Sunteți pe pagina 1din 40

PROIECTAREA EXPLOATĂRII ZĂCĂMINTELOR DE HIDROCARBURI-PROIECT

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR


UNIVERSITATEA ‘’PETROL-GAZE ‘’DIN PLOIEŞTI

PROIECT LA
EXPLOATAREA ZĂCĂMINTELOR DE HIDROCARBURI FLUIDE

Student: Scarlat Gheorghe-Adrian


Anul: ̅̅̅
𝐼𝑉 gr. 20175

2018-2019

1
CUPRINS-Partea I
Introducere
Capitolul 1- Modelul Geometric al zacamantului
1.1-Harta cu izobate la acoperis
1.2-Sectiuni transversal
1.3-Pozitia initiala a contactului titei/apa
1.4-Evaluarea grosimilor de strat efectiv saturate cu titei
1.5-Calculul ariei zonei productive
1.6–Calculul grosimii medie pe zacamant
1.7-Calculul volumului brut-Metoda volumetrica

Capitolul 2 –Proprietatile mediului poros


2.1 Valorile medii ale proprietatilor mediului solid, la scara adancimii
sondelor si la scara intregului zacamant
2.1.1 –Porozitatea (m)
2.1.2- Permeabilitatea (k)
2.1.3 –Saturatia in apa ireductibila (𝑆𝑎𝑖 )
2.1.4 –Coeficientul de compresibilitate al rocii (ß𝑟 )
2.1.5 –Calculul volumului brut al rezervorului
2.1.6 – Calculul volumului de pori al rezervorului

2
Capitolul 3- Proprietatile mediului fluid
3.1 –Variatia cu presiunea a proprietatilor titeiului
3.1.1-Solubilitatea gazelor in titei –Ratia de solutie (𝑟𝑠 )
3.1.2 –Factorul de volum al titeiului (𝑏𝑡 )
3.1.3 –Vascozitatea dinamica a titeiului (𝜇𝑡 )
3.1.4 –Coeficientul de compresibilitate al titeiului (ß𝑡 )
3.2 –Variatia cu presiunea a proprietatilor apei de zacamant
3.2.1 – Solubilitatea gazelor in apa de zacamant (G)
3.2.2 –Vascozitatea dinamica a apei de zacamant (𝜇𝑎 )
3.2.3 –Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate (ß𝑎 )
Capitolul 4 –Constructia si amplasarea retelei sondelor de extractive pe
zacamantul de titei tip banda liniara, cu acvifer activ
Anexe

3
Introducere
Petrolul, in pofida unor preziviuni, a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va mai ramane
probabil o perioada insemnata de timp de acum incolo. Or, se stie ca resursele de
petrol al Terrei nu sunt inepuizabile. Descoperirea de noi zacaminte petroliere nu
va putea compensa multa vreme ritmul epuizarii resurselor cunoscute in
present.De astfel, in Romania, productia de hidrocarburi fluide este, de cativa ani
buni, in declin.
Pe de alta parte, factorii de extractive realizati astazi in Romania si chiar pe plan
mondial, au valori destul de modeste, in special in cazul zacamintelor exploatate
pe baza energiei proprii, dar si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse
tehnologii de completare a energiei de zacamant. Cauzale sunt atat de natura
obiectiva, legate de conditiile de zacamant, cat si mai ales de natura subiectiva
asociate de variantele de exploatare si tehnologii de lucru adoptate.
Se poate spera, totusi, intr-un reviriment al producitiei de hidrocarburi in
Romania, dar numai in cazul implicarii mai active a energiei de zacamant.Aceasta
inseamna intocmirea unor proiecte de exploatare care sa indice variant optima de
exploatoare pentru fiecare zacamant in parte.
In cazul zacamintelor lor trebuie inceputa exploatarea industrial pana ce nu se
determina exact capacitatea energetic a acestora, forma predominant a energiei
de zacamant, cea care va determina fisxarea regimului de exploatare.Daca
conditiile de zacamant o impun, este preferabil sa se faca completarea energiei de
zacamant inca din faza primara a exploatarii si sa se evite, pe cat posibil, intrarea
in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
In ceea ce priveste zacamintele aflate in fazele secundare sau tertiare a
exploatarii, zacamintele epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai
contin un procent insemnat de hidrocarburi, se ridica problema alegerii celor mai
potrivite metode, conventionale sau neconventionale, in vederea maririi
factorului de recuperare.
Eficienta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata, nu in
mica masura, de modul de traversare a stratului productive, de modul de
constructive si amplasare a sondelor de extractive si a celor de injectie.De aceea

4
este necesar ca orice inginer de foraj-extractie sa priveasca activitatea proprie
prin prima corelatiei acesteia cu celelalte activitati complementare pe care le
desfasoara colegii sai.
Prezenta lucrare este elaborate in conformitate cu programa analitica de la
Facultatea de Ingineria Petrolului si Gazelor din cadrul Universitatii de Petrol –
Gaze din Ploiesti.

5
Capitolul 1
Modelul geometric al zacamantului

Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un


mediu solid poros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi
si apele de zacamant.
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta
terestra.El este delimitat in acoperis si in culcus de strate impermeabile, iar lateral
de accidente tectonice si/sau litologice.
In general, zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone
distinct: o zona saturate cu hidrocarburi, numita zona productive si o zona saturate
100% cu apa-acviferul adiacent, care poate lipsi in anumite cazuri.
In vederea exploatarii, un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata(in plan
orizontal), cat si grosimea stratului.De asemenea , trebuie facuta o delimitare
exacta a celor doua zone-zona productive si acviferul adiacent.
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei, zacamintele pot fi: zacaminte
stratiforme, massive , delimitate litologic, combinate si subtile.
Indiferent de tipul capcanei, in proiectarea exploatarii se opereaza cu doua forme
geometrice de baza:

6
a. Zacaminte in forma de banda liniara, care admit o simetrie liniara;

b) Zacaminte de forma circular,care admit o semetrie radial ;


In natura, nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele
doua forme geometrice de baza mentionate. In aceasta situatie se va aproxima
forma reala a zacamantului la una dintre cele doua forme geometrice de baza
specificate mai sus, obtinandu-se astfel modelul de zacamant.

7
1.1 Harta cu izobate la acoperis

Harta structural (harta cu izobate),reprezinta proiectia in plan orizontal a


punctelor a punctelor de intersectie intre diverse plane izobatice si un plan
reper. Ca plan reper se va lua intrarea in stratul productive.Harta structurala
poate fi construita pe baza sectiunilor geologies au prin metoda triadelor.In
acest caz s-a adoptat metoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului
reper , intrarea in stratul productive, intrari ce se determina pe baza diagrafiilor
geofizice ale sondelor.Adancimile reperului, citite pe diagrafii, sunt in cote
absolute care vor fi raportate la un reper unic, adica nivelul mari.Astfel, din
aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor si se ovtin cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincide intotdeauna perfect cu cele reale
din sonde, abaterea fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat, de grosimea
stratului poros, de marimea rezistivitatii.Pentru fiecare situatie in parte se
utilizeaza relatii analitice care permit efectuarea corelatiilor necesare.In acest
caz se vor ignora aceste decalaje.

