CUPRINS

Cuprins
Legea nr. 61 din 27.09.1991 (*republicata*) - pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice .............. 4
H.C.L. nr. 371 din 30.10.2007 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind constatarea si sanctionarea contraventiilor pe teritoriul municipiului Timisoara
.............................................................................................................................................................................................................................................................. 8
A. Reglementari pe linie de ordine si siguranta publica......................................................................................................................................................................30
LEGEA nr. 60 din 23.09.1991 (*republicată*) - privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice........................................................................................ 30
H.C.L. nr. 594/19.12.2006 - privind organizarea si desfasurarea jocurilor de artificii în Municipiul Timişoara .............................................................................. 34
H.C.L. nr. 22/29.01.2008 - privind aprobarea locatiilor in care se poate autoriza desfasurarea de spectacole si manifestari cultural – artistice si sportive pe raza
municipiului Timisoara ....................................................................................................................................................................................................................... 35
LEGEA nr. 4 din 9 ianuarie 2008 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor
sportive ............................................................................................................................................................................................................................................... 35
ORDONANTA DE URGENTA nr. 155 /21 noiembrie 2001 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind aprobarea programului de gestionare a câinilor
fara stapan .......................................................................................................................................................................................................................................... 47
ORDONANTA DE URGENTA nr. 55 /30 aprilie 2002 (*republicată*) - privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi ....................................... 51
H.C.L. nr. 463/30.10.2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a spatiilor de joaca situate pe domeniul public al Municipiului
Timişoara ............................................................................................................................................................................................................................................ 54
Legea nr. 126/27.12.1995 (*republicată*) privind regimul materiilor explozive ............................................................................................................................... 57
Ordonanta nr. 2/12.07.2001 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind regimul juridic al contraventiilor ......................................................................... 62
B. Reglementari privind domeniul circulatiei pe drumurile publice .................................................................................................................................................69
OUG 195/12.12.2002 (*republicată*)( cu modificarile si completarile ulterioare) - privind circulaţia pe drumurile publice ........................................................... 69
RA OUG 195/12.12.2002 (cu modificarile si completarile ulterioare) - privind circulaţia pe drumurile publice .............................................................................. 84
LEGEA nr. 421/27.06.2002 cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 309 din 12.07.2006 privind regimul juridic al vehiculelor fara stapan sau
abandonate pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale ..................................................................... 93
Legea nr. 38 din 20.01.2003 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere .......................................... 95
H.C.L. nr. 101 din 24.03.2009 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea si executarea serviciului public de transport persoane in regim de taxi pe
teritoriul Municipiului Timisoara ..................................................................................................................................................................................................... 121
H.C.L. nr. 590/19.12.2006 privind efectuarea transportului public de persoane prin curse regulate pe raza Municipiului Timişoara ........................................... 126
H.C.L. nr. 251 din 17.09.2002 modificată prin H.C.L. nr. 51 din 25.03.2003 privind interzicerea circulaţiei vehiculelor cu tracţiune animală pe raza
mun.Timişoara .................................................................................................................................................................................................................................. 127
H.C.L. nr. 486/31.10.2006 modificată prin H.C.L. nr.198/2010 privind parcarea vehiculelor grele pe teritoriul Municipiului Timişoara ..................................... 127
H.C.L. nr. 485/31.10.2006 , modificată și completata prin H.C.L 477/24.09.2013 privind circulaţia autovehiculelor destinate transportului de mărfuri şi a
utilajelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 5 tone în Municipiul Timişoara .............................................................................................................. 128
H.C.L. nr. 146/25.03.2014 privind modalitatea de parcare în centre comerciale şi reglementarea ridicării, transportului şi depozitării unor vehicule ................ 130
H.C.L. nr. 638/16.12.2013 privind procedura de administrare a taxei de tranzit ............................................................................................................................. 130
C.Reglementari privind domeniul disciplinei in constructii si afisajului stradal ........................................................................................................................... 131
Legea 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)( cu modificarile si completarile ulterioare) privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii ...................... 131
 LEGEA 422 din 18.07.2001 (**republicată**) (cu modificarile si completarile ulterioare) privind protejarea monumentelor istorice ......................................... 137
LEGEA nr. 185/25.06.2013 – (cu modificarile si completarile ulterioare) privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate ...................................... 140
LEGEA nr. 260/04.11.2008 – (*republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 6 iulie 2015*) privind asigurarea obligatorie a locuinţelor
împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundaţiilor .......................................................................................................................................................... 142
D.Reglementari privind sfera protectiei mediului ............................................................................................................................................................................. 149
LEGEA nr. 24/15.01.2007 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul
localitatilor ....................................................................................................................................................................................................................................... 149
LEGEA nr. 54 /19 martie 2012 privind desfasurarea activitatilor de picnic................................................................................................................................... 154
LEGEA nr. 211 /15 noiembrie 2011 (*republicată*) - privind regimul deseurilor ......................................................................................................................... 156
LEGEA nr. 205 /26 mai 2004 (*republicată*) - privind protectia animalelor ................................................................................................................................. 171
LEGEA nr. 191 /16 aprilie 2002 (cu modificarile si completarile ulterioare) - a gradinilor zoologice si a acvariilor publice........................................................ 174
LEGEA nr. 349/06 iunie 2002 (cu modificarile si completarile ulterioare) – pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun ........... 176
H.C.L. nr. 53 din 09.03.2004 Regulamentului de colectare selectivă a ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje ............................................................................ 178
E. Reglementari privind exercitarea actelor si faptelor de comert .................................................................................................................................................. 179
ORDONANŢA nr. 99/29.08.2000 (*republicată*)( cu modificarile si completarile ulterioare) - privind comercializarea produselor şi serviciilor de piata......... 179
LEGE nr. 12 din 06.08.1990 (*republicata*) privind protejarea populatiei împotriva unor activitãti de productie, comert sau prestări de servicii ilicite ............ 191
H.C.L. nr. 321 din 27.01.2001 completată prin H.C.L. 324 din 25.07.2006 şi H.C.L. 385 din 26.09.2006, privind completarea H.C.L.168/10.07.2001 privind
autorizarea şi desfăşurarea activităţii de comerţ stradal .................................................................................................................................................................. 192
H.C.L. nr. 334 din 10.12.2002 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionarea a pieţelor .............. 193
H.C.L. nr.43/01.03.2011 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind aprobarea Regulamentului privind conditiile de desfasurare a activitatilor de comert
stradal - terase sezoniere pe raza Municipiului Timişoara ............................................................................................................................................................. 195
H.C.L. nr. 186 din 15.04.2014 privind marcarea produselor din pieţele administrate de Primăria Municipiului Timisoara ......................................................... 198
H.C.L. nr. 446 din 28.10.2008 privind interzicerea expunerii spre vanzare a vehiculelor pe domeniul public sau privat al Municipiului Timisoara ..................... 199
H.C.L. nr. 139 din 19.04.2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de desfasurare a activitatilor de comerţ stradal pe raza Municipiului
Timisoara .......................................................................................................................................................................................................................................... 200
H.C.L. nr. 446 din 20.12.2010 privind conditiile de amplasare a punctelor de comercializare a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene,
euforice şi psihotrope ........................................................................................................................................................................................................................ 203
LEGEA nr. 145 din 21 octombrie 2014 (cu modificarile si completarile ulterioare) - pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din
sectorul agricol ................................................................................................................................................................................................................................. 204
H.CL. nr. 538 din 08.12.2015 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de desfăşurare a activităţilor comerciale şi de prestări servicii pe raza
Municipiului Timişoara ..................................................................................................................................................................................................................... 208
H.C.L. nr. 129 din 11.03.2014 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind conditiile de amplasare a punctelor de comercializare a plantelor, substanţelor
şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice şi psihotrope ..................................................................................................................................................... 218
F. Reglementari privind evidenta persoanelor .................................................................................................................................................................................. 219
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 97 din 14 iulie 2005 (*republicata*) (cu modificarile si completarile ulterioare) - privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi
actele de identitate ale cetăţenilor români ........................................................................................................................................................................................ 219
G. Alte acte normative ......................................................................................................................................................................................................................... 228
LEGEA nr. 544 din 12.10.2001 (cu modificarile si completarile ulterioare) - privind liberul acces la informaţiile de interes public ............................................. 228
pag. 2
 LEGEA nr. 7 din 18.02.2004 (*republicată*) - privind Codul de conduită a funcţionarilor publici............................................................................................... 232
LEGEA nr. 17 din 2 aprilie 1996 (cu modificarile si completarile ulterioare) - privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor .................................................... 238
LEGEA nr. 677 din 21 noiembrie 2001 (cu modificarile si completarile ulterioare) - privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal şi libera circulaţie a acestor date ....................................................................................................................................................................................... 240
ORDONANTA nr. 27 din 30 ianuarie 2002 (cu modificarile si completarile ulterioare) - privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor ................ 252
LEGEA nr. 230 din 6 iulie 2007 (cu modificarile si completarile ulterioare) - privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari .......... 253
GHID INSTITUȚII PUBLICE ............................................................................................................................................................................................................ 265

pag. 3
Legea nr. 61 din 27.09.1991 (*republicata*) - pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor nor me de convieţuire
socială, a ordinii şi liniştii publice
Pers. Pers.
Art. Continutul punctului
fizice juridice
Pentru asigurarea climatului de ordine şi linişte publică necesar desfăşurării normale a activităţii economice şi social-culturale şi promovarea unor relaţii
civilizate în viaţa cotidiană, cetăţenii sunt obligaţi să aibă un comportament civic, moral şi responsabil, în spiritul legilor ţării şi al normelor de
ART.1
convieţuire socială.
Constituie contravenţie săvârşirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie
ART.2 considerate infracţiuni:
săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte
1 de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace 200 lei la 1.000 lei
indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice;
constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, în scopul de a săvârşi acţiuni ilicite, contrare ordinii şi liniştii
2 publice şi normelor de convieţuire socială, precum şi actele de încurajare sau sprijinire, sub orice formă, a unor astfel de 500 lei la 1.500 lei
grupuri de persoane, care incită la dezordine socială;
apelarea, în mod repetat, la mila publicului, de către o persoană aptă de muncă, precum şi determinarea unei persoane la
3 100 lei la 500 lei
săvârşirea unor astfel de fapte;
aruncarea asupra unei persoane, construcţii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substanţe inflamante,
4 iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdăresc, dacă nu s-au produs vătămări ale integrităţii corporale 100 lei la 500 lei
sau sănătăţii, ori pagube materiale;
organizarea, îngăduirea sau participarea la jocuri de noroc - altele decât cele autorizate potrivit legii - de natură să lezeze
5 500 lei la 1.500 lei
bunele moravuri;
atragerea de persoane, sub orice formă, săvârşită în localuri, parcuri, pe străzi sau în alte locuri publice în vederea practicării de
6 raporturi sexuale cu acestea spre a obţine foloase materiale, precum şi îndemnul sau determinarea, în acelaşi scop, a unei 500 lei la 1.500 lei
persoane la săvârşirea unor astfel de fapte;
acceptarea sau tolerarea practicării faptelor prevăzute la pct. 6) în hoteluri, moteluri, campinguri, baruri, restaurante, cluburi,
7 500 lei la 1.500 lei
pensiuni, discoteci sau în anexele acestora de către patronii sau administratorii ori conducătorii localurilor respective;
comercializarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vânătoare în
8 alte locuri decât în magazinele autorizate să efectueze operaţiuni cu arme de foc şi muniţii; 500 lei la 1.500 lei

vânzarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vânătoare
9 persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, persoanelor care au săvârşit acte de violenţă menţionate în cazierul judiciar, 500 lei la 1.500 lei
precum şi persoanelor care suferă de boli neuropsihice menţionate în certificatul de sănătate eliberat de policlinica teritorială;
neţinerea evidenţei de către magazinele autorizate a cumpărătorilor armelor prevăzute la pct. 8) în registre speciale, vizate de
organele de poliţie, în care vor fi menţionate datele de stare civilă, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate ale
10 500 lei la 1.500 lei
cumpărătorului, numărul cazierului judiciar, numărul certificatului de sănătate neuropsihică, cu denumirea policlinicii
teritoriale, precum şi caracteristicile armei vândute.
pag. 4
 Dacă cumpărătorul este titular al unui permis de armă, este scutit de obligaţia de a prezenta cazierul judiciar şi certificatul de
sănătate neuropsihică, iar dacă cumpărătorul este titular al unui permis de conducere, acesta este obligat să prezinte numai
cazierul judiciar;
alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menţinere a ordinii publice,
11 100 lei la 500 lei
prin darea semnalelor de pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenţiei la faţa locului, fără motiv întemeiat;
întreruperea curentului electric sau stingerea, fără drept, a lămpilor ce servesc la iluminatul public pe străzi, în parcuri, săli de
12 200 lei la 1.000 lei
spectacol sau în alte locuri publice;
pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces, în sediile autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor publice,
instituţiilor de învăţământ şi spaţiilor aparţinând acestora, indiferent de destinaţia lor,regiilor autonome, societăţilor
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, partidelor sau altor formaţiuni
13 500 lei la 1.500 lei
politice, organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, ambasadelor şi reprezentanţelor altor state ori ale organizaţiilor
internaţionale de pe teritoriul României, precum şi ocuparea fără drept a terenurilor aparţinând ambasadelor şi reprezentanţelor
sau a terenurilor situate în perimetrul acestora ori refuzul de a le părăsi la cererea organelor de ordine;
scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinţă comună aflate în locuri publice,
14 deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum şi dezlipirea sau distrugerea, fără drept, a reclamelor, anunţurilor şi afişelor 100 lei la 500 lei
legal expuse în locuri anume destinate;
15 nerespectarea măsurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfăşurare a manifestărilor cultural-sportive; 500 lei la 1.500 lei
deteriorarea, ridicarea sau mutarea, fără drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare turistică şi rutieră ori a celor care
16 200 lei la 1.000 lei
semnalează existenţa unui pericol pentru viaţa persoanelor;
17 lăsarea în libertate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri; 100 lei la 500 lei
refuzul consumatorului de a părăsi un local public în care se consumă băuturi alcoolice, după ora de închidere sau la cererea
18 100 lei la 500 lei
îndreptăţită a unui salariat al localului;
servirea consumatorilor cu băuturi alcoolice în localurile publice şi în afara acestora, în zilele şi la orele când, potrivit
19 dispoziţiilor legale, acestea sunt închise sau este interzisă desfacerea băuturilor alcoolice ori după ora de închidere stabilită prin 500 lei la 1.500 lei
autorizaţia de funcţionare;
servirea cu băuturi alcoolice în localuri publice şi în afara acestora pe timpul desfăşurării adunărilor publice, grevelor,
20 manifestărilor sportive sau altor asemenea întruniri publice, în imediata apropiere, precum şi consumul de băuturi alcoolice în 500 lei la 1.500 lei
astfel de condiţii de către participanţi;
desfacerea, comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în locurile publice, la intrarea în curţile şi în interioarele lor, cum
sunt: spitale şi alte unităţi sanitare, centre de plasament al minorilor, unităţi şi instituţii de învăţământ şi educaţie, lăcaşuri de
21 100 lei la 500 lei
cult şi instituţii religioase aferente cultelor care interzic consumul băuturilor alcoolice în practicarea religiei respective, pe
trotuarele sau aleile de acces ale acestora;
22 servirea cu băuturi alcoolice, în localurile publice, a consumatorilor aflaţi în vădită stare de ebrietate, precum şi a minorilor; 100 lei la 500 lei
consumul de băuturi alcoolice în următoarele locuri publice: drumuri publice, parcuri, stadioane şi terenuri sportive, instituţii
23 culturale, săli de spectacole, instituţii sau unităţi economice, toate mijloacele de transport în comun, autogări, gări şi 100 lei la 500 lei
aeroporturi, de stat şi private, sau alte locuri prevăzute de lege. În incinta acestor locuri publice se pot consuma băuturi

pag. 5
 alcoolice prin delimitarea unor spaţii special amenajate pentru consumarea băuturilor alcoolice, prin hotărârea conducerilor
locurilor publice respective. Sunt exceptate localurile de alimentaţie publică şi turism, cum sunt: restaurante, baruri şi
discoteci. În locurile publice enumerate se interzice cu desăvârşire consumul de băuturi alcoolice de către persoanele care nu
au împlinit vârsta de 18 ani;
24 provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice; 200 lei la 1.000 lei
25 tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă; 200 lei la 1.000 lei
tulburarea liniştii locatarilor între orele 22,00-8,00 şi 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă
sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor
26 500 lei la 1.500 lei
juridice, în locuinţele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinaţia de locuinţe ori situat în imediata
vecinătate a acestora;
organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea
27 locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe 500 lei la 1.500 lei
sau cu caracter social, în mediul urban;
28 alungarea din locuinţa comună a soţului sau soţiei, a copiilor, precum şi a oricărei alte persoane aflate în întreţinere; 200 lei la 1.000 lei
29 nerespectarea măsurilor de ordine luate de organele competente în caz de calamităţi naturale sau alte pericole publice; 500 lei la 1.500 lei
30 nerespectarea măsurii de suspendare, dispusă conform dispoziţiilor art. 3 alin. (3) şi (4); 2.000 lei la 3.000 lei
refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta
31 la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, aflate în 100 lei la 500 lei
exercitarea atribuţiilor de serviciu;
32 îndemnul sub orice formă al minorilor la săvârşirea de contravenţii; 500 lei la 1.500 lei
neluarea de către părinţi sau de către persoanele cărora li s-a încredinţat spre creştere şi educare un minor în vârstă de până la
33 16 ani sau care au în îngrijire un alienat ori debil mintal a măsurilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, 100 lei la 500 lei
cerşetorie sau prostituţie;
lăsarea fără supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de către persoanele care au îndatorirea de a-l îngriji sau de a-l păzi,
34 100 lei la 500 lei
precum şi neanunţarea organelor sanitare sau ale poliţiei în caz de scăpare de sub pază sau supraveghere.
neasigurarea de către responsabili sau patroni, prin personal propriu ori specializat, a ordinii publice în localuri publice,
hoteluri, moteluri, campinguri, cluburi, pensiuni, discoteci şi în alte locuri de distracţie sau de agrement pe care le conduc,
35 3.000 lei la 6.000 lei
precum şi refuzul acestora de a acorda sprijin organelor în drept pentru restabilirea în locurile respective a ordinii publice ori
pentru luarea măsurilor împotriva persoanelor care au încălcat legea;
împiedicarea, sub orice formă, a organelor însărcinate cu menţinerea ordinii publice de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu
36 privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori al altui organ de stat sau de a lua măsurile necesare 3.000 lei la 6.000 lei
pentru menţinerea ori restabilirea ordinii publice.
Contravenţiile prevăzute la art. 2 se sancţionează după cum urmează:
ART.3
a) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, cele prevăzute la pct. 3), 4), 11), 14), 17), 18), 22), 31), 33) şi 34);
b) cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 1), 12), 16), 24), 25) şi 28);
(1)
c) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, cele prevăzute la pct. 2), pct. 5)7), pct. 8)10), pct. 13), 15), 19), 20), 26), 27), 29) şi pct. 32);

pag. 6
 d) cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei, fapta prevăzută la pct. 30);
e) cu amendă de la 100 lei la 500 lei, faptele prevăzute la pct. 21) şi 23);
f) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, faptele prevăzute la pct. 35) şi 36).
În cazurile în care faptele prevăzute la pct. 1), 2), 4) şi 24) ale art. 2 sunt săvârşite în incinta unei instituţii de învăţământ, a unei instituţii de sănătate ori
(2)
destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate, sancţiunile aplicabile sunt amenzile de la 1.000 lei la 3.000 lei.
În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 7) şi pct. 20) se dispune şi măsura suspendării activităţii localului public pe o perioadă cuprinsă
(3)
între 10 şi 30 de zile.
În cazul repetării contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 19), 21), 22) şi 26) se dispune, de asemenea, măsura suspendării activităţii localului public pe o
(4)
perioadă cuprinsă între 10 şi 30 de zile.
(5) În cazul săvârşirii contravenţiei prevăzute la art. 2 pct. 30) se dispune retragerea autorizaţiei de funcţionare a localului public.
Suspendarea activităţii localului public ori retragerea autorizaţiei de funcţionare a acestuia se dispune de către organul care a eliberat autorizaţia, la
(6)
propunerea organului constatator, căruia i se comunică în scris măsura luată, în termen de 5 zile de la data sesizării.
(7) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 32), 33) şi 34), sesizarea se poate face şi de către organele de ocrotire socială.
(8) Sancţiunea amenzii poate fi aplicată şi persoanei juridice.
(1) Sunt supuse confiscării lucrurile care au servit la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 4) şi 5), dacă sunt ale contravenientului, precum
şi lucrurile dobândite prin săvârşirea contravenţiilor, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate.
ART.4
(2) În cazul contravenţiei prevăzute la art. 2 pct. 28) este necesară plângerea părţii vătămate. Retragerea plângerii ori împăcarea părţilor înlătură
răspunderea făptuitorului. Organele constatatoare sunt abilitate să restabilească situaţia anterioară.
(1) Contravenţiile se constată de către primar, împuterniciţii acestuia, de către ofiţerii sau agenţii de poliţie ori de către ofiţerii, maiştrii militari şi
ART.5 subofiţerii din jandarmerie, precum şi, pentru faptele constatate în zona specifică de competenţă, de către poliţiştii de frontieră.
(2) În cazul contravenţiilor pentru care legea prevede sancţiunea amenzii, agentul constatator, odată cu constatarea aplică şi sancţiunea.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor prin care s-a aplicat sancţiunea amenzii se poate face plângere în termen de 15 zile de la
ART.6
comunicarea acestuia.
ART.7 (1) Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se soluţionează de judecătorie.
(1) În cazul în care contravenţiile prevăzute în prezenta lege sunt săvârşite de un militar, procesul-verbal de constatare se trimite comandantului
unităţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplica, dacă procesul-verbal este întemeiat, sancţiuni potrivit Regulamentului disciplinei militare.
ART.8 (2) În situaţia în care contravenientul este încorporat pentru îndeplinirea serviciului militar înainte de pronunţarea hotărârii judecătoreşti ori înainte de
începerea executării sancţiunii închisorii contravenţionale, procesul-verbal sau, după caz, hotărârea se trimite, de asemenea, comandantului unităţii din
care face parte contravenientul, spre a i se aplica o sancţiune potrivit Regulamentului disciplinei militare.
Dispoziţiile prezentei legi se întregesc cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
ART.9 modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor privind plata a jumătate din
minimul amenzii.
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind
ART.10
regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică, art. 6 din Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

pag. 7
 H.C.L. nr. 371 din 30.10.2007 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind constatarea si sanctionarea
contraventiilor pe teritoriul municipiului Ti misoara
Continut articol Pers. Pers.
Art.
fizice juridice
OBLIGATIILE INSTITUTIILOR PUBLICE, AGENTILOR ECONOMICI SI CELORLALTE PERSOANE JURIDICE

(1) Instituţiile publice, agenţii economici şi celelalte persoane juridice sunt obligate să ia măsuri pentru asigurarea întreţinerii
curăţeniei şi îmbunătăţirii aspectului edilitar al clădirilor, curţilor, împrejmuirilor, căilor de acces, precum şi a străzilor,
drumurilor şi zonelor verzi aferente acestora. În acest scop le revin următoarele obligaţii:
a) să întreţină în stare corespunzătoare clădirile pe care le deţin sub orice formă legală, prin efectuarea lucrărilor de reparaţii, de
curăţare a spaţiilor interioare şi luarea măsurilor de blocare a accesului în cele neutilizate;
b) să asigure repararea, spălarea geamurilor şi a vitrinelor, înlocuirea celor sparte, întreţinerea şi repararea firmelor şi a
copertinelor, a faţadelor clădirilor, inclusiv prin zugrăvirea periodică a acestora, a gardurilor ce le împrejmuiesc, întreţinerea
1. chioşcurilor pe care le dein, inclusiv prin spălarea, curăţarea înscrisurilor şi desenelor de pe acestea; Agenţii economici care
deţin sau au amplasate pe teritoriul municipiului panouri publicitare sau folosesc pentru publicitate staţiile mijloacelor de
transport în comun ori au amplasate pentru preluarea corespondenţei facilităţi specifice (cutii poştale), le vor menţine
permanent funcionale, curate şi estetice;
c) să asigure împrejmuirea cu gard, a curţilor şi clădirilor pe care le deţin sub orice formă legală, să asigure repararea şi men-
inerea estetică a acestuia şi să întreţină zonele verzi aferente acestora ;
d) să asigure igiena şi curăţenia în clădirile şi curţile pe care le deţin sub orice formă legală şi să efectueze deratizarea,
dezinsecţia şi dezinfecţia acestora, anual, sau ori de câte ori este necesar ;
Art.1 al.2
e) să asigure depozitarea separată a deşeurilor menajere de cele reciclabile, acolo unde s-a implementat sistemul de colectare ------
1500-2500
duală a deşeurilor, conform instrucţiunilor scrise şi primite de la operatorul de servicii publice de salubrizare;
f) să efectueze şi să menţină curăţenia trotuarelor, a părţii carosabile a străzii şi a locurilor de parcare pe care le folosesc;
g) să respecte măsurile stabilite de C.L al mun.Timişoara pt. asigurarea igienei publice şi curăţeniei în municipiu;
h) să asigure curăţarea mijl.de transp. şi utilajelor la intrarea pe drumurile publice;
i) să încheie contract de prestări servicii publice de salubrizare, pentru colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor
menajere, cu operatorul de servicii publice de salubrizare stabilit de Consiliul local al municipiului Timişoara atât pentru
sediul principal, cât şi pentru fiecare punct de lucru;
j) să contracteze servicii de colectare, transport şi incinerare a deşeurilor spitaliceşti rezultate din activitatea sanitară de stat şi
particulară, numai cu operatorii autorizaţi de autorităţile competente de protecţie a mediului şi să utilizeze numai recipiente
speciale destinate acestor tipuri de deşeuri;
k) să asigure manipularea corespunzătoare a pubelelor pentru precolectarea deşeurilor rezultate din activitatea proprie, pentru a
evita deteriorarea sau distrugerea acestora;
l) să asigure colectarea deşeurilor rezultate în urma activităţilor de construire, reparaţii, curăţare şi igienizare a clădirilor şi a
altor incinte, precum şi a celor din amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi numai în containere standardizate. Asigurarea
containerelor şi efectuarea transportul acestor tipuri de deşeuri se face, contra cost şi trebuie solicitată operatorului de servicii
publice de salubrizare, specificându-se compoziţia şi originea deşeurilor. Fac excepţie situaţiile în care agentul economic
pag. 8
 deţine recipiente standardizate de tipul celor prevăzute la art. 5 lit.(b), pe care le poate colecta şi transporta cu autovehiculele
proprii;
m) să asigure amplasarea la fiecare intrare din stradă, la punctele de lucru şi la sediul unde îşi desfăşoară activitatea a unui coş -
tip scrumieră – de dimensiuni reduse pentru colectarea hârtiilor, ambalajelor, mucurilor de ţigări şi golirea acestuia ori de câte
ori este nevoie;
n) să asigure îndepărtarea zăpezii şi a gheţii, ori de câte ori este necesar, de pe trotuarele din dreptul clădirilor şi incintelor pe
care le deţin sub orice formă legală. Zăpada şi gheaţa se vor depune pe carosabil lângă bordură fără să împiedice circulaţia
auto, parcarea şi scurgerea apei în sistemul de canalizare;
n1) în caz de pericol iminent de cădere a zăpezii sau gheţii (ţurţurilor) de pe clădirile pe care le deţin sub orice formă legală, să ia
măsuri de îndepărtare a acestora, precum şi de marcare/asigurare corespunzătoare a perimetrului expus;
o) să presare nisip, rumeguş sau alte materiale antiderapante pe trotuare, în faţa imobilelor în caz de polei;
p) să nu ardă deşeuri vegetale, menajere sau de altă natură în curţi, pe străzi sau în orice alte locuri;
q) să asigure păstrarea curăţeniei în jurul recipientelor de precolectare a deşeurilor;
1. r) revocat prin HCL 332/2014;
s) Terenurile virane menţionate la lit. r vor fi declarate de proprietar/chiriaş/administrator/ concesionar la Primăria Municipiului
Timişoara – Direcţia de Mediu, de asemenea vor fi identificate prin grija proprietarului, chiriaşului, administratorului, sau
concesionarului prin amplasarea pe teren la loc vizibil pe frontul stradal a unui panou care să cuprindă datele de identificare;
t) Să asigure salubrizarea, igienizarea, pieţelor pe care le administrează cât şi a platformelor gospodăreşti şi platourilor aferente
acestora;
u) Să nu ardă materiale din cauciuc, folii, plastic, textile, alte materiale în mediu deschis sau în incinte;
v) Să manipuleze (încărcarea, descărcarea, transportul, depozitarea, aruncarea, etc.) materialele generatoare de praf, ambalate în
saci/containere speciale astfel încât să nu producă poluare prin emisia de pulberi sedimentabile;
w)Să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a
poluanţilor atmosferici;
x) Să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună in exploatare instalaţiile prin care se
depăşesc limitele maxime admise prevăzute de legislaţia în vigoare;
y) Să colaboreze cu organele de control şi să prezinte la solicitarea acestora documente, date şi informaţii în legătură cu
controlul efectuat.
OBLIGATIILE CETATENILOR SI ALE ASOCIATIILOR DE PROPRIETARI/LOCATARI
(1) Asociaţiile de proprietari/locatari, proprietarii de gospodării individuale şi cetăţenii care locuiesc în imobile cu două sau mai
multe apartamente, au următoarele obligaţii cu privire la întreţinerea şi păstrarea curăţeniei clădirilor, locuinţelor, anexelor
gospodăreşti, incintelor, împrejmuirilor acestora, arterelor de circulaţie, a locurilor publice şi a menţinerii esteticii municipiului:
a) să întreţină curăţenia, locuinţelor pe care le deţin sub orice formă legală, a anexelor gospodăreşti, a curţilor şi împrejmuirilor
acestora şi să nu depoziteze pe spaţiile comune, deşeuri, bunuri sau alte materiale;
2.
b) să efectueze prin operatorii specializaţi, lucrările de deratizare şi dezinsecţie, în termen de 5 zile de la constatarea apariţiei
rozătoarelor sau insectelor; Art.2 al.4
c) să asigure periodic curăţarea faţadelor locuinţelor, chioşcurilor, a clădirilor amplasate la frontul străzii, degajarea elementelor 500 – 1.000
de construcţie (ornamente) şi tencuială care stau să se desprindă de pe faţadele clădirilor, tencuirea şi zugrăvirea periodică a
acestora, îndepărtarea înscrisurilor şi desenelor de pe acestea, curăţirea şi înlocuirea jgheaburilor, burlanelor degradate;
pag. 9
d) să întreţină în stare corespunzătoare împrejmuirea imobilelor şi acolo unde este cazul să asigure curăţirea şi întreţinerea
permanentă a şanţurilor şi podeţelor în zona acestora;
e) să asigure şi să menţină curăţenia pe trotuare, pe zonele verzi, a locurilor de parcare pe care le folosesc, precum şi în jurul
garajelor pe care le deţin sub orice formă legală. Pe străzile pe care nu se efectuează servicii de salubrizare stradală,
cetăţenii, asociaţiile de proprietarii/locatari, agenţii economici şi instituţiile publice vor asigura şi menţine curăţenia şi pe
partea carosabilă a drumului până în axul acestuia, pe porţiunea din dreptul imobilului de locuit sau în care îşi desfăşoară
activitatea;
f) să păstreze în bună stare de functionare, să nu mute mobilierul urban si sa nu degradeze si sa nu distruga echipamentele si
imprejmuirea spatiilor de joaca, băncile, coşurile pentru hârtii, indicatoarele de circulaţie, panourile de afişaj şi refugiile de
călători din staţiile mijloacelor de transport în comun;
g) să păstreze curăţenia şi ordinea pe arterele de circulaţie, în parcuri, locuri de joacă pentru copii, locuri de agrement, precum şi
în alte locuri publice şi să nu ardă deşeuri de orice fel în curţi, pe străzi sau pe alte terenuri;
h) să nu comercializeze şi să nu consume seminţe, pe străzi sau în alte locuri publice;
i) să desfiinţeze împrejmuirile improvizate de pe străzi, din jurul imobilelor de locuit, să nu cultive pe spaţiile verzi aferente
imobilelor, legume şi zarzavaturi şi să refacă spaţiile verzi afectate;
j) să încheie contract de prestări servicii publice de salubrizare, pentru colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere
şi să depună separat deşeurile reciclabile, acolo unde există recipiente special destinate acestui scop, asigurate de operatorul
de servicii publice de salubrizare stabilit de Consiliul local al municipiului Timişoara;
k) să îndepărteze zăpada şi gheaţa, ori de câte ori este necesar, de pe trotuarele din dreptul imobilelor în care locuiesc sau pe
care le folosesc în alte scopuri. După ora 09.00 obligaţia de îndepărtare a zăpezii şi gheţii revine agenţilor economici, până la
terminarea programului de lucru, în situaţia în care la parterul imobilelor de locuit funcţionează astfel de persoane juridice.
Zăpada şi gheaţa se vor depune pe carosabil lângă bordură fără să împiedice circulaţia auto, parcarea şi scurgerea apei în
sistemul de canalizare;
k ) În caz de pericol iminent de cădere a zăpezii sau gheţii (ţurţurilor) de pe imobilele în care locuiesc sub orice formă legală sau
1

