa, CEWEP (Confederaţia
pentru a optimiza valoarea ener- Centralelor Europene Deşeuri –
getică a deşeurilor. Comisia clasea- Energie) estimează că dacă se iau
ză incinerarea deşeurilor cu recupe- împreună circa 430 de centrale
rare redusă de energie pe ultimul europene, atunci 69 de milioane de
loc, alături de îngropare, din punct tone de deşeuri municipale au fost
de vedere ecologic. De altfel, un procesate în 2009. Confederaţia
volum considerabil de deşeuri orga- reprezintă interesele a circa 90%
nice este transformat în compost (390) de centrale europene care au
pentru utilizare agronomică (îngră- procesat echivalentul a 59 de
şăminte). Comisia recomandă şi milioane de tone de deşeuri
această soluţie. municipale în 2008.
iulie 2011  43
 MESAGERUL ENERGETIC
În 2010, CEWEP a produs rapoarte
precise referitoare la starea actuală
a recuperării energetice prin această
tehnologie în principalele ţări produ-
cătoare europene. Barometrul subli-
niază principalele concluzii ale ra-
portului publicat de asociaţiile naţio-
nale de centrale de conversie ener-
getică a deşeurilor. Producţia de
energie primară a UE din incinerarea
de deşeuri municipale solide se află
la nivelul de 7.7 Mtoe în 2009 – o
creştere de 246.8 ktoe faţă de 2008
(tabelul 1). Energia totală recupe-
rată din deşeurile municipale a fost
dublul acestei cifre.
referitor la producerea de ener-
gie electrică şi termică, situaţia
celor două moduri de recuperare
energetică este contrastantă în
Europa, deoarece prezenţa multor
reţele de încălzire în Europa de
Nord (Suedia şi Danemarca)
stimulează sectorul de cogenerare
şi astfel există predispoziţia de a
favoriza conversia deşeurilor în
căldură. Producţia de energie
electrică regenerabilă din incinerare
în toate ţările UE este în continuă
creştere. Se află la nivelul de circa
15.4 TWh în 2009, care reprezintă
1.3% peste nivelul din 2008
(tabelul 2). Cantitatea de energie
termică vândută reţelelor de
încălzire (din conversia deşeurilor)
este de asemenea în creştere şi a
atins 1.9 Mtoe în 2009, o creştere
de 4.7% faţă de 2008 (tabelul 3).
tabelul 2: Producţia netă de ener-
gie electrică din arderea deşeurilor
municipale regenerabile din UE în
2008 şi 2009 (Gwh).
tabelul 3: Producţia de energie
termică din in arderea deşeurilor
municipale regenerabile din UE în
2008 şi 2009 (ktoe)
44  iulie 2011
care este viitorul recuperării
deşeurilor?
Se ştie că tehnologia de combustie
utilizată pentru a recupera energia
din deşeuri reduce emisiile de CO2 şi
dependenţa de hidrocarburi. Se pot
obţine mari avantaje ecologice şi
economice prin îmbunătăţirea ges-
tionării biodeşeurilor pentru produc-
ţia de energie. Conform CEWEP,
centralele de incinerare ar trebui să
fie capabile de a creşte producţia de
energie electrică şi energie termică
regenerabilă la 67 TWh de la nivelul
din 2006 de 38 TWh, până în 2020.
Un cadru normativ bazat pe stimulente
ar putea să ducă această valoare la 89
TWh. În acest caz, 22.9 milioane de
locuitori ar putea primi energie elec-
trică şi 12.1 milioane de locuitori
energie termică. Cu un program
ambiţios de îmbunătăţire energetică,
incinerarea ar putea astfel oferi
dublul energiei produse fără a arde
mai mult decât cantitatea actuală de
deşeuri, şi chiar mai mult, dacă
producţia de biodeşeuri ar creşte.
CEWEP consideră că centralele de
incinerare pot contribui cu până la
4% pentru obiectivele directivei
energiei regenerabile (pe baza a
1500 TWh suplimentari adăugaţi în
contul energiei regenerabile). Acest
rezultat poate fi obţinut doar dacă
centralele de incinerare cu producţie
scăzută sunt închise şi se fac
investiţii în centralele special
proiectate pentru a creştere
producţia de energie.
trebuie de asemenea făcute
eforturi pentru dezvoltarea
reţelelor de energie termică
pentru a face mai uşoară revân-
zarea de căldură autorităţilor
locale şi industriei. Estimările
EurObserv’ER’s pentru 2010 includ
doar producţia de energie primară
(energie produsă direct din
combustia deşeurilor), şi nu energia
finală (termică şi electrică pentru
consumatorii finali). Estimările
noastre, pe baza tendinţelor actuale
ale sectorului, sunt de 8 Mtoe de
energie regenerabilă produse din
incinerarea deşeurilor în 2010. n
 MESAGERUL ENERGETIC