Metoda de lucru:
-se alege ca reper intrarea in stratul productiv;
- se trec pe harta cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii (anexele nr .2
si 3) pentru fiecare sonda in parte ;
-se unesc punctele cate trei;
-se cauta puncte de valorize gale pentru aceste drepte (interpolare);

Datele obtinute se trec in tabelul 1.


Tabelul 1.
Cote absolute E Cote izobatice h
Sonda (m) (m)

𝐻𝑎 𝐻𝑐 𝐻𝑡/𝑎 (m) 𝐻𝑎 𝐻𝑐 ∗ 𝐻𝑡/𝑎 ∗ (m)
(605) -1808 -1853 - 70 -1738 -1783 - -45
(641) -1868 -1904 -1890 50 -1818 -1854 -1840 -36
(676) -1888 -1926 -1903 60 -1828 -1801 -1843 -38
(679) -1819 -1861 - 60 -1759 -1866 - -42

8
Sonda 1 (605)

𝐻𝑎 = 𝐻𝑎 − 𝐸 =1808-70=1738 m

𝐻𝑐 = 𝐻𝑐 − 𝐸 = 1853 − 70 = 1783 𝑚
𝐻𝑡/𝑎 ∗ = 𝐻𝑡/𝑎 − 𝐸 = 0 𝑚

Sonda 2 (641)

𝐻𝑎 = 𝐻𝑎 − 𝐸 =1868-50=1818 m

𝐻𝑐 = 𝐻𝑐 − 𝐸 = 1904 − 50 = 1854 𝑚
𝐻𝑡/𝑎 ∗ = 𝐻𝑡/𝑎 − 𝐸 = 1890 − 50 = 1840 𝑚

Sonda 3 (676)

𝐻𝑎 = 𝐻𝑎 − 𝐸 =1888-60=1828 m

𝐻𝑐 = 𝐻𝑐 − 𝐸 = 1926 − 60 = 1866 𝑚
𝐻𝑡/𝑎 ∗ = 𝐻𝑡/𝑎 − 𝐸 = 1903 − 60 = 1843 𝑚

Sonda 4 (679)

𝐻𝑎 = 𝐻𝑎 − 𝐸 =1819-60=1759 m

𝐻𝑐 = 𝐻𝑐 − 𝐸 = 1861 − 60 = 1801 𝑚
𝐻𝑡/𝑎 ∗ = 𝐻𝑡/𝑎 − 𝐸 = 0 𝑚

unde : 𝐻𝑎 -cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii ;


𝐻𝑎 ∗ -cotele in acoperis izobatice;
𝐻𝑐 -cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
𝐻𝑐 ∗ -cotele in culcus izobatice;
𝐻𝑡/𝑎 -cotele limita titei/apa absolute masurate pe diagrafii ;
𝐻𝑡/𝑎 ∗ -cotele limita titei/apa izobatice;
E- elevatiile sondelor respective;

Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat
harta cu izobate a zacamantului (Anexa nr. 5).

9
1.2 Sectiuni transversale

Sectiunile geologie sunt reprezentari in plan vertical a stratelor geologie. Cele


mai adecvate sunt sectiunile transversal, deoarece ofera o imagine mult mai
realista asupra inclinarii stratului decat sectiunile longitudinal. In plus acestea
evidentiaza limitele hidrocarburi/apa si/sau titei/gaze. In cazul de fata sectiunile
s-au intocmit pe baza hartii structural (Anexele nr 6.7.)

1.3 Pozitia initiala a contactului Titei/Apa


Limita hidrocarburi/apa se determina tot din diagrafii, pe baza curbelor de
rezistitivitate.In realitate nu exista un plan orizontal de separate intre fluidele
respective, ci mai degraba o zona de tranzitie hidrocarburi/apa, a carei grosime
este in functie de structura spatiului poros si de diferenta de masa specifica
dintre cele doua fluide din zacamant. Totusi, pentru simplificare se admite
existent planurilor orizontale de separare a fluidelor existente in zacamant.
Aceasta limita hidrocarburi/apa prezinta doua contacte cu stratul productiv:
a) Un contact pe acoperis ;
b) Un contact pe culcus ;
Proiectia acestor doua contacte pe harta cu izobate prezinte, la randul ei doua
contururi: un contur interior(pe culcus) si unul exterior(pe acoperis). Intre cele
doua contururi se gaseste asa numita zona de contact. In problemele de
evaluare a resurselor si rezervelor de hidrocarburi, de urmarire a deplasarii
limitei in timpul exploatarii, se opereaza cu un conturi mediu, numit contur de
calcul sau contur de lucru (anexa nr.5).
Se traseaza limita titei-apa la adancimea : 𝐻𝑡/𝑎 = 1830 𝑚

10
1.4 Evaluarea Grosimilor de strat efectiv saturate cu titei

Complexul productive include si intercalatii de strate impermeabile, care


trebuie puse in evident si inlaturate de la grosimea totala a stratului.
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie in parte si se analizeaza. Se identifica
si se noteaza stratele care compun obiectivul. Grosimea se masoara atat dupa
curba de potential standard (P.S) cat si dupa cea de rezistivitate (ρ), apoi se
face media .

Sonda 1.
Strat ℎ𝑑 ℎ𝑒𝑓
Sonda P.S ρ
a 12 12 12
b 7 10 8,5
c 10 14 12
∑ ℎ𝑒𝑓 =32

11
Sonda 2.
Strat ℎ𝑑 ℎ𝑒𝑓
Sonda P.S ρ
a 6 12 9
b 7 8 7,5
c 13 9 11
∑ ℎ𝑒𝑓 =27

Sonda 3.
Strat ℎ𝑑 ℎ𝑒𝑓
Sonda P.S ρ
a 9 9 9
b 7 6 6,5
c 9 11 10
∑ ℎ𝑒𝑓 =25

Sonda 4.
Strat ℎ𝑑 ℎ𝑒𝑓
Sonda P.S ρ
a 12 12 12
b 6 6 6
c 9 11 10
∑ ℎ𝑒𝑓 =28

Dupa terminarea grosimilor efective, acestea se vor reprezenta pe sectiunile


geologie.