pe care le folosesc în alte scopuri, să ia măsuri de îndepărtare a acestora, precum şi marcarea/asigurarea corespunzătoare a
perimetrului expus.
l) să presare nisip, rumeguş sau alte materiale antiderapante pe trotuare, în faţa imobilelor în caz de polei;
m) să respecte măsurile stabilite de consiliile locale şi judeţene pentru asigurarea igienei publice şi a curăţeniei în localităţi;
n) să depoziteze deşeurile menajere şi reciclabile numai în recipiente standardizate(pubele de 120 l ,240 l sau saci speciali) puse
la dispoziţie gratuit de operatorul de servicii publice de salubrizare;
o) să amplaseze recipientele pentru colectarea deşeurilor menajere şi reciclabile (pubelele de 240 l) la o distanţă minimă de 5 m
faţă de ferestrele imobilelor de locuit şi la o distanţă maximă de 10 m de căile de acces, să menţină curăţenia în jurul lor şi să
le asigure pentru a nu putea fi utilizate de persoanele străine asociaţiei;
p) să nu caute şi să nu-şi însuşească deşeuri de orice fel din pubelele destinate colectării deşeurilor menajere şi reciclabile
q) să nu amplaseze bătătoare de covoare în jurul imobilelor de locuit, sa nu scuture covoare, sa nu usuce rufe peimprejmuire si
pe echipamentele amplasate in spatiile de joaca;
r) să nu întindă rufele spălate la uscat în balcoane deschise, pe suport în afara balcoanelor sau în jurul imobilelor de locuit;
s) să nu păşuneze animalele în zonele de locuit ale municipiului Timişoara, precum şi pe malurile Canalului Bega;
t) să nu circule cu vehicule cu tracţiune animală (căruţe) în zonele de locuit ale municipiului Timişoara;
pag. 10
 u) revocat prin HCL 332/2014; Art.2 al.5, lit.u
v) să nu murdărească prin scriere sau desenare a clădirile, gardurile, monumentele şi statuile de pe raza municipiului Timişoara. 1500 – 2.500
w) să se prezinte la sediul Direcţiei Poliţiei Locale Timişoara la solicitarea sau invitaţia justificată a acestora sau să comunice
prin postă, fax, email sau alte mijloace de comunicare documentele, datele, informaţiile solicitate, în termenul stabilit.
x) se interzice realizarea de adăposturi improvizate (colibe, corturi) pe terenurile aparţinând domeniului public sau privat al
statului, al municipiului Timişoara, precum şi pe terenurile proprietate privată a persoanelor fizice si juridice situate în
intravilanul municipiului Timişoara
(2) Se interzice proprietarilor de imobile, case individuale scoaterea şi depozitarea pe
domeniul public a resturilor vegetale rezultate din curăţarea grădinilor şi curţilor. Aceste tipuri de deşeuri pot fi depozitate în
grădină în vederea producerii de compost natural sau pot fi colectate de către operatorul de salubrizare, contra cost, cu
asigurarea containerului standardizat necesar, la solicitare.
(3) În cazul asociaţiilor de proprietari, resturile vegetale rezultate din curăţarea zonelor
verzi şi a plantaţiilor existente pe acestea se vor colecta gratuit de către operatorul de spaţii verzi.
(1) În scopul asigurării şi păstrării ordinii şi curăţeniei, igienei publice şi protecţiei mediului înconjurător, se interzice
persoanelor fizice şi juridice:
a) aruncarea sau abandonarea de hârtii, ambalaje, resturi alimentare sau nealimentare, scuipatul şi consumul de seminţe, precum
şi orice alte deşeuri pe domeniul public;
b) punerea în circulaţie a vehiculelor de orice fel care sunt deteriorate, nu îndeplinesc condiţiile de curăţenie, poluează atmosfera
sau au scurgeri de ulei sau combustibil;
c) murdărirea căilor publice cu orice fel de materiale: balast, mortare, noroi, betoane, deşeuri sau alte materiale, precum şi cu produse agricole;
d) transportul de deşeuri fără existenţa unui contract încheiat între transportator şi deţinătorul deşeurilor, precum şi nedeţinerea de documente Art.3 al.3 Art.3 al.3
de însoţire a deşeurilor transportate, din care să rezulte deţinătorul, destinatarul, originea deşeurilor, locul de încărcare şi descărcare a 500–
1000–2500
acestora. 1000
e) Nerespectarea programului de funcţionare afişat la intrarea în spaţiul de joacă;
f) Nerespectarea instrucţiunilor de folosire a echipamentelor de joacă, respectiv limita de vârstă inscripţionate pe echipament sau
3. pe panoul de informare;
g) Pătrunderea în spaţiul de joacă cu câini, biciclete, scutere, motorete, motociclete, ATV-uri şi autoturisme;
h) Consumarea de băuturi alcoolice, staţionarea în grupuri pentru alt motiv decât cel de agrement, practicarea de jocuri cu
mingea (fotbal, baschet, volei, etc.)
(2) Pentru asigurarea unui aspect salubru şi gospodăresc al municipiului, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:
a) Să asigure salubrizarea, cosirea buruienilor, vegetaţiei ierboase şi curăţarea vegetaţiei lemnoase(lăstăriş), colectarea şi
transportul deşeurilor rezultate, de pe terenurile virane pe care le deţin sub orice formă legală, situate în intravilanul
municipiului şi a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţie rutieră sau feroviară şi să asigure împrejmuirea acestora.
Art.3 al.4 Art.3 al.4
b) Să asigure curăţarea buruienilor, vegetaţiei ierboase şi lemnoase din jurul imobilelor pe care le deţin sub orice formă, din
1500–2500 1500–2500
jurul împrejmuirilor acestora, din incinte/curţi, triaje, alte spaţii amenajate, să asigure şi să menţină permanent un aspect salubru
şi gospodăresc al acestora.
(4) Nerespectarea prevederilor art.3 alin.2 se sancţionează contravenţional cu amendă cuprinsă între 1500-2500 lei, atât pentru
persoanele fizice cât şi pentru persoanele juridice.

pag. 11
 OPERATORUL DE SERVICII PUBLICE DE SALUBRIZARE
(1) Operatorul serviciilor publice de salubrizare este persoana juridică română sau străină care are competenţa şi capacitatea,
recunoscute prin licenţa emisă de Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor de Gospodărie Comunală ANRSC, de a
furniza sau presta, în condiţiile reglementărilor în vigoare, un serviciu public de utilităţi publice şi care are calitatea de
concesionar în contractul de concesiune prin delegare de gestiune încheiat cu Consiliul local al municipiului Timişoara.
(2) În scopul asigurării unor servicii publice de salubrizare eficiente şi de calitate care să satisfacă nevoile şi necesităţile tuturor
utilizatorilor de pe teritoriul municipiului, operatorul de servicii publice de salubrizare are următoarele obligaţii;
a) să încheie contracte de servicii de salubrizare cu toţi utilizatorii serviciului care, potrivit legii, sunt: casnici - gospodării
individuale şi asociaţii de proprietari/locatari;agenţi economici;instituţii publice;alte persoane juridice (asociaţii, organizaţii,
etc.) Operatorul va încheia contracte de prestări servicii de salubrizare cu toţi utilizatorii, pe baza actelor prevăzute în caietul
de sarcini, distinct, pe categorii de utilizatori;
b) să asigure manipularea corespunzătoare a pubelelor şi a coşurilor de gunoi stradale de către personalul operatorului
serviciului public pentru a evita deteriorarea sau distrugerea acestora ;
c) să întocmească graficele cu frecvenţa de colectare a deşeurilor menajere ţinând cont de necesitatea optimizării rutelor de
colectare, să solicite şi să obţină avizarea lor de către instituţiile competente;
d) să înştiinţeze Serviciul de Salubrizare din cadrul Primăriei municipiului Timişoara asupra modificărilor ce intervin în
graficele de colectare a deşeurilor de la utilizatori;
Art.4 al.3
e) să respecte notificările transmise de Serviciului de Salubrizare din cadrul Primăriei municipiului Timişoara privind sistarea
1000 – 2500
sau executarea unor lucrări specifice de salubrizare stradală;
f) să asigure numărul de recipiente necesare pentru fiecare utilizator, funcţie de cantitatea de deşeuri generată şi frecvenţa de
colectare, pentru a evita depunerea de deşeuri lângă recipientele de precolectare;
g) să respectarea zilele de colectare prevăzute în graficele de colectare a deşeurilor menajere de la utilizatorii serviciului de
salubrizare, prevăzuţi la lit. (a);
4.
h) să sorteze deşeurile reciclabile din deşeurile stradale colectate;
i) să înlocuiască, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatarea sau sesizarea făcută de către utilizatori, recipientele de
precolectare a deşeurilor;
j) să asigure curăţarea locurilor de amplasare a recipientelor de precolectare a deşeurilor menajere după golirea acestora şi să le
depună pe acelaşi amplasament după golire;
k) să respecte frecvenţa lucrărilor prevăzute în graficele de salubrizare stradală;
l) să echipeze autovehiculele de transport deşeuri cu mijloace corespunzătoare de curăţare manuală a deşeurilor(lopată, mătură,
furcă).
m ) să înlocuiască sau să monteze, în termen de 2 zile de la constatarea sau sesizarea făcută de utilizatori, coşurile de gunoi
stradale.
n) să asigure în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitarea, în scris, a utilizatorilor recipiente standardizate pentru precolectarea
deşeurilor prevăzute la art.15 alin.1 lit. a).
(1) Toţi utilizatorii serviciului public de salubrizare sunt obligaţi să asigure precolectarea selectivă a deşeurilor pe care le Art.5 al.2
5. produc, conform sistemului implementat de operatorul de salubrizare şi să nu amestece deşeurile menajere cu cele reciclabile, 500–
Art.5 al.2
periculoase sau cu alte tipuri de deşeuri. 1000
1000–2500

pag. 12
 ADMINISTRATREA DOMENIULUI PUBLIC
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional următoarele fapte:
a) depozitarea sau abandonarea pe domeniul public al municipiului Timişoara de rulote, tonete, chioşcuri, construcţii metalice,
construcţii provizorii, aparate de orice fel ori utilaje defecte, caroserii de autovehicule degradate sau dezmembrate;
b) depozitarea direct pe trotuar, sol, sau pe carosabilul străzilor materialele de construcţie: mortar, beton, nisip, balast, pământ
rezultat din săpături, alte deşeuri amestecate/resturi rezultate din activităţi de reparaţii şi amenajări la clădiri şi locuinţe şi din
demolarea unor construcţii civile sau industriale. Fac excepţie de la aceste prevederi materialele de construcţie ambalate sub
orice formă, dacă nu afectează solul, cu condiţia achitării taxelor legale pentru ocuparea temporară a domeniului public şi
depozitarea lor în mod ordonat. Deşeurile şi materialele menţionate se depozitează numai în recipiente standardizate
(containere de 1,1mc; 4mc; 7mc; 10mc şi de alte capacităţi, funcţie de cantitate, compatibile cu sistemul de colectare şi
transport al operatorului de servicii publice de salubrizare sau al constructorului).
c) ocuparea domeniul public cu materiale de construcţie (nisip, balast, piatră, cărămizi, bolţari, ţigle, lemne, etc.) sau
Art.6 al.2
depozitarea pe domeniul public de paleţi / recipiente / containere care conţin materiale de construcţii, schele, barăci, fără Art.6 al.2
6. 1000–
aprobarea serviciilor de specialitate şi fără plata taxei zilnice pentru ocuparea temporară a locurilor publice, stabilită 1500–2500
1500
conform legii;
d) montarea de schele, macarale sau alte utilaje pentru construcţii fără aprobare şi fără plata taxei zilnice pentru ocuparea
temporară a locurilor publice, stabilită conform legii şi fără asigurarea schelelor cu plasă de protecţie sau fără respectarea
condiţiilor pentru asigurarea circulaţiei rutiere şi pietonale în deplină siguranţă. În acest sens, schelele vor fi asigurate cu
tunel de trecere acolo unde nu este posibilă asigurarea circulaţiei pietonale prin amenajarea unui trotuar provizoriu din plăci
de beton prefabricate sau podină de lemn, sau se va redirija circulaţia pietonală – cu aprobare prin Avizul Comisiei de
Circulaţie a Primăriei Municipiului Timişoara;
e) amplasarea, montarea şi ocuparea domeniului public cu construcţii improvizate ( scene, corturi şi alte construcţii) făra
aprobare şi fără plata taxei zilnice pentru ocuparea temporară a locurilor publice, stabilite conform legii şi fără respectarea
condiţilor pentru asigurarea circulaţiei rutiere şi pietonale în deplină siguranţă;
f) amestecarea deşeurilor din construcţii şi demolări cu alte tipuri de deşeuri.
(1) „Asociaţiile de proprietari/locatari, proprietarii de gospodării individuale, agenţii economici, şi celelalte persoane juridice
sunt obligate să folosească şi să întreţină în stare corespunzătoare parcările ecologice de pe raza municipiului Timişoara. În
acest sens se dispun următoarele:
a) este interzis accesul autovehiculelor cu masa mai mare de 3,5 tone în perimetrul parcării ecologice;
b) este interzisă delimitarea sau personalizarea cu orice fel de metodă a locului de parcare din cadrul oricărei parcări ecologice;
c) este interzisă oricărei persoane fizice sau juridice ocuparea în mod abuziv a unui spaţiu din cadrul parcării ecologice;
d) este interzisă folosirea oricărei parcări ecologice ca loc de joacă; Art.61 al.3 Art.61 al.3
61
e) este interzisă folosirea parcărilor ecologice ca spaţiu de comerţ ambulant (flori, mărţişoare etc.); 1000–1500 1500–2500
f) este interzisă folosirea parcării ecologice ca expoziţie de vânzare pentru autovehicule;
g) este interzisă folosirea parcării ecologice pentru abandonarea autovehiculelor nefuncţionale;
h) este interzisă utilizarea parcării ecologice în scop de canisită pentru animalele de companie;
i) este interzisă blocarea accesului în parcare de către persoane fizice şi juridice neautorizate;
(2) Asociaţiile de proprietari/locatari, proprietarii de gospodării individuale agenţii economici şi celelalte persoane juridice au
obligaţia să întreţină şi să păstreze curăţenia în mod corespunzător în parcările ecologice de pe raza municipiului Timişoara.
pag. 13
 În acest sens se dispun următoarele:
a) atât conducătorii auto ca beneficiari, cât şi riveranii şi pietonii au obligaţia de a păstra curăţenia în perimetrul parcărilor
ecologice;
b) sunt interzise spălarea autovehiculului, efectuarea reparaţiilor, schimbatul pneurilor sau a uleiului în zona de parcare
ecologică;
c) este interzisă parcarea autovehiculelor cu scurgeri de ulei sau combustibil;
d) este interzisă deversarea şi aruncarea de deşeuri în perimetrul parcărilor ecologice;
e) este interzisă depozitarea oricărui fel de deşeuri în perimetrul parcărilor ecologice;
f) este interzisă vandalizarea cu mijloace manuale sau mecanice a grilajului ecologic;
g) este interzisă efectuarea bruscă a unor manevre auto (frâne, întoarceri) în perimetrul parcării ecologice;
OBLIGATIILE PERSOANELOR JURIDICE, FIZICE SI FIZICE AUTORIZATE CARE EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII,
REPARATII SI DEMOLARI LA CLADIRI, LUCRARI EDILITAR – GOSPODARESTI

(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional următoarele fapte:

b) depozitarea pământului rezultat din lucrările de construcţii pe un amplasament fără aprobarea emisă de serviciile de
specialitate;
c) murdărirea căilor publice (străzi, trotuare, alei, curţi) ca urmare a activităţilor de încărcare – descărcare a mijloacelor de
transport;
d) prepararea mortarelor sau betoanelor direct pe domeniul public;
f) aşternerea pe traseul lucrărilor edilitar–gospodăreşti, care urmează a fi supuse lucrărilor de refacere a zonelor verzi, de
pământ care are în compoziţie resturi materiale de orice fel, sau pământ nefertil, lutos, pământ provenit din straturile inferioare
- rezultat din excavaţii, săpături, etc.;
g) neefectuarea lucrărilor de salubrizare a domeniului public şi a amplasamentelor organizărilor de şantier aprobate, atât pe
parcursul derulării lucrărilor edilit. – gospodăreşti cât şi la finalizarea lor;
h) neluarea măsurilor de împiedicare a producerii şi răspândirii prafului în şi din incinta organizărilor de şantier, pe traseul Art.7 al.2
Art.7 al.2
7. lucrărilor edilitar – gospodăreşti şi pe amplasamentele de lucrări de demolare construcţii, prin realizarea stropirii, prin 1000–
1500–2500
pulverizare cu apă, a amplasamentului sau porţiunilor din clădire supuse demolării; 1500
i) neamenajarea căilor de acces din organizările de şantier până la căile şi drumurile publice, înainte de începerea
construcţiilor/lucrărilor edilitar – gospodăreşti pentru a preveni murdărirea străzilor, trotuarelor, la ieşirea din zona construibilă;
j) neluarea măsurilor de asigurare a unei rampe de spălare sau de curăţare a roţilor autovehiculelor/utilajelor de orice fel care
părăsesc organizările de şantier şi neluarea măsurilor necesare pentru a preveni murdărirea căilor publice;
k) neluarea măsurilor de asigurare a recipientelor de precolectare a deşeurilor menajere la punctele de lucru, organizările de
şantier, pe traseul lucrărilor edilitar – gospodăreşti, pentru personalul propriu;
l) neasigurarea în incinta punctelor de lucru, organizărilor de şantier sau pe amplasamentele lucrărilor de investiţii la reţelele
publice ori alte lucrări, a grupurilor sanitare (WC ecologice) pentru personalul propriu; Grupurile sanitare (WC ecologice) vor fi
folosite conform normelor de igienă şi se vor goli şi dezinfecta zilnic de către operatorul de specialitate pentru a se evita
răspândirea mirosurilor neplăcute.
m) Neîmprejmuirea cu panouri speciale de protecţie a organizărilor de şantier şi amplasamentelor pe care execută lucrări de
construcţie sau intervenţie la dotările tehn.–edillitare.
pag. 14
 n) Nerespectarea condiţiilor prevăzute în permisul de spargere şi în permisul de intervenţie pentru lucrările tehnico-edilitare care
se execută pe domeniul public.
GESTIONAREA DESEURILOR URBANE
(1) Deşeurile care fac obiectul prezentelor norme, sunt deşeurile urbane şi anume:
deşeurile menajere şi asimilabile celor menajere; deşeurile reciclabile; deşeurile stradale şi vegetale rezultate din curăţarea şi
întreţinerea parcurilor şi zonelor verzi; deşeurile de la lucrările de intervenţii, refaceri şi construcţii edilitar – gospodăreşti;
----- -----
deşeurile din construcţii, reabilitări şi demolări la clădiri; deşeurile voluminoase; deşeuri din producţie; deşeurile de
echipamente electrice şi electleiice; deşeuri periculoase generate din activităţi medicale; nămoluri de la spălătorii auto şi din
curăţarea receptorilor pluviali.
(2) Deşeurile de la lucrările de intervenţii, refaceri şi construcţii edilitar – gospodăreşti deşeurile stradale, deşeurile vegetale
rezultate din curăţarea şi întreţinerea parcurilor şi zonelor verzi, deşeurile din producţie, deşeurile periculoase generate din
Art.8 al.5
activităţi medicale, nămolurile de la spălătorii auto şi din curăţarea receptorilor pluviali, vor fi gestionate de Art.8 al.5
1500–
producător/generator, care are obligaţia să prezinte anual, până la data de 15 februarie, compartimentului de specialitate din 2000–2500
2000
cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, Planul de eliminare a deşeurilor pentru activităţile pe care le desfăşoară pe teritoriul
municipiului Timişoara.
(3) Planul de eliminare a deşeurilor de la lucrările de intervenţii, refaceri şi construcţii edilitar - gospodăreşti, deşeurile vegetale
rezultate din curăţarea şi întreţinerea parcurilor şi zonelor verzi deşeurilor din producţie, deşeurilor periculoase generate din
activităţi medicale, a nămolurilor de la spălătorii auto şi din curăţarea receptorilor pluviali va avea următorul conţinut:
a) denumirea şi adresa producătorului/generatorului de deşeuri;
b) locul generării deşeurilor(punct de lucru, etc);
c) tipul si cantitatea deşeurilor ce se vor genera (conf. Hotararii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
8.
pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa 2 – Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv
deşeurile periculoase), estimată şi exprimată în tone; în cazul lucrărilor curente pe baza datelor din anul precedent;
d) descrierea modului de gestiune a deşeurilor generate - precolectare, colectare, transport, depozitare sau altă formă de
eliminare finală. ------ ------
e) tipul recipientelor utilizate pentru precolectarea deşeurilor – containere cu capacitatea de 1,1 mc, 4 mc, 7 mc, 10 mc sau de
alte capacităţi; în cazul deşeurilor periculoase generate din activităţi medicale se va specifica capacitatea recipientelor speciale
utilizate;
f) denumirea şi adresa transportatorului deşeurilor şi copia contractului încheiat cu acesta, iar în cazul în care transportul se
efectuează în regie proprie se va menţiona tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului de transport;
g) locul depozitării finale sau a incinerării deşeurilor – se prezintă copia contractului încheiat cu operatorul depozitului sau
incineratorului;
h) numele şi prenumele responsabilului cu gestionarea deşeurilor din cadrul unităţii;
i) data întocmirii planului, numele şi prenumele, semnătura şi ştampila conducătorului unităţii.
(4) Pentru lucrările noi de investiţii publice de interes local şi pentru lucrările de construcţii, reabilitări şi demolări a clădirilor Art.8 al.5 Art.8 al.5
civile, publice sau industriale, beneficiarii lucrărilor, vor solicita avizul compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei sanct. sanct. al.4
municipiului Timişoara în vederea obţineri Autorizaţiei de Construire sau demolare, condiţie care va fi impusă în Certificatul de al.4 lit.c lit.c
Urbanism de către Direcţia de Urbanism. 1500- 2000-2500

pag. 15
 Urmărirea punerii în aplicare şi respectării Planului de eliminarea a deşeurilor se va efectua de Biroul de Gestiune a Deşeurilor 2000
din cadrul Direcţiei Edilitare.
a) Pentru obţinerea avizul, beneficiarii vor prezenta următoarele acte:
1. Cerere scrisă din partea beneficiarului;
2. Planul de eliminare a deşeurilor rezultate din realizarea investiţiei.
b) Planul de eliminare a deşeurilor rezultate din lucrările noi de investiţii publice de interes local şi pentru lucrările de
construcţii, reabilitări şi demolări la clădiri va avea acelaşi conţinut ca şi Planul prevăzut la art. 8 alin.(3).
c) Beneficiarii şi/sau executanţii lucrărilor au obligaţia de a respecta Planul de eliminare a deşeurilor avizat de
compartimentul de specialitate din cadrul PMT.
(1) PRECOLECTAREA DESEURILOR
a) Producătorii de deşeuri (casnici-gospodării individuale şi asociaţii de proprietari/locatari, agenţi economici, instituţii publice
şi alte persoane juridice - asociaţii, organizaţii) organizează activitatea de precolectare, potrivit specificului locului de
producere a deşeurilor, în condiţii salubre, în spaţii special amenajate, utilizând sistemele stabilite de C.L al municipiului
Timişoara, prin prezenta hotărâre.
b) Sistemele pentru precolectarea deşeurilor urbane, inclusiv a deşeurilor reciclabile sunt recipientele standardizate de tipuri :
europubele, containere, presocontainere, saci personalizaţi, de următoarele capacităţi: 120 l, 240 l, 1,1 mc, 4 mc, 7 mc sau
bene tip container de diverse capacităţi, corelate cu tipul, cantitatea de deşeuri generată şi frecvenţa de colectare stabilită prin Art.10 al.2
Art.10 al.2
10. contractul încheiat cu operatorul de servicii publice de salubrizare. 500–
1000–2500
c) Asociaţiile de proprietari/locatari, gospodăriile individuale şi imobilele cu două sau mai multe apartamente, vor utiliza pentru 1000
precolectarea deşeurilor numai recipiente standardizate de tip europubele cu capacitatea de 120 l, 240 l sau saci personalizaţi,
asigurate de operatorul de servicii de salubrizare, gratuit, pe bază de contract de comodat, inclusiv pentru colectarea
deşeurilor reciclabile.
d) Recipientele pentru precolectarea deşeurilor menajere, inclusiv a deşeurilor reciclabile se amplasează în spaţii special
amenajate, menţinute permanent în stare salubră, cât mai aproape de căile de acces şi la o distanţă de minim 5 m faţă de
ferestrele imobilelor.

TRANSPORTUL DESEURILOR
(1) Colectarea şi transportul deşeurilor se va realiza folosind autovehicule compatibile cu sistemul de precolectare, în funcţie de
tipul, cantitatea şi originea deşeurilor.
Art.12 al.3
(2) Autovehiculele vor fi încărcate astfel încât să nu existe posibilitatea împrăştierii deşeurilor pe căile publice. Operatorii, Art.12 al.3
12. 1500–
agenţi economici şi persoanele fizice, sunt obligaţi să asigure acoperirea cu prelată sau cu plasă a deşeurilor de orice fel 2000–2500
2000
transportate cu benă deschisă. Încărcarea deşeurilor în autovehiculele care le transportă se face direct din recipiente, fiind
interzisă răsturnarea conţinutului recipientelor pe stradă, trotuare sau zone verzi în vederea reîncărcării manuale.