INFO CNR-CME
conferinţa: “5th South East Europe Energy Dialogue”
Grecia thessalonoki 2-3 iunie 2011

Organizator:
iENE - institut of Energy for South East Europe

Lista materialelor intrate în biblioteca cNr-cmE

Nr Nr.
Denumire Emitent
crt pagini

5th South East Europe Energy Dialogue.

1. IENE 16
SE Europes's Leading Forum
Norton Rose Group
2. Concentrating our efforts on the sun 28
iunie 2011
Norton Rose Group
3. Global LNG chain experince 20
Martie 2011
4. Global oil and Gas. A full business law service Norton Rose Group 32
Norton Rose Group
5. In brief Greece. Our expertise 2
May 2011
Norton Rose Group
6. Law 3894/2010 or the Fast Track Law. Opening a new "fast track" for strategic investments in Greece 8
Martie 2011
7. Material de publicitate turistică: Thessaloniki Prefectura Thessaloniki 64 +cD
Norton Rose Group
8. Norton Rose LLP - Greece. Experience statement in energy 14
iunie 2011
Norton Rose Group
9. Pipelines. Our experince 5
May-11
10. Prospect DESFA Leading the way into a new energy world DESFA 4
11. Prospect IENE Institut of Energy for South East Europe IENE 4
12. Sanctions Freeze $36Bn in Libyan Assets, more to Follow (Revista MEES - SINCE 1957, nr. 7 martie 2011) MEES 8
13. Aliyev outlines Azerbaijan's Gas and Oil export Prospects (Revista MEES - SINCE 1957, nr. 5 iulie 2010) MEES 8
14. Israel's Delek Proposes Building LNG Facility in Cyprus (Revista MEES - SINCE 1957, nr. 17 ianuarie 2011) MEES 10
15. Fight for control of Kurdish Hydrocarbon Resources intensifies (Revista MEES - SINCE 1957, nr. 40 octombrie 2010) MEES 34

16. Energy as a Catalyst for change in SE Europe (Revista South-East Europe ENERGY REVIEW nr. 25 nov-dec 2010) IENE 24

17. Oil's Rise Threatens once more SE Europe's Economies (Revista South-East Europe ENERGY REVIEW nr. 26 ian-febr 2011) IENE 24
18. The Nuclear Option after Fukushima (Revista South-East Europe ENERGY REVIEW nr. 27 martie-apr 2011) IENE 24
World Future Energy Summit.
19. Assements of biofuels Potential and Limitations MEES 44
(Revista Susteinable Energy nr 2 martie/ aprilie 2010)
Norton Rose Group
20. Solar PV Energy: Bulgaria 10
Septembrie 2010
South East Europe Energy Outlook
21. IENE 9
An IENE Study Project. Study presentations and The political Context
South East Europe Energy Outlook IENE
22. 8
An IENE Study Project. Background information and presentation notes May 18 2011. A.H.Lefteris Karagiannis
Norton Rose Group
23. Turkey 5
ianuarie 2011
Norton Rose Group
24. Wind Energy 48
iunie 2011