12
1.5 Calculul ariei zonei productive
Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate (anexa 5.) aria
trapezului cuprins intre faliile F1,F2,F3 si limita titei/apa de calcul.
Pentru determinarea ariilor s-au impartit zonele respective in triunghiuri, iar
ariile s-au calculate cu urmatoarea formula:
𝑏𝑥𝑖
A=
2
unde: h-baza triunghiului
i-inaltimea triunghiului ( citite pe harta)

Tinand cont de scara hartii cu izobate (anexa 5) rezulta aria zonei productive:

Sonda (605)
𝑏𝑥𝑖 (140 ∙5) ∙(66∙5)
𝐴𝐼 1 = = =115 500 𝑚2 ≈ 11,55 ℎ
2 2
𝑏𝑥𝑖 (140 ∙5) ∙(40∙5)
𝐴𝐼 2 = = =70 000 𝑚2 ≈7ℎ
2 2
𝐴(605) = 185 500 𝑚2 ≈ 18,5 ℎ

Sonda (641)
𝑏𝑥𝑖 (132 ∙5) ∙(42∙5)
𝐴𝐼𝐼 1 =
2
= 2
= 69 300 𝑚2 ≈7ℎ

𝑏𝑥𝑖 (132 ∙5) ∙(27∙5)


𝐴𝐼𝐼 2 = = =44 550 𝑚2 ≈4ℎ
2 2
𝐴(641) = 113 850 𝑚2 ≈ 11,3 ℎ

Sonda (679)
𝑏𝑥𝑖 (99 ∙5) ∙(42∙5)
𝐴𝐼𝐼𝐼 1 = = =51 975 𝑚2 ≈5ℎ
2 2
𝑏𝑥𝑖 (99 ∙5) ∙(43∙5)
𝐴𝐼𝐼𝐼 2 =
2
= 2
=53 212 𝑚2 ≈6ℎ

13
𝐴(679) = 105 187 𝑚2 ≈ 10,5 ℎ

Sonda(676)
𝑏𝑥𝑖 (84 ∙5) ∙(33∙5)
𝐴𝐼 1 = = =34 650 𝑚2 ≈ 4ℎ
2 2
𝑏𝑥𝑖 (84 ∙5) ∙(29∙5)
𝐴𝐼 2 = = =30 450 𝑚2 ≈3ℎ
2 2
𝐴(676) = 65 100 𝑚2 ≈ 6,5 ℎ

Aria zonei productive:

𝐴𝑡 = ∑ 𝐴 𝑖 = 469 637 𝑚2

1.6 Calculul grosimii medie pe zacamant

∑ hi ∙ Ai (h1 ∙ A1 ) + (h2 ∙ A2 ) + (h3 ∙ A3 ) + (h4 ∙ A4 )


hmedz1 = =
∑ Ai A1 + A 2 + A 3 + A 4

unde: 𝐴𝑡 − 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎


ℎ𝑖 − 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎

hmed 185 500∙32+113 850 ∙25+105 187∙27+65 100 ∙28


z1 = 185 500+113 850+105 187+65 00
=28,62 m

1.7 Calculul volumului brut

𝑉𝑏 = 𝐴𝑡 ∙ ℎ𝑚𝑒𝑑𝑧 =469 637 ∙ 28,62 = 13 149 836 𝑚3

14
Capitolul 2
Proprietatile mediului poros

2.1 Calculul valorilor medii ale proprietatilor mediului solid,


la scara adancimii sondelor si la scara intregului zacamant

Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului


(porozitate, permeabilitate, saturatia in apa ireductibila, coeficientul de
compresibilitate al rocii), se vor folosi datele din carote din Tabelul 1. Pe
baza diagrafiilor geofizice (anexele nr .2 si nr .3) se pozitioneaza carotele pe
sectiunile geologie (anexele nr. 6 si 7). Se calculeaza o marime medie
ponderata cu grosimea pachetului ( ℎ𝑎 , ℎ𝑏 , ℎ𝑐 ). Daca intr-un pachet avem
mai mult carote, se face media aritmetica a valorilor parametrului fizic
respectiv.
Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica.
Modelul de lucru este valabil atat pentru determinarea porozitatii cat si a
permeabilitatii si a saturatiei in apa ireductibila.

Proprietatile mediului poros:


Sonda(605)
Sonda n k 𝑆𝑎𝑖
Strat k || k┴
1812-1817 21,1 575 415 21,25
1830 20,7 679 597 22,3
1847 19,2 789 675 30,8

Sonda(679)
Sonda n k 𝑆𝑎𝑖
Strat k || k┴
1819-1823 20,3 637,5 472 30,4
1840 18,2 456 372 31,2
1852 17,6 407 385 30,8

15
Sonda(641)
Sonda n k 𝑆𝑎𝑖
Strat k || k┴
1812-1817 17,1 412 376 33,0
1830 17,8 607 465 30,5
1847 16,7 578 408 100

Sonda(676)
Sonda n k 𝑆𝑎𝑖
Strat k || k┴
1812-1817 17,9 632 467 30,4
1830 14,2 241 157 100
1847 14,2 241 157 100

2.1.1 Porozitatea –(m)

Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori


sau fisuri. Acest parametru masoara capacitatea rocii de a inmagazina
fluide. In problemele de proiectare se opereaza cu doua tipuri de porozitati:
 porozitate efectiva(m), definite ca raportul dintre volumul de pori
(𝑉𝑝 ) si volumul brut al sistemului roca-pori (𝑉𝑏 )
 o porozitate dinamica (𝑚𝑑 ) , utilizata in problem de dislocuire a
titeiului de catre alt fluid. Aceasta se poate defini ca produsul dintre
po porozitatea efectiva (m) si un coeficient al utilizarii spatiului de
pori , care ia in consideratie faptul ca, in conditii reale de zacamant,
agentul de dislocuire nu “spala” complet titeiul din spatiul poros.

Cunoaşterea porozităţii efective este necesară în calculele de evaluare a


resurselor de hidrocarburi, la stabilirea capacităţii energetice a
zăcământului. la alegerea metodei de intensificare sau îmbunătăţire a
recuperării etc. Porozitatea se poate determina prin metode fizice
(măsurători pe carote în laborator) şi prin metode geofizice (din curbele de
rezistivitate).

16
 Porozitatea medie pe sonde:

∑𝑛𝑖=1 𝑚𝑖 ∙ ℎ𝑖
𝑚𝑚𝑒𝑑 𝑠 =
∑𝑛𝑖=1 ℎ𝑖

unde: 𝑚𝑖 − 𝑝𝑜𝑟𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑜𝑡𝑒


ℎ𝑖 − 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑐ℎ𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑐𝑎 ( 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑒𝑡𝑐)

𝑚𝑚𝑒𝑑 (0,211∙12)+(0,207∙8,5)+(0.192∙12)
(605) = 12+8,5+12
=0.202 %

𝑚𝑚𝑒𝑑 (0,203∙19)+(0,182∙7,5)+(0.176∙ 11)


(679) = 19+7,5+11
=0.224 %

𝑚𝑚𝑒𝑑 (0,171∙12)+(0,178∙ 6,5)+(0.167∙10)


(641) = 12+6,5+10
=0.171 %

𝑚𝑚𝑒𝑑 (0,179∙12)+(0,142∙6)+(0.142∙10)
(676) = 12+6+10
=0.157 %

2.1.2 Porozitate medie pe zacamant

𝑚 ∑𝑛 𝑚𝑠 ∙𝐴𝑡
𝑚𝑒𝑑𝑧 = 𝑖=1
𝑛
∑𝑖=1 𝐴𝑡

unde: 𝑚𝑠 − 𝑝𝑜𝑟𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎


𝐴𝑡 − 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑒𝑡𝑒𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑗𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖
𝑚𝑚𝑒𝑑𝑧 =%