DEPOZITAREA DESEURILOR
(1) Deşeurile colectate şi transportate de pe raza municipiului Timişoara se depozitează numai la depozitul de deşeuri de la Art.14 al.2 Art.14 al.2
14 Parţa-Şag, până la închiderea acestuia. După închiderea depozitului de deşeuri de la Parţa-Şag deşeurile se vor depozita la alte 1500– 2000–2500
facilităţi stabilite de Consiliul local al municipiului Timişoara sau realizate de acesta în asociere cu C.J. Timiş. 2000 lei lei

pag. 16
 CONDITII PRIVIND GESTIONAREA ANUMITOR TIPURI DE DESEURI
(1) Deşeurile voluminoase şi din construcţii
a) Deşeurile voluminoase sunt deşeuri solide de dimensiuni mari (mobilier, obiecte de uz casnic şi gospodăresc, obiecte sanitare,
etc) iar cele din construcţii, reabilitarea şi demolarea clădirilor, din reparaţii în locuinţe sau spaţii comerciale, din curăţirea ----- -----
curţilor şi anexelor gospodăreşti, sunt de asemenea deşeuri solide (moloz, zidărie, pământ în amestec cu alte materiale sau din
excavaţii, materiale din lemn, metale etc) care nu pot fi preluate cu sist. obişnuite de precolectare a deşeurilor urbane.
b) Deşeurile voluminoase şi din construcţii vor fi preluate periodic, transportate şi depozitate de operatorul de servicii publice
de salubrizare, contra cost, în ordinea prioritară a solicitărilor scrise sau telefonice, înregistrate, a oricărui utilizator,
specificându-se caracteristicile deşeurilor.
c) Utilizatorii care solicită colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor voluminoase şi din construcţii, au obligaţia să nu
depoziteze deşeurile produse, în stradă, pe domeniul public, înainte de aducerea containerului solicitat operatorului de
servicii publice de salubrizare. Operatorul de servicii publice de salubrizare stabileşte şi confirmă data efectuării colectării
15 şi transportului, având obligaţia să o respecte.
d) Precolectarea, colectarea şi transpotul deşeurilor voluminoase, din construcţii, reabilitarea şi demolarea clădirilor, din
Art.15 al.2
reparaţii în locuinţe sau spaţii comerciale, din curăţirea curţilor şi anexelor gospodăreşti se efectuează numai în recipiente Art.15 al.2
1500–
standardizate, de tip containere, de următoarele capacităţi: 1,1 mc, 4 mc, 7 mc sau bene tip container de diverse capacităţi. 2000–2500
2000
e) Producătorii de deşeuri – persoane fizice şi juridice – sunt obligaţi să asigure sortarea deşeurilor din construcţii şi
demolări, stabilite prin HG nr. 856/2002, pe tipuri de deşeuri, inclusiv a deşeurilor periculoase din deşeurile din construcţii
şi demolări. Deşeurile reciclabile ( plastic, hârtie, carton, lemn, sticlă, metal, diverse ambalaje, etc. ) se vor precolecta în
recipiente separate şi vor fi predate operatorului de servicii publice de salubrizare sau valorificate la unităţile de profil.
Este interzisă amestecarea diverselor tipuri de deşeuri rezultate din reparaţii, construcţii şi demolări.
f) Deşeurile periculoase din deşeurile din construcţii şi demolări se vor prelua de la persoanele fizice numai la punctele de
colectare, menţionate la art. 16 alin. (1) lit. a, iar persoanele juridice le vor preda unor societăţi specializate în neutralizarea
acestor tipuri de deşeuri.
(1) Deşeurile de echipamente electrice şi deşeurile rezultate din reparaţii şi amenajări în locuinţe în cantitate de sub 1 mc.
a) Cetăţenii care intenţionează să se debaraseze de echipamente electrice şi electronice precum şi de deşeuri rezultate din
reparaţii şi amenajări în locuinţe în cantitate de sub 1 mc, au obligaţia să le transporte şi să le predea, fără plată, la unul Art.16 al.2
din punctele de colectare de pe raza municipiului Timişoara, administrate de operatorul de servicii publice de 1000–1500
salubrizare, de la următoarele adrese:- str. Avram Imbroane nr. 70; Calea Torontalului nr.94; str. Energiei nr.3; Calea
Mosnitei nr.3 .
b) Categoriile de echipamente electrice si electronice care se preiau prin punctele de colectare:
16 - Aparate de uz casnic de mari dimensiuni;Aparate de uz casnic de mici dimensiuni;Echipamente informatice şi de
telecomunicaţii;
- Echipamente de larg consum; Echipamente de iluminat;
- Unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni);Jucării, echipamente sportive şi ---------------
de agrement;
- Dispozitive medicale (cu excepţia tuturor produselor implantate şi infectate);Instrumente de supraveghere şi
control;Distribuitoare automate.

pag. 17
 c) Tipurile de deşeuri rezultate din reparaţii şi amenajări în locuinţe în cantitate de sub 1 mc, care se preiau prin puntele de
precolectare sunt: resturi de materiale de construcţii, obiecte sanitare şi de mobilier uzate, singulare.
d) Deşeurile rezultate din reparaţii şi amenajări în locuinţe în cantitate de sub 1 mc, se preiau de la cetăţeni o singură dată
pe lună, pe baza buletinului sau a cărţii de identitate şi se înregistrează în registrul de intrări existent la punctul de
colectare a operatorul de servicii publice de salubrizare.
(1) Deşeurile stradale, deşeurile vegetale rezultate din curăţarea şi întreţinerea parcurilor şi zonelor verzi, se gestionează de
Art.17 al.2
17 operatorii activităţilor respective, conform legislaţiei care le reglementează activitatea şi conform Planului de eliminare a
2000–2500
deşeurilor prezentat compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei mun. Timişoara.
(1) Deşeurile periculoase şi din producţie se gestionează de producători, conform legislaţiei care le reglementează activitatea şi
Art.18 al.2
18 conform Planului de eliminare a deşeurilor prezentat compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei municipiului
2000–2500
Timişoara.
REGLEMENTARI PRIVIND DETINEREA ANIMALELOR DE FERMA PE TERITORIUL MUNICIPIULUI TIMISOARA
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional:
a) creşterea animalelor şi a păsărilor de fermă în clădiri cu mai multe apartamente sau în adăposturi improvizate în jurul
blocurilor de locuit precum şi în gospodăriile aflate în vecinătatea blocurilor cu locuinţe comune;
b) creşterea animalelor şi a păsărilor de fermă în interiorul zonei delimitate de strada Grigore Alexandrescu, strada Lt. Ovidiu
Balea, rambleu cale ferată, strada Gării, strada Nufăr, Splaiul Tudor Vladimirescu, strada Gabriel Ioseph, strada Ardealului,
Art.19 al.2
19 strada George Georgescu, strada Constantin Daniel, strada Sulina, Calea Şagului, strada Ceferiştilor, strada Cercului, strada
1500–2000
Dimineţii, strada A.P. Cehov, Strada Apicultorilor, strada Gospodarilor, strada G. Musicescu, Calea Urseni, strada
Legumiculturii, Calea Moşniţei, strada Aviatorilor, strada Câmpului, strada Rozelor, strada Cometei, strada Ştrandului, Aleea
Pădurea Verde, strada Măcin, strada Constructorilor, strada Centura;
c) creşterea animalelor şi a păsărilor de fermă în curţile cu folosinţă comună, cu mai multe apartamente proprietate privată sau
mixtă;
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează contravenţional creşterea animalelor şi păsărilor, strict pentru consumul familial,
în zona exterioară perimetrului delimitat de strada Grigore Alexandrescu, strada Lt. Ovidiu Balea, rambleu cale ferată, strada
Gării, strada Nufăr, Splaiul Tudor Vladimirescu, strada Gabriel Ioseph, strada Ardealului, strada George Georgescu, strada
Constantin Daniel, strada Sulina, Calea Şagului, strada Ceferiştilor, strada Cercului, strada Dimineţii, strada A.P. Cehov, Strada
Apicultorilor, strada Gospodarilor, strada G. Musicescu, Calea Urseni, strada Legumiculturii, Calea Moşniţei, strada Aviatorilor,
strada Câmpului, strada Rozelor, strada Cometei, strada Ştrandului, Aleea Pădurea Verde, strada Măcin, strada Constructorilor,
strada Centura;
20 cu nerespectarea următoarelor condiţii:
a) deţinerea şi creşterea unui număr mai mare de 2 porci, 20 de păsări şi 1 vacă matură şi 1 viţel, într-o gospodărie proprietate
Art.20 al.2
privată cu o suprafaţă îngrădită, destinată întreţinerii şi creşterii animalelor de minim 500 mp.;
1.500 – 2.000
b) existenţa unor adăposturi construite din materiale uşor de igienizat, prevăzute cu un sistem de colectare a deşeurilor,
amplasate la o distanţă de minim 10 m. faţă de clădirile de locuit din vecinătate;
c) existenţa unei fose septice betonate şi acoperite etanş;
d) existenţa unui contract de vidanjare a fosei septice;
e) asigurarea în permanenţă a curăţenie a adăposturilor şi a curţilor în care se realizează deţinerea şi creşterea animalelor;

pag. 18
 f) executarea lucrărilor de dezinsecţie, deratizare şi dezinfecţie, periodic sau ori de câte ori este nevoie, prin societăţi comerciale
specializate în executarea a lucrărilor DDD;
g) deţinerea acestora strict pe proprietate şi luarea măsurilor de împiedicare a accesului liber pe domeniul public;
h) gestionarea corespunzătoare a deşeurilor de origine animală, fără a crea impact asupra mediului sau disconfort de orice fel
vecinilor;
REGLEMENTARI PRIVIND DETINEREA ANIMALELOR DE COMPANIE PE RAZA MUNICIPIULUI TIMISOARA
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează contravenţional creşterea şi deţinerea de animale de companie cu nerespectarea Art.21 al.2
următoarelor condiţii: - literele a), b), c), d),
a) nerespectarea normelor sanitar – veterinare; e),g), h),k) l), m), n),o) :
b) creşterea şi deţinerea animalelor de companie fără carnet de sănătate care să evidenţieze vaccinările şi deparazitările la zi, 800 -1.000
avizat de medicul veterinar curant;
c) proprietarii gospodăriilor individuale pot deţine mai mult de doi câini şi două pisici cu condiţia plăţii unei taxe anuale stabilite
de Consiliul Local al Municipiului Timişoara, pentru animalele ce depăşesc numărul de mai sus;
d) nerespectarea distanţei de minim 10 m. a amplasamentului/punctului de legare/ tarcului cainelui fata de geamurile imobilelor
invecinate cat si geamurile apartamentelor din curtile de folosinta comuna;
e) circulaţia liberă, atât ziua cât şi noaptea, a câinilor în curţile de folosinţă comună, fara acordul tuturor locatarilor;
f) neasigurarea de către deţinătorii de animale de companie a curăţeniei şi igienei pe spaţiile comune din imobilele de locuit ;
g) deţinerea animalului de companie în apartamente fără acordul scris şi ştampilat al Asociaţiei de proprietari, adoptat cu
majoritatea voturilor proprietarilor, în baza acordului locatarilor din apartamentele limitrofe (apartamentul superior, inferior
şi a celor învecinate de pe acelaşi etaj al apartamentului de deţinere al animalului de companie).
h) neafişarea de către proprietari, deţinători de câini, la loc vizibil, la intrarea într-un imobil sau la uşa de acces în proprietate, a
unei plăcuţe de avertizare cu inscripţionarea „Atenţie câine”; Art.21 al.2
21 i) deţinerea de către asociaţiile de proprietari sau a unor locatari din cadrul asociaţiilor de proprietari a câinilor, pisicilor şi altor literele f), i) și j):
animale de companie pe spaţiile comune, în jurul imobilelor sau în adăposturi amplasate pe domeniul public; 1.500 - 2.000
j) deţinerea la sediile şi punctele de lucru ale societăţilor comerciale şi ale instituţiilor de stat sau private a mai mult de 3 câini
de pază şi fără asigurarea unor boxe sau ţarcuri pentru închiderea câinilor pe timp de zi sau pe perioada desfăşurării
activităţii şi a unei împrejmuiri corespunzătoare a spaţiului de pază, pentru a preveni accesul liber al acestora pe domeniul
public pe timpul nopţii; deţinerea unui număr mai mare de 3 câini se va face doar cu acordul expres al serviciilor de
specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara;
k) deţinerea la sediile şi punctele de lucru ale societăţilor comerciale şi ale instituţiilor de stat sau private a câinilor de pază fără Art.21 al.2
a avea carnet de sănătate care să fie certificate vaccinările şi deparazitările la zi, fără a fi identificate şi sterilizate; litera p):
l) necuratarea dejectiilor fiziologice de pe domeniul public provenite de la animale, cu ocazia plimbarii acestora, inclusiv in 500 - 1.000
locurile de recreere special amenajate pentru caini (canisite);
m)plimbarea cainilor de companie pe domeniul public fara lesa , iar cei din categoria cainilor agresivi fara lesa si botnita;
n)neindividualizarea animalului de companie de catre detinatorul acestuia, prin microcipare;
o)neinregistrarea animalului de companie in Registrul animalelor de companie de catre proprietarul sau detinatorul acestuia.
p) nesterilizarea de către deţinători sau proprietari, a câinilor şi pisicilor cu stăpâni, fără valoare chinologică/felină (fără rasă
determinată sau metisaţi) din gospodăriile individuale, instituţii de stat sau private de pe raza municipiului Timişoara; Art.21 al.2
literele q) și r):
pag. 19
 q) însuşirea unui număr mai mare de 3 pungi speciale pentru dejecţiile animalelor de companie, puse la dispoziţie de 50 - 100
municipalitate în cutia aferentă coşurilor speciale pentru reziduurile animalelor de companie;
r) înstrăinarea animalele fără transcrierea proprietăţii, atestată în carnetul de sănătate şi transmisă compartimentului de
specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara;
REGLEMENTARI PRIVIND ADMINISTRAREA SPATIILOR VERZI,CONSERVAREA SI PROTECTIA MEDIULUI
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional următoarele fapte:
a) distrugerea si deteriorarea gardului viu, a materialului dendrofloricol si a amenajarilor peisagere din incinta spatiilor de joaca;
b) distrugerea, deteriorarea sau murdărirea băncilor;
c) distrugerea sau deteriorarea coşurilor sau recipientelor pentru gunoi stradal, stâlpilor ornamentali, a altor obiecte de mobilier
urban;
d) distrugerea , deteriorarea sau murdărirea jocurilor, aparatelor sau echipamentelor de joacă pentru copii;
e) distrugerea sau deteriorarea spaţiilor verzi prin depozitarea de reziduuri menajere şi din construcţii;
f) circulaţia sau staţionarea autovehiculelor sau a vehiculelor de orice fel pe spaţiile verzi;
g) neefectuarea lucrărilor de întreţinere a zonei verzi limitrofe imobilelor sau blocurilor de locuinţe, până la limita carosabilului,
fie prin mijloace proprii, fie prin societăţi comerciale specializate în executarea lucrărilor horticole, prin încheierea de
contracte de prestări servicii;
h) necosirea ierbii, a gazonului, din spaţiile verzi aferente sau limitrofe imobilului curţii, grădinii sau blocurilor de locuinţe, până
la limita carosabilului;
i) cosirea fără autorizaţie în parcuri, zone verzi, scuaruri sau grădini publice;
j) se revoca (HCL 87/26.02.2013);
k) împrejmuirea zonei verzi – domeniu public - fără autorizaţie;
l) executarea de tăieri de corecţii şi defrişări arbori şi arbuşti, fără acordul serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei
22
Municipiului Timişoara,
m) plantarea pe domeniul public şi în aliniamentele stradale, de arbori şi arbuşti fructiferi de orice fel;
n) plantarea de către persoanele fizice sau juridice şi asociaţii de proprietari, de arbori şi arbuşti ornamentali, fără avizul
serviciilor de specialitate din cadrul primăriei Municipiului Timişoara, cu material dendrologic
o) văruirea trunchiului arborilor;
p) deteriorarea plăcuţelor de informare din parcuri şi a plăcuţelor de atenţionare, a plăcuţelor de identificare a speciilor şi
varietăţilor de arbori şi arbuşti din spaţiile verzi, a jardinierelor cu flori şi stâlpilor, coloanelor, bornelor şi a diferitelor
accesorii ornamentale din spaţiile verzi, a grătarelor şi apărătorilor ornamentale pentru arbori, a gardurilor şi împrejmuirilor
ornamentale;
q) neanunţarea în termen de 24 de ore, de către regii autonome, sau societăţi comerciale, a Serviciului de Protecţie a Mediului,
cu privire la apariţia unor avarii sau asupra intervenţiilor de urgenţă din spaţiile verzi ale municipiului Timişoara ;
r) însuşirea arborilor doborâţi de fenomene naturale sau a arborilor care au fost defrişaţi în cadrul unor lucrări specifice fără
aprobarea serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara;
s) executarea unor lucrări edilitar – gospodăreşti care afectează spaţiile verzi fără aprobarea serviciilor de specialitate al
Primăriei Municipiului Timişoara şi fără plata anticipată a contravalorii lucrărilor de refacere a zonei verzi;
t) amplasarea bătătoarelor de covoare pe domeniul public;

pag. 20
 u) utilizarea domeniului public pentru diferite activităţi gospodăreşti; spălat rufe, covoare, sau obiecte de uz casnic, uscat rufe,
gătit, etc.);
v) nedepozitarea de către persoanele fizice, instituţii, societăţi comerciale, asociaţii de proprietari, a resturilor vegetale şi a celor
provenite din tăieri de corecţie (ramuri) în saci menajeri cu o capacitate corespunzătoare, în vederea ridicării lor de către
operatorul de spatii verzi;
w) Scuturarea covoarelor, carpetelor, preşurilor sau a altor asemenea articole, de la ferestrele sau de pe terasele ori balcoanele
imobilelor.
x) nedistrugerea buruienilor şi în mod special a celor cu potenţial alergen (iarba pârloagelor – Ambrosia artemisiifolia, pelinul– Artemisia sp.)
de pe spaţiile verzi, prin scoaterea rădăcinilor, smulgere, cosire;
y) neamenajarea şi neîntreţinerea spaţiilor verzi proprii – curţi, grădini interioare;
z) spălarea autovehiculelor şi a altor mijloace de transport pe spaţiile verzi;
a.1) circularea, parcarea, gararea sau abandonarea autovehiculelor pe spaţiile verzi;
a.2) asociaţiile de proprietari vor respecta prevederile Hotărârii nr.125/19.05.1998 privind atribuirea gratuită pe termen, a unor
terenuri în vederea amenajării de spaţii verzi în jurul blocurilor din cartierele de locuinţe, astfel se va sancţiona neefectuarea la
timp, pe aceste terenuri, a lucrărilor de întreţinere (cosit, tuns gard viu, prăşit, plivit, fertilizat, tratamente fitosanitare, etc.).
Acest gen de lucrări pot fi realizate şi prin societăţi comerciale specializate în executarea lucrărilor horticole, prin încheierea de
contracte de prestări servicii;
a.3) depozitarea clandestină de gunoi menajer, moloz, resturi vegetale etc., pe spaţiile verzi;
a.4) plantarea de material dendrologic, care prin specificul său (natura florală, tipul de fructificare, arhitectura trunchiului, tipul
de polen, etc.) poate cauza prejudicii asupra stării de sănătate a populaţiei, siguranţei circulaţiei urbane, nearmonizare în
peisagistica urbană, îngreunarea transportului pe căile urbane de rulare. Plantarea speciilor susceptibile a cauza prejudiciile
enumerate mai sus se va putea realiza numai în baza avizului serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului
Timişoara;

(2) „Nerespectarea prevederilor:

a.) art.22 literele h), i), j), l), m), n), o), q), p), r), t), u) şi v) se sancţionează cu amendă contravenţională cuprinsă între 300 lei la
500 lei pentru persoanele fizice şi de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru persoanele juridice;
b.) art.22 literele, f), g), k), s), x), y), z), w), a.1), a.2), a.3) şi a.4), se sancţionează cu amendă contravenţională cuprinsă între
500 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice şi de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru persoanele juridice;
c.) art.22 literele a), b), c), d) şi e) se sancţionează cu amendă contravenţională cuprinsă între 2000 - 2.500 lei pentru persoanele
fizice şi juridice.”
REGLEMENTARI PRIVIND ZGOMOTUL
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional realizarea de către persoanele fizice şi juridice a următoarelor
activităţi: Art.231
Art.231
a) efectuarea de reparaţii asupra autovehiculelor, care prin natura lor produc zgomot şi deranjează vecinii; al.3
al.3
23 1
b) desfăşurarea pe raza municipiului Timişoara a activităţilor de orice natură, neautorizate, care produc poluare fonică; 500–
1500-2500
c) montarea şi funcţionarea fără respectarea normelor avizate (prospectele de instalare şi funcţionare) a diverselor aparate 1500
montate în exteriorul clădirilor rezidenţiale, publice şi industriale care prin funcţionarea lor generează depăşiri ale valorilor
maxim admise de legislaţia în vigoare;
pag. 21
 d) neizolarea surselor generatoare de zgomot şi vibraţii care prin funcţionarea lor produc depăşiri ale valorilor maxim admise de
legislaţia în vigoare;
(2) Unităţile de alimentaţie şi/sau divertisment funcţionează în următoarele condiţii:
a) unităţile publice (cluburi, baruri, restaurante, etc.) pot funcţiona cu program muzical şi după orele 2200 , doar dacă au
autorizaţie de funcţionare în acest sens şi sunt izolate fonic astfel încât să nu afecteze liniştea şi dreptul de odihnă a locuitorilor
din vecinătate, respectând legislaţia în vigoare.
b) unităţile publice (cluburi, baruri, restaurante, etc.) aflate în clădirile de locuit, pot funcţiona cu program muzical numai în
cazul când asociaţia de proprietari îşi dă acordul, cu condiţia obţinerii acordului legalizat al vecinilor/locatarilor limitrofi de
fiecare dată când se solicită autorizarea orarului de funcţionare
REGLEMENTARI PRIVIND COMBATEREA VECTORILOR–ROZATOARE, INSECTE, DAUNATORI –PE RAZA MUNICIPIULUI TIMISOARA
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional următoarele fapte:
a) neefectuarea, înainte de începerea lucrărilor de deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie, a lucrărilor de salubrizare şi igienizare a
spaţiilor proprii de depozitare a deşeurilor menajere, a spaţiilor interioare şi exterioare din jurul clădirilor;
b) neefectuarea lucrărilor de deratizare şi dezinsecţie imediat ce se constată apariţia de rozătoare (şoareci, şobolani) şi/ sau
Art.24 al.2
insecte (ţânţari, muşte, gândaci); Art.24 al.2
24 500–
c) neexecutarea lucrărilor de deratizare, dezinfecţie sau dezinsecţie, odată cu acţiunile organizate şi coordonate de Primăria 1000–2500
1000
Mun. Timişoara, prin operatori în domeniu;
d) neluarea măsurilor de combatere a dăunătorilor din spaţiile verzi;
e) executarea unor lucrări de dezinsecţie sau aplicarea de pesticide fără autorizare precum şi a substanţelor care afectează
insectele polenizatoare;
INTRETINEREA SI REPARATIA DRUMURILOR
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional următoarele fapte:
a) neîntreţinerea permanentă a curăţeniei şanţurilor de scurgere a apelor pluviale, a podeţelor şi tuburilor de beton aferente
acestora, pe întreaga lungime aferentă proprietăţii, în vederea evitării inundaţiilor ori a stagnării apelor; Art.25 al.2
Art.25 al.2
25 b) dezafectarea instalaţiilor edilitar-gospodăreşti (receptori pentru ape pluviale, cămine de scurgere şi racord, hidranţi, etc.), 500–
1000–1500
precum şi mascarea acestora prin asfaltare şi betonare; 1000
c) acoperirea şanţurilor, rigolelor sau tuburilor de beton cu diferite materiale sau deşeuri;
d) diminuarea părţii carosabile sau a trotuarelor străzilor prin depozitarea de deşeuri, materiale sau prin alte mijloace.
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional următoarele fapte:
 distrugerea imbracamintii partii carosabile, a trotuarelor si a marcajelor rutiere prin circularea cu mijloace de transport si
utilaje neadecvate;
 executarea de lucrari sau interventii la reteaua tehnico-edilitara fara aprobarea serviciilor de specialitate din Primarie;
Art.26 al.2
 neanuntarea organelor de specialitate din Primărie despre lucrarile de constructii, reparatii sau interventii sau carosabil, de Art.26 al.2
26 1000–
unde rezulta pamant, moloz sau alte deseuri, in vederea stabilirii locurilor de depoziate a acestora; 2000–2500
2000
 necuratarea cailor publice dupa descarcarea sau incarcarea mijloacelor de transport
 refuzul prezentarii sau nedetinerea de catre prestatorul de lucrare la punctul de lucru a documentelor si avizelor eliberate
de catre serviciile de specialitate ale Primariei Municipiului Timişoara, solicitate de agentii constatatori

pag. 22
 (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional următoarele fapte:
a) nefixarea şi nemenţinerea la cota nivelului părţii carosabile şi trotuarelor a pieselor vizibile cum ar fi: capace la căminele de
vizitare, răsuflători de gaze, receptori de ape pluviale şi altele de către societăţile comerciale şi alte unităţi care execută reţele
de instalaţii subterane;
b) nemenţinerea capacelor de vizitare la cota părţii carosabile, a trotuarelor sau la nivelul terenului precum şi neînlocuirea lor, Art.27 al.2
27
dacă sunt deteriorate de către societăţile comerciale, regiile autonome sau alte unităţi care le au în exploatare; 1500–2500
c) nemenţinerea în stare de funcţionare a gurilor de scurgere a apelor pluviale de pe străzi de către cei care le au în exploatare;
d) neasigurarea în permanenţă în bună stare a sistemului rutier din zona liniilor tramvai sau CF, precum şi menţinerea aspectului
corespunzător (şi de curăţenie) a zonelor respective de către societăţile comerciale, regiile autonome sau alte unităţi care
exploatează linii de tramvai şi de cale ferată existente în ampriza drumurilor;
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională şi după caz, cu lipire de colante autoadezive pe Art.28 al.2
parbrizele autovehiculelor, precum şi cu ridicarea sau blocarea autovehiculelor cu plata contravalorii prestaţiei efectuate,
următoarele fapte: - literele a), b), c), d), f),
a) Oprirea şi staţionarea vehiculelor pe zone sau spaţii verzi sau destinate amenajarii in acest scop, parcuri, spaţii şi locuri de h), i), j):
joacă pentru copii; 500 – 1.000 pentru
c) Oprirea şi staţionarea autovehiculelor pe locurile de parcare rezervate pentru diferite activităţi, şi căile de acces ale unor persoanele fizice şi
obiective sau pentru persoanele cu handicap, marcate şi semnalizate corespunzător; 1.000 – 2.000 pentru
d) Parcarea şi staţionarea autovehiculelor în zona de protecţie a şanţurilor, dacă aceasta ar putea duce la deteriorarea sau persoanele juridice:
funcţionarea necorespunzătoare a şanţurilor;
e) Rezervarea locurilor de parcare pe carosabil sau domeniul public fără avizul Comisiei de Circulaţie din cadrul Primăriei - literele e), g)
Municipiului Timişoara şi semnalizarea acestora cu altfel de însemne, marcaje sau dispozitive decât cele agreate de Comisia de 800 – 1.500 pentru
Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara; persoanele fizice
f) Circulaţia, oprirea şi staţionarea vehiculelor, cu excepţia bicicletelor, în zona: Piaţa Victoriei, Piaţa Unirii, Piaţa Traian, strada 1.500 – 2.000 pentru
Alba Iulia, strada Ştefan cel Mare (între Piaţa Traian şi strada Aurel Vlaicu), fără avizul Comisiei de Circulaţie din cadrul persoanele juridice.
28 Primăriei Municipiului Timişoara;
g) Executarea de marcaje stradale de către persoanele neautorizate şi fără acordul Comisiei de Circulaţie din cadrul Primăriei - litera k)
Municipiului Timişoara; 600–1.200 pentru
h) Nerespectarea graficelor de execuţie a lucrărilor aprobate de Comisia de Circulaţie a Municipiului Timişoara, pentru lucrările persoanele fizice
pe domeniul public; 1.500 – 2.000 pentru
i) Nesemnalizarea cu garduri de protecţie speciale pentru delimitare, împrejmuire, şi semnalizare a zonelor în care se execută persoanele juridice.
lucrări tehnico - edilitare de orice fel, conform planurilor de
semnalizare avizate de Comisia de Circulaţie din cadrul Primăriei municipiului Timişoara, precum şi a lucrărilor de intervenţie - litera l)
sau spargere de orice fel, executate în zona carosabilului sau trotuarului. Pe timpul nopţii gardurile de protecţie ce împrejmuiesc 250 – 500
zona de lucru vor fi semnalizate cu cel puţin o lampă intermitentă de culoare portocalie sau roşie, montată/montate în colţurile - litera m)
gardurilor de protecţie dinspre interiorul benzii de circulaţie; 600 – 1.200 pentru
j) Utilizarea şi montarea indicatoarelor rutiere altele decât cele conforme legislaţiei în vigoare şi fără a purta inscripţionată persoanele fizice
denumirea societăţii care le montează; 1.500 – 2.000 pentru
k) Parcarea dezordonată în locurile special amenajate dacă prin aceasta se încalcă persoanele juridice.
marcajele ce delimitează locurile de parcare; - litera n)
pag. 23
 l) Staţionarea taxiurilor în vederea preluării clienţilor în afara locurilor special amenajate şi semnalizate; 500 pentru persoanele
m) Oprirea şi staţionarea voluntară a autovehiculelor pe trotuare, piste obligatorii pentru biciclişti şi/sau pietoni, scuaruri, insule fizice
de dirijare a circulaţiei, cu excepţia zonelor marcate şi semnalizate corespunzător. 800- pentru persoanele
n) Necomunicarea în termen de 30 zile de către proprietarul sau utilizatorul unui vehicul din cele prevăzute în prezenta hotărâre juridice.
(persoană fizică sau juridică), la solicitarea organelor de control, a identităţii persoanei căreia i-a fost încredinţat vehiculul spre a
fi deservit.
1) Conducătorilor de biciclete le revin următoarele obligaţii şi interdicţii prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului
de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice:
1.1.În circulaţia pe drumurile publice bicicleta trebuie sa fie:
a) prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace;
b) prevăzută cu un sistem adecvat, funcţional, de direcţie;
c) dotată cu sistem de avertizare sonoră; se interzic echiparea si folosirea sistemelor de avertizare sonoră specifice autovehiculelor;
d) echipată în fată cu lumină de culoare albă sau galbenă, iar în spate cu lumină de culoare roşie şi cu cel puţin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant,
vizibil, de aceeaşi culoare;
e) echipată cu elemente sau dispozitive care, în mişcare, formează un cerc continuu, fluorescent-reflectorizant de culoare portocalie fixate pe spiţele roţilor.
1.2 Se interzice conducătorilor de biciclete:
a) să circule fără a ţine cel puţin o mână pe ghidon si ambele picioare pe pedale;
b) să circule în timp ce se află sub influenţa alcoolului, a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora;
c) să transporte o altă persoană, cu excepţia copilului până la 7 ani, numai dacă vehiculul are montat în faţă un suport special, precum şi a situaţiei când
vehiculul este construit si/sau echipat special pentru transportul altor persoane;
28¹
d) să transporte sau să tragă orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau periclitează conducerea vehiculului ori circulaţia celorlalţi
participanţi la trafic;
e) să circule cu defecţiuni tehnice la sistemele de frânare sau cu un vehicul care nu este prevăzut cu avertizor sonor;
f) să conducă vehiculul fără a menţine contactul roţilor cu solul.
1.3. Bicicletele, atunci când circulă pe drumul public, trebuie conduse numai pe un singur rând.
1.4. În zona pietonală conducătorul de bicicletă este obligat să circule cu viteză maximă de 5 km/h, să nu stânjenească ori să împiedice circulaţia pietonilor
şi, dacă este necesar, să oprească pentru a permite circulaţia acestora.
1.5 Se recomandă ca, în circulaţia pe drumurile publice, biciclistul să poarte casca de protecţie omologată.
1.6. Pe timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii de biciclete sunt obligaţi să aibă asupra lor actul de identitate.
2) Se interzice circulaţia pe biciclete în Piaţa Victoriei şi strada Alba Iulia din Municipiul Timişoara în perioada 01.05 - 31.10 a fiecărui an, în intervalul orar
18:00 - 22:00, fără avizul Comisiei de Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara. În perioada de interdicţie bicicliştii pot folosi rutele alternative
asigurate de municipalitate în zonă sau pot traversa Piaţa Victoriei şi strada Alba Iulia pe lângă bicicletă".
3) Nerespectarea prevederilor art. 28 indice 1 alin.2 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională cuprinsă între 100-200 lei.