iulie 2011  45
 MESAGERUL ENERGETIC

46  iulie 2011
 târgul de automatizări & instrumentaţie şi
Echipamente de Laborator din românia.
Sala Palatului, Bucureşti. 10-12 mai 2011
 Dr.ing. Horia Mihai MOŢIT, Preşedinte A.A.I.R.
Este deja cunoscut că A.A.I.R. - Aso-
ciaţia pentru Automatizări şi Instru-
mentaţie din România a organizat în
perioada 10-12 mai 2011, RAILF 2011
prima ediţie a „Târgului de Automa-
tizări & Instrumentaţie şi Echipa-
mente de Laborator din România”, la
Sala Palatului din Bucureşti, constituit
din expoziţie şi simpozion,fiind cel mai
reprezentativ Eveniment din domeniu
din România.
a.a.i.r. este asociaţia naţională, pro-
fesională a specialiştilor din România în
domeniile automatizărilor şi instrumen-
taţiei (industriale, de laborator).
Managementul evenimentului a fost
asigurat de itS Events manage-
ment.
Având o bogată experienţă profesiona-
lă, de 21 de ani, inclusiv prin co-orga-
nizarea expoziţiei Romcontrola,
a.a.i.r a urmărit prin organizarea
raiLF, să relanseze aceste domenii în
România după criza ultimilor ani.
La raiLF 2011 au participat
40 de companii, pe o
suprafaţă de expunere de
550 m2, fiind vizitată de peste
850 de specialişti. Pe întreaga
perioadă a desfăşurării raiLF
2011 firmele participante,
reprezentanţi ai mediului academic şi
al organismelor guvernamentale au
avut prezentări în Simpozion, urmate
de dezbateri asupra ultimelor noutăţi
din domeniu.
Dată fiind importanţa deosebită a
acestui eveniment, raiLF 2011 a be-
neficiat de o bună vizibilitate în media,
partenerii noştrii media fiind: Agenda
Construcţiilor, Comunicate de presa.ro,
Mesagerul Energetic, Mentenanţă şi
Distribuţie Industrială, Petroleum
Review, Reporter Economic, Romaqua,
Technomarket, Tehnica Instalaţiilor,
T&T, Univers Ingineresc.
a.a.i.r. promotor al profesionalis-
mului în romania în domeniile
automatizărilor şi instrumentaţiei
Puternica criză morală şi ecomomică
prin care trece Romania a redemons-
trat rolul determinant al Asociaţiilor
Profesionale, în regăsirea echilibrului
specialiştilor în practicarea profesiei lor,
în restabilirea normalităţii şi reluarea
dezvoltării.
a.a.i.r. a promovat cu tenacitate , de
la înfiinţarea sa la 4 iunie 1990 şi până
în prezent, viziunea responsabilă a
dezvoltării la un nivel performant
internaţional a Automatizărilor şi
Instrumentaţiei în România.
In acest context a.a.i.r. a iniţiat şi or-
ganizarea evenimentului raiLF, în lo-
cul Romcontrola pe care o organiza cu
Romexpo, pentru asigurarea continui-
tăţii întâlnirilor periodice dintre spe-
cialiştii din domeniile sus menţionate.
raiLF 2011 a reconfirmat cu tărie
unele aspecte de mult cunoscute:
•Este esenţial ca un Eveniment specia-
lizat să fie organizat de însăşi Asocia-
ţia Profesională de profil, care urmă-
reşte în primul rând profitul profesiei
(cunoscând cel mai bine problemele,
necesităţile şi aspiraţiile specifice ) şi
nu profitul maxim financiar al gazdei
evenimentului.
•Acest adevăr este confirmat de pon-
derea zdrobitoare a specialiştilor în
cadrul vizitatorilor la RAILF, turiştii
fiind aproape inexistenţi.
•Evenimentele raiLF sunt absolut ne-
cesare specialiştilor, neputând fi înlo-
cuite de internet sau alte forme de co-
municare, care sunt doar comple-
mentare. Un asemenea eveniment în-
seamnă şi o confuntare între ofer-
tanţi, la un nivel mult mai ridicat şi
solicitant decât nivelul practicat de o
firmă în cadrul vizitelor de rutină
făcute potenţialilor clineţi sau cel
impus de organizarea unei prezentări
de firmă , pentru clienţii fideli. De
aceea unele firme, au decis să-şi re-
ducă drastic eforturile de reprezen-
tare, neparticipând la asemenea eve-
niment mult prea solicitante, în-
cercând să le demobilizeze şi pe cele-
lalte, însinuând ideea că inapetenţa
lor la un asemenea efort este deter-
minată de dezinteresul specialiştilor
vizitatori. raiLF a demonstrat că
motivaţia este falsă, fiind evident in-
teresul specialiştilor, însişi reprezen-
tanţii celor câteva firme mari absente
fiind zi de zi prezenţi la raiLF, pentru
discuţii cu firmele participante.
•a.a.i.r. şi-a atins şi prin raiLF 2011
obiectivele strategice asigurând la nu
nivel superior conexiunile dintre spe-
cialiştii din domeniile
autoamtizărilor şi
instrumentaţiei.
Pentru mai multe informa-
ţii vă invităm să accesaţi:
www.railf.ro n