𝑚𝑚𝑒𝑑 (0,202∙185 500)+(0,224∙105 187)+(0,171 ∙113 850)+(0,157 ∙65100)


𝑧= 185 500+105 187+113 850+65 100
=19,3 %

17
2.1.2 Permeabilitatea- (k)

Permeabilitatea poate fi definită în general, ca proprietatea unui mediu de


a permite curgerea fluidelor prin el. În proiectarea exploatării se operează
cu toate cele trei categorii de permeabilitate cunoscute: absolută, efectivă
(sau de fază) şi relativă.
Permeabilitatea absolută a unui colector reprezintă permeabilitatea
măsurată faţă de o fază când porii rocii sunt saturaţi numai cu fluidul
respectiv.
Permeabilitatea efectivă este permeabilitatea măsurată faţă de o anumită
fază când în porii rocii sunt prezente două sau mai multe faze (fluide). Din
acest motiv i se mai spune şi permeabilitate de fază. Aceasta este
întotdeauna mai mică decât permeabilitatea absolută. De subliniat că
prezenţa în porii rocii a altui fluid, chiar Ia saturaţia la care acesta nu se
deplasează, determină reducerea permeabilităţii colectorului faţă de fluidul
de referinţă. Se poate vorbi astfel, de o permeabilitate efectivă faţă de apă, o
permeabilitate efectivă faţă de ţiţei şi o permeabilitate efectivă faţă de gaze.
Permeabilitatea absolută, respectiv cea efectivă, se exprimă, în S.I., în m, iar
în unităţi mixte (practice) se exprimă în Darcy (1 D = 10-12 m 2 ).
Permeabilitatea relativă se exprimă ca raport între permeabilitatea efectivă
şi cea absolută, pentru acelaşi zăcământ. Se poate vorbi, de asemenea, de o
permeabilitate relativă faţă de apă, o permeabilitate relativă faţă de ţiţei şi o
16 permeabilitate relativă faţă de gaze. Permeabilitatea relativă este o
mărime adimensională şi ia valori între 0 şi 1.
In acest capitol ne intereseaza determinarea permeabilitatii absolute pe
zacamant . In general rocile prezinta anizotropie in ceea ce priveste
permeabilitatea, adica permeabilitatea prezinta valori diferite pe diverse
directii in zacamant.Astfel, se va define o permeabilitatea paralela cu
directia de sedimentare (stratificare), numita si permeabilitate verticala. In
cele mai multe cazuri, valorile celor permeabilitati deifera sensibil.Cum
curgerea fluidelor in zacamant este spatial, in ecuatiile de miscare se va
utilize o valoare medie pe zacamant, intre cele doua permeabilitati.
Ca si in cazul porozitatii , determinarea se va face in cazul de fata pe baza
determinarilor din carote.

18
» Permeabilitatea paralela medie pe sonda
||
k meds ∑ n (k||i ∙hi )
= i=1
n
∑i=1(hi )

||
unde: 𝑘𝑠 − 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑒𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑟𝑎𝑙𝑒𝑙𝑎 𝑝𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎
ℎ𝑖 − 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑐ℎ𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑐𝑎 (𝑎, 𝑐, 𝑏, 𝑒𝑡𝑐. )
||
𝑘 (575 ∙12)+(679∙8,5)+( 789 ∙12)
𝑚𝑒𝑑(605) = =681,21 𝑚𝐷
12+8,5+12

||
𝑘 (637,5 ∙9)+(456 ∙7,5)+( 407 ∙11)
𝑚𝑒𝑑(679) = =495,8 𝑚𝐷
9+7,5+11

||
𝑘 (412 ∙9)+(607 ∙6,5)+( 578 ∙10)
𝑚𝑒𝑑(641) = =526,8 𝑚𝐷
9+6,5+10

||
𝑘 (632 ∙12)+(241 ∙6)+( 241 ∙10)
𝑚𝑒𝑑(676) = =408,5 𝑚𝐷
12+6+10

» Permeabilitatea perpendiculara medie pe sonda

k ┴meds ∑n (h )
= i=1 i
hi
∑n
i=1 (k┴ )
i
unde: 𝑘𝑠┴ − 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑒𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑟𝑎𝑙𝑒𝑙𝑎 𝑝𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎
ℎ𝑖 − 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑐ℎ𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑐𝑎 (𝑎, 𝑐, 𝑏, 𝑒𝑡𝑐. )

𝑘┴ 12+8,5+12
𝑚𝑒𝑑(605) = 12 8,5 12 = 1051,8 𝑚𝐷
+ +
830 1213 1272

𝑘┴ 9+7,5+11
𝑚𝑒𝑑(679) = 9 7,5 11 = 860,0 𝑚𝐷
+ +
944 948 757

𝑘┴ 9+6,5+10
𝑚𝑒𝑑(641) = 9 6,5 10 = 861,4 𝑚𝐷
+ +
841 873 873

19

𝑘𝑚𝑒𝑑 12+6+10
(676) = 12 6 10 = 624,0 𝑚𝐷
+ +
624 624 624

» Permeabilitatea medie pe sonda


||
k s + k ┴s
k medS =
2

𝑘𝑚𝑒𝑑 681,21+1051,8
(605) = 2
= 866,50 𝑚𝐷

𝑘𝑚𝑒𝑑 495,8+860,0
(679) = 2
= 677,9 𝑚𝐷

𝑘𝑚𝑒𝑑 526,8+861,4
(641) = 2
= 694,1 𝑚𝐷

𝑘𝑚𝑒𝑑 408,5+624,0
(676) = 2
= 516,25 𝑚𝐷

» Permeabilitatea medie pe zacamant


∑ni=1(k i ∙ Ai )
k medz =
∑ni=1(Ai )
unde: 𝑘𝑚𝑒𝑑𝑠 − 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑒𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑝𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎

𝑘𝑚𝑒𝑑𝑠 =𝑚

(0,86650 ∙185 500)+(0,6779∙113 850)+(0,6941∙105 187)+(0,51625∙65 100)


k medz = =0,733 𝑚𝐷
185 500+113 850+105 187+65 100

20
2.1.3 Saturatia in apa ireductibila (𝑺𝒂𝒊 )
In porii rocii colectoare pot fi prezente următoarele fluide: apă, ţiţei şi gaze.
Prin urmare, se poate vorbi de o saturaţie în apă, o saturaţie în ţiţei şi o
saturaţie în gaze. Numeric, saturaţia se exprimă ca raport între volumul de
fluid din pori şi volumul respectiv de pori şi poate lua valori între 0 şi 1,
respectiv între 0% şi 100%. Într-un anumit volum de pori pot coexista toate
cele trei fluide menţionate, dar suma saturaţiilor va fi întotdeauna 1,
respectiv 100%.
Astfel, dacă analizăm cazul general al unui zăcământ de ţiţei având o
cupolă de gaze şi un acvifer adiacent, distribuţia saturaţiilor este următoarea:
o saturaţie în apă ireductibilă şi una în gaze în cupola de gaze; o saturaţie în
apă ireductibilă, ţiţei şi gaze în zona productivă şi o saturaţie în apă în
acviferul adiacent. În acvifer, porii rocii sunt saturaţi în întregime cu apă
(Sa = 1). Saturaţia în apă ireductibilă, pentru un anumit zăcământ, rămâne
invariabilă în procesul de exploatare. De asemenea, saturaţia în gazele din
cupolă rămâne invariabilă. Modificări ale saturaţiilor apar doar în zona
productivă, când presiunea de zăcământ este mai mică decât presiunea de
saturaţie.
Cunoaşterea saturaţiilor în fluide este importantă Ia evaluarea resurselor şi
a rezervelor de hidrocarburi şi la prevederea comportării zăcămintelor în
exploatare. Determinarea saturaţiilor se poate realiza cu ajutorul metodelor
fizice (determinări în laborator, pe carote mecanice), prin metode geofizice
(din curbele de rezistivitate) sau prin calcule (pe baza ecuaţiilor de bilanţ,
folosindu-se datele de producţie).
Saturaţia în apă ireductibilă ia valori cuprinse într-un domeniu foarte larg,
în 15 funcţie de compoziţia chimico-mineralogică a rocilor colectoare, de
structura porilor, de capacitatea de udare a rocilor etc. Cel mai adesea,
saturaţia în apă ireductibilă variază între 15% şi 30%. În cazul fisurilor,
forţele moleculare - superficiale (cele care reţin apa ireductibilă) sunt mici,
astfel că saturaţia în apă ireductibilă are valori foarte reduse (în cazul
microfisurilor) sau poate fi chiar zero (în cazul macrofisurilor).
Pentru calculul acestei saturatii, se apeleaza la niste relatii similar cu cele
folosite la determinarea porozitatii.

21
∑𝑛𝑖=1(𝑆𝑡𝑜 ) ∙ ℎ𝑖
(𝑆𝑎𝑖 ) =
𝑆 ∑𝑛𝑖=1 ℎ𝑖
unde: (𝑆𝑎𝑖 ) - saturatia in apa ireductibila pe pachetul cu grosimea ℎ𝑖
𝑆

ℎ𝑖 − 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎 𝑝𝑒𝑐ℎ𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 (𝑎, 𝑏, 𝑐. 𝑒𝑡𝑐. )

(21,25 ∙ 12) + (22,3 ∙ 8,5) + (30,8 ∙ 12)


𝑆𝑎𝑖 (605) = = 25,05 %
12 + 8,5 + 12
(30,4 ∙ 9) + (31,2 ∙ 7,5) + (30,8 ∙ 11)
𝑆𝑎𝑖 (679) = = 30,77 %
9 + 7,5 + 11
(33,0 ∙ 9) + (30,5 ∙ 6,5) + (100 ∙ 10)
𝑆𝑎𝑖 (641) = = 58,63%
9 + 6,5 + 10
(30,4 ∙ 12) + (100 ∙ 6) + (30,8 ∙ 10)
𝑆𝑎𝑖 (676) = = 70,17 %
12 + 8,5 + 10

» Saturatia in apa ireductibila medie pe zacamant

∑𝑛𝑖=1(𝑆𝑎̅ 𝑖 )𝑖 ∙ 𝐴̅𝑖
(𝑆𝑎𝑖 ) =
𝑚𝑒𝑑 𝑍 ∑𝑛𝑖=1 𝐴̅𝑖

unde: (𝑆𝑎𝑖 ) − 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑖𝑛 𝑎𝑝𝑎 𝑖𝑟𝑒𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎 𝑝𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎


𝑡

𝐴𝑖 − 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑒𝑡𝑒𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑗𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖

(𝑆𝑎𝑖 ) = %
𝑧

22
𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑 𝑍=
(0,2505 ∙ 185 500) + (0,3077 ∙ 113 850) + (0,5863 ∙ 105 187) + (0,7017 ∙ 65 100)
=
185 500 + 113 850 + 105 187 + 65 100
𝑆𝑎𝑖𝑚𝑒𝑑 𝑍 = 40,2 %

2.1.4 Coeficientul de compresibilitate al rocii (ß𝒓 )


Coeficientul de compresibilitate este parametrul prin intermediul caruia se
exprima elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere
importanta in cadrul fortelor care determina deplasarea fluidelor prin mediul
poros.Coeficientul de compresibilitate este definit ca raport al varitatiei
volumui cu presiunea si volumul insusi si anume:
1 𝑑𝑉
ß= ∙ , 𝑙𝑎 𝑇 = 𝑐𝑡.
𝑉 𝑑𝑝

Se opereaza, in mod usual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii si


cu un coefficient de compresibilitate al porilor. Intre cei doi exista o
legatura:
ß𝑟 = 𝑚 ∙ ß𝑝

unde: ß𝑟 -coeficient de compresibilitate al rocii


ß𝑝 -coeficient de compresibilitate al porilor

𝑚𝑚𝑒𝑑𝑍 -porozitatea medie in zona productive

Valoarea coeficientului de compresibilitate pentru roca se poate lua, in


lipsa unor determinari pe carote, intre 1*10−10 1/Pa si 2*10−10 1/Pa in
cazul rocilor plastic (nisipuri).Pentru rocile elastoplastice (gresii, calcare) se
poate utilize diagram din Fig.2 ,pentru determinarea coeficientului de
compresibilitate al porilor.

23
ß𝑟 = 1,7 (𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑔𝑟𝑒𝑠𝑖𝑖)
ß𝑟 = 𝑚 ∙ ß𝑝
1,7
𝑚= = 8,80 → ß𝑝 = 8,80 𝑚3
0,193

ß𝑝 = 𝑉𝑏 ∙ 𝑚𝑚𝑒𝑑𝑧
ß𝑝 = 13 149 836 ∙ 0,193 = 2 537 918,348 𝑚3

24
2.1.5 Calculul volumului brut al rezervorului-Metoda volumetrica
Volumul brut reprezinta volumul total al zacamantului de hidrocarburi,
delimitat in culcus si in acoperis de strate impermeabile, iar lateral de faliile
F1 si F3 (Anexa nr.1).Pentru determinarea acestui volum se foloseste relatia:
𝑉𝑏 = 𝐴𝑝 ∙ ℎ𝑧

unde: 𝑉𝑏 − 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑎𝑙 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖

𝐴𝑝 - aria productive
ℎ𝑧 -grosimea medie a zacamantului in zona productive

𝑉𝑏 = 469 637 ∙ 28 = 13 149 836 𝑚3

2.1.6 Calculul volumului de pori al rezervorului


Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori si fisuri.Determinarea
volumului de pori al rocii rezervorului este absolute necesara pentru
evaluarea in continuarea resursei geologie de gaze. Pentru determinarea
acestui volum se va folosi urmatoarea formula:
𝑉𝑝 = 𝑉𝑏 ∙ 𝑚𝑚𝑒𝑑𝑍
unde: 𝑉𝑝 -volumul de pori al rocii

𝑉𝑏 - volumul brut al zonei productive


𝑚𝑚𝑒𝑑𝑍 − 𝑝𝑜𝑟𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑖𝑛 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎

vP = 13 149 836 ∙ 0,193 = 2 537 918,348 m3

25
Capitolul 3
Proprietatile mediului fluid
3.1 Variatia cu presiunea a proprietatilor titeiului
3.1.1 Solubilitatea gazelor in titei-Ratia de solutie (𝑟𝑠 )
3
Ratia de solutie se defineste ca fiind cantitatea de gaze, in 𝑚𝑁 /𝑚3 ,
dizolvata intr-un metro cub de titei in conditii de zacamant.
Se citeste din diagrama din anexa nr.4 .
3
𝑟𝑠0 = 135 𝑚𝑁 /𝑚3
3
𝑟𝑠𝑡 = 135 𝑚𝑁 /𝑚3
3
𝑟𝑠𝑏 = 53 𝑚𝑁 /𝑚3

3.1.2 Factorul de volum al titeiului (𝑏𝑡 )


Factorul de volum monofazic al titeiului-𝑏𝑡 se defineste ca fiind raportul
dintre volumul ocupat de o anumita cantitate de titei in conditii de zacamant
(deci, cu gaze in solutie) si volumul ocupat de aceeasi contitate de titei in
conditii standard ( fara gaze in solutie).
Factorul de volum al titeiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui
depinzand de marimea ratiei de solutie, in sensul ca un titei cu ratia de
solutie mare va avea si un factor de volum mare.
Din diagrama din anexa 4 se citesc valorile pentru:
𝑏𝑡𝑠 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑎𝑙 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖𝑒 (𝑝𝑠 )
𝑏𝑡𝑜 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑎𝑙𝑎 (𝑝0 )

𝑏𝑡𝑠 = 1,62
𝑏𝑡𝑜 = 1,143

26
3.1.3 Vascozitatea dinamica a titeiului (𝜇𝑡 )
Vascozitatea dinamica a titeiului scade cu cresterea temperaturii. Intre
𝑝0 𝑠𝑖 𝑝𝑠 , vascozitatea titeiului se reduce cu scaderea presiunii ca pentru
orice lichid. Sub presiunea de saturatie, vascozitatea creste cu reducerea
presiunii, fenomen datorat iesirii gazelor din solutie.
Vascozitatea dinamica a titeiului se citeste din diagram din anexa nr.4 in
functie de temperatura de zacamant.
» Temperatura de zacamant
𝑇𝑧 = (𝐻𝑡/𝑎 + 𝐸 𝑚𝑒𝑑. ) ∙ 𝑔𝑟𝑎𝑑 𝑇 + 𝑇𝑚𝑎
unde: 𝐻𝑡/𝑎 − 𝑙𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖/𝑎𝑝𝑎

𝐸𝑚𝑒𝑑. = 60 − 𝑒𝑙𝑒𝑣𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒


0,030 𝐶
𝑔𝑟𝑎𝑑 𝑇 = − 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑔𝑒𝑜𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑐 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑎
𝑚

𝑇𝑚𝑎 = 100 𝐶 − 𝑡𝑒𝑚𝑝𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙𝑎 𝑖𝑛 𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎


𝑠𝑐𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒𝑖 𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑡𝑟𝑒 (𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑎 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑧𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 9,2 𝑠𝑖 9, 80 𝐶).

𝑇𝑧 = (1853 + 60) ∙ 0,03 + 10 = 67,390 𝐶


Tabelul 3.1

𝑇𝑧 = 67,390 𝐶
P P 𝑏𝑡 𝑏𝑔 𝜇𝑡 𝜇𝑔 𝑟𝑠
3
bar bar - - cP cP 𝑚𝑁 /𝑚3
𝑝0 165,2 1,143 - 24 - 135
𝑝𝑠𝑎𝑡 121 1,62 - 21 - 135
𝑃𝑎𝑏 22 1,05 - 27 - 53

unde: 𝑃𝑎𝑏 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑏𝑎𝑛𝑑𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒


𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖𝑒
𝑝0 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙𝑎

27
3.1.4 Coeficientul de compresibilitate al titeiului (ß𝑡 )
Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de
compresibilitate al titeiului, ß𝑡 .
Coeficientul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu relatia:
𝑏𝑡𝑠 − 𝑏𝑡0
ß𝑡 =
𝑏𝑡𝑠 (𝑝0 − 𝑝𝑠 )
ß𝑡 = 𝑏𝑎𝑟 −1
In diagrama de variatie avem doua domenii in care factorul de volum al
titeiului, ratia de solutie si vascozitatea variaza dupa legi diferite si anume:
a) Intre presiunea initiala si cea de saturatie
b) Intre presiunea de saturatie si cea de abandonare

In cazul de fata voi folosi legea a.

1,62−1,143 0,477
ß𝑡 = = = 6,66 10−4 ∙Pa−1
1,62(165,2−121) 71,60

Nu se va rezolva pentru o valoare data si se va rezolva pentru parametrul P.

3.2 Variatia cu presiunea a proprietatilor apei de zacamant

3.2.1 Solubilitatea gazelor in apa de zacamant (𝐺 ′ )

Solubilitatea gazelor in apa de zacamant este mult mai redusa decat in titei,
dar nu este de neglijat. Solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant
se calculeaza cu relatia:

𝑋∙𝑌
𝐺 ′ = 𝐺 ∙ (1 − )
10 000
3
unde: G-solubilitatea gazelor(ratia de solutie) in apa distilata, in 𝑚𝑁 /𝑚3 , pentru a carei
determinare se poate utilize diagram din fig 3.1.