(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional următoarele fapte:

a) folosirea autovehiculelor cu turarea motoarelor acestora şi efectuarea de manevre prin derapaje, intoarceri bruste pe loc, Art.29 al.2
Art.29 al.2
29 accelerari si franari bruste, executate pe domeniul public intravilan al Municipiului Timişoara, efectuate in scop de 800–
1500–2000
divertisment fără avizul Comisiei de Ordine Publică respectiv al Comisiei de Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului 2500
Timişoara;
pag. 24
 b) turarea motoarelor autovehiculelor, efectuarea de manevre prin derapaje, întoarceri bruşte pe loc, accelerări şi frânări bruşte,
executate pe domeniul public intravilan al mun. Timişoara, cu scopul verificării tehnice a acestora, în urma efectuării unor
reparaţii;
c) executarea de reparaţii ale autovehiculelor şi autocamioanelor pe domeniul public al mun. Timişoara;
TRANSPORTUL PUBLIC LOCAL
(1) Constituie contraventie si se sanctioneaza contravenţional:
a) Punerea in circulatie a autovehiculelor de orice fel care sunt deteriorate, nu indeplinesc conditiile de curatenie, igiena sau
polueaza atmosfera, sau au scurgeri de ulei, motorina sau alti carburanti Art.30 al.2
30
b) Efectuarea transporturilor de persoane prin curse ocazionale, speciale, in conventie sau neregulate, instituirea de statii urcare 1.500- 2.000
/ coborare pe teritoriul municipiului Timişoara fara avizul Comisiei de Circulatie, precum si devierea de la traseul stabilit de
Comisia de Circulatie din cadrul Primariei Municipiului Timişoara.
(1) Constituie contraventii şi se sanctionează contravenţional: Art. 31 al.2
a) neasigurarea spalarii si salubrizarii autovehiculelor la intrarea pe drumurile publice - litera a), b), c), d), e),
b) neasigurarea curateniei in locurile de incarcare, descarcare, in statii si la capetele de linii h) 1000- 2000 lei pentru
c) neafisarea in statii a graficelor de circulatie si a intervalelor orare specifice transportului in comun. persoanele fizice şi
d) nerespectarea graficelor de circulatie si a intervalelor orare specifice transportului in comun, exceptand cazurile de forta juridice.
majora - litera f) 2000- 2500
31
e) neasigurarea curateniei si intretinerii spatiului dintre sinele caii de rulare la tramvaie si in buclele de intoarcere, indepartarea pentru persoanele fizice
vegetatiei si intretinerea caii de rulare in parametrii tehnici normali de functionare şi juridice.
f)neasigurarea curateniei si igienizarii mijloacelor de transport in comun aflate in circulatie - litera g) 2000- 2500
g) neasigurarea incarcarii si etanseizarii corespunzatoare a vehiculelor ce efectueaza transportul diferitelor materiale, pentru a pentru persoanele fizice
preintampina imprastierea lor in timpul transportului si murdarirea sau degradarea cailor publice şi juridice
h) transportul de materiale explozibile sau inflamabile in mijloacele de transport in comun.
(1) Constituie contraventii si se sanctioneaza contravenţional:
a) calatoria fără bilet, abonament sau legitimaţie de calatorie adecvate mijlocului de transport in comun folosit sau refuzul
prezentarii organelor de control, la cererea acestora, a actelor de identitate. Excepţie fac copiii preşcolari.
Art. 32 al.2
 coborarea, urcarea, blocarea sau fortarea usilor mijlocului de transport pe timpul mersului; transportul de animale
vii si pasari; transportul unor bagaje voluminoase care stanjenesc calatorii; calatoria pe mijloacele de transport pe liniile
- literele a), b), e)
de refugii sau in buclele de intoarcere
200 - 500 lei pentru
32 b) antrenarea de discutii cu conducatorul mijlocului de transport in comun si intrarea persoanelor straine in cabina acestuia
persoanele fizice.
pe timpul transportului
- literele c) – d) 500 lei
c) difuzarea de muzica obscena in mijlocul de transport in comun
pentru persoanele fizice.
d) fumatul, scuipatul, consumul de seminte si bauturi alcoolice, precum si a altor alimente care conduc la disconfortul
celorlalti calatori si aruncarea de hartii, ambalaje sau resturi de orice fel in mijloacele de transport in comun
e) cantatul, cersitul, provocarea de scandal ori adresarea de cuvinte injurioase la adresa calatorilor si a personalului de
deservire a transportului in comun.

pag. 25
 (1) Constituie contraventie si se sanctioneaza contravenţional:
a) oprirea mijloacelor de transport intre statii sau in afara peroanelor sau alveolelor destinate opririi acestora Art.33 al.2
b) schimbarea rutei stabilite de catre conducatorul auto sau alte persoane neautorizate 1.500 lei la 2.500 lei
33 c) folosirea mijloacelor de transport in comun in alte scopuri de cat in cele destinate pentru operatorii de
d) folosirea mijloacelor de transport in comun in scopuri publicitare prin aplicarea in mijlocul de transport in comun a afiselor transport
fara avizul Primariei Municipiului Timişoara
(1) Constituie contraventie si se sanctioneaza contravenţional săvârşirea următoarelor fapte:
a) nerespectarea obligatiei controlorilor RATT de a avea o tinuta decenta, un comportament civilizat si de a purta la vedere Art.34 al.2
34
ecusonul sau legitimatia de serviciu 1000 – 2000
b) degradarea mijlocului de transport in comun prin orice mijloace atat in mers cat si in stationare de catre persoanele fizice
PROTECTIA SANITARA PUBLICA
(1) Constituie contraventie si se sanctioneaza contravenţional următoarele fapte:
Art.35 al.2
a) nerespectarea măsurilor prescrise de Directia de Sănătate Publică pentru prevenirea bolilor transmisibile sau intoxicatiilor; Art.35 al.2
35 500–
b) nerespectarea normelor de igienă din ştranduri sau bazine de inot; 1000–2000
1000
c) utilizarea unor surse de apă fără să se cunoască indicatorii de calitate.
(1) Constituie contraventie si se sanctionează contravenţional:
a) neasigurarea cu apă potabilă necesară la locurile de muncă in special in zilele caniculare; Art.36 al.2
Art.36 al.2
36 b) nementinerea unor temperaturi normale la locurile de muncă in orice anotimp; 500–
1000–2000
c) utilizarea canalelor pluviale deschise pentru evacuarea sau scurgerea apei fecaloid menajere sau cu continut periculos. 1000

(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional următoarele fapte:

a) producerea, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor, fără respectarea prevederilor legale în
vigoare;
b) folosirea îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţie a plantelor în zonele sau pe suprafeţele unde sunt instituite
măsuri speciale de protecţie; Art.361
Art.361 al.2
361 c) livrarea, manipularea, transportarea şi comercializarea îngrăşămintelor chimice şi al.2
1000–2000
produselor de protecţie a plantelor neambalate şi neinscripţionate conform, cu prescripţii de siguranţă şi folosire neadecvată care 500 – 1000
să producă contaminarea mijloacelor de transport şi/sau a mediului, după caz;
d) stocarea temporară a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţie a plantelor în locuri neprotejate şi fără ambalare
corespunzătoare;

AMENAJAREA TERITORIULUI, URBANISM SI ACTIVITATEA DE CONSTRUCTII

(1) Constiuie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate
Art.37 al.2
infractiuni:
500 – 1000
Neîndeplinirea obligaţiei de amplasare la loc vizibil a panoului de identificare a investiţiei cu elementele stabilite conform
37 si masura
normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991, republicată şi actualizată, privind autorizarea executării lucrărilor de
complementara a sistarii
construcţii.
imediate a lucrarilor

pag. 26
 ADMINISTRAREA FONDULUI LOCATIV PUBLIC
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional:
Degradarea/neîntreţinerea/distrugerea de către chiriaşi a elementelor de construcţii şi instalaţii din folosinţă exclusivă sau în folosinţă
comună a condominiumului;
Art.38 al.2
38 Degradarea/neigienizarea de către chiriaşi a interiorului locuinţei;
500 – 1000
Degradarea/distrugerea obiectelor de inventar;
Folosirea unui comportament care face imposibilă convieţuirea sau împiedică folosirea normală a locuinţei.
(3) Se interzice persoanelor fizice, ocuparea şi locuirea fără forme legale, în locuinţe proprietate publică.
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional:
a) Ocuparea de către orice persoană a unei locuinţe fără contract de închiriere;
Art.39 al.2
39 b) Subînchirierea locuinţei;
1000 – 2000
c) Executarea de modificări la elementele de construcţii şi instalaţii aflate în folosinţa exclusivă sau din folosinţa comună a
condominiumului, fără avizul proprietarului sau/şi a asociaţiei de locatari/proprietari.
PUBLICITATEA
(1) Constituie contraventie si se sanctionează contravenţional săvârşirea următoarelor fapte:
a) Lipirea afişelor, posterelor sau anunţurilor publicitare in alte locuri decât in cele autorizate.
b) Folosirea de afişe, postere sau pliante de publicitate in incinta societăţilor comerciale sau instituţiilor publice fără achitarea taxelor
de publicitate;
c) Montarea de panouri publicitare sau benere fără acordul organelor de specialitate din Primărie.
Art.40 al.2
40 d) Lipirea sau distribuirea de către organizatorii de evenimente artistice, culturale, sportive sau alte manifestări, persoane fizice
1000 - 2.000
sau juridice, direct sau prin intermediul altor persoane a posterelor, afişelor sau anunţurilor publicitare în alte locuri decât cele
autorizate.
e) Neîndepărtarea de către organizatorii de evenimente artistice, culturale, sportive sau alte manifestări, persoane fizice sau juridice, în
termen de 15 zile după desfăşurarea evenimentului a posterelor, afişelor sau anunţurilor publicitare aplicate cu ocazia organizării
evenimentului.
(1) Constituie contraventie si se sanctionează contravenţional :
a) Neintretinerea periodică a panourilor de AFISAJ sau de PUBLICITATE; Art.41 al.2
41
b) Neschimbarea materialelor de publicitate uzate sau deteriorate de catre deţinătorii legali ale acestora; 200 -500
c) Expunerea de materiale publicitare in cimitire, de către persoane fizice şi juridice.
(1) Constituie contraventie si se sanctioneză contravenţional săvârşirea următoarelor fapte:
a) Folosirea mijloacelor de transport in scopuri publicitare fară acordul autoritătii locale şi fără achitarea taxelor locale; Art.42 al.2
42
b) Instalarea panourilor cu denumirea firmei fară autorizatia eliberată de Primărie; 300 - 500
c) Desfăşurarea activititii de către agenţii economici fără montarea firmelor de identificare.
CANALIZAREA, ALIMENTAREA CU APA SI EPURAREA APELOR UZATE

(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional săvârşirea următoarelor fapte: Art.43 al.2
43
a) Neînlocuirea în procesul de producţie a apei potabile cu apă industrială, acolo unde procesul de producţie o permite şi există 200 - 400
surse ;

pag. 27
 b) Nemenţinerea în stare de funcţionare a bazinelor proprii de acumulare şi a staţiilor de repompare a apei din incintă pentru
scopuri tehnologice sau incendiu;
c) Neîntreţinerea şi nemenţinerea în stare corespunzătoare de funcţionare a decantoarelor, separatoarelor de grăsimi şi astaţiilor de
epurare a apelor uzate, ale căror evacuări se realizează în canalizarea municipală, respectiv nerespectarea condiţiilor calitative
şi cantitative contractuale de evacuare impuse de operatorul canalizării şi a staţiei de epurare municipală.
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional săvârşirea următoarelor fapte:
a) Nemenţinerea şi nefixarea la cota pavajului, a pieselor vizibile (trape, capace, grătare);
b) Forarea de fântâni fără avizul operatorului canalizării, preluatorul apelor uzate aferente apei captate.
c) Amplasarea de obiective construite definitiv sau temporar, a depozitărilor de pământ sau de alte materiale peste reţelele de apă-
canal.
d) Utilizarea apei potabile pentru udatul grădinilor sau a spaţiilor verzi, în perioadele de restricţii ale consumului de apă.
e) Spălarea autovehiculelor în altă parte decât la spălătoriile autorizate de către autoritatea de mediu şi avizate de către operatorul
canalizării care preia apele uzate aferente spălării.
f) Evacuarea la canalizarea municipală a apelor uzate a căror calitate şi cantitate nu sunt cunoscute şi avizate de către operatorul
Art.44 al.2
44 canalizării şi a staţiei de epurare municipală.
400 - 800
g) Realizarea vidanjării bazinelor etanşe vidanjabile cu ajutorul unui operator special care nu deţine un contract cu acceptarea
apelor uzate de către operatorul canalizării respectiv a staţiei de epurare municipală ca şi introducerea acestora în altă parte decât în
locul stabilit prin contract.
h) Vidanjarea şi evacuarea la canalizarea şi staţia de epurare a localităţii a dejecţiilor animaliere şi a apelor reziduale aferente
creşterii animalelor.
i) Furnizarea de informaţii eronate către operatorul de servicii de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate municipale,
odată cu solicitarea avizelor sau contractarea serviciului; nefurnizarea informaţiilor privind modificările faţă de condiţiile declarate cu
acele ocazii (schimbare de tehnologie sau adăugare de activitate, subînchiriere de spaţii pentru realizarea de alte activităţi) care duc la
modificarea calitativă şi cantitativă a apelor evacuate la canalizarea municipală.
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional săvârşirea următoarelor fapte:
a). Manevrarea neautorizată a vanelor şi a robineţilor de concesii;
Art.45 al.2
45 b). Folosirea hidranţilor publici în alte scopuri decât cele legate de incendiu;
500 lei la 1.000 lei
c). Folosirea apei potabile de la cişmele, puţuri sau fântâni publice pentru spălarea maşinilor;
d). Colectarea în cisterne particulare a apei potabile de la sursele publice.
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional săvârşirea următoarelor fapte:
a) Acoperirea cu pământ, moloz sau alte materiale ale receptorilor, căminelor de apă;
Art.46 al.2
46 b) Mutarea sau deteriorarea tăbliţelor indicatoare de identificare a gospodăriilor subterane;
1.000 - 2.000
c) Necurăţirea nămolurilor din staţiile de decantare;
d) Utilizarea aparatelor de măsură şi control neverificate metrologic.
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional săvârşirea următoarelor fapte:
a) Neevacuarea apelor acumulate în subsolul clădirilor de către aparţinători;
Art.47 al.2
47 b) Nedesfundarea sistemelor de canalizare din incinta gospodăriilor individuale;
2.000 – 4.000
c) Menţinerea în stare de nefuncţionare a gurilor de scurgere pentru apele pluviale de pe străzi, de către operatorul serviciului
public;
pag. 28
 d) Înfundarea gurilor de scurgere la canalizare prin aruncare sau depozitare de pământ sau alte reziduuri;
e) Nepermiterea accesului personalului tehnic autorizat la aparatele de măsură şi control în scopul citirii, înregistrării sau
efectuării controlului de calitate al apei;.
f) Spargerea coloanelor şi evacuarea apelor uzate în subsoluri de către proprietar, persoane fizice.
ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA, ELECTRICA SI ILUMINAT PUBLIC
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional săvârşirea următoarelor fapte:
a) Deteriorarea aparatelor de măsură, control şi reglaj aparţinând sistemului de alimentare centralizata cu energie termică –
SACET; Art.48 al.2
48
b) Deteriorarea conductelor, racordurilor şi a robinetelor aparţinând sistemului de alimentare centralizata cu energie termica – 500 – 1.000
SACET;
c) Interzicerea accesului personalului autorizat la instalaţiile interioare de încălzire din incinta beneficiarului.
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional: Art.49 al.2
49
a) Intervenţia sau modificarea neautorizată a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică – SACET. 500 - 2.000
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional săvârşirea următoarelor fapte:
a) Montarea pe stâlpii de reţele electrice a anunţurilor sau afişelor publicitare; Art.50 al.2
50
b) Montarea pe stâlpii reţelelor electrice a benerelor sau a panourilor publicitare fără aprobarea serviciilor de specialitate din 500 - 1.000
primărie.
(1)Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional:
a) Nepoziţionarea stâlpilor de reţele electrice pe amplasamentele aprobate;
b) Modificarea iluminatului public cu ocazia diferitelor manifestări fără acordul serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei;
c) Intervenţia de orice fel în reţeaua de iluminat public, fără acordul serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei;
Art.51 al.2
51 d) Folosirea la iluminatul public a generatoarelor electrice fără aprobarea serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei;
500 – 2.000
e) Racordarea la reţeaua de iluminat public făra aprobarea serviciilor de specialitate din cadrul Primăriei ;
f) Montarea cablurilor de orice fel pe stâlpii de iluminat public;
g) Avarierea (ruperea) reţelelor din sistemul de iluminat public şi nerefacerea reţelelor din sistemul de iluminat public avariate în
termen de 48 ore de la producerea incidentului.
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional săvârşirea următoarelor fapte:
a) Agăţarea sau prinderea materialelor de orice fel de firele electrice dispuse pe domeniul public; Art.52 al.2
52
b) Prinderea benerelor sau a panourilor publicitare pe stâlpi fără aprobare sau la o înălţime care împiedică circulaţia sau 500 - 1.500
vizibilitatea.
CAI DE ATAC
(1) In cazul in care contravenientul nu respectă obligatia de a inlătura situatia creata prin savarşirea contraventiei, organul constatator poate aplica in mod
repetat, dupa fiecare somatie, la care contravenientul nu se conformează, o noua amenda pentru contraventia savarşita. La societătile comerciale şi institutii,
sanctiunea se aplica conducătorului acesteia sau persoanei care a avut sarcina de a urmari indeplinirea obligatiilor respective, sau persoanei juridice.
53. (2) Agentul constatator stabileşte amenda in procesul-verbal de constatare a contraventiei. In afara sanctiunilor prevazute mai sus, organul constatator va
putea stabili in cuprinsul aceluiaş proces verbal, cand va fi cazul, atat valoarea pagubei produse prin contraventie cat şi confiscarea obiectelor care au servit
la săvarşirea contraventiei, cu precizarea valorilor.

pag. 29
 (3) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării
acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.
Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute în prezenta hotărâre, se va face de către:
54. - Primar, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor special abilitaţi şi de către poliţiştii locali din cadrul Direcţiei Poliţiei
Locale Timişoara; Salariaţii primăriei anume împuterniciţi prin dispoziţii ale Primarului; Alte persoane împuternicite de către Primar.

A. Reglementari pe linie de ordine si siguranta publica

LEGEA nr. 60 din 23.09.1991 (*republicată*) - privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice
Art. Continut Articol Pers. fizice Pers. juridice
ART. 1 (1) Libertatea cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza
mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni şi orice alte întruniri şi de a participa la acestea este garantată prin
lege. Asemenea activităţi se pot realiza numai paşnic şi fără niciun fel de arme.
(2) Adunările publice - mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, competiţii sportive, procesiuni şi altele asemenea -,
ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber, se pot organiza numai după
declararea prealabilă prevăzută de prezenta lege.
(3) Pentru competiţiile sportive internaţionale, precum şi pentru manifestările sportive internaţionale, declararea
prealabilă este obligatorie, indiferent de locul de desfăşurare a acestora.
ART. 2 Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat, cu protecţia participanţilor şi a
mediului ambiant, fără să stânjenească folosirea normală a drumurilor publice, a transportului în comun, cu excepţia
celor autorizate, funcţionarea instituţiilor publice sau private, a celor de învăţământ, cultură şi sănătate, a unităţilor
economice ori să degenereze în acţiuni turbulente de natură a pune în primejdie ordinea şi liniştea publică, siguranţa
persoanelor, integritatea corporală, viaţa sau bunurile acestora ori ale domeniului public, şi nu pot fi continuate după
ora 23,00, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a
1-24
unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată.
ART. 3 Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-
artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, precum şi cele care se desfăşoară în
exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. În cazul în care
organizatorii adunărilor publice nesupuse declarării prealabile deţin indicii sau date că desfăşurarea lor s-ar putea
solda cu acte de dezordine ori că ar putea să ducă la manifestări violente, au obligaţia să solicite din timp primarilor,
unităţilor de jandarmi competente teritorial şi poliţiei locale sprijin de specialitate.
ART. 4 Primarul municipiului, oraşului sau comunei, unităţile de jandarmi competente teritorial şi poliţia locală
sunt obligate să asigure condiţiile necesare în vederea desfăşurării normale a adunărilor publice, iar organizatorii au
obligaţia să întreprindă acţiunile ce se impun pentru ca acestea să se desfăşoare în conformitate cu prevederile art. 2.
ART. 5 (1) Organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice sunt interzise în imediata apropiere a gărilor,
porturilor, aeroporturilor, staţiilor de metrou, spitalelor, obiectivelor militare, a unităţilor economice cu instalaţii,
utilaje sau maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare.

pag. 30
 (2) De asemenea, este interzisă desfăşurarea simultană a două sau mai multe adunări publice distincte, în acelaşi
loc sau pe aceleaşi trasee, indiferent de caracterul acestora.
ART. 6 Pentru organizarea adunărilor publice solicitanţii se vor adresa, în scris, primarului unităţii administrativ-
teritoriale pe a cărei rază urmează să se desfăşoare adunarea.
ART. 7 Organizatorii adunărilor publice vor depune declaraţia scrisă la primăriile municipale, orăşeneşti sau
comunale pe al căror teritoriu acestea urmează să se desfăşoare, cu cel puţin 3 zile înainte de data desfăşurării
acestora, în care trebuie să menţioneze denumirea sub care este cunoscut grupul organizator, scopul, locul, data, ora
începerii şi durata acţiunii, traseele de afluire şi defluire, numărul aproximativ al participanţilor, persoanele
împuternicite să asigure şi să răspundă de măsurile de organizare, serviciile pe care le solicită din partea consiliului
local, a poliţiei locale şi jandarmeriei, potrivit modelului prezentat în anexă.
ART. 8 (1) Se înfiinţează comisia de avizare a cererilor de organizare a adunărilor publice la nivelul tuturor
consiliilor locale, formată din primar, secretarul comunei sau al oraşului, după caz, reprezentanţi ai poliţiei şi ai
jandarmeriei.
(2) În cazuri justificate, cu acordul organizatorilor, comisiile de avizare pot să modifice unele elemente cuprinse
în declaraţia prealabilă a acestora.
ART. 9 Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte:
a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-
diversioniste, defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la ură naţională sau religioasă, incitarea la discriminare, la
violenţă publică şi la manifestări obscene, contrare bunelor moravuri;
b) organizarea unei lovituri de stat sau altei acţiuni contrare siguranţei naţionale;
c) încălcarea ordinii, siguranţei sau moralităţii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor ori punerea în
pericol a sănătăţii acestora.
ART. 10 (1) Primarul localităţii, la propunerea comisiei de avizare, poate interzice organizarea adunărilor publice
atunci când:
a) deţine date de la organele specializate, din care rezultă că desfăşurarea acestora ar duce la încălcarea
prevederilor art. 2;
b) în perioada, locul şi pe traseele unde acestea ar urma să se desfăşoare se execută lucrări edilitar-gospodăreşti de
amploare.
(2) În termen de două zile primarul este obligat să comunice organizatorilor decizia de interzicere, care poate fi
contestată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 11 Decizia prin care se interzice desfăşurarea adunării publice se comunică în scris organizatorului, cu
arătarea motivelor care au determinat-o, în termen de 48 de ore de la primirea declaraţiei scrise.
ART. 12 (1) Organizatorii adunărilor publice sunt obligaţi:
a) să înregistreze declaraţiile de desfăşurare a adunărilor publice la unităţile de jandarmi competente teritorial, cu
cel puţin 48 de ore înainte;
b) să stabilească persoanele responsabile pentru conducerea adunărilor publice;
c) să asigure un dispozitiv propriu de ordine format din personal purtând însemne distinctive, stabilite împreună
cu comandantul unităţii de jandarmi care asigură măsurile de ordine publică;

pag. 31
 d) să delimiteze spaţiul de desfăşurare a adunărilor publice prin semne distinctive şi vizibile, iar când acestea se
desfăşoară în deplasare, să ia măsuri pentru limitarea spaţiului de circulaţie ocupat;
e) să achite anticipat, pe bază de deviz şi factură, contravaloarea serviciilor şi a amenajărilor solicitate consiliilor
locale pentru desfăşurarea normală a adunărilor publice;
f) să stabilească traseele de afluire şi defluire a participanţilor şi să ia măsuri ca ocuparea spaţiilor destinate
desfăşurării adunărilor publice să aibă loc cu puţin timp înainte de ora începerii activităţilor, iar părăsirea lor să se
facă imediat după ora-limită stabilită;
g) să ia măsuri pentru interzicerea participării la adunările publice a persoanelor care au asupra lor băuturi
alcoolice sau care se află sub influenţa acestora;
h) să ia măsuri pentru îndepărtarea participanţilor care, prin modul de manifestare, tulbură ordinea şi liniştea
publică, iar când aceştia nu se supun, să îi semnaleze organelor de poliţie;
i) să întrerupă imediat adunarea publică atunci când constată că au intervenit fapte de natura celor prevăzute la art.
2; după restabilirea ordinii adunarea publică poate continua în limita timpului iniţial aprobat;
j) să interzică participarea la adunările publice a persoanelor care au asupra lor arme de orice fel, materiale
explozive sau incendiare, substanţe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, dispozitive pentru şocuri electrice ori
alte obiecte ce pot fi folosite pentru acţiuni violente sau de tulburare a desfăşurării normale a acestora.
(2) În cazul în care participanţii la adunări publice au formulat petiţii sau memorii, acestea pot fi prezentate
autorităţilor publice destinatare de un grup de maximum 10 persoane.
ART. 13 Participanţii la adunările publice sunt obligaţi:
a) să respecte recomandările făcute de organizatorii adunărilor publice, împuterniciţii acestora sau organele de
ordine;
b) să se abţină de la acţiuni de natură a împiedica desfăşurarea normală a adunărilor publice şi să nu incite la
asemenea acţiuni prin viu grai, manifeste sau alte mijloace audiovizuale;
c) să nu introducă sau să aibă, în timpul adunărilor publice, obiecte de natura celor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit.
g) şi j);
d) să părăsească imediat adunările publice sau locul unde acestea se desfăşoară, când au fost somaţi de către
organizatori, împuterniciţii acestora sau organele de poliţie;
e) să nu participe la adunări publice în stare de ebrietate, să nu consume şi să nu distribuie băuturi alcoolice sau
droguri.
ART. 14 Este interzis ca persoane sau grupuri de persoane care nu au legătură cu adunările publice organizate să
se infiltreze în rândul demonstranţilor, cu scopul de a tulbura normala desfăşurare a acestora.
ART. 15 Primăriile municipale, orăşeneşti sau comunale sunt obligate:
a) să stabilească prin decizie şi să aducă la cunoştinţă publică, în termen de 5 zile de la publicarea prezentei legi,
locurile ce cad sub incidenţa dispoziţiilor art. 5;
b) să asigure, contra cost, serviciile şi amenajările tehnice solicitate în vederea desfăşurării normale a adunărilor
publice;
c) să interzică desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, în imediata
apropiere sau, când consideră necesar, chiar în întreaga localitate, pe toată durata acestora;
d) să întreprindă orice alte măsuri legale de natură a asigura caracterul paşnic şi civilizat al adunărilor publice;
pag. 32
 e) să restituie sumele avansate potrivit art. 12 alin. (1) lit. e), dacă adunarea publică a fost interzisă din alte motive
decât cele prevăzute în art. 9 sau care nu sunt imputabile organizatorilor.
ART. 16 Comandanţii organelor locale de poliţie şi jandarmerie sau persoanele desemnate de aceştia au obligaţia
de a asigura protecţia participanţilor şi de a stabili împreună cu organizatorii măsurile ce trebuie luate pentru
desfăşurarea adunărilor publice declarate, în condiţii de deplină ordine.
ART. 17În cazul în care adunările publice îşi pierd caracterul paşnic şi civilizat, poliţia şi trupele de jandarmi vor
interveni pentru împiedicarea sau neutralizarea manifestărilor ce tulbură grav ordinea şi liniştea publică, pun în
pericol viaţa, integritatea corporală a cetăţenilor, a trupelor de ordine sau ameninţă cu devastări ori distrugeri de
clădiri şi alte bunuri de interes public sau privat.
ART. 18În cazurile prevăzute de art. 17, organele de ordine vor interveni folosind, în condiţiile legii şi în raport
cu situaţiile create, mijloacele tehnice din dotare.
ART. 19 (1) Intervenţia în forţă va fi aprobată de prefect sau de înlocuitorul acestuia la solicitarea comandantului
forţelor de jandarmi care asigură măsurile de ordine publică la locul adunării publice.
(2) Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe
care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există
indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă ilegală.
ART. 20 (1) Folosirea forţei se va face numai după avertizarea şi somarea participanţilor de a se dispersa de către
ofiţerul de jandarmi desemnat ca şef al dispozitivului de ordine. Pentru executarea dispersării se lasă la dispoziţie
participanţilor un timp corespunzător, determinat în raport cu numărul acestora şi cu căile de afluire.
(2) Avertizarea şi somarea nu sunt necesare în cazul în care asupra organelor de ordine se exercită violenţe ori
acestea se află într-un pericol iminent.
ART. 21 Avertizarea constă în folosirea de semnale sonore sau luminoase şi atragerea atenţiei participanţilor, prin
mijloace de amplificare sonoră, asupra necesităţii dispersării lor şi respectării legii.
ART. 22 (1) Dacă, după avertizare, participanţii nu s-au împrăştiat, se spun prin mijloacele de amplificare sonoră
cuvintele: "Prima somaţie: Atenţiune, vă rugăm să părăsiţi ..., vom folosi forţa", urmate de semnale sonore şi
luminoase.
(2) Dacă, după trecerea perioadei de timp necesare pentru împrăştiere, se constată că prima somaţie a rămas fără
rezultat, se trece la folosirea ultimei somaţii, prin rostirea cuvintelor: "Ultima somaţie: Părăsiţi ..., se va folosi forţa",
urmate de semnale sonore şi luminoase.
(3) Pentru perceperea somaţiilor de către toţi participanţii, înainte de folosirea mijloacelor de împiedicare sau
constrângere, se emite un semnal luminos prin rachetă de culoare roşie.
ART. 23 În caz de absolută necesitate, când se impune folosirea armelor de foc de către organele de ordine, în
condiţiile legii, se repetă, în prealabil, ultima somaţie şi semnalul luminos prin rachetă de culoare roşie.
ART. 24 Folosirea mijloacelor de împiedicare sau constrângere va înceta de îndată ce s-a realizat degajarea
spaţiilor, împrăştierea participanţilor şi s-a restabilit ordinea publică.
Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte:
a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-
9 ----- -----
diversioniste, defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la ură naţională sau religioasă, incitarea la discriminare, la
violenţă publică şi la manifestări obscene, contrare bunelor moravuri;
pag. 33
 b) organizarea unei lovituri de stat sau altei acţiuni contrare siguranţei naţionale;
c) încălcarea ordinii, siguranţei sau moralităţii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor ori punerea în
pericol a sănătăţii acestora.
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii
penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni:
Art.26 al.2
a) organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate, neinregistrate sau interzise; Art.26 al.2
26. 1.000 la
b) nerespectarea orelor de desfăşurare, traseelor de deplasare sau locului şi perimetrului destinat adunării publice; 1.000 la 10.000
10.000
c) neluarea de către organizatori a măsurilor de întrerupere a adunării publice, când constata ca au intervenit fapte de
natura celor prevăzute în art.2;
d) participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise şi urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfăşurare a
acestora, la avertizarile şi somatiile organelor de ordine făcute potrivit legii;
e) instigarea prin orice mijloace, iniţierea sau recurgerea la acţiuni violenţe sau alte manifestări, cu intenţia de
zadarnicire ori tulburare, în orice mod, a adunărilor publice;
f) refuzul de a părăsi imediat adunarea, dacă măsura a fost dispusă de conducătorii acţiunilor;
g) organizarea sau participarea la contramanifestatii desfăşurate în acelaşi timp şi în acelaşi loc cu adunările publice
declarate, indiferent de modul lor de exprimare; Art.26 al.2
26. ---
h) introducerea sau desfacerea băuturilor alcoolice în locurile destinate desfăşurării adunărilor publice, pe toată 500 la 5.000
durata acestora;
i) refuzul de a părăsi imediat adunarea la solicitarea organelor de ordine, potrivit legii.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei, iar cele
prevăzute la lit. d), e), f), g), h) şi i), cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei.
(3) Pentru contravenţiile de la alin. (1) lit. a)-c) se sancţionează, după caz, organizatorii sau persoanele fizice
responsabile pentru conducerea adunărilor publice.
Contravenţiile prevăzute la art. 26 se constată de poliţişti, ofiţerii şi subofiţerii de jandarmi, precum şi de primari sau de împuterniciţii acestora, anume
27.
desemnaţi.
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, opunerea cu
29. violenţă faţă de organizatori, împuterniciţii acestora sau faţă de forţele de ordine ori împiedicarea lor de a-şi exercita atribuţiile legale privind asigurarea
ordinii în desfăşurarea adunărilor publice.

H.C.L. nr. 594/19.12.2006 - privind organizarea si desfasurarea jocurilor de artificii în Municipiul Ti mişoara
Art. Continut Articol Pers. fizice Pers. juridice
Pe teritoriul municipiului Timisoara organizarea si desfasurarea jocurilor de artificii cu obiecte pirotehnice din
1. clasele III si IV, precum si T.1 si T.2 este permisa doar cu ocazia evenimentelor de interes local, national sau ------ ------
international precum si manifestari cultural sportive importante.
Solicitarile si aprobarile pentru organizarea jocurilor de artificii se obtin de la Primaria Municipiului
2. ------ ------
Timisoara , Comisia de Ordine Publica in conditiile obtinerii avizelor prevazute de legislatia in vigoare.
Organizarea si desfasurarea jocurilor de artificii pe raza municipiului Timisoara fara a detine aprobarea
3. 1500 - 2500 1500-2500
Primariei Timisoara.
pag. 34
 H.C.L. nr. 22/29.01.2008 - privind aprobarea locatiilor in care se poate autoriza desfasurarea de spectacole si
manifestari cultural – artistice si sportive pe raza municipiului Ti misoara
Art. Continut Articol Pers. fizice Pers. juridice
Desfasurarea spectacolelor si manifestarilor pe raza municipiului Timisoara fara aprobarea Comisiei de
3. Ordine Publica constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 2.000 si 2.500 lei si se 2000 - 2500 2000-2500
elibereaza domeniul public de catre Primaria Municipiului Timisoara prin masuri administrative.

LEGEA nr. 4 din 9 ianuarie 2008 (cu modificarile si completarile ulterioare ) privind prevenirea şi combaterea
violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive

CAP. I DISPOZIŢII GENERALE

ART. 1 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) competiţie sportivă - întrecere sportivă organizată pe ramuri de sport, între mai multe echipe sau concurenţi independenţi, pe baza unui regulament şi a unui
program, având drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a competitorilor în clasamentul final;
b) joc sportiv - întrecere sportivă desfăşurată în cadrul sau în afara unei competiţii sportive, care poate avea caracter oficial sau amical, intern ori internaţional şi se
dispută pe baza unui regulament, având drept scop stabilirea unui învingător;
c) organizator de competiţii sportive - structură sportivă, legal constituită şi recunoscută oficial, care are dreptul de a organiza competiţii sportive;
d) organizator de jocuri sportive - structură sportivă, legal constituită şi recunoscută oficial, care organizează jocuri sportive, desfăşurate fie în cadrul unei
competiţii sportive oficiale, fie separat, în cadrul unor întreceri sportive cu caracter amical;
e) oficial - persoană care reprezintă o autoritate, membru al unei comisii, arbitru, observator, antrenor, preparator fizic, responsabil tehnic, medical ori administrativ
din cadrul federaţiilor, ligilor, asociaţiilor judeţene şi cluburilor, acreditată sau, după caz, autorizată în funcţia ori poziţia pe care o deţine;
f) grad de risc al competiţiei sau al jocului sportiv - nivelul posibilităţii producerii unor fapte îndreptate împotriva ordinii şi siguranţei publice, cu ocazia
desfăşurării competiţiei sau a jocului sportiv;
g) evacuare a participanţilor - ansamblul măsurilor imperative desfăşurate de către structurile de ordine pentru scoaterea, în mod organizat, din locul de
desfăşurare a competiţiei sau a jocului sportiv, a unui spectator, a unui grup de spectatori sau a tuturor participanţilor;
h) stare vădită de beţie - consecinţă a consumului de băuturi alcoolice, substanţe sau produse stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, asupra
comportamentului unei persoane, manifestată prin vorbire incoerentă, mers sinuos şi dificultăţi de orientare temporal-spaţială;
i) control corporal preventiv şi al bagajelor - verificarea sumară a ţinutei vestimentare şi a bagajelor participanţilor, în scopul prevenirii introducerii în locurile de
desfăşurare a competiţiei sau a jocului sportiv a obiectelor şi materialelor interzise la deţinere;
j) interzicere a accesului sau a participării la unele competiţii sau jocuri sportive - măsură de siguranţă, inclusiv provizorie, dispusă de instanţa de judecată sau de
către procuror, ori sancţiune contravenţională complementară, dispusă de către agentul constatator, prin care se impune unei persoane interzicerea
accesului/participării la unele competiţii sau jocuri sportive, desfăşurate în ţară ori în străinătate, de genul celor la care aceasta a săvârşit fapte de natură
contravenţională sau penală;
k) bază sportivă - totalitatea terenurilor, spaţiilor, instalaţiilor şi construcţiilor special amenajate în vederea organizării şi desfăşurării de competiţii sportive, jocuri
sportive şi alte activităţi de educaţie fizică şi sport;
l) arenă sportivă - spaţiul care cuprinde terenul de sport unde se desfăşoară competiţia sau jocul sportiv, precum şi tribunele pentru spectatori;

pag. 35
 l^1) suprafaţă de joc - spaţiul care cuprinde terenul de joc unde se desfăşoară competiţia sau jocul sportiv, precum şi spaţiul existent între terenul de joc şi locul
special amenajat pentru spectatori;
l^2) teren de joc - spaţiul destinat exclusiv jocului sportiv sau competiţiei sportive;
m) zonă imediată locului de desfăşurare a competiţiilor sportive - spaţiul cuprins între aliniamentul punctelor unde se efectuează controlul documentelor de
acces şi limita exterioară a bazei sportive;
n) zonă apropiată locului de desfăşurare a competiţiilor sportive - spaţiul situat dincolo de limita exterioară a zonei imediate, care cuprinde şi străzile adiacente
bazei sportive;
o) comandant al forţelor de ordine - şeful efectivelor de jandarmi care execută misiunea de asigurare şi restabilire a ordinii publice;
p) şef al dispozitivului de ordine şi siguranţă - persoană desemnată de către organizatori, care organizează, coordonează şi conduce activitatea desfăşurată în
interiorul arenei sportive;
r) responsabil de ordine şi siguranţă - persoană anume desemnată de către organizator, care asigură coordonarea dispozitivului realizat de către personalul de
ordine şi siguranţă şi relaţionarea cu forţele de ordine şi cu reprezentanţii celorlalte autorităţi şi instituţii care concură la desfăşurarea în bune condiţii a competiţiei sau
a jocului sportiv;
s) monitor de securitate - persoană anume desemnată din cadrul unităţii de jandarmi, care are responsabilitatea de a supraveghea comportamentul şi acţiunile
suporterilor unui club din zona de competenţă, precum şi relaţionarea acestora cu forţele de ordine;
ş) ofiţer de informare - persoană anume desemnată din cadrul unităţii de jandarmi, care are ca atribuţii relaţionarea dintre aceasta şi un club din zona de
responsabilitate, consilierea responsabilului de ordine şi siguranţă al clubului pe probleme de securitate şi gestionarea datelor şi informaţiilor referitoare la
comportamentul susţinătorilor clubului respectiv;
t) punct de comandă - spaţiu special amenajat şi dotat, destinat activităţilor de conducere şi coordonare a măsurilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice, care
permite o bună vizibilitate asupra terenului de joc şi tribunelor;
ţ) punct naţional de informare pentru manifestări sportive - structură centrală în cadrul Jandarmeriei Române, care asigură schimbul de date şi informaţii în
vederea realizării cooperării poliţieneşti naţionale şi internaţionale cu privire la manifestările sportive.
u) suporterii proprii - membri ai unei structuri asociative, recunoscută de clubul sportiv în cauză.
ART. 2 Organizatorii competiţiilor şi jocurilor sportive şi forţele de ordine angrenate au obligaţia de a asigura protecţia şi siguranţa spectatorilor, sportivilor şi
oficialilor şi de a lua măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea oricăror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire/defluire şi în interiorul arenelor sportive, înainte,
pe timpul şi după terminarea competiţiei sau a jocului sportiv.
ART. 3 Menţinerea ordinii publice pe raza administrativ-teritorială a localităţilor urbane şi rurale în care se desfăşoară competiţii şi jocuri sportive se realizează,
potrivit competenţelor, de către structurile abilitate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, în conformitate cu actele normative interne care le reglementează
activitatea.
ART. 4 (1) Asigurarea ordinii publice în zona apropiată şi imediată a arenelor sportive şi a altor locuri destinate desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive cu
grad mediu de risc, precum şi a celor cu grad ridicat de risc se realizează în mod nemijlocit de către structurile de jandarmi competente teritorial.
(2) În situaţii expres determinate, prevăzute în planul de acţiune întocmit în acest sens de către unitatea de jandarmi, asigurarea ordinii publice în anumite locuri
publice dispuse în afara zonei apropiate se va realiza de către structurile de jandarmi competente teritorial.
(3) Locurile dispuse în afara zonei apropiate sunt pieţele, căile publice ori alte locuri unde există informaţii certe că este posibilă întâlnirea grupurilor de suporteri
adverşi şi s-ar putea produce tulburarea ordinii şi siguranţei publice.
ART. 5 (1) Răspunderea pentru asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă în interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate încheia în acest sens
contracte de prestări servicii, în condiţiile legii, cu societăţi specializate de protecţie şi pază sau, în lipsa acestora, cu poliţia locală.
(1^1) Toate drepturile şi obligaţiile personalului societăţilor de pază şi protecţie prevăzute în prezenta lege revin şi personalului poliţiei locale care prestează
serviciul de asigurare a ordinii şi siguranţei în incinta arenelor sportive.
pag. 36
 (2) Asigurarea ordinii şi siguranţei participanţilor în interiorul arenelor sportive în care se desfăşoară competiţii sau jocuri sportive cu grad scăzut de risc se poate
face de către organizator cu personal propriu.
(3) Organizatorul stabileşte toate măsurile ce se impun pentru prevenirea incendiilor, asigurarea unei circulaţii fluente pe căile de acces, asigurarea unor căi de
evacuare a spectatorilor în cazuri deosebite, în condiţii de siguranţă şi timp optim, şi pentru menţinerea în stare de funcţionare a tuturor instalaţiilor specifice.
(4) Măsurile stabilite de organizator pentru asigurarea ordinii şi siguranţei participanţilor în interiorul arenelor sportive se înscriu în planul de acţiune al societăţii de
securitate privată sau, după caz, al poliţei locale care prestează serviciul contractat ori în planul de acţiune întocmit de responsabilul de ordine şi siguranţă. În acest
sens, responsabilul de ordine şi siguranţă al organizatorului solicită ofiţerului de informare date şi informaţii de interes operativ privind suporterii care vor participa la
jocul sportiv.
(5) Planul de acţiune este aprobat, în toate situaţiile, de către comandantul structurii de jandarmi competente teritorial.
(6) Fiecare unitate de jandarmi desemnează un ofiţer de informare, însărcinat cu stabilirea contactelor de lucru cu oficialii cluburilor sportive din zona de
responsabilitate.
(7) Monitorii de securitate supraveghează comportamentul spectatorilor, atât pe traseele de afluire/defluire spre/de la baza sportivă, cât şi în interiorul acesteia,
inclusiv prin efectuarea de înregistrări video şi fotografii operative în scopul identificării persoanelor care săvârşesc fapte antisociale. Acestea, precum şi înregistrările
video efectuate în condiţiile art. 10 alin. (1) lit. h) constituie mijloace de probă pentru soluţionarea cauzelor de natură penală sau contravenţională.
(8) În situaţia desfăşurării unor competiţii ori jocuri sportive într-o altă localitate decât cea în care îşi are sediul clubul sau în aceeaşi localitate, în calitate de echipă
oaspete, responsabilul de ordine şi siguranţă, după consultarea prealabilă a reprezentanţilor grupurilor de suporteri, are obligaţia de a transmite ofiţerului de informare,
cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea jocului, toate detaliile referitoare la deplasarea echipei, a oficialilor şi a jurnaliştilor acreditaţi, prin indicarea coordonatelor
orare ale deplasării, a mijloacelor de transport folosite, a locurilor de cazare şi a programului pentru perioada de şedere în localitatea de disputare a competiţiei sau a
jocului sportiv, precum şi numărul de bilete achiziţionate de către suporterii proprii, identitatea acestora, deplasarea suporterilor şi indicarea agenţiilor de turism care
organizează călătoria, coordonatele orare şi itinerariul de deplasare al acestora, mijloacele de transport folosite şi locurile de cazare.
(9) Unitatea de jandarmi al cărei comandant a aprobat planul de acţiune are obligaţia de a verifica modul de aplicare a prevederilor stabilite în acesta.
ART. 6 (1) Responsabilul de ordine şi siguranţă, comandantul forţelor de ordine, şeful dispozitivului de ordine şi siguranţă, reprezentantul Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă, un reprezentant al serviciului de ambulanţă, delegat la manifestarea sportivă, precum şi prefectul ori reprezentantul său, în cazul în care prezenţa
acestuia este necesară, îşi desfăşoară activitatea în punctul de comandă, urmărind derularea în bune condiţii a competiţiei sau a jocului sportiv.
(2) În vederea stabilirii unor practici unitare la nivel naţional privind activitatea responsabililor de ordine şi siguranţă, precum şi instruirea de specialitate a acestora,
federaţiile sportive de specialitate şi ligile profesioniste desemnează în structura proprie un responsabil de ordine şi siguranţă, care coordonează această activitate.
(3) Elaborarea metodologiilor de instruire a responsabililor de ordine şi siguranţă se face de federaţiile sportive, cu sprijinul de specialitate al Jandarmeriei Române.
ART. 7 (1) Din punct de vedere al gradului de risc, competiţiile sau jocurile sportive se clasifică astfel:
a) competiţii sau jocuri sportive fără grad de risc;
b) competiţii sau jocuri sportive cu grad scăzut de risc;
c) competiţii sau jocuri sportive cu grad mediu de risc;
d) competiţii sau jocuri sportive cu grad ridicat de risc.
(2) Gradul de risc al competiţiilor şi jocurilor sportive organizate în cadrul fiecărei ramuri de sport se stabileşte conform criteriilor elaborate de către federaţiile
sportive naţionale, cu consultarea Jandarmeriei Române. Criteriile de stabilire a gradului de risc vor fi cuprinse în regulamentele de organizare a activităţii federaţiilor
respective.
(3) Înainte de desfăşurarea unei competiţii sau a unui joc sportiv, organizatorul are obligaţia de a efectua o analiză preliminară a gradului de risc, iar, în situaţia în
care apreciază că există posibilitatea producerii unor fapte îndreptate împotriva ordinii şi siguranţei publice, declară competiţia sau jocul sportiv la unitatea de jandarmi
competentă teritorial.

pag. 37
 (4) Competiţiile şi jocurile sportive care, în urma analizei preliminare a gradului de risc efectuate de către organizatori, potrivit alin. (3), se încadrează în gradul de
risc prevăzut la alin. (1) lit. a) nu sunt supuse procedurii declarării prealabile.
(5) După declararea prealabilă, comandantul unităţii de jandarmi competente teritorial, împreună cu responsabilul de ordine şi siguranţă al organizatorului de
competiţie sau de joc sportiv, stabileşte, potrivit prevederilor alin. (1), gradul de risc al jocului, solicitând, la nevoie, şi punctul de vedere al responsabilului de ordine şi
siguranţă al federaţiei de specialitate sau al ligii profesioniste, care se consemnează în toate documentele de organizare.
(6) În situaţia desfăşurării unor jocuri sportive cu grad ridicat de risc este necesară prezenţa în arena sportivă a prefectului sau a reprezentantului acestuia.
Înştiinţarea acestora se realizează de către unitatea de jandarmi competentă teritorial.
ART. 8 (1) Restabilirea ordinii publice în interiorul arenei sportive se execută de către efectivele de jandarmi, din iniţiativa comandantului acestora, cu aprobarea,
după caz, a prefectului sau a reprezentantului acestuia.
(1^1) Aprobarea prevăzută la alin. (1) nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea
corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc ori au comis o faptă de natură penală.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şeful dispozitivului de ordine şi siguranţă ia toate măsurile pentru respectarea întocmai de către personalul din subordine a
dispoziţiilor primite în acest sens de la comandantul forţelor de ordine.
(3) Pentru restabilirea într-un timp cât mai scurt a ordinii publice, atunci când aceasta a fost grav tulburată, la solicitarea comandantului forţelor de ordine sau ca
urmare a autosesizării, oficialii responsabili dispun de îndată întreruperea parţială sau totală a jocului.
ART. 9 (1) Evacuarea din arena sportivă a unui grup de participanţi, în situaţia în care, prin faptele săvârşite de către aceştia, se pune în pericol siguranţa
desfăşurării competiţiei sportive, se face, după caz, la dispoziţia prefectului sau a reprezentantului acestuia ori la solicitarea responsabilului de ordine şi siguranţă al
organizatorului, care cere, în scris, intervenţia forţelor de ordine.
(2) În cazul producerii de incendii, distrugeri, catastrofe, al tulburării grave a ordinii publice sau al altor situaţii care pun în pericol viaţa, integritatea corporală ori
sănătatea persoanelor sau când nu s-a reuşit restabilirea ordinii publice, comandantul forţelor de ordine poate decide evacuarea parţială sau totală a participanţilor.
(3) Spectatorul care, în arena sportivă, săvârşeşte o infracţiune sau una dintre faptele prevăzute la art. 20 este evacuat, fără a mai putea reveni în arenă până la
terminarea jocului sportiv.
(4) Observatorii desemnaţi de către federaţiile sportive de specialitate, de către ligile profesioniste sau de către forurile sportive internaţionale, organizatoare ale
competiţiilor conform regulamentelor de organizare şi desfăşurare, pot recomanda organizatorului de joc adoptarea unor măsuri specifice pentru asigurarea ordinii şi
siguranţei în arena sportivă.
CAP. II OBLIGAŢIILE ORGANIZATORULUI DE COMPETIŢII SAU DE JOCURI SPORTIVE
ART. 10 (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de asigurare a ordinii şi siguranţei spectatorilor în arena sportivă, organizatorul de competiţii sau de jocuri
sportive are următoarele obligaţii:
a) să declare la unitatea de jandarmi competentă teritorial, cu cel puţin 5 zile înainte de data desfăşurării, jocurile sportive al căror grad de risc preliminar este unul
dintre cele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b)-d); unitatea de jandarmi, după stabilirea gradului de risc, înştiinţează administraţia publică locală despre data desfăşurării
jocului sportiv, urmând ca reprezentanţii acesteia să dispună măsurile prevăzute la art. 15 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice,
republicată;
b) să stabilească măsurile de asigurare a ordinii şi siguranţei participanţilor în arena sportivă, transpuse în planul de acţiune, care este înaintat pentru aprobare
unităţii de jandarmi competente teritorial, cu cel puţin 3 zile înainte de data desfăşurării jocului sportiv;
c) să efectueze, prin personalul de ordine şi siguranţă şi, după caz, cu forţele de ordine, înainte de efectuarea accesului spectatorilor, un control amănunţit al arenei
sportive, pentru descoperirea şi îndepărtarea oricăror obiecte sau materiale interzise;
d) să asigure arenele sportive cu sisteme eficiente de comunicare cu publicul;
e) să nu permită folosirea sistemelor de comunicare cu publicul pentru incitarea spectatorilor la violenţă, la producerea de distrugeri sau la denigrarea imaginii
participanţilor la competiţiile sau jocurile sportive;
pag. 38
 f) să nu permită introducerea şi folosirea în arena sportivă a unor instalaţii de sonorizare, cu excepţia gigafoanelor portabile;
g) să amenajeze şi să pună la dispoziţia forţelor de ordine un punct de comandă;
h) să asigure înregistrarea şi supravegherea video a comportamentului participanţilor în arena sportivă şi în zona punctelor de acces, pe timpul afluirii şi defluirii
acestora, precum şi pe timpul desfăşurării jocului sportiv, printr-un sistem propriu, conectat în punctul de comandă şi deservit de către un tehnician, sub îndrumarea
unui reprezentant al forţelor de ordine;
i) să pună la dispoziţia forţelor de ordine înregistrarea video efectuată în condiţiile lit. h);
j) să afişeze, în locuri vizibile, atenţionări asupra faptului că în arena sportivă participanţii vor fi supravegheaţi video;
k) să interzică, sub orice formă, vânzarea, distribuirea sau consumul băuturilor alcoolice în arena sportivă;
l) să se asigure că distribuirea băuturilor a căror comercializare este permisă se face numai în pahare din hârtie sau din material plastic;
m) să se asigure că punctele de desfacere a băuturilor a căror comercializare este permisă sunt poziţionate la fiecare sector de tribună şi peluză;
n) să asigure funcţionarea instalaţiilor de apă curentă şi a grupurilor sanitare, care trebuie amplasate astfel încât să nu fie necesară deplasarea suporterilor dintr-un
sector în altul;
o) să afişeze lizibil, în locuri vizibile, la porţile de acces, regulile ce trebuie respectate la competiţiile şi jocurile sportive, materialele sau obiectele interzise a fi
introduse în arena sportivă, precum şi sancţiunile care se aplică în astfel de cazuri;
p) să imprime pe documentele de acces, pliante, programe sau pe alte materiale publicitare ori promoţionale, care sunt distribuite cu ocazia desfăşurării competiţiilor
sau jocurilor sportive, regulile ce trebuie respectate, materialele sau obiectele interzise a fi introduse în arena sportivă, precum şi sancţiunile care se aplică în situaţia
nerespectării acestor reguli;
r) să interzică afişarea în arena sportivă a simbolurilor, sloganurilor ori textelor cu conţinut obscen sau care incită la denigrarea ţării, la xenofobie, la ură naţională,
rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel şi la violenţă, indiferent pe ce suport ar fi inscripţionate;
s) să interzică amplasarea bannerelor sau a altor mijloace de publicitate vizuală pe gardul care delimitează suprafaţa de joc de tribună sau în orice alte locuri care
împiedică fie buna vizibilitate a jocului de către spectatori, fie asigurarea unei intervenţii oportune, în caz de necesitate;
ş) să aducă la cunoştinţă spectatorilor, la începutul jocului sportiv, precum şi în pauzele de joc sau ori de câte ori este nevoie, prin mijloace de comunicare,
obligaţiile ce le revin pe timpul desfăşurării competiţiei sau jocului sportiv, principiile spiritului de fairplay, ale ordinii şi disciplinei, precum şi mesajele transmise de
forţele de ordine;
t) să asigure bariere şi împrejmuiri adecvate pentru separarea grupurilor de suporteri şi pentru delimitarea terenului de joc, realizate prin construcţii rezistente,
precum şi refacerea acestora în cazul deteriorării, până la organizarea competiţiei sau a jocului sportiv următor. Dimensiunile, amplasarea, materialele folosite în
confecţionare şi modul de confecţionare sunt stabilite de către federaţia de specialitate, după consultarea prealabilă a reprezentanţilor Jandarmeriei Române;
ţ) să asigure amplasarea, la punctele de acces în incinta arenei sportive, a unor dispozitive metalice rotative/turnichete prevăzute cu sistem de contorizare, în vederea
efectuării unui control riguros al accesului;
u) în situaţia desfăşurării unor jocuri sportive în afara ţării, în cadrul unor competiţii internaţionale la care participă şi grupuri de suporteri ai clubului român sau ai
echipei naţionale, acesta sau federaţia de specialitate asigură includerea unor ofiţeri jandarmi în delegaţia oficială, care cooperează cu forţele de ordine din ţara
respectivă pe linia prevenirii actelor de violenţă şi a acţiunilor necontrolate ale suporterilor;
v) să asigure numerotarea sectoarelor, rândurilor şi locurilor destinate spectatorilor, precum şi amplasarea de indicatoare pentru îndrumarea acestora spre locurile
înscrise pe documentele de acces;
x) să asigure un loc special amenajat pentru depozitarea obiectelor reţinute, în urma efectuării controlului corporal preventiv şi al bagajelor, în vederea restituirii
acestora după terminarea jocului.
y) să stabilească şi să aducă la cunoştinţa spectatorilor locurile unde este permisă amplasarea emblemelor, pancardelor, bannerelor, afişelor, steagurilor sau a altor
mijloace de publicitate vizuală.
(2) Pentru efectuarea accesului spectatorilor în arena sportivă, organizatorul de competiţii sau jocuri sportive are următoarele obligaţii:
pag. 39
 a) să efectueze la intrarea în arena sportivă un control riguros al persoanelor şi al bagajelor acestora, având ca scop împiedicarea introducerii în stadion a unor
obiecte sau materiale de genul celor prevăzute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r);
b) să nu permită accesul persoanelor cărora le-a fost interzisă intrarea la asemenea genuri de manifestări, al persoanelor care se află în stare vădită de ebrietate sau se
află, în mod evident, sub influenţa substanţelor halucinogene, al persoanelor care au asupra lor băuturi alcoolice, arme şi muniţii de orice fel, făclii, torţe, artificii,
petarde, materiale explozive, incendiare sau fumigene, dispozitive pentru şocuri electrice, substanţe toxice, halucinogene, iritant lacrimogene ori paralizante,
recipiente, corpuri contondente, cuţite, pumnale, şişuri, castete ori alte asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere ori lovire, precum
şi al persoanelor care au asupra lor mijloace de publicitate vizuală de genul celor prevăzute la alin. (1) lit. r);
c) să reţină obiectele sau materialele prevăzute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r), sesizând forţele de ordine pentru luarea măsurilor legale care se impun;
d) să imprime, pe toate documentele de acces, sectorul, rândul şi locul ce urmează a fi ocupat de către spectatori, chiar şi când acestea sunt distribuite în mod gratuit,
iar la competiţiile şi jocurile cu grad ridicat de risc să asigure personalizarea tuturor documentelor de acces, prin inscripţionarea pe acestea a numelui şi prenumelui
spectatorilor;
e) să asigure emiterea şi distribuirea abonamentelor către suporteri, urmărind inserarea, pe fiecare abonament în parte, a numelui, prenumelui şi a codului numeric
personal şi a unei fotografii a acestuia, precum şi ţinerea unei evidenţe clare a abonaţilor, cu respectarea întocmai a dispoziţiilor legale referitoare la protecţia datelor
cu caracter personal;
f) să controleze distribuirea biletelor, în limita locurilor admise, fără a depăşi 90% din capacitatea arenei sportive;
g) să asigure separarea grupurilor de suporteri rivali prin rezervarea de locuri amplasate în sectoare opuse şi direcţionarea accesului la acestea pe trasee separate;
h) să prezinte, la solicitarea scrisă a unităţii de jandarmi competente teritorial, situaţia privind datele personale ale abonaţilor proprii, în vederea identificării
persoanelor care, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sau a jocurilor sportive, au săvârşit fapte antisociale;
i) să permită accesul unor efective de jandarmi în ţinută civilă în arena sportivă pentru desfăşurarea activităţilor de monitorizare a modului de comportare a
spectatorilor;
j) prin reglementări proprii, să stabilească accesul în arena sportivă a reprezentanţilor mass-media, precum şi accesul acestora pe suprafaţa de joc sau în zona
vestiarelor, comunicând datele de identificare ale ziariştilor acreditaţi şi modelul documentelor de acces eliberate în acest sens, atât societăţii specializate de protecţie
şi pază, cât şi forţelor de ordine;
k) să permită accesul la competiţiile şi jocurile sportive cu grad ridicat de risc a minorilor sub 14 ani doar însoţiţi de o persoană majoră, imprimând pe documentele
de acces această prevedere;
l) să emită documente de acces şi în situaţia în care se permite intrarea gratuită a tuturor spectatorilor sau doar a unor categorii de suporteri.
(2^1) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) nu sunt obligatorii pentru organizatorii care desfăşoară competiţii şi jocuri sportive fără grad de risc.
(3) Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, prin ordin al preşedintelui acesteia, după consultarea federaţiilor sportive de specialitate şi a Jandarmeriei Române,
stabileşte:
a) competiţiile şi jocurile sportive la care sunt impuse organizatorului toate obligaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2);
b) competiţiile şi jocurile sportive la care sunt impuse organizatorului numai anumite obligaţii prevăzute la alin. (1) şi (2).
(4) Comisiile judeţene de acţiune împotriva violenţei în sport, respectiv a municipiului Bucureşti pot stabili în sarcina organizatorului obligaţii suplimentare faţă de
cele stabilite de federaţiile sportive de specialitate, în condiţiile în care se constată necesitatea adoptării acestora, pentru anumite jocuri sportive.
ART. 11 (1) Înainte de începerea fiecărui sezon competiţional, toate arenele în incinta cărora se desfăşoară competiţii sportive cu grad de risc sunt supuse unei
verificări din punctul de vedere al respectării condiţiilor de siguranţă.
(2) Verificarea se efectuează de o comisie care are în componenţă un reprezentant al direcţiei judeţene pentru sport, un reprezentant al organizatorului competiţiei,
responsabilul de ordine şi siguranţă al organizatorului de joc, precum şi reprezentanţi ai unităţii de jandarmerie şi ai inspectoratului pentru situaţii de urgenţă
competente teritorial.
(3) Comisia stabileşte şi locul de dispunere în arena sportivă a suporterilor echipei-oaspete, loc ce va rămâne neschimbat pe toată durata desfăşurării competiţiei.
pag. 40
 (4) Activitatea comisiei se materializează într-un proces-verbal, în care se consemnează îndeplinirea sau neîndeplinirea obligaţiilor organizatorului. În caz de
neîndeplinire a obligaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) şi la art. 10 alin. (1) lit. d), g), h), j), m), n), o), t), ţ), v) şi x), prin procesul-verbal se stabilesc termene de
conformare.
(5) La împlinirea termenelor de conformare sau la solicitarea organizatorului, comisia efectuează o nouă verificare, ocazie cu care întocmeşte un nou proces-verbal
în care consemnează îndeplinirea obligaţiilor sau, după caz, sancţiunile aplicabile organizatorului.
(6) Sancţiunile se aplică de federaţia de specialitate, la sesizarea comisiei, şi constau în retragerea dreptului organizatorului de joc de a desfăşura jocuri sportive cu
spectatori în arena respectivă sau interzicerea accesului spectatorilor în anumite sectoare de tribună.
(7) Un exemplar al proceselor-verbale întocmite se înaintează comisiei judeţene de acţiune împotriva violenţei în sport, respectiv a municipiului Bucureşti, care
efectuează anual o analiză a respectării condiţiilor de siguranţă a arenelor sportive în care se desfăşoară competiţii şi jocuri sportive şi informează autorităţile publice
locale cu privire la măsurile luate, însoţite de propuneri pentru creşterea eficienţei măsurilor de prevenire şi combatere a faptelor antisociale săvârşite cu ocazia
competiţiilor şi a jocurilor sportive.
ART. 12 (1) În vederea combaterii violenţei în sport, toate structurile cu atribuţii în domeniul organizării şi desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive, precum
şi pe linia asigurării ordinii cu ocazia desfăşurării acestora stabilesc măsuri preventive în scopul informării şi educării publicului spectator, promovării spiritului de
fairplay şi a modului civilizat de comportare.
(2) Federaţiile sportive de specialitate şi ligile profesioniste, sub directa îndrumare a Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, împreună cu cluburile sportive şi
cu celelalte structuri cu atribuţii în domeniu, iniţiază şi desfăşoară campanii de informare şi educare a populaţiei cu privire la obligaţiile care revin participanţilor, la
riscurile la care se pot expune prin implicarea în acţiuni de tulburare a ordinii în incinta arenelor sportive, precum şi la sancţiunile aplicabile în cazul încălcării
normelor stabilite pentru buna desfăşurare a competiţiilor şi jocurilor sportive.
(3) Jandarmeria Română şi Poliţia Română sprijină, sub toate formele, acţiunile preventive iniţiate de federaţiile de specialitate şi desfăşoară, împreună cu
Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, campanii educative în unităţile de învăţământ preuniversitar în scopul dezvoltării, în rândul elevilor, a spiritului civic şi a
unui comportament prosocial.
CAP. III OBLIGAŢIILE PERSONALULUI DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ
ART. 13 Serviciul de asigurare a ordinii şi siguranţei în incinta arenelor sportive se prestează de către societăţile specializate de pază şi protecţie sau de către
poliţia locală.
ART. 14 Prin servicii de asigurare a ordinii şi siguranţei în incinta arenelor sportive se înţelege:
a) verificarea documentelor de acces, precum şi efectuarea controlului corporal preventiv şi al bagajelor în dreptul punctelor de acces;
b) reţinerea obiectelor şi materialelor prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. r) şi alin. (2) lit. b), pe care spectatorii încearcă să le introducă sau le-au introdus în arena
sportivă;
c) depozitarea obiectelor şi materialelor, reţinute în conformitate cu prevederile lit. b), în locurile special amenajate de organizator, cu excepţia celor care constituie
obiectul material al unor infracţiuni sau contravenţii, care se predau forţelor de ordine;
d) interzicerea, în incinta arenei sportive, a accesului persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. b) şi predarea acestora forţelor de ordine;
e) realizarea de cordoane, baraje, patrule, posturi sau alte elemente de dispozitiv, pentru asigurarea ordinii în arena sportivă;
f) îndrumarea spectatorilor pentru ocuparea locurilor prevăzute pe documentele de acces;
g) interzicerea pătrunderii în suprafaţa de joc sau în zona vestiarelor şi a băncilor de rezerve a persoanelor care nu au drept de acces în aceste zone;
h) evacuarea individuală sau a grupurilor mici de suporteri care tulbură ordinea publică în arena sportivă;
i) participarea la evacuarea grupurilor mari de suporteri ori cu risc de agresivitate şi violenţă, alături de forţele de ordine;
j) efectuarea altor măsuri consemnate în planul de acţiune.
ART. 15 (1) Personalului de ordine şi siguranţă, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 48 şi 49 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor,
valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, îi revin şi obligaţiile stabilite prin planul de acţiune.
pag. 41
 (2) Semestrial, personalul care execută activităţi de asigurare a ordinii şi siguranţei în incinta arenelor sportive în care se desfăşoară competiţii şi jocuri sportive
trebuie să fie instruit corespunzător, în cadrul unităţilor avizate, în condiţiile legii.
(3) Instruirea se desfăşoară pe baza unei tematici specifice, stabilită de Jandarmeria Română şi avizată de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, şi se
finalizează prin examinarea absolvenţilor de către o comisie din care fac parte reprezentanţi ai jandarmeriei, ai direcţiilor judeţene pentru sport şi ai autorităţii publice
care răspunde de ocuparea şi formarea profesională.
(4) Dispoziţiile alin. (2) nu sunt obligatorii pentru personalul care asigură măsurile de ordine şi siguranţă în incinta arenelor sportive unde se desfăşoară competiţii
ori jocuri sportive fără grad de risc sau cu grad scăzut de risc, precum şi pentru personalul poliţiei locale.
ART. 16 (1) În vederea îndeplinirii atribuţiilor legale, personalul societăţilor specializate de protecţie şi pază poate fi dotat cu mijloace de apărare autorizate, pe
care le poate folosi conform dispoziţiilor legale.
(2) Dotarea personalului pentru fiecare activitate desfăşurată se stabileşte prin planul de acţiune, conform atribuţiilor fiecărui element de dispozitiv în parte.
(3) Personalul de ordine şi siguranţă are obligaţia de a purta, în timpul serviciului, peste uniformă o vestă de culoare distinctivă, fluorescentă, stabilită de comun
acord cu organizatorul, cu inscripţia "ORDINE/STEWARD", precum şi ecusonul de identificare amplasat la vedere.
(4) Societăţile specializate de protecţie şi pază, precum şi personalul acestora beneficiază de drepturile legale şi răspund civil, material, disciplinar, contravenţional
sau penal pentru modul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale sau a atribuţiilor de serviciu, fiind obligate să respecte drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
ART. 17 (1) Ordinea şi siguranţa în incinta arenei sportive, în cazul competiţiilor şi jocurilor sportive fără grad de risc sau cu grad scăzut de risc, pot fi asigurate
de organizator prin personal propriu.
(2) Personalul propriu al organizatorului desfăşoară activităţile prevăzute la art. 14.
(3) Organizatorul răspunde pentru selecţia, angajarea, nivelul de pregătire, echiparea şi dotarea personalului propriu care execută măsurile de ordine şi siguranţă.
(4) Pregătirea, dotarea şi echiparea personalului propriu al organizatorului care asigură ordinea şi siguranţa în incinta arenelor sportive se fac în condiţiile prevăzute
la art. 15 şi 16.
(5) Personalul propriu al organizatorului beneficiază de drepturile legale şi răspunde civil, material, disciplinar, contravenţional sau penal pentru modul de
îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, fiind obligat să respecte drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
CAP. IV OBLIGAŢIILE SPECTATORILOR
ART. 18 (1) Spectatorii sunt obligaţi să respecte cu stricteţe măsurile stabilite de organizatori şi forţele de ordine, pe traseele de deplasare către/de la locurile de
desfăşurare a competiţiilor şi jocurilor sportive, în apropierea şi în interiorul bazelor sportive.
(2) La solicitarea forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă, spectatorii au obligaţia de a prezenta documentele de acces şi, după caz, actele de
identitate.
(3) Spectatorii au obligaţia de a prezenta, la solicitarea forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă, materialele de publicitate vizuală aflate asupra
lor.
ART. 19 (1) În incinta arenei sportive, spectatorii sunt obligaţi să respecte ordinea, siguranţa şi regulile stabilite de organizator.
(2) Spectatorului care refuză să se supună controlului corporal sumar şi al bagajelor, efectuat de personalul de ordine şi siguranţă, sau care săvârşeşte, înainte de a
intra în arena sportivă ori în momentul intrării, fapte de natură penală sau contravenţională în legătură cu competiţia sau jocul sportiv respectiv nu i se permite accesul
în arena sportivă.
ART. 20 Spectatorilor le este interzis:
a) să pătrundă sau să încerce pătrunderea în incinta bazei sportive ori, după caz, a arenei sportive fără documente de acces sau prin încălcarea normelor legale de
acces stabilite de organizator;
b) să folosească, în scopul pătrunderii în incinta arenei sportive, documente de acces individualizate care nu le aparţin şi care, potrivit normelor stabilite de
organizator, pot fi folosite doar de către titular;
c) să pătrundă în stare vădită de beţie sau să consume băuturi alcoolice în arena sportivă;
pag. 42
 d) să introducă sau să încerce introducerea de băuturi alcoolice în arena sportivă;
e) să introducă în arena sportivă inscripţii, embleme, pancarte, bannere, afişe, steaguri sau alte suporturi ce conţin simboluri, sloganuri, imagini ori texte cu conţinut
obscen;
f) să refuze prezentarea documentelor de acces şi, după caz, a actelor de identitate, la solicitarea justificată a forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi
siguranţă;
g) să refuze supunerea la efectuarea controlului corporal preventiv şi al bagajelor de către forţele de ordine;
h) să ocupe alte locuri decât cele prevăzute pe documentele de acces, urmat de refuzul eliberării acestora la avertismentul verbal al reprezentanţilor societăţii
specializate de protecţie şi pază sau al forţelor de ordine;
i) să arunce asupra celorlalţi spectatori, asupra oficialilor sau a jucătorilor, asupra forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă, asupra bunurilor
mobile şi imobile aflate în incinta bazei sportive, precum şi în direcţia suprafeţei de joc cu obiecte de orice fel sau cu substanţe corozive ori care murdăresc;
j) să escaladeze gardurile care delimitează spaţiul de joc sau gardurile interioare de separare a sectoarelor;
k) să se caţere pe gardul care delimitează spaţiul de joc de tribună;
l) să provoace ori să participe efectiv la scandal în incinta bazei sportive ori, după caz, a arenei sportive;
m) să săvârşească fapte, acte sau gesturi obscene, să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum şi ameninţări cu acte de
violenţă împotriva celorlalţi spectatori, oficiali, jucători sau a bunurilor acestora;
n) să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă;
o) să ameninţe cu acte de violenţă forţele de ordine sau personalul de ordine şi siguranţă;
p) să îşi ascundă faţa cu articole de îmbrăcăminte sau alte accesorii, cu intenţia de a împiedica identificarea;
r) să scrie sau să deseneze pe pereţii imobilelor, pe garduri sau pe alte obiecte amplasate în baza sportivă sau în arena sportivă;
s) să dezlipească sau să distrugă reclamele, anunţurile şi afişele expuse de organizator în incinta bazei sau a arenei sportive, precum şi să deterioreze, să ridice sau să
mute semnele ori indicatoarele amplasate de organizator, pentru facilitarea accesului în arenă, sau a celor care semnalează existenţa unui pericol pentru viaţa
persoanelor;
ş) să ridice sau să mute, fără drept, barajele, gardurile ori alte obstacole amplasate de organizator sau de către forţele de ordine, pentru delimitarea sectoarelor de
tribună ori peluză, pentru separarea grupurilor de suporteri şi a terenului de joc de tribună, inclusiv pe cele amplasate cu caracter temporar;
t) să amplaseze emblemele, pancartele, bannerele, afişele, steagurile sau alte mijloace de publicitate vizuală în alte locuri decât cele stabilite de organizator;
ţ) să nu respecte regulile stabilite de organizator privind deplasarea spectatorilor în incinta arenei sportive;
u) să nu respecte măsurile de ordine dispuse de organizator sau de comandantul forţelor de ordine, în cazul producerii unor catastrofe, calamităţi naturale sau al altor
pericole;
v) să refuze părăsirea imediată a arenei sportive, dacă măsura evacuării a fost dispusă de către personalul de ordine şi siguranţă sau de către forţele de ordine.
x) pătrunderea sau încercarea de pătrundere fără drept, prin orice mijloace, pe suprafaţa de joc.
CAP. V CONTRAVENŢII ŞI INFRACŢIUNI
ART. 21 Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională sau penală.
ART. 22 Săvârşirea, de către spectatori sau de către oficiali, în incinta bazei sau a arenei sportive, a faptelor prevăzute la art. 20 constituie contravenţii, dacă nu s-
au produs vătămări ale integrităţii corporale sau ale sănătăţii ori pagube materiale, şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 80 lei la 200 lei sau prestarea a 50-100 ore de activităţi în folosul comunităţii, faptele prevăzute la art. 20 lit. a), b), h), r), s) şi ţ);
b) cu amendă de la 150 lei la 400 lei sau prestarea a 70-120 ore de activităţi în folosul comunităţii, faptele prevăzute la art. 20 lit. g), k), m), n) şi t);
c) cu amendă de la 250 lei la 750 lei sau prestarea a 100-150 ore de activităţi în folosul comunităţii, precum şi cu sancţiunea contravenţională complementară de
interzicere a accesului la competiţiile şi jocurile sportive de genul celor la care aceştia au săvârşit fapta pe o perioadă de 6 luni, faptele prevăzute la art. 20 lit. c), d), e),
f), j), o), u) şi v);
pag. 43
 d) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 120-200 de ore de activităţi în folosul comunităţii, precum şi cu sancţiunea contravenţională complementară
de interzicere a accesului la competiţiile şi jocurile sportive de genul celor la care aceştia au săvârşit fapta pe o perioadă de un an, faptele prevăzute la art. 20 lit. i), l),
p), ş) şi x).
e) abrogată.
ART. 23 În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 3 pct. 2, 4, 23, 24 şi 31 din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de
convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, săvârşite de către suporteri înainte şi după desfăşurarea competiţiei sau jocului sportiv, în afara bazei
sportive, care au legătură cu competiţia ori jocul în cauză, pe lângă sancţiunea principală stabilită de actul normativ, agentul constatator aplică şi sancţiunea
contravenţională complementară de interzicere a accesului la competiţiile şi jocurile sportive de genul celor la care aceştia au săvârşit faptele, după cum urmează:
a) pe o perioadă de 6 luni, pentru faptele prevăzute de pct. 23 şi 31;
b) pe o perioadă de un an, pentru faptele prevăzute de pct. 2, 4 şi 24.
ART. 24 Incitarea în public sau prin mass-media la acte de violenţă, în legătură cu competiţia sau jocul sportiv, de către conducătorii de cluburi, oficiali ori sportivi
constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.
ART. 25 (1) Cumpărarea în scop de revânzare a biletelor sau a oricăror documente de acces la competiţii şi jocuri sportive, precum şi vânzarea acestora la
suprapreţ constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei.
(2) Biletele sau celelalte documente de acces, care fac obiectul contravenţiei, se confiscă şi se returnează organizatorului după desfăşurarea competiţiei sau a jocului
sportiv pentru care acestea au fost emise.
ART. 26 (1) Săvârşirea de către organizator a următoarelor fapte constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei, nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a), b), l), p), s) şi ş) şi la art. 10 alin. (2) lit. a), b), c), d), h), i), j)
şi k);
b) cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. c), f) şi y) şi la art. 10 alin. (2) lit. e), f) şi l);
c) cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei, nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. d), e), g), h), i), j), k), m), n), o), r), t), ţ), v) şi x) şi la art. 10
alin. (2) lit. g).
(2) În situaţia aplicării amenzii prevăzute la alin. (1) lit. c), organul din care face parte agentul constatator sesizează federaţia de specialitate, care dispune măsura
administrativă a suspendării dreptului de a organiza jocuri sportive cu spectatori în arena respectivă sau, după caz, interzicerea accesului spectatorilor în anumite
sectoare de tribună, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 90 de zile.
ART. 27 (1) Nerespectarea de către personalul de ordine şi siguranţă, în incinta arenelor sportive, a obligaţiilor prevăzute în planurile de acţiune constituie
contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
(1^1) Constituie contravenţii săvârşirea de către societatea de pază şi protecţie a următoarelor fapte:
a) prestarea serviciului de asigurare a ordinii şi siguranţei în incinta unei arene sportive, fără întocmirea prealabilă a planului de acţiune;
b) neprezentarea spre aprobare, în termenul legal, a planului de acţiune întocmit pentru asigurarea ordinii şi siguranţei participanţilor la o competiţie sau un joc
sportiv;
c) nerespectarea măsurilor stabilite de unitatea de jandarmi competentă teritorial cu ocazia aprobării planului de acţiune;
d) folosirea agenţilor de pază necalificaţi sau fără specializare, în condiţiile legii;
e) nerespectarea numărului de personal de ordine şi siguranţă stabilit prin planul de acţiune aprobat, pentru fiecare element de dispozitiv.
(1^2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1^1) se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, cea prevăzută la lit. b);
b) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. d) şi e);
c) cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, cele prevăzute la lit. a) şi c).

pag. 44
 (2) Dispoziţiile Legii nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la răspunderile şi sancţiunile prevăzute în sarcina societăţilor specializate
de protecţie şi pază şi a personalului acestora sunt aplicabile şi în cazul prestării serviciilor de ordine şi siguranţă în incinta arenelor sportive.
ART. 28 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către poliţişti şi jandarmi.
(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 22-25 şi aplicarea sancţiunilor în cazul acestora se fac şi de către personalul poliţiei locale.
ART. 29 În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute în prezenta lege contravenientul poate achita, în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal
ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-
verbal.
ART. 30 Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 31 Fapta persoanei căreia i s-a aplicat sancţiunea contravenţională complementară a interzicerii accesului la unele competiţii sau jocuri sportive de a se afla
în arena sportivă unde se desfăşoară o competiţie sau un joc sportiv de natura celor pentru care s-a dispus interdicţia constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
ART. 32 Opunerea cu violenţă faţă de personalul de ordine şi siguranţă sau faţă de forţele de ordine ori împiedicarea acestora de a-şi exercita atribuţiile specifice,
cu ocazia desfăşurării unei competiţii sau a unui joc sportiv, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu
constituie o infracţiune mai gravă.
ART. 46 Constatarea infracţiunilor prevăzute în prezenta lege se face de către jandarmi şi poliţişti.
CAP. VI INTERZICEREA ACCESULUI LA COMPETIŢII SAU LA JOCURI SPORTIVE
ART. 47 (1) În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 22 lit. c), d) şi e), precum şi la art. 23, agentul constatator aplică în sarcina contravenientului
sancţiunea contravenţională complementară de interzicere a accesului la competiţiile sportive de genul celor la care acesta a săvârşit contravenţia.
(2) Sancţiunea contravenţională complementară se consemnează de către agentul constatator în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, alături
de sancţiunea contravenţională principală aplicată.
(2^1) Punerea în executare a sancţiunii contravenţionale complementare se face începând cu ziua imediat următoare înmânării sau comunicării procesului-verbal de
constatare a contravenţiei.
(3) Împotriva procesului-verbal prevăzut la alin. (2) contravenientul poate face plângere.
(4) Plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal nu suspendă executarea sancţiunii complementare.
(5) La cererea petentului, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea plângerii poate dispune, prin încheiere, suspendarea executării sancţiunii contravenţionale
complementare.
ART. 48 În cazul în care o persoană, cu ocazia desfăşurării unei competiţii sau a unui joc sportiv ori în legătură cu acesta, a săvârşit o faptă prevăzută de legea
penală potrivit art. 31-45, se va lua faţă de aceasta măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sportive de genul celor la care fapta a fost săvârşită.
ART. 49 (1) Pe parcursul urmăririi penale, măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sportive de genul celor la care fapta a fost săvârşită se poate
lua faţă de inculpat.
(2) În cuprinsul ordonanţei prin care se ia măsura se precizează genul competiţiilor şi jocurilor sportive la care îi este interzis inculpatului să participe şi perioada în
care îi este interzisă participarea.
(3) În cursul urmăririi penale măsura se dispune pe un termen care nu poate fi mai mare de 6 luni şi care curge de la data la care ordonanţa este comunicată
inculpatului. Perioada în care inculpatul se află în stare de detenţie, chiar şi în altă cauză, nu intră în durata măsurii.
(4) Măsura poate fi prelungită în cursul urmăririi penale pentru o nouă perioadă de 6 luni.
ART. 50 (1) Împotriva dispoziţiei procurorului de luare a măsurii de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sportive inculpatul poate face plângere, în
termen de 3 zile de la comunicare, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă, care se pronunţă prin încheiere
definitivă.
pag. 45
 (2) Plângerea se soluţionează cu citarea inculpatului, prezenţa procurorului fiind obligatorie.
(3) Când constată că măsura este ilegală sau nu este justificată, judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune revocarea ei.
(4) Plângerea nu este suspensivă de executare.
(5) Dosarul se restituie procurorului în termen de 24 de ore de la soluţionarea plângerii.
ART. 51 (1) În cazul în care privitor la fapta în raport cu care a luat măsura de siguranţă se dispune clasarea în temeiul art. 16 lit. e)-h) din Codul de procedură
penală, procurorul sesizează judecătorul de cameră preliminară de la instanţa competentă să judece cauza în fond, pentru a se pronunţa, prin încheiere, cu privire la
menţinerea sau revocarea măsurii de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sportive. Dispoziţiile art. 50 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(2) Perioada pentru care se dispune menţinerea măsurii nu poate depăşi termenele maxime prevăzute la art. 31-45 pentru fiecare faptă în parte.
(3) Încheierea poate fi atacată cu contestaţie, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, în termen de 3 zile, care curge de la de la
pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă. Dispoziţiile art. 50 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
(4) După soluţionarea contestaţiei dosarul se restituie procurorului competent, în termen de cel mult două zile de la soluţionare.
ART. 52 (1) Pe perioada judecării cauzei, instanţa dispune, dacă este cazul, luarea faţă de inculpat a măsurii de siguranţă provizorii a interzicerii accesului la
competiţiile sportive de genul celor la care fapta a fost săvârşită.
(2) Instanţa dispune asupra aplicării măsurii de siguranţă provizorii după ascultarea inculpatului. Lipsa inculpatului legal citat nu împiedică luarea măsurii.
(3) Încheierea trebuie să precizeze genul competiţiilor şi jocurilor sportive la care îi este interzis inculpatului să participe şi perioada în care îi este interzisă
participarea.
(4) Încheierea poate fi atacată odată cu fondul cauzei.
(5) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
ART. 53 Abrogat
ART. 53^1 (1) Procurorul, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa comunică punctului naţional de informare pentru manifestări sportive din cadrul
Inspectoratului General al Jandarmeriei Române actul prin care s-a dispus aplicarea, menţinerea sau revocarea măsurii de siguranţă a interzicerii accesului la unele
competiţii ori jocuri sportive în sarcina unui inculpat.
(2) În termen de 3 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei prin care a fost aplicată o sancţiune contravenţională complementară de
interzicere a accesului unui spectator la competiţii sportive, Poliţia Română şi poliţia locală comunică, din oficiu, punctului naţional de informare pentru manifestări
sportive o copie a procesului-verbal.
ART. 53^2 (1) Persoanele faţă de care s-a dispus măsura interzicerii accesului sub forma măsurii de siguranţă de natură penală au obligaţia ca, pe timpul
desfăşurării jocurilor sportive pentru care s-a dispus măsura, să se prezinte la cel mai apropiat sediu al poliţiei, jandarmeriei sau poliţiei de frontieră.
(2) În acest sens, după aplicarea măsurii de siguranţă, unitatea de jandarmi competentă teritorial îi notifică celui în cauză această obligaţie, ocazie cu care îi sunt
comunicate acestuia următoarele:
a) o prezentare a competiţiilor sau jocurilor sportive pentru care se aplică măsura de siguranţă, precum şi a locurilor şi datelor de desfăşurare a acestora;
b) o prezentare a celor mai apropiate sedii ale poliţiei, jandarmeriei şi ale poliţiei de frontieră faţă de domiciliul sau, după caz, reşedinţa celui în cauză;
c) identitatea monitorilor de securitate care gestionează situaţia clubului sportiv al cărui susţinător este cel în cauză şi numerele de telefon la care aceştia pot fi
contactaţi;
d) o prezentare a eventualelor sancţiuni aplicabile în cazul încălcării interdicţiei sau obligaţiei prevăzute la alin. (1).
(3) În situaţia în care cel în cauză, din diferite motive, nu se poate prezenta la cel mai apropiat sediu al poliţiei, jandarmeriei sau poliţiei de frontieră pe timpul
desfăşurării unui joc sportiv pentru care s-a dispus măsura interzicerii accesului, acesta are obligaţia de a contacta telefonic unul dintre monitorii de securitate indicaţi
la alin. (2) lit. c), pentru a-i comunica motivul neprezentării şi locul în care se află.

pag. 46
 (4) Neprezentarea la cel mai apropiat sediu al poliţiei, jandarmeriei sau poliţiei de frontieră pe timpul desfăşurării unui joc sportiv pentru care s-a dispus măsura
interzicerii accesului, precum şi identificarea celui în cauză într-un alt loc decât cel comunicat monitorului de securitate constituie contravenţie şi se sancţionează cu
amendă de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 120-200 de ore activităţi în folosul comunităţii.
(5) Procedurile de primire a suporterilor faţă de care sa dispus măsura interzicerii accesului la competiţii şi jocuri sportive care se prezintă la sediul poliţiei,
jandarmeriei sau poliţiei de frontieră se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 54 Interzicerea accesului sau participării la unele competiţii ori jocuri sportive, dispusă sub forma unei sancţiuni contravenţionale complementare, se aplică
atât în cazul competiţiilor şi jocurilor sportive desfăşurate în ţară, cât şi în cazul celor desfăşurate în străinătate.
ART. 55 (1) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, prin punctul naţional de informare pentru manifestări sportive, constituie, în condiţiile legii, baza de
date cu persoanele sancţionate pentru faptele săvârşite în legătură cu competiţiile şi jocurile sportive.
(2) După declararea competiţiilor şi jocurilor sportive, unitatea de jandarmi competentă teritorial comunică organizatorilor competiţiei sau jocului sportiv datele de
identitate ale persoanelor cărora le-a fost interzis accesul la competiţia sau jocul sportiv.
ART. 56 În cazul jocurilor sportive cu caracter internaţional, desfăşurate în străinătate, cluburile, prin intermediul responsabililor de ordine şi siguranţă,
înştiinţează unitatea de jandarmi competentă teritorial despre intenţia oricăror persoane, împotriva cărora s-a dispus măsura interzicerii accesului, de a se deplasa în
ţara unde are loc jocul sau competiţia sportivă în cauză.
ART. 57 În situaţia în care există indicii că persoane împotriva cărora s-a dispus măsura interzicerii accesului intenţionează să participe la o competiţie sau joc
sportiv în afara graniţelor ţării, punctul naţional de informare pentru manifestări sportive comunică datele de identificare ale acestora organismelor de aplicare a legii
din ţara unde urmează să se desfăşoare jocul sportiv.
Art. 58 (1) În situaţia organizării unei competiţii sau a unui joc sportiv internaţional, punctul naţional de informare pentru manifestări sportive solicită organismelor
de aplicare a legii din ţara de origine a spectatorilor străini comunicarea de date şi informaţii cu privire la spectatorii care prezintă risc sau faţă de care s-a dispus
măsura interzicerii participării la competiţii ori jocuri sportive.
(2) În situaţia în care un organizator român organizează o competiţie sau un joc sportiv internaţional şi primeşte, prin intermediul ofiţerului de informare, date
despre intenţia unor spectatori străini de a participa la competiţia ori jocul sportiv în cauză, faţă de care organismele de aplicare a legii din ţara de origine au dispus
măsura interzicerii accesului acestora la astfel de competiţii sau jocuri sportive, are dreptul, ca măsură administrativă, să nu le permită accesul.

ORDONANTA DE URGENTA nr. 155 /21 noie mbrie 2001 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind
aprobarea programului de gestionare a câinilor fara stapan

ART. 1 (1) Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a înfiinţa, în funcţie de necesităţi, în termen de 60 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân.
(2) Serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân înfiinţate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale vor gestiona baza de date organizată la nivelul
acestora.
(3) La nivelul serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân se înfiinţează Registrul de evidenţă a câinilor fără stăpân capturaţi de pe raza unităţilor
administrativ-teritoriale.
(4) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, verifică modul de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă de către unităţile administrativ-teritoriale.
ART. 1^1 În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresia «câine fără stăpân» are următoarea semnificaţie: orice câine crescut, adăpostit, ţinut pe domeniul
public, în locuri publice sau în spaţiile adiacente acestora, în afara proprietăţii stăpânului sau deţinătorului acestuia, necontrolat, nesupravegheat, liber, abandonat,

pag. 47
inclusiv cei identificaţi prin microcipare sau alt mijloc alternativ de identificare, stabilit de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor.
ART. 2 (1) Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a amenaja şi de a suplimenta din fonduri proprii în funcţie de
necesităţi, în condiţiile prevăzute în anexa nr. 1, adăposturile publice pentru câinii fără stăpân.
(2) Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a încadra în serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân
cel puţin un tehnician veterinar pentru evidenţă şi supraveghere.
(3) Consiliile locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a asigura prin servicii specializate asistenţa medicală veterinară,
efectuarea unor acţiuni sanitar-veterinare prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară, precum şi identificarea şi înregistrarea câinilor fără stăpân exclusiv cu medicii
veterinari de liberă practică, organizaţi în condiţiile legii.
(4) Serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân pot fi concesionate numai către persoane juridice, asociaţii sau fundaţii care desfăşoară activităţi în
domeniul protecţiei animalelor. Acestea vor contracta servicii veterinare, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
(5) Programul de lucru în relaţiile cu publicul al adăposturilor pentru câinii fără stăpân va fi zilnic, de luni până vineri, în intervalul orar 10,00-18,00.
ART. 3 (1) În adăposturile ce aparţin asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor pot fi cazaţi câini fără stăpân care vor fi supuşi acţiunilor sanitar-
veterinare conform legislaţiei în vigoare şi vor fi identificaţi prin microcipare sau prin alt mijloc alternativ de identificare, stabilit de către Autoritatea Naţională
Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
(2) Adăposturile prevăzute la alin. (1) trebuie să aibă asigurată, prin contract, asistenţă medicală veterinară.
(3) Formularele-tip de revendicare şi adopţie care sunt completate la nivelul adăposturilor asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor se transmit medicului
veterinar de liberă practică, organizat în condiţiile legii, deţinător al contractului de prestări-servicii, în termen de 48 de ore de la data revendicării/adopţiei, în vederea
înregistrării acestora în Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân.
ART. 4 (1) Câinii fără stăpân vor fi cazaţi în adăposturile serviciilor pentru gestionarea câinilor fără stăpân, pentru o perioadă de 14 zile lucrătoare. Populaţia
trebuie informată despre existenţa adăpostului, programul de vizitare, posibilitatea de adopţie sau revendicare, prin afişare la sediul adăpostului şi al serviciului
specializat.
(2) Condiţiile minime pentru funcţionarea adăposturilor pentru câini sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(3) Capturarea, transportul, cazarea, hrănirea, deparazitarea, vaccinarea, sterilizarea şi controlul bolilor câinilor în adăposturi se realizează cu respectarea normelor şi
măsurilor sanitar-veterinare prevăzute în anexa nr. 2.
(4) Serviciile speciale pentru gestionarea câinilor fără stăpân au obligaţia ca, de îndată ce a fost identificat proprietarul, acesta să fie notificat, în termenul prevăzut la
art. 7 alin. (1) lit. a) sau, după caz, până la expirarea termenului prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b).
(5) Proprietarul va suporta contravaloarea cheltuielilor de întreţinere a câinelui în cuantumul stabilit prin hotărâre a consiliului local.
ART. 5 (1) Animalele bolnave incurabil, declarate ca atare, în urma unui examen medical, efectuat de medicul veterinar, examen la care pot asista reprezentanţi din
partea organizaţiilor neguvernamentale pentru protecţia animalelor, în baza fişei de observaţie, vor putea fi eutanasiate de îndată.
(2) Eutanasia este un act de sacrificare prin procedee rapide şi nedureroase a câinilor prevăzuţi la alin. (1).
(3) Eutanasia este singura procedură admisă de suprimare a vieţii animalelor care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă.
ART. 6 (1) Eutanasierea câinilor se efectuează numai de către un medic veterinar de liberă practică, organizat în condiţiile legii, conform prevederilor cuprinse în
anexa 3.
(2) Se interzice uciderea câinilor de către alte persoane decât cele prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă sau prin alte metode decât eutanasierea.
ART. 7 (1) În termenul prevăzut la art. 4 alin. (1), câinii capturaţi şi înregistraţi în evidenţele adăposturilor pot fi revendicaţi sau adoptaţi după cum urmează:
a) în primele 7 zile lucrătoare de la data înregistrării în evidenţele adăposturilor, câinii pot fi revendicaţi de către proprietari;
b) după expirarea termenului prevăzut la lit. a) şi până la expirarea termenului de 14 zile lucrătoare, câinii pot fi revendicaţi sau adoptaţi de către persoane fizice sau
juridice, din ţară sau din străinătate, în condiţiile legii;
pag. 48
 c) revendicarea şi adopţia sunt gratuite.
(2) Câinii nerevendicaţi sau neadoptaţi vor fi eutanasiaţi, în baza unei decizii emise de către o persoană împuternicită în acest sens de către primar, în termenul
stabilit prin această decizie. Termenul va fi stabilit avându-se în vedere capacităţile de cazare şi disponibilităţile bugetare. Acest termen poate fi modificat motivat.
(3) Decizia de eutanasiere se emite pentru fiecare câine în parte, după ce se constată că au fost parcurse toate etapele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(4) Până la îndeplinirea procedurii de eutanasiere, câinii pot fi revendicaţi sau adoptaţi.
(5) Cheltuielile necesare aducerii la îndeplinire a procedurilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se suportă din bugetul local şi/sau din alte surse.
ART. 8 (1) Încredinţarea câinilor spre revendicare şi adopţie se face numai după ce aceştia au fost consultaţi de către medicul veterinar de liberă practică,
deparazitaţi, vaccinaţi antirabic, sterilizaţi şi identificaţi prin microcipare sau prin alt mijloc de identificare stabilit de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor. Câinii revendicaţi sau adoptaţi vor fi sterilizaţi, excepţie făcând câinii cu regim special, astfel cum sunt definiţi în normele metodologice
de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Revendicarea şi adopţia câinilor de către solicitanţi se fac pe baza unei declaraţii-angajament, al cărei model este prevăzut în anexele nr. 4 şi 5.
(3) Adopţia câinilor din adăposturi se face cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) prezentarea de către adoptator a dovezii spaţiului din care să rezulte condiţiile corespunzătoare de creştere şi adăpostire a câinilor;
b) prezentarea de către adoptator a dovezii resurselor materiale pentru creşterea şi întreţinerea câinilor;
c) prezentarea de către adoptator a acordului asociaţiilor de proprietari sau, după caz, a vecinilor, în cazul adoptării a mai mult de 2 câini;
d) înregistrarea, imediat după adopţie, a câinilor în Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân.
(4) Proprietarii sau deţinătorii de câini, persoane fizice sau persoane juridice, au obligaţia identificării acestora prin microcipare sau prin alt mijloc de identificare
stabilit de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
ART. 9 Cadavrele câinilor eutanasiaţi sau cele colectate de pe străzi vor fi incinerate, cu respectarea normelor sanitar-veterinare în vigoare, interzicându-se folosirea
lor pentru obţinerea de piei, grăsimi, carne, făină proteică şi de alte produse.
ART. 10 Adăposturile publice din cadrul serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, precum şi adăposturile asociaţiilor şi fundaţiilor pentru
protecţia animalelor ţin registre speciale, vizate de medicul veterinar de liberă practică, organizat în condiţiile legii, în care se menţionează următoarele: data capturării,
data şi ora cazării în adăpost, caracteristicile individuale ale animalului, numărul de câini prinşi, revendicaţi, adoptaţi, returnaţi şi eutanasiaţi, motivul eutanasierii,
substanţa utilizată şi numele persoanei care realizează eutanasia, numărul de microcip sau al mijlocului alternativ de identificare, stabilit de către Autoritatea Naţională
Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, numărul fişei de adopţie, data deparazitării, data vaccinării antirabice, data sterilizării, data predării cadavrelor la
societăţile care vor executa incinerarea, precum şi persoanele care au instrumentat manoperele respective.
ART. 11 (1) Acţiunile de capturare, adăpostire, deparazitare, vaccinare, sterilizare, revendicare/adopţie se realizează cu respectarea normelor şi măsurilor sanitar-
veterinare referitoare la protecţia animalelor, iar la acestea vor participa şi reprezentanţi ai asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor.
(2) Reprezentaţii asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor vor participa la acţiunile prevăzute la alin. (1), atât în cadrul adăposturilor publice din cadrul
serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, cât şi în cadrul adăposturilor private care sunt în parteneriat cu consiliile locale.
ART. 12 Serviciile publice pentru gestionarea câinilor fără stăpân la nivel local, precum şi adăposturile aparţinând organizaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia
animalelor au obligaţia de a comunica lunar direcţiilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti numărul de câini
înregistraţi şi numărul de microcip sau al mijlocului alternativ de identificare, stabilit de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor. Toate datele sunt centralizate la nivel naţional de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
ART. 13 (1) Se interzice abandonul câinilor revendicaţi ori adoptaţi în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Abandonul constă în lăsarea unui câine revendicat ori adoptat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă pe domeniul public, fără hrană, adăpost ori tratament
medical.
ART. 13^1 Persoanele juridice de drept public sau de drept privat care cresc sau adăpostesc provizoriu câini sunt direct răspunzătoare, prin reprezentantul lor
legal, de respectarea legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare şi a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
pag. 49
 ART. 13^2 Este obligatorie sterilizarea câinilor cu sau fără stăpân aparţinând rasei comune, metişii acestora, excepţie făcând exemplarele cu regim special
prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţei de urgenţă.
ART. 13^3 (1) Proprietarii, deţinătorii temporari ai câinilor, persoane fizice şi persoane juridice de drept public sau de drept privat, adăposturile publice şi ale
asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor care dau spre revendicare şi adopţie câini au obligaţia să îi înregistreze în Registrul de evidenţă a câinilor cu
stăpân.
(2) Unităţile medical-veterinare înregistrate, care efectuează acţiunea de microcipare a câinilor, au obligaţia de a comunica Registrului de evidenţă a câinilor cu
stăpân, în termen de 5 zile de la data implantului, numărul de microcip.
(3) Numărul microcipului este trecut de către medicii veterinari, în mod obligatoriu, în carnetul de sănătate al câinelui şi în paşaportul câinelui, după caz, ambele
documente având serii şi numere unice, conform normelor stabilite de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
(4) Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân este gestionat de către Colegiul Medicilor Veterinari.
(5) Identificarea câinilor cu stăpân este obligatorie şi se suportă de către aparţinător.
ART. 13^4 Acţiunea de vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân şi a celor ce urmează să fie daţi spre adopţie se efectuează numai după identificarea acestora.
ART. 13^5 În adăposturile serviciilor de gestionare a câinilor fără stăpân, după examinarea acestora de către medicul veterinar, vor fi recuperate exemplarele clinic
sănătoase, neagresive, cu boli uşor tratabile, fără diferenţe de sex, vârstă, talie, precum şi exemplarele cu regim special.
ART. 13^6 Proprietarii şi deţinătorii de câini au obligaţia de a menţine igiena în spaţiile publice, în spaţiile adiacente acestora, în holurile şi căile de acces ale
spaţiilor locative.
ART. 14*) (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 4 alin. (4) şi art. 13^3, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;
b) nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 1, 3, art. 4 alin. (1)-(3), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (5), art. 8 alin. (1) şi (4), art. 13^1, 13^2, 13^4, 13^5 şi 13^6, precum
şi a condiţiilor prevăzute în declaraţia-angajament, cu excepţia abandonului, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
c) nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) şi (2), precum şi la art. 10, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;
d) împiedicarea participării reprezentanţilor asociaţiilor şi fundaţiilor pentru protecţia animalelor la acţiunile prevăzute la art. 11, cu amendă de la 10.000 lei la
20.000 lei.
(2) Constituie infracţiuni următoarele fapte şi se pedepsesc după cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 6 alin. (2), precum şi cruzimile faţă de animale, prevăzute la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, cu
modificările şi completările ulterioare, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală de la 1.000 lei la 10.000 lei şi confiscarea câinilor;
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 9, cu închisoare de la un an la 3 ani;
c) nerespectarea dispoziţiilor art. 13, cu închisoare de la 2 la 5 ani.
ART. 15 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac, după caz, de persoane împuternicite, potrivit atribuţiilor de serviciu, din cadrul Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi de inspectorii serviciilor specializate pentru gestionarea
câinilor fără stăpân din unităţile administrativ-teritoriale, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
ART. 16 Contravenţiilor prevăzute la art. 14 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

pag. 50
 ORDONANTA DE URGENTA nr. 55 /30 aprilie 2002 (*republicată* ) - privind regimul de deţinere al câinilor
periculoşi sau agresivi

ART. 1 În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin câini periculoşi se înţelege câinii aparţinând următoarelor rase, grupate în două categorii, după cum urmează:
a) categoria I: câinii de luptă şi de atac, asimilaţi prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor;
b) categoria a II-a: câinii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc
Caucazian, Cane Corso şi metişii lor.
ART. 2 (1) Prin câini agresivi se înţelege:
a) orice câine care, fără să fie provocat, muşcă sau atacă persoane ori animale domestice în locuri publice sau private;
b) orice câine care participă la lupte între câini sau care a fost antrenat în acest scop.
(2) Nu intră în categoria câinilor agresivi definiţi la alin. (1):
a) orice câine care atacă sau muşcă o persoană care a pătruns fără drept, în orice mod, într-o proprietate privată sau publică protejată de acel câine;
b) orice câine folosit de unităţile de poliţie, de jandarmerie, de alte unităţi militare, de unităţile vamale sau de serviciile publice de securitate, protecţie şi pază, care,
aflându-se în misiune, a atacat sau a muşcat o persoană.
ART. 3 (1) Proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 1 trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă vârsta minimă de 18 ani;
b) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
c) să nu fi fost condamnaţi pentru săvârşirea unei infracţiuni contra persoanei.
(2) Proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 1 şi la art. 2 alin. (1) au obligaţia să înregistreze câinii la Asociaţia Chinologică Română, afiliată
la Federaţia Chinologică Internaţională, şi să inscripţioneze în mod vizibil, la intrarea în apartament sau în imobil ori pe împrejmuirea aferentă imobilului respectiv,
avertismentul "Câine periculos" sau, după caz, "Câine agresiv", printr-o plăcuţă având dimensiunile de cel puţin 15 x 25 cm.
ART. 4 (1) Proprietarii de câini prevăzuţi la art. 1 au obligaţia să depună la sediul poliţiei în a cărei rază este situat imobilul în care este deţinut câinele o adeverinţă
în fotocopie, eliberată de Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia Chinologică Internaţională, din care să rezulte încadrarea câinelui în categoriile
prevăzute la art. 1, precum şi o declaraţie pe propria răspundere cuprinzând următoarele date:
a) numărul de identificare al câinelui, aplicat prin tatuare sau microcip;
b) efectuarea vaccinării antirabice şi a rapelurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c) efectuarea sterilizării câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a);
d) existenţa unei asigurări de răspundere civilă pentru eventualele pagube produse de câinii prevăzuţi la art. 1 lit. a).
(2) În cazul schimbării adresei imobilului menţionat la alin. (1) proprietarii de câini încadraţi la art. 1 au obligaţia să depună în termen de 48 de ore, la sediul poliţiei
în a cărei rază se află noua adresă, documentele prevăzute la alin. (1).
(3) Pierderea sau decesul unui câine încadrat la art. 1, precum şi înstrăinarea câinilor încadraţi la art. 1 lit. b) vor fi declarate în termen de 48 de ore la sediul poliţiei
în a cărei rază se află imobilul de deţinere al câinelui.
ART. 5 Prevederile art. 3 şi 4 nu se aplică unităţilor de poliţie, de jandarmerie, celorlalte unităţi militare, vămilor şi serviciilor publice de securitate, protecţie şi
pază, precum şi în cazul spectacolelor demonstrative organizate sau al unor filmări.
ART. 6 (1) Accesul câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a) în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, precum şi în alte locuri publice, cu excepţia
drumurilor publice şi a căilor de acces către acestea, este interzis.

pag. 51
 (2) Accesul câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a) în părţile comune ale imobilelor în care sunt deţinuţi, pe drumurile publice şi pe căile de acces către acestea este permis
numai dacă aceştia poartă botniţă şi sunt ţinuţi în zgardă şi lesă sau ham de către proprietar ori de către deţinătorul temporar.
(3) Staţionarea câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a) în părţile comune ale imobilelor prevăzute la alin. (2) este interzisă.
(4) Accesul câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. b), precum şi al exemplarelor cu potenţial agresiv în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, în locurile
publice, precum şi în părţile comune ale imobilelor este permis numai dacă aceştia poartă botniţă şi sunt ţinuţi în lesă de către o persoană care îndeplineşte condiţiile
prevăzute la art. 3 alin. (1). În locurile special amenajate pentru câini accesul câinilor prevăzuţi în prezentul alineat este permis fără botniţă şi fără lesă.
(5) Proprietarul sau deţinătorul temporar al câinelui, dacă este însoţit de acesta când conduce animale izolate, în turmă sau în cirezi, pe drumurile publice pe care
accesul le este permis, nu se supune obligaţiilor prevăzute la alin. (1)-(4), ci are obligaţia de a supraveghea câinele şi de a împiedica atacul canin asupra unei persoane.
ART. 7 (1) Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sunt considerate proprietari ai câinilor fără stăpân şi ai câinilor care circulă liberi, fără însoţitor, în
locuri publice, care nu au fost revendicaţi ori adoptaţi în condiţiile prevederilor legale şi au obligaţia de a captura şi escorta aceşti câini, prin intermediul personalului
calificat.
(2) Dispoziţiile din Codul civil privind răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale se aplică în mod corespunzător.
ART. 8 (1) Dresajul şi antrenamentul câinilor prevăzuţi la art. 1 sunt permise numai în centre speciale sau în alte locuri autorizate, stabilite prin hotărâre de către
consiliile comunale, orăşeneşti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Dresorii care activează în centrele speciale trebuie să facă dovada pregătirii şi atestării lor profesionale şi vor fi autorizaţi din 3 în 3 ani de o comisie formată din
câte un reprezentant al Asociaţiei Chinologice Române, Ministerului Afacerilor Interne şi al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Autorizaţia va fi vizată anual. Sunt permise dresajul şi antrenamentul câinilor prevăzuţi la art. 1 de către deţinător, pe proprietatea sa, cu asumarea tuturor răspunderilor
prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 9 Se interzice:
a) organizarea luptelor între câini, antrenarea câinilor în acest scop şi participarea cu câini la astfel de lupte, indiferent cărei rase îi aparţin câinii;
b) importul sau comercializarea câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a);
c) reproducţia câinilor prevăzuţi la art. 1 şi la art. 6 alin. (4), care nu au acte de origine recunoscute de Asociaţia Chinologică Română, afiliată la Federaţia
Chinologică Internaţională;
d) abandonarea câinilor prevăzuţi la art. 1, art. 2 alin. (1) şi la art. 6 alin. (4).
ART. 10 (1) Câinii prevăzuţi la art. 1 lit. a), indiferent de sex, vor fi obligatoriu sterilizaţi.
(2) Sterilizarea câinilor va fi confirmată în carnetul de sănătate de către medicul veterinar care a efectuat intervenţia.
(3) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 1 lit. a) sunt
obligaţi să îi sterilizeze, pe cheltuială proprie.
ART. 11 (1) În cazul câinilor prevăzuţi la art. 2 alin. (1), organele de poliţie, la sesizarea unei persoane sau a reprezentantului legal al acesteia ori din oficiu,
avertizează proprietarul sau deţinătorul temporar al câinelui să ia toate măsurile pentru prevenirea comportamentului canin agresiv.
(2) Dacă proprietarii sau deţinătorii temporari ai câinilor prevăzuţi la art. 2 alin. (1) nu iau măsurile prevăzute la alin. (1), poliţia poate dispune plasarea câinelui într-
un adăpost, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2), în cazul în care pericolul avut în vedere se menţine.
(3) Cheltuielile generate de întreţinerea câinelui aflat sub supraveghere se suportă de către proprietar sau de deţinătorul temporar al câinelui.
ART. 12 (1) Neluarea de către proprietarul câinelui sau deţinătorul temporar al acestuia a măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane, prevăzute la
art. 6, dacă atacul a avut loc, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs urmări dintre cele prevăzute la art. 193 alin. (2), art. 194 sau 195 din Codul penal, maximul special al pedepselor
prevăzute în aceste articole se majorează cu 2 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este comisă din culpă, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 192 sau 196 din Codul penal.

pag. 52
 (4) În cazul infracţiunii prevăzute la alin. (1), precum şi în cazul în care fapta a produs urmările prevăzute la art. 193 alin. (2) sau art. 196 din Codul penal, acţiunea
penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
ART. 13 Introducerea în ţară sau comercializarea câinilor din rasele prevăzute la art. 1 lit. a) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2
ani sau cu amendă.
ART. 14 Fapta persoanei de a organiza lupte între câini, de a-i pregăti în acest scop, precum şi de a participa cu câini la astfel de lupte constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
ART. 15 (1) Ridicarea câinilor în vederea confiscării se face de către poliţie, cu sprijinul personalului instruit în acest sens, angajat al consiliilor locale, în termen de
cel mult două zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
(2) Câinii prevăzuţi la alin. (1) vor fi cazaţi în adăposturile Serviciului pentru gestionarea câinilor fără stăpân, în vederea plasării lor în grija organizaţiilor pentru
protecţia animalelor, care vor proceda conform reglementărilor proprii.
ART. 16 Măsura confiscării prevăzută la art. 13 constă în capturarea, transportarea şi păstrarea câinelui în adăposturile serviciilor pentru gestionarea câinilor fără
stăpân. Măsura se dispune în condiţiile legii de către agentul constatator şi se execută de către personalul angajat al consiliilor locale, instruit în acest sens. Păstrarea şi
adopţia câinilor se fac în condiţiile reglementărilor legale.*)
ART. 17 Nu constituie infracţiune faptele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă dacă victima actelor incriminate a pătruns fără drept, în orice mod, într-o
proprietate privată sau publică protejată de câine ori dacă intervenţia câinelui a fost determinată de apărarea proprietarului sau a deţinătorului temporar, victimă
iminentă a unei infracţiuni de violenţă săvârşite împotriva sa.
ART. 18 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul sau deţinătorul temporar al câinelui, dacă fapta s-a soldat cu rănirea sau cu uciderea unui
animal domestic;
b) neanunţarea la poliţie a pierderii sau a decesului câinilor prevăzuţi la art. 1, de către proprietar sau de către persoana care îi are în pază, în termen de 48 de ore de
la constatare;
c) nerespectarea prevederilor art. 3 şi ale art. 4 alin. (1) şi (2);
d) nerespectarea prevederilor art. 8, art. 9 lit. c) şi ale art. 10;
e) nerespectarea prevederilor art. 6;
f) nerespectarea art. 9 lit. d).
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă, după cum urmează:
a) cele de la lit. a) şi b), cu amendă de la 100 lei la 500 lei;
b) cele de la lit. c) şi d), cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei;
c) cele de la lit. e) şi f), cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei.
ART. 19 (1) Fapta persoanei care produce câinelui, în orice mod, o suferinţă nejustificată ori îl provoacă la reacţii agresive constituie contravenţie şi se
sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) proprietarul sau deţinătorul temporar al câinelui provocat este absolvit de orice răspundere.
ART. 20 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii poliţiei sanitare veterinare şi de către personalul anume
desemnat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 18 şi la art. 19 alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv ale art. 28 alin. (1).

pag. 53
H.C.L. nr. 463/30.10.2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a spatiilor de joaca situate
pe domeniul public al Municipiului Ti mişoara
Art. 1. Prezentul regulament stabileşte atât obligaţiile administratorului si proprietarului,Municipiul Timişoara, cat si beneficiarilor spaţiilor de joacă, amplasate pe
domeniul public al Municipiului Timişoara.
Art. 2. DEFINIŢII
Echipament pentru spaţiul de joacă - echipament pentru agrement, conceput sau destinat pentru a fi utilizat in special de copii, la care intervine exclusiv greutatea
sau forţa fizica a fiinţei umane si destinat folosirii pe un spaţiu colectiv de joaca, temporar sau permanent (art.2 lit. b HG nr.1102/2002).
Spaţiu de joacă (loc, teren)– perimetru delimitat şi amenajat în scopul agrementului în care este instalat cel puţin un echipament pentru spaţiile de joacă.
Deţinătorul locurilor de joacă : Municipiul Timişoara – prin operatorul de montare, întreţinere şi reparare a dotărilor din spaţiile de joacă.
Responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a echipamentelor pentru spaţiile de joacă: operatorul serviciului public de montare şi întreţinere a
locurilor de joacă, căruia i s-a atribuit acest serviciu prin licitaţie publică deschisă, pentru asigurarea funcţionarii în parametrii normali a echipamentelor de joacă.
Beneficiarii (utilizatorii) spaţiilor de joacă : copiii cu vârsta de până la 7 ani numai cu însoţitor cu vârsta de peste 14 ani, şi copiii cu vârsta cuprinsă între la 7-14
ani.
Cap. 3. REGIMUL DE FUNCŢIONARE 3.1 OBLIGAŢIILE MUNICIPIULUI TIMIŞOARA
Să verifice respectarea prezentului regulament de organizare şi funcţionare a locurilor de joacă;
1. Să verifice modul de executare a lucrărilor de curăţenie, întreţinere, revizii si reparatii in conformitate cu SR EN 1176-7:2002 – “Echipamente pentru spaţii de
joacă. Partea 7: Ghid de instalare, de control, de întreţinere şi de utilizare”, pentru fiecare tip de echipament în parte, de către firmele câştigătoare ale contractelor pe
cele 4 zone ale municipiului prin ;
2. Să se asigure de funcţionarea corectă a echipamentelor din spaţiile de joacă în condiţii de siguranţă si securitate;
3. Să asigure prezenţa la toate inspecţiile organelor de control;
4. Să rezolve cu celeritate sesizările cetăţenilor, să întocmească şi să ţină la zi un registrul de evidenţă al acestor sesizări şi reclamaţii şi a modului de soluţionarea al
acestora;
5. În funcţie de sesizările primite şi de rezultatele verificărilor efectuate în teren să întocmească până cel târziu în data de 05 a fiecărei luni “Programul lunar de
lucrări”, respectiv “Programul de lucrări urgente”, în cazul în care se constată defecte grave care constituie pericole vis a vis de siguranţa consumatorilor;
6. Să obţină şi să deţină documentaţia tehnică (certificate de conformitate, etc,) referitor la echipamentele montate si utilizate în spaţiile de joacă;
7. Să asigure procurarea de echipamente destinate spaţiilor de joaca numai in conditiile respectarii legislatiei in vigoare;
8. Să informeze beneficiarii în legătură cu denumirea echipamentelor din spaţiile de joacă, potenţialele pericole, modul adecvat de utilizare şi comportamentul
utilizatorilor;
9. Să propună scoaterea din uz a echipamentelor de joacă, echipamentelor pentru canisite, respectiv echipamentelor de fitness care nu mai pot asigura securitatea
consumatorilor, din cauza uzurii, respectiv a exploatării necorespunzătoare sau vandalizării;
10. Să asigure, prin intermediul Poliţiei Locale, respectarea ordinii în spaţiile de joacă prin inspecţiile periodice şi să aplice sancţiuni pentru nerespectarea
regulamentului de utilizare a spaţiilor de joacă;
11. Să aducă la cunoştinţa beficiarilor programul de funcţionare al spaţiilor de joacă, prin afişaje montate în incinta acestora;
3.2 OBLIGAŢIILE RESPONSABILULUI (CONTRACTANTULUI) CU ÎNTREŢINEREA LOCURILOR DE JOACĂ
1. Să efectueze lucrările de curăţenie, întreţinere, reparaţii şi revizii la locurile de joacă din zona de care răspund prin contract, conform “Programul lunar de lucrări”,
respectiv “Programul de lucrări urgente” sau planificărilor întocmite de către personalul compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara;
2. Prestatorul se obligă să formeze pentru fiecare zonă în parte o echipă distinctă, permanentă pentru verificarea locurilor de joacă şi a canisitelor, compusă din minim
2 oameni calificaţi, având la dispoziţie un autovehicul, dotat cu tot necesarul (scule şi dispozitive), care va avea următoarele atribuţii:

pag. 54
 Să verifice zilnic prin deplasarea în teren, starea tehnică a spaţiilor de joacă din municipiul Timişoara, situate din zona pe care o întreţine prin contract,
depistând şi
remediind de urgenţă eventualele defecte constatate, reuşind să execute lucrările prevăzute în “Programul de servicii urgente”, comunicat de către
beneficiar;
Să întocmească procese verbale de constatare atunci când depistează distrugeri ale echipamentelor de joacă produse ca urmare vandalizărilor sau folosirii
necorespunzătoare a acestora.
Prestatorul este direct răspunzător de eventualele accidente survenite ca urmare a întreţinerii necorespunzătoare a pieselor şi echipamentelor de joacă, şi
va suporta
eventualele despăgubiri.
3. Să participe la cercetarea si raportarea eventualelor accidente împreună cu personalul compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara;
4. Să remedieze în cel mai scurt timp posibil defecţiunile sesizate şi transmise prin programul de lucrări urgente;
5. De asemenea, în cazul lucrărilor urgente în care este necesară demontarea echipamentelor sau a unor părţi din acestea şi transportul lor la firmă pentru executarea
unor reparaţii care nu se pot realiza decât în atelier, firma contractantă are obligaţia să semnalizeze corespunzător zona, în vederea evitării producerii unor accidente.
Aceasta se va face prin împrejmuirea locului şi aplicarea la vedere a afişajului „Pericol de accident!” sau „Echipament defect, a nu se utiliza, pericol de accident!”.
6. Să păstreze documentaţia tehnică a echipamentelor de joacă;
7. Să cunoască legialaţia şi reglementările în vigoare referitoare la locurile de joacă şi să se asigure de respectarea acestora;
8. Să fie prezent la toate inspecţiile organelor de îndrumare şi control;
3.3 INSTRUCŢIUNI PRIVIND REGIMUL DE EXPLOATARE A ECHIPAMENTELOR DE JOACĂ, AMENAJATE ÎN MUNICIPIULUI TIMIŞOARA:
Panoul de informare ce se va amplasa în incinta locurilor de joacă va conţine următorul mesaj:
1. Accesul în incinta spaţiului de joacă si utilizarea echipamentelor de joacă de către copiii cu vârsta sub 7 ani se va face doar însoţiţi de adulţi sau de persoane cu
vârsta de peste 14 ani!
2. Este interzisă utilizarea echipamentelor de către persoane cu vârsta mai mare de 14 ani sau cu greutatea corporală mai mare de 54 de kg!
3. Este interzisă utilizarea suprafeţei de alunecare a toboganului de 2 utilizatori simultan!
4. Este interzisă urcarea pe suprafaţa de alunecare a toboganului în sens invers şi totodată coborârea pe aceasta cu capul înainte!
5. Este interzisă utilizarea toboganului când suprafaţa de alunecare este acoperită cu gheaţă !
6. Este interzisă escaladarea pe structura echipamentelor de joacă cu excepţia echipamentelor special destinate căţărării şi echilibristicii !
7. Este interzisă utilizarea echipamentelor în special a echipamentelor de tipul rotativelor de către copii care prezintă simptome cum ar fi: rău de înălţime, rău de
mişcare, ameţeală, etc.!
8. Este interzis consumul alimentelor în timpul utilizării echipamentelor de joacă!
9. Este interzisă intrarea în raza de acţiune a echipamentelor a căror componente sunt în mişcare/balans !
10. Este interzisă utilizarea leagănului, rotativei sau a balansoarului (cumpenei) stând în picioare!
11. Este interzisă utilizarea echipamentului de către persoane care nu se pot prinde cu ambele mâini de sistemul de susţinere al echipamentelor de joacă!
12. Este interzisă utilizarea leagănului la un unghi de înclinare mai mare de 800 faţă de verticală!
13. Este interzisă părăsirea scaunului leagănului, rotativei sau a balansoarului (cumpenei) în timpul mişcării acestora!
14. Este interzisă punerea în mişcare a echipamentelor din interiorul razei de acţiune a acestora!
15. Este interzisă utilizarea echipamentelor de joacă de către persoane adulte!
16. Este interzisă pătrunderea în incinta spaţiilor de joacă cu substanţe inflamabile;
17. Este interzisă utilizarea echipamentelor defecte sau uzate;

pag. 55
18. Pentru a evita accidentările de orice fel şi deteriorarea echipamentelor de joacă, vă rugăm sa evitaţi îmbrăcămintea cu accesorii proeminente (capse, fermoare, ţinte
metalice, etc.).
3.4 OBLIGAŢIILE CETĂŢENILOR ŞI ALE ASOCIAŢIILOR DE PROPRIETARI:
1. Spaţiile de joacă de pe raza municipiului Timişoara se utilizează gratuit de către toţi beneficiarii(utilizatorii);
2. Beneficiarii (utilizatorii) sunt obligaţi să respecte programul de funcţionare afişat la intrarea în spaţiul de joacă;
3. Beneficiarii (utilizatorii) trebuie să respecte instrucţiunile de folosire a echipamentelor de joacă, respectiv limita de vârstă inscripţionate pe echipament sau pe
panoul de avertizare/informare;
4. Să păstreze curăţenia în spaţiile de joacă (să nu arunce gunoaie, reziduuri menajere, ambalaje de orice natură, mucuri de ţigări, coji de seminţe, elemente provenite
din spargeri sau demolări, etc;
5. Să aibă un comportament civilizat şi să respecte normele civice de convieţuire;
6. Se interzice utilizarea echipamentelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost concepute;
7. Este interzis accesul persoanelor sub influenţa băuturilor alcoolice, substanţelor afrodisiace sau halucinogene, precum si consumul sau posesia acestora in perimetrul
spatiului de joacă;
8. Este interzis accesul în spaţiul de joacă cu animale de companie;
9. Este interzis accesul, circulaţia sau parcarea bicicletelor, scuterelor, motoretelor, motocicletelor, ATV-urilor, remorcilor, rulotelor sau autovehiculelor în incinta
locului de joacă;
10. Este interzisă satisfacerea nevoilor fiziologice pe terenul din incintă (folosirea amplasamentului şi a echipamentelor sau mobilierului urban ca toaletă publică);
11. Se interzice staţionarea persoanelor în grupuri, în perimetrul spaţiului de joacă pentru alt motiv decât cel de agrement sau supraaglomerarea acestuia de către alte
persoane care nu sunt însoţitori;
12. Este interzisă practicarea jocului cu mingea (fotbal, baschet, volei, etc) în incinta spaţiilor de joacă, cu excepţia celor care sunt prevăzute cu terenuri de sport
destinate special practicării acestor jocuri;
13. Este interzisă incendierea elementelor constitutive ale echipamentelor din spatiile de joacă, a coşurilor pentru gunoaie, a băncilor sau utilizarea focului deschis în
perimetru;
14. Este interzisă vandalizarea spatiului de joacă: zgârierea, scrierea, vopsirea, murdărirea cu orice substanţă, demontarea, mutarea, ruperea, distrugerea
echipamentelor de joacă, a gardului împrejmuitor, a mobilierului urban (bănci, pubele, lampadare, etc.) şi a materialului dendro – floricol;
15. Este interzisă mutarea mobilierul urban: bănci, coşuri, etc.;
16. Este interzisă acoperirea afişajelor existente în incinta locurilor de joacă cu diferite tipuri de anunţuri publicitare, afişe electorale etc;
17. Este interzisă scoaterea nisipului din groapa de nisip şi depozitarea sau împrăştierea lui pe marginea din lemn a gropii sau în incinta locului de joacă, pe
echipamente sau pe mobilierul urban din vecinătate;
18. Este interzisă producerea de zgomote prin strigăte, utilizarea la un volum necorespunzător a aparaturii audio;
Cap. 4. SANCŢIUNI :
1. Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la Cap. 3.3, aliniatele 4, 5, 6, 16, respectiv 17, se sancţionează contravenţional cu amendă cuprinsă între 500 – 1.000 lei;
2. Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la Cap. 3.3, aliniatele 2, 3, 7, 8 ,9, 11, respectiv 12, se sancţionează contravenţional pentru persoane fizice cu amendă cuprinsă
între 500 – 1.000 lei; pentru persoane juridice cu amendă cuprinsă între 1000 – 2.500 lei;
3. Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la Cap. 3.3, aliniatele 10, 13, 14, respectiv 15, se sancţionează contravenţional pentru persoanele fizice şi juridice cu amendă
cuprinsă între 2000 - 2.500 lei;
4. În cazul în care prin săvârşirea contravenţiei se produce o pagubă, se va face menţiunea în procesul verbal de contravenţie iar valoarea despăgubirii se va stabili pe
baza devizului lucrărilor de reparaţii;
5. Contravenţiile de constatare şi sancţiunile se aplică de către Poliţia Locală a Municipiului Timişoara.
pag. 56
 Legea nr. 126/27.12.1995 (*republicată*) privind regimul materiilor explozive

ART. 1 (1) Prevederile prezentei legi se aplică la prepararea, producerea, procesarea, experimentarea, deţinerea, tranzitarea pe teritoriul ţării, transmiterea sub orice
formă, transferul, transportul, introducerea pe piaţă, depozitarea, încărcarea, încartuşarea, delaborarea, distrugerea, mânuirea, comercializarea şi folosirea de către
persoanele juridice sau fizice autorizate a materiilor explozive.
(2) În sensul prezentei legi, prin materii explozive se înţelege explozivii de tipul amestecuri explozive, emulsii explozive, mijloace de iniţiere, fitile detonante, fitile
de siguranţă, fitile de aprindere, capse electrice, capse pirotehnice, tuburi de şoc, relee detonante, inclusiv explozivii de uz civil şi articolele pirotehnice.
(3) Prezenta lege nu aduce atingere regimului juridic al explozivilor de uz civil, astfel cum este reglementat în Hotărârea Guvernului nr. 207/2005 privind stabilirea
cerinţelor esenţiale de securitate ale explozivilor de uz civil şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea
Guvernului nr. 612/2010 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale articolelor pirotehnice şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă, cu modificările
ulterioare.
ART. 2 Producerea şi procesarea de materii explozive sunt permise numai persoanelor juridice care posedă autorizaţie din partea inspectoratului teritorial de muncă
pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea.
ART. 3 (1) Amestecurile explozive simple pot fi preparate manual sau mecanizat numai de persoane juridice autorizate în acest scop, pe baza instrucţiunilor tehnice
şi de securitate şi sănătate a muncii elaborate în acest sens.
(2) Materiile explozive noi cu destinaţie militară, indiferent de provenienţă, pot fi folosite numai cu aprobarea Ministerului Apărării Naţionale, pe baza avizului
structurii de specialitate din subordinea acestui minister, desemnată în acest scop prin hotărâre a Guvernului.
ART. 4 (1) Furnizorii, inclusiv producătorii, au obligaţia de a garanta materiile explozive şi de a inscripţiona ambalajele cu datele prevăzute de reglementările în
vigoare.
(2) Termenul de garanţie poate fi prelungit numai cu acordul producătorului.
ART. 5 (1) Introducerea pe piaţă a explozivilor de uz civil şi a articolelor pirotehnice este admisă numai în condiţiile în care acestea respectă cerinţele esenţiale
aplicabile lor, stabilite de legislaţia în vigoare ce urmăreşte să asigure un înalt nivel de protecţie a sănătăţii umane şi siguranţei publice, protecţia şi siguranţa
consumatorilor, precum şi protecţia mediului.
(2) La introducerea pe piaţă a explozivilor de uz civil şi a articolelor pirotehnice trebuie respectate prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei
Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE)
nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, cu
modificările şi completările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 396 din 30 decembrie 2006, şi prevederile Regulamentului (CE) nr.
1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor, de
modificare şi abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 353 din 31 decembrie 2008.
ART. 6 Prin deţinător de materii explozive, în sensul prezentei legi, se înţelege orice persoană juridică sau fizică în posesia sau detenţia căreia se află, licit, astfel de
materii.
ART. 7 (1) Persoanele fizice nu au dreptul să deţină, să utilizeze, să transporte, să depoziteze, să experimenteze ori să mânuiască explozivi de uz civil sau articole
pirotehnice dacă nu fac dovada calităţii de artificier, respectiv de pirotehnician autorizat şi nu reprezintă o persoană juridică autorizată şi înregistrată conform
prevederilor legale.
(2) Personalul special instruit poate manipula materii explozive numai sub supravegherea unui artificier sau a unui pirotehnician autorizat.

pag. 57
 (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):
a) persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani pot deţine şi utiliza articole pirotehnice din categoriile 1 şi P1;
b) persoanele care au vârsta peste 15 ani şi care urmează cursuri de formare în învăţământul de specialitate pot avea la dispoziţie articole pirotehnice numai pe
timpul instruirii.
ART. 8 (1) Pentru a putea prepara materii explozive, persoanele juridice care, prin actul constitutiv al societăţii, au ca obiect de activitate astfel de operaţiuni sunt
obligate să obţină în prealabil autorizaţia din partea inspectoratului teritorial de muncă şi de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau inspectoratul
judeţean de poliţie pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea.
(2) Obligaţia de a obţine în prealabil autorizaţia revine şi persoanelor juridice şi fizice care deţin, folosesc sau comercializează materii explozive, cu excepţia
unităţilor şi formaţiunilor Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului Român de Informaţii.
(3) Persoanele care produc, deţin, transferă sau comercializează articole pirotehnice, precum şi persoanele care folosesc obiecte pirotehnice pentru scopuri tehnice
au obligaţia de a obţine autorizaţia din partea inspectoratului teritorial de muncă şi de la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau inspectoratul
judeţean de poliţie pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea, după caz.
(4) Autorizarea se obţine numai la solicitarea celui interesat şi pe o durată determinată, cu posibilitate de prelungire.
(5) Îndeplinirea activităţilor prevăzute în autorizaţie prin intermediari neautorizaţi este interzisă.
ART. 9 (1) Materiile explozive pot fi depozitate numai în spaţii special construite şi amenajate pe baza documentaţiilor tehnice avizate de inspectoratele teritoriale
de muncă.
(2) Depozitele de materii explozive construite şi amenajate în condiţiile alin. (1) pot funcţiona numai după obţinerea prealabilă a autorizaţiei, emisă în comun de
către inspectoratul teritorial de muncă şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau inspectoratul judeţean de poliţie, după caz.
(3) Se interzice autorizarea producerii, preparării, experimentării, deţinerii sau depozitării materiilor explozive în clădiri cu locuinţe.
(4) În autorizaţia de funcţionare a oricărui depozit se stabileşte capacitatea maximă de depozitare în echivalent trotil.
(5) Depozitarea materiilor explozive în depozitele de stoc şi la unităţile care au ca obiect de activitate producerea/procesarea de materii explozive se face numai în
spaţii proiectate, construite şi amenajate pe baza documentaţiilor tehnice.
(6) Inspectoratele teritoriale de muncă pot aviza depăşirea temporară a capacităţilor de depozitare autorizate cu maximum 25 %, pentru o perioadă de cel mult 3
luni.
(7) Conducerile persoanelor juridice care au ca obiect de activitate producerea/procesarea de materii explozive pot aviza depăşirea capacităţilor de depozitare
uzinale şi de stoc cu maximum 25 %, pentru o perioadă de cel mult 3 luni.
ART. 10 În situaţia în care un depozit de materii explozive este utilizat de mai mulţi operatori economici, în baza unor contracte de custodie, evidenţele se păstrează
separat pentru fiecare operator economic.
ART. 11 (1) Inspectoratul teritorial de muncă sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori inspectoratul judeţean de poliţie poate, după caz,
suspenda sau restrânge activităţile pentru producere, preparare, deţinere, transfer, transport, folosire ori comercializare a materiilor explozive sau poate retrage
autorizaţiile dacă sunt încălcate reglementările legale în vigoare cu privire la respectarea normelor de securitate.
(2) Retragerea autorizaţiei atrage încetarea dreptului acordat persoanelor juridice şi fizice de a mai efectua activităţile pentru care aceasta a fost acordată.
(3) La încetarea activităţii este obligatorie predarea autorizaţiei, în termen de 15 zile, instituţiei care a emis-o.
ART. 12 (1) Autorizaţiile eliberate pe baza prezentei legi se vizează anual de către autorităţile emitente în a căror rază titularul îşi are sediul. Neprezentarea
autorizaţiei pentru viză, în termen de 15 zile de la data expirării acesteia, atrage pierderea dreptului titularului de a efectua operaţiuni cu materii explozive.
(2) Organele prevăzute la art. 8 vor elibera persoanelor juridice, în termen de 15 zile, o nouă autorizaţie titularului, care face cunoscute:
a) schimbarea denumirii sau a sediului;
b) deteriorarea, sustragerea sau pierderea autorizaţiei;
c) completa epuizare a spaţiilor rezervate vizei anuale.
pag. 58
 ART. 13 Persoanele juridice autorizate care execută lucrări, cu caracter temporar, de prospecţiuni şi explorări geologice sau în cadrul intervenţiilor cu mijloace
antigrindină sunt obligate să anunţe inspectoratul teritorial de muncă şi inspectoratul judeţean de poliţie sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti,
după caz, în raza cărora se află localităţile unde îşi vor desfăşura activitatea, cu cel puţin 48 de ore înainte de începerea lucrărilor.
ART. 14 Transportul şi mânuirea explozivilor propriu-zişi şi ale mijloacelor de iniţiere şi aprindere, cu excepţia articolelor pirotehnice, se efectuează sub directa
supraveghere a artificierilor autorizaţi şi numai cu personal special instruit pentru asemenea operaţiuni. Transportul şi mânuirea articolelor pirotehnice se efectuează de
către personal special instruit.
ART. 15 (1) Orice transfer sau transport de materii explozive se efectuează numai cu mijloace de transport amenajate în acest scop, pe baza documentelor eliberate
conform reglementărilor legale în vigoare şi semnate de cei în drept.
(2) Transportul de la depozitele de consum la firidele artificierilor şi la locurile de muncă sau la atelierele de procesare a materiilor explozive când acestea se găsesc
în cadrul aceluiaşi amplasament este permis pe baza documentelor de ridicare a materiilor explozive din depozit.
ART. 16 (1) Încărcarea, transferul, transportul, descărcarea, depozitarea şi distrugerea materiilor explozive în timpul nopţii sunt interzise.
(2) Fac excepţie transferurile pe calea ferată sau pe apă, transporturile din fabrica producătoare la depozitele proprii, precum şi cele executate în cadrul aceluiaşi
amplasament.
ART. 17 (1) Transferul sau transportul în acelaşi mijloc de transport al materiilor explozive împreună cu alte materiale sau materii cu care acestea sunt
incompatibile, precum şi accesul în mijlocul de transport al persoanelor fără atribuţii de serviciu în ceea ce priveşte transferul sau transportul respectiv sunt interzise.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) mijloacele de transport folosite de echipele de prospecţiuni geologice, perforări de sonde, construcţii hidroenergetice,
hidrotehnice, reparaţii sau construcţii de drumuri, căi ferate şi poduri sau intervenţii antigrindină, dacă sunt amenajate conform reglementărilor legale.
ART. 18 Transferul, transportul sau depozitarea în comun a mai multor tipuri de explozivi se face numai în condiţiile stabilite în anexa la prezenta lege.
ART. 19 (1) Paza transferurilor de materii explozive de la producător la depozitele de bază sau de stoc, indiferent de mijlocul de transport, se asigură cu efective de
jandarmi, pe cheltuiala beneficiarului.
(2) Pentru transferul de materii explozive şi subansambluri explozive utilizate la intervenţiile antigrindină de la depozitele de bază sau de stoc la depozitele de
consum, la locurile de utilizare sau la atelierele de procesare a materiilor explozive când acestea nu se află în acelaşi amplasament cu depozitul de consum, paza se
asigură de către operatorii economici, prin personal dotat cu arme de foc, în condiţiile legii.
(3) Pentru transferul de materii explozive de la depozitele de bază la depozitele de consum, operatorii economici sunt obligaţi să anunţe în prealabil organul de
poliţie pe teritoriul căruia se efectuează transferul.
(4) Paza materiilor explozive, în tranzit pe teritoriul României, se asigură contra cost numai cu efective de jandarmi, după verificarea prealabilă a integrităţii
sigiliilor aplicate de expeditor, în conformitate cu procedurile privind transporturile şi expediţiile internaţionale de mărfuri periculoase.
(5) Paza transferurilor şi transporturilor de materii explozive cu destinaţie militară, pe teritoriul României, se asigură de către unităţile Ministerului Apărării
Naţionale.
ART. 20 Asupra amplasamentului şi cantităţii maxime de materii explozive destinate depozitării pentru firidele artificierilor, precum şi pentru încăperile în care se
depozitează şi se mânuiesc materii explozive pentru perforări de sonde, articole de vânătoare, obiecte pirotehnice de distracţie, pistoale pentru împlântat bolţuri,
mijloace antigrindină, capse de alarmare CFR şi capse de asomare este necesar avizul dat de inspectoratul teritorial de muncă.
ART. 21 (1) Capsele detonante vor fi depozitate în clădiri sau în camere subterane, separate de cele în care se depozitează explozivii propriu-zişi.
(2) Fac excepţie depozitele de la suprafaţă cu capacităţi până la 500 kg în echivalent trotil, în care mijloacele de iniţiere pot fi depozitate în aceeaşi clădire cu
explozivii propriu-zişi, însă în încăperi separate.
ART. 22 Terenul aferent depozitelor de suprafaţă sau subterane de materii explozive de uz civil, nelegate de reţeaua minei, precum şi depozitelor de stoc de materii
explozive trebuie împrejmuit conform reglementărilor legale.
ART. 23 Paza depozitelor de materii explozive trebuie asigurată permanent cu personal dotat cu arme de foc, în condiţiile legii, cu excepţia depozitelor subterane
legate de reţeaua minei.
pag. 59
 ART. 24 (1) Accesul în depozit este permis, în prezenţa gestionarului sau a înlocuitorului său, numai persoanelor cu atribuţii în gestiune, mânuire şi control asupra
materiilor explozive.
(2) În timpul nopţii este interzis accesul în depozit.
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) depozitele de consum ale unităţilor în care se lucrează şi în schimburi de noapte.
ART. 25 (1) La toate depozitele se ţine o evidenţă strictă a intrării, ieşirii şi consumurilor de materii explozive.
(2) Registrele de evidenţă de la depozite, precum şi formularele privind mişcarea materiilor explozive - intrări, ieşiri, consum - au caracter de documente cu regim
special.
(3) Orice lipsă de materii explozive trebuie anunţată imediat organului local al poliţiei şi inspectoratului teritorial de muncă.
ART. 26 (1) Gestionarul depozitului de materii explozive de uz civil, precum şi înlocuitorul acestuia sunt desemnaţi de conducătorul unităţii deţinătoare din rândul
artificierilor autorizaţi şi răspund, după caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru gestiunea încredinţată.
(2) Gestionarii depozitelor de materii explozive din cadrul uzinelor producătoare sau ai depozitelor de stoc de materii explozive, precum şi înlocuitorii acestora sunt
desemnaţi de conducătorii unităţii deţinătoare numai din rândul pirotehniştilor care cunosc şi îşi asumă în mod liber riscurile la care sunt supuşi în operaţiunile de
mânuire şi depozitare a materiilor explozive.
ART. 27 (1) Lucrările de împuşcare sunt executate numai de persoane autorizate ca artificier, cu excepţia celor care îndeplinesc funcţiile prevăzute la art. 26.
(2) Nu necesită a fi autorizate ca artificier următoarele categorii de personal:
a) personalul calificat care produce, verifică şi experimentează materii explozive la producător şi la laboratoarele de specialitate autorizate în acest scop;
b) personalul care mânuieşte şi foloseşte materii explozive la activităţi specifice în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne,
Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului Român de Informaţii;
c) personalul care mânuieşte şi foloseşte materii explozive, altele decât explozivi şi mijloace de iniţiere şi aprindere.
ART. 28 Condiţiile şi cerinţele pentru autorizarea calităţii de artificier şi de pirotehnician se stabilesc prin normele tehnice privind deţinerea, prepararea,
experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor,
precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor, aprobate prin hotărâre a Guvernului.*)
ART. 29 (1) Angajatul căruia i s-au încredinţat materii explozive nu are dreptul, în nicio împrejurare, să le înstrăineze, să le folosească în alte scopuri ori să
efectueze alte operaţiuni decât cele stabilite pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
(2) Orice persoană care găseşte materii explozive este obligată să le predea celui mai apropiat organ de poliţie sau să îi indice locul în care se află, pentru ca acesta
să procedeze de îndată la ridicarea lor.
(3) Materiile explozive reţinute în condiţiile alin. (2) constituie corpuri delicte, asupra măsurii confiscării urmând a se pronunţa, după caz, procurorul sau instanţa
judecătorească.
(4) Materiile explozive nedetonate în urma operaţiunilor de împuşcare se predau artificierului.
ART. 30 Persoanele fizice sau juridice autorizate au obligaţia ca la depozitarea, păstrarea sau manipularea articolelor pirotehnice să respecte reglementările tehnice
şi instrucţiunile producătorului.
ART. 31 (1) Articolele pirotehnice trebuie să aibă inscripţionate în limba română categoria din care fac parte, instrucţiunile de folosire, termenul de garanţie,
precum şi pericolele care apar la păstrarea, depozitarea, manipularea sau folosirea lor.
(2) Persoanele fizice sau juridice autorizate au obligaţia ca, la solicitarea justificată a autorităţii de supraveghere a pieţei, să furnizeze acesteia toate informaţiile şi
documentaţia necesară pentru a demonstra conformitatea produsului cu cerinţele esenţiale de securitate.
ART. 32 (1) Vânzarea articolelor pirotehnice se face numai de către persoanele juridice autorizate în acest sens şi numai în locurile autorizate în condiţiile legii.
(2) Spaţiile de comercializare a articolelor pirotehnice se vor amenaja în afara imobilelor cu destinaţia de locuit, în condiţiile stabilite prin normele tehnice prevăzute
la art. 28.

pag. 60
 ART. 33 Se interzic confecţionarea, deţinerea, comercializarea, importul, folosirea sau orice altă operaţiune cu materii explozive de către persoanele fizice sau
juridice neautorizate.
ART. 34 (1) Persoanele fizice sau juridice autorizate pot folosi articolele pirotehnice de divertisment numai cu luarea măsurilor de protejare a persoanelor, bunurilor
materiale, animalelor şi a mediului.
(2) Se interzice folosirea articolelor pirotehnice în următoarele situaţii:
a) între orele 24,00 şi 6,00, cu excepţia perioadelor autorizate, precum şi a evenimentelor de interes local, naţional sau internaţional, în baza aprobării autorităţilor
locale;
b) la o distanţă mai mică de 50 m de construcţiile de locuinţe cu până la 4 niveluri şi la mai puţin de 100 m faţă de cele cu peste 4 niveluri;
c) la o distanţă mai mică de 500 m de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, de instalaţiile de
gaze;
d) la o distanţă mai mică decât cea prevăzută de reglementările în vigoare pentru obiectivele chimice şi petrochimice ori pentru alte obiective care prezintă pericol
de incendiu sau explozie;
e) în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanşe sau căderi de pietre;
f) pe drumurile publice deschise circulaţiei rutiere, pe aleile pietonale şi în spaţii deschise cu aglomerări de persoane;
g) la o distanţă mai mică de 500 m de păduri.
(3) Organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 şi 4 este permisă numai în condiţiile în care există acordul primăriei, al
inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean sau, după caz, al municipiului Bucureşti şi avizul inspectoratului judeţean de poliţie, respectiv al Direcţiei Generale
de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe a cărui rază se execută jocurile respective.
ART. 35 Comercializarea materiilor explozive se face numai după înscrierea acestora în registrul prevăzut la art. 25 alin. (2) de către operatorii economici
autorizaţi implicaţi.
ART. 36 Condiţiile în care persoanele fizice şi juridice având cetăţenia, respectiv naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului
Economic European ori care sunt stabilite într-unul sau mai multe dintre aceste state, în înţelesul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de
stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, pot să presteze servicii în
domeniul reglementat de prezenta lege pe teritoriul României se stabilesc prin normele tehnice prevăzute la art. 28.
ART. 37 Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă:
a) orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
b) comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1 către persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani;
c) comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni.
ART. 38 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează astfel:
a) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (2), art. 15, 20, 22, 24, art. 25 alin. (1) şi (2), art. 26, 28*) şi art. 29 alin. (2) şi (4), cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 8, art. 11 alin. (3), art. 12, 13, 14, 21, 30 şi 35, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 34, cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 3, 4, 5, 7, 9, 16, 17, 18, 19, 23, art. 25 alin. (3), art. 27 alin. (1) şi art. 31, cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei.
(2) Sancţiunile contravenţionale cu amendă pot fi aplicate şi persoanelor juridice. În cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor prevăzute
la alin. (1) se majorează cu 100%.
ART. 39 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de muncă din cadrul Inspecţiei Muncii, precum şi de către poliţişti.
(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii contravenientul poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare.
ART. 40 Contravenţiilor prevăzute la art. 38 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
pag. 61
 Ordonanta nr. 2/12.07.2001 (cu modificarile si compl etarile ulterioare ) privind regi mul juridic al contraventiilor

CAP. I DISPOZIŢII GENERALE

ART. 1 Legea contravenţională apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi
sancţionată prin lege, ordonanţa, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului
municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
ART. 2 (1) Prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului se pot stabili şi sanctiona contravenţii în toate domeniile de activitate.
(2) Prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene se stabilesc şi se sancţionează contravenţii în toate domeniile de activitate pentru care
acestora le sunt stabilite atribuţii prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenţii prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului.
(3) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot stabili şi sanctiona contravenţii în următoarele domenii: salubritate; activitatea din pieţe, curăţenia şi
igienizarea acestora; întreţinerea parcurilor şi spaţiilor verzi, a spaţiilor şi locurilor de joaca pentru copii; amenajarea şi curăţenia spaţiilor din jurul blocurilor de
locuinţe, precum şi a terenurilor virane; întreţinerea bazelor şi obiectivelor sportive aflate în administrarea lor; întreţinerea străzilor şi trotuarelor, a şcolilor şi altor
instituţii de educaţie şi cultura, întreţinerea clădirilor, imprejmuirilor şi a altor construcţii; depozitarea şi colectarea gunoaielor şi a resturilor menajere.
(4) Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate stabili şi alte domenii de activitate din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, în care acestea pot stabili
şi sanctiona contravenţii.
(5) Hotărârile consiliilor locale sau judeţene ori, după caz, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin care s-au stabilit contravenţii cu nesocotirea principiilor
prevăzute la alin. (2)-(4), sunt nule de drept. Nulitatea se constata de instanta de contencios administrativ competenta, la cererea oricărei persoane interesate.
ART. 3 (1) Actele normative prin care se stabilesc contravenţii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează sa se aplice
pentru fiecare dintre acestea; în cazul sancţiunii cu amenda se vor stabili limita minima şi maxima a acesteia sau, după caz, cote procentuale din anumite valori; se pot
stabili şi tarife de determinare a despăgubirilor pentru pagubele pricinuite prin săvârşirea contravenţiilor.
(2) Persoana juridică răspunde contravenţional în cazurile şi în condiţiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc şi se sancţionează contravenţii.
ART. 4 (1) Dispoziţiile din actele normative prin care se stabilesc şi se sancţionează contravenţiile intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării, iar
în cazul hotărârilor consiliilor locale sau judeţene, punerea în aplicare se face şi cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 50 alin. (2) din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001.
(2) In cazuri urgente se poate prevedea intrarea în vigoare într-un termen mai scurt, dar nu mai puţin de 10 zile.
(3) Hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene prevăzute la art. 1, prin care se stabilesc şi se sancţionează contravenţii, pot fi aduse la
cunoştinţa publica prin afişare sau prin orice alta forma de publicitate în condiţiile Legii nr. 215/2001.
ART. 5 (1) Sancţiunile contravenţionale sunt principale şi complementare.
(2) Sancţiunile contravenţionale principale sunt:
a) avertismentul;
b) amenda contravenţională;
c) prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
(3) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;
b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi;
c) închiderea unităţii;
d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activităţii agentului economic;

pag. 62
 f) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv;
g) desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.
(4) Prin legi speciale se pot stabili şi alte sancţiuni principale sau complementare.
(5) Sancţiunea stabilită trebuie sa fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite.
(6) Sancţiunile complementare se aplica în funcţie de natura şi de gravitatea faptei.
(7) Pentru una şi aceeaşi contravenţie se poate aplica numai o sancţiune contravenţională principala şi una sau mai multe sancţiuni complementare.
ART. 6 (1) Avertismentul şi amenda contravenţională se pot aplica oricărui contravenient persoana fizica sau juridică.
(2) Prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se poate aplica numai contravenientilor persoane fizice.
ART. 7 (1) Avertismentul consta în atentionarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârşite, însoţită de recomandarea de a
respecta dispoziţiile legale.
(2) Avertismentul se aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
(3) Avertismentul se poate aplica şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede aceasta sancţiune.
ART. 8 (1) Amenda contravenţională are caracter administrativ.
(2) Limita minima a amenzii contravenţionale este de 250.000 lei, iar limita maxima nu poate depăşi:
a) 1 miliard lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin lege şi ordonanţa;
b) 500 milioane lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale Guvernului;
c) 50 milioane lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
d) 25 milioane lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(3) Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice în conformitate cu legislaţia în vigoare se fac venit integral la bugetul de stat, cu excepţia celor
aplicate, potrivit legii, de autorităţile administraţiei publice locale şi amenzilor privind circulaţia pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale.
(4) Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice în conformitate cu legislaţia în vigoare se fac venit integral la bugetele locale.
ART. 9 (1) Prestarea unei activităţi în folosul comunităţii poate fi stabilită numai prin lege şi numai pe o durata ce nu poate depăşi 300 de ore.
(2) Sancţiunea prevăzută la alin. (1) se stabileşte alternativ cu amenda.
(3) În cazul în care contravenientul persoană fizică nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea
executării silite, organul de specialitate al unităţii administrativ-teritoriale prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. a) în a cărui rază teritorială domiciliază contravenientul va
sesiza instanţa judecătorească în a cărei circumscripţie domiciliază acesta, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei
activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată.
(4) La primul termen de judecată, instanţa, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, în vederea achitării integrale a
amenzii.
(5) În cazul în care contravenientul nu achită amenda în termenul prevăzut la alin. (4), instanţa procedează la înlocuirea amenzii cu sancţiunea obligării la prestarea
unei activităţi în folosul comunităţii.
(6) Hotărârea prin care s-a aplicat sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii este supusă numai apelului.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.354 din 10 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 29 decembrie 2008 s-a
constatat că sintagma "cu acordul acestuia" din art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor este
neconstituţională.
Conform art. 147 din Constituţia României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în
vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii

pag. 63
 Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe
durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În consecinţă, în intervalul 29 decembrie 2008-12 februarie 2009, sintagma "cu acordul acestuia" din art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor a fost suspendată de drept, încetându-şi efectele juridice începând cu data de 13 februarie 2009, întrucât
legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
ART. 10 (1) Dacă aceeaşi persoana a săvârşit mai multe contravenţii sancţiunea se aplica pentru fiecare contravenţie.
(2) Când contravenţiile au fost constatate prin acelaşi proces-verbal, sancţiunile contravenţionale se cumulează fără a putea depăşi dublul maximului amenzii
prevăzut pentru contravenţia cea mai grava sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanţa pentru prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
(3) In cazul în care la săvârşirea unei contravenţii au participat mai multe persoane, sancţiunea se va aplica fiecăreia separat.
ART. 11 (1) Caracterul contravenţional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit,
iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum şi infirmităţii, dacă are legătura cu fapta săvârşită.
(2) Minorul sub 14 ani nu răspunde contravenţional.
(3) Pentru contravenţiile săvârşite de minorii care au împlinit 14 ani minimul şi maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta săvârşită se reduc la
jumătate.
(4) Minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani nu poate fi sancţionat cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
(5) Cauzele care înlătura caracterul contravenţional al faptei se constata numai de instanta de judecata.
ART. 12 (1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenţie, ea nu se mai sancţionează*), chiar dacă a fost săvârşită înainte de data intrării
în vigoare a noului act normativ.
(2) Dacă sancţiunea prevăzută în noul act normativ este mai uşoară se va aplica aceasta. In cazul în care noul act normativ prevede o sancţiune mai grava,
contravenţia săvârşită anterior va fi sancţionată conform dispoziţiilor actului normativ în vigoare la data săvârşirii acesteia.
-------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 228 din 13 martie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 27 aprilie 2007 s-a constatat că
dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sunt neconstituţionale în măsura în care prin sintagma "nu
se mai sancţionează" prevăzută în text se înţelege doar aplicarea sancţiunii contravenţionale, nu şi executarea acesteia.
Conform art. 147 din Constituţia României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum
şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest
interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile
constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În consecinţă, în intervalul 27 aprilie 2007-11 iunie 2007, dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor
sunt neconstituţionale în măsura în care prin sintagma "nu se mai sancţionează" prevăzută în text se înţelege doar aplicarea sancţiunii contravenţionale, nu şi
executarea acesteia, au fost suspendate de drept, încetându-şi efecte juridice începând cu data de 12 iunie 2007, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea
prevederilor atacate.
ART. 13 (1) Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
(2) În cazul contravenţiilor continue, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data încetării săvârşirii faptei. Contravenţia este continuă în situaţia în care încălcarea
obligaţiei legale durează în timp.
(3) Când fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit ca ea constituie contravenţie, prescripţia aplicării sancţiunii nu curge pe tot timpul în care cauza s-
a aflat în fata organelor de cercetare sau de urmărire penală ori în fata instanţei de judecata, dacă sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului prevăzut la alin. (1) sau (2).
Prescripţia operează totuşi dacă sancţiunea nu a fost aplicată în termen de un an de la data săvârşirii, respectiv constatării faptei, dacă prin lege nu se dispune altfel.
pag. 64
 (4) Prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte termene de prescripţie pentru aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
ART. 14 (1) Executarea sancţiunilor contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în
termen de cel mult două luni de la data aplicării sancţiunii.
(2) Prescripţia executării sancţiunilor contravenţionale poate fi constatată chiar şi de instanţa învestită cu soluţionarea plângerii contravenţionale.
CAP. II CONSTATAREA CONTRAVENŢIEI
ART. 15 (1) Contravenţia se constata printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează
contravenţia, denumite în mod generic agenţi constatatori.
(2) Pot fi agenţi constatatori: primării, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi
de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, presedinti ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti,
precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale.
(3) Ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de Interne constata contravenţii privind: apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile publice; regulile generale
de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare, tigarilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau
prin hotărâre a Guvernului.
ART. 16 (1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi
instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de munca ale
contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la
aprecierea gravitatii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea
societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din
minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac şi organul la care se depune plângerea.
(1^1) În cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi
următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.
(5) In cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori
legali ai acestuia.
(6) In situaţia în care contravenientul este persoana juridică în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în
registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
(7) In momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aducă la cunoştinţa contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la
conţinutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni", sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.
ART. 17 Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice
lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea
se constata şi din oficiu.
ART. 18 Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cărora se fac menţiunile prevăzute la
art. 16 alin. (3). In caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiţeri şi subofiţeri de poliţie, jandarmi sau gardieni publici.
ART. 19 (1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator şi de contravenient. In cazul în care contravenientul nu se afla de fata, refuza
sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puţin un martor. In acest caz procesul-
verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
ART. 20 (1) Dacă o persoana săvârşeşte mai multe contravenţii constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal.

pag. 65
 CAP. III APLICAREA SANCŢIUNILOR CONTRAVENŢIONALE
ART. 21 (1) In cazul