X- mineralizatia (salinitatea)apei, in mg.ecv/l , determinata prin analize de laborator


Y-corectia salinitatii cu temperature pentru care se poate folosi diagram din fig.3.2

28
3
G=𝑚𝑁 /𝑚3
𝑋𝑆.1 = 𝑚𝑔. 𝑒𝑐𝑣/𝑙
𝑋𝑆.3 = 𝑚𝑔. 𝑒𝑐𝑣/𝑙
Y-se citeste din diagrama din fig.3.2
3
𝐺𝑆1 = 𝑚𝑁 /𝑚3
3
𝐺𝑆3 = 𝑚𝑁 /𝑚3
𝐺𝑆.1 + 𝐺𝑆.3 3
𝐺′ = 𝑚𝑁 /𝑚3
2

29
X(641) +X(676) +X(679) 3116,98+5079,18+2934,14 11 130,3
X= 2
= 2
= 2
= 5565,15 𝑚𝑔. 𝑒𝑐ℎ/𝑙

Ps +P0 121+165,2
Pdiagrama = = = 143,1 (din diagrama 2.29)
2 2

3
P=2.24 𝑚𝑁 /𝑚3 (din diagrama 2.29)

Y=0,052 mg.ech/l (din diagrama 2.14 de la Capitolul 2)

′ 3116,98 ∙ 0,052 3
𝐺(641) = 2,24 (1 − ) = 2,20 𝑚𝑁 /𝑚3
10 000

′ 5079,18 ∙ 0,052 3
𝐺(676) = 2,24 (1 − ) = 2,18 𝑚𝑁 /𝑚3
10 000

′ 2934,14 ∙ 0,052 3
𝐺(679) = 2,24 (1 − ) = 2,20 𝑚𝑁 /𝑚3
10 000

30
3.2.2 Vascozitatea dinamica a apei de zacamant ( 𝜇𝑎 )

Vascozitatea dinamica a apei de zacamant este un parametru sensibil in


special la variatia structurii. Ea scade cu cresterea temperaturii si creste cu
cresterea concentratiei in saruri.
Pentru determinarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant vom
determina:

»Salinitatea pe sonda-Y

𝑌𝑆.𝐼 = ∑ 𝑦𝑖
𝑖=1

𝑌(641) = 32 067,98 + 2584,36 + 428,90 + 54572,92 + 455,83 + 61000 = 90 719,99

𝑌(676) =50 462,69+4510,12+1465,46+89 971,88+30,85+103,70=146 544

𝑌(679) =301 171,17+2317,58+482,22+51 389,91+319,25+683,2=356 363,33

1 l apa……………………1010000 mg………..Y=mg saruri/l apa


100 mg………...Y %
Pentru: Y= %
𝑇𝑧𝑎𝑐 =0 𝐶
Factorul de volum al apei : 𝑏𝑎 = 1

Se citeste din diagrama din fig.2.30. valoarea vascozitatii dinamice a apei de


zacamant.

𝜇𝑎 = 0,48 10−3 𝑁𝑠/𝑚2

31
3.2.3 Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate (ß′𝑎 )

Compresibilitatea apei este influentata de presiunea de temperatura, de


concentratia in electroliti (mineralizatie) si de prezenta gazelor in
solutie.Coeficientul (ß′𝑎 ) variaza cu temperatura,cu presiunea si gradul de
saturatie al apei mineralizate cu gaze.Coeficientul de compresibilitate al apei
mineralizate de zacamant cu gaze in solutie se poate calcula cu relatia:

ß′𝑎 = ß𝑎 (1 + 0,05 ∙ 𝐺 ′ )
unde: ß𝑎 −
𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑙 𝑎𝑝𝑒𝑖 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑖𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑓𝑎𝑟𝑎 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑖𝑛 𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡𝑖𝑒
ß𝑎 − 𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑖𝑎𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑓𝑖𝑔. 2.31
𝐺 ′ − 𝑠𝑜𝑙𝑢𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑔𝑎𝑧𝑒𝑙𝑜𝑟 (𝑟𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡𝑖𝑒)𝑖𝑛 𝑎𝑝𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡

32
𝑚2
ß𝑎 = 4,26 10−10 ∙ (𝑐𝑖𝑡𝑖𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑖𝑎𝑔𝑟𝑎𝑚𝑎)
𝑁

ß′𝑎 = 4,26 (1 + 0,05 ∙ 2,20) = 4,72 10−10 ∙ 𝑚2 /𝑁

33
Capitolul IV

Constructia si amplasarea retelei sondelor de extractie pe zacamantul de titei tip


banda liniara, cu acvifer activ

Amplasarea rationala a sondelor este acea amplasare care asigura productia


maxima de titei, cu cheltuieli minime. In acest sens, in practica exploatarii apar
doua situatii:
 Se da cumulativul de zacamant si se cere sa se amplaseze sondele de
extractie in asa fel incat cheltuielile sa fie minime
 Se dau resursele materiale si se cere amplasarea sondelor in asa fel incat sa
se obtina valoarea maxima a productiei de titei cu aceste resurse
Amplasarea sondelor de titei se face in functie de modul de manifestare a
energiei de zacamant , de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de
configuratia geometrica a zacamantului.

4.1 Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara,


cu acvifer activ

Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara cu acvifer activ


(fig.5.3), se face in siruri (randuri) paralele, in raport cu conturul interior (limita
titei/apa pe culcus), aceasta deoarece sondele se inunda mai intai pe culcus.
Numerotarea sirurilor incepe dinspre conturul petrolier (limita titei/apa) catre
conturul de inchidere (C.I).
Amplasarea incepe cu fixarea ultimul sir de sonde (sirul k), acesta se fixeaza
paralel cu conturul de inchidere al zacamantului la o distant de circa 80-100m.
O apropiere prea mare a sirurilor k de C.I conduce la accentuarea fenomenului de
interferenta a sirului cu falia respective. O indepartare prea mare a sirului k de
respectivul contur ar face ca in volumul situate intre sirul k si C.I sa ramana o
cantitate substantial de titei nedrenat de sonde.
Dupa fixarea ultimului sir se masoara distanta (d), dintre ultimul sir si conturul
titei/apa pe culcus.

34
Se determina distanta intre siruri (a) :

𝑑 305
a= = = 101,66 𝑚
𝑘 3

unde: d-distanta de la (t/a)culcus pana la ultimul sir de sonde


k-este numarul total de siruri (k)
𝑎1 -distanta de la (t/a) culcus pana la primul sir de sonde
𝑎2 -distanta de la primul sir la al doile sir de sonde
S-lungimea sirului

Se recomanda o distant optima intre siruri de 150-200m. Numarul de siruri va fi


in functie de lungimea zonei respective 𝐿𝑝 . Distanta dintre sirurile intermediara
(2,3 k-1) este aceeasi-egala cu a-si rezulta din relatia de mai sus. Distanta de la
conturul titei/apa pe culcus la primul sir (𝑎1 ) se alege mai mare decat (a), avand in
vedere ca primul sir este inundat mai repede decat celelalte. Rezulta ca distant
dintre penultimul sir (k-1)si ultimul sir(k) va fi (𝑎𝑘 ) mai mica decat (a).
S-a constatat din practica exploatarii, ca exploatarea cu mai mult de doua siruri
simultan nu este eficienta din punct de vedere al consumului energetic si deci se
recomanda ca in exploatare sa fie intotdeauna cel mult cu doua siruri, celelalte
urmand a fi activate succesiv.
35
Se va proiecta in continuare numai modelul zacamantului pe care functioneaza
doua siruri simultan, indifferent de numarul de siruri proiectate in vederea
exploatarii acestuia.
Astfel, distant de la conturul titei/apa pe culcus la primul sir de sonde de extractie
este:
𝑎1 =1,05 ∙a
𝑎1 =1,05 ∙101,66 =106,74m →21,34 m (la scara 1:5000)

Iar distanta dintre penultimul sir si ultimul sir va fi:

𝑎𝑘 = 0,95 ∙ 𝑎
𝑎𝑘 = 0,95 ∙ 101,66 = 96,57𝑚 → 19,31 (la scara 1:5000)

Numarul de sonde de pe sirurile intermediare se calculeaza cu relatia:


𝑆 210
𝑛𝑠 = =(2∙13,1) = 8,07 𝑚𝑚
2𝜎

unde: S-este latimea zonei productive (fig. 4.1), respectiv lungimea sirului de sonde
2𝜎𝑖 -distanta dintre doua sonde vecine de pe sirurile intermediare

Pe sirurile intermediare (2,3,..,k-1) numarul de sonde este acelasi. Pe primul sir


se va amplasa un numar mai mic de sonde decat pe celelalte, avand in vedere ca
sirul 1 va fi inundat primul si deci, sondele respective vor lucra o perioada scurta
de timp. Notand cu (𝑛𝑠1 ) numarul de sonde de pe primul sir, avem:

𝑛𝑆1 = 0,88 ∙ 𝑛𝑆

Pe ultimul sir se va amplasa un numar mai mare de sonde decat pe celelalte


siruri, deoarece se va inunda ultimul si in faza finala a exploatarii va trebuii sa
dreneze cat mai complet zona productiva. Se noteaza cu (𝑛𝑠𝑘 ) , numarul de sonde
de pe ultimul sir si avem:

𝑛𝑠𝑘 = 1,36 ∙ 𝑛𝑠𝑖


Distanta dintre doua sonde vecine de pe sirurile intermediare se determina cu
ajutorul diagramei din fig 4.2. De mentionat ca, in diagrama (𝑟𝑠 ) are semnificatia
de raza redusa a sondei. Se calculeaza expresia : lg(a/𝑟𝑠 ) si, din punctul

36
corespunzator acestei valori de abcisa se duce o vertical pana la intersectia cu
semidreapta nr.2 De aici se duce o paralela la abcisa si se citeste pe ordonata
valoarea raportului (𝜎/𝑟𝑠 ). Cunoscand raza redusa a sondei (𝑟𝑠 ) rezulta
semidistanta dintre doua sonde. Sondele laterale se vor amplasa la o distant (𝜎)
fata de faliile (𝐹1 ), respectiv (𝐹2 ) fig. 4.1 si la ( 2 𝜎𝑖 ) intre ele.

37
Cunoscand diametrul coloanei de exploatare (𝐷𝑐 ), se poate detrmina raza sondei de
extractie.

𝐷𝑐 =51/2 𝑖𝑛 = 139,7 𝑚𝑚 → 13,97 𝑐𝑚

𝐷𝑠 − 𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑎𝑝𝑒𝑖
𝐷𝑠 = 7 𝑖𝑛 = 177,8 𝑚𝑚 → 17,78 𝑐𝑚

𝐷𝑠 17,78
Raza sondei: 𝑟𝑠 = = = 88,9 𝑚𝑚 → 8,89 𝑐𝑚
2 2

Tabelul 4.2 (Proiectele tip B si C)


Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4,7 4,7 4,7 4,7 4,7
d 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8
n 46 42 38 32 26
𝑟𝑟𝑠 0,241

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus si cu
ajutorul relatiei propuse de Sciurov.
Relatia de calcul a razei reduse :

425
ln 𝑟𝑟𝑠 = 𝑙𝑛 𝑟𝑠 -( + 0,6)
(𝑙+1,5)∙𝑛∙𝑑
unde: 𝑟𝑠 -raza sondei dupa sapa, in cm
𝑟𝑟𝑠 -raza redusa a sondei
l-lungimea canalului perforaturii realizate in strat, in cm
n-numarul de perforaturi pe metro liniar de coloana
d-diametrul perforaturi,in cm

425
ln 𝑟𝑟𝑠 = ln 8,89 -((4,7+1,5)∙46∙0,4 + 0,6) = 1258,50 𝑐𝑚
425
ln 𝑟𝑟𝑠 = ln 8,89 -((4,7+1,5)∙42∙0,4 + 0,6) = 1436,73 𝑐𝑚
425
ln 𝑟𝑟𝑠 = ln 8,89 -((4,7+1,5)∙38∙0,4 + 0,6) = 1532,69 𝑐𝑚
425
ln 𝑟𝑟𝑠 = ln 8,89 -((4,7+1,5)∙32∙0,4 + 0,6) = 1533,89 𝑐𝑚
425
ln 𝑟𝑟𝑠 = ln 8,89 -((4,7+1,5)∙26∙0,4 + 0,6) = 1424,21 𝑐𝑚

38
Se alege valoarea cea mai mare pentru (𝑟𝑟𝑠 ) , respective combinatia optima.

𝑟𝑟𝑠 =0,241 cm

Pentru determinarea numarului de sonde pe fiecare sir se citeste din aceeasi


diagrama (4.2) valoarea expresiei:

1 1016,6
lg( ) = = 4218,25 → 3,625
𝑟
𝑟𝑠 0,241

Se citeste din diagrama (4.2) valoarea raportului:

𝜎𝑖
= 2,7 ∙ 103 → 𝜎𝑖 = (2,7 ∙ 103 ) ∙ 0,241= 0,6507 ∙ 103 → 13,01 𝑚
𝑟𝑟𝑠

Se calculeaza distanta dintre sondele (2𝜎𝑖 ) :

2𝜎𝑖 = 2 ∙ 13,01 = 26,02 𝑚 →130,1 mm (la scara hartii)

Numarul de sonde de pe sirurile intermediare se calculeaza cu relatia:

𝑆 200
𝑛𝑠 = = = 8,07 𝑚𝑚
2𝜎 2 ∙ 13,01

Numarul de sonde pe primul sir se calculeaza cu relatia:

𝑛𝑠1 = 0,88 ∙ 𝑛𝑠 = 0,88 ∙ 8,07 = 7,10 → 7 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒

Numarul de sonde de pe ultimul sir se calculeaza cu relatia:

𝑛𝑠2 = 1,36 ∙ 𝑛𝑠1 = 1,36 ∙ 8,07 =10,97 → 11 sonde

39
Se recalculeaza semidistanta intre sonde pe sirul 1:

𝑆1 210
𝜎2 = = = 2,97 𝑚𝑚
2 ∙ 𝑛𝑠1 2 ∙ 35,28

Se recalculeaza semidistanta intre sonde pe sirul 2:

𝑆2 200
𝜎1 = = = 2,08 𝑚𝑚
2 ∙ 𝑛𝑠2 2 ∙ 47,99

Tabelul 4.2
a 𝑎1 𝑎𝑘 𝑛𝑠 𝑛𝑠1 𝜎𝑖 2𝜎𝑖 𝑛𝑠2 𝜎2 2𝜎2
m m m - - m m - m m
101,66 21,34 19,31 8,07 7 13,01 26,02 11 14,85 10,4

( Se face amplasarea sondelor la scară pe hârtie milimetrică )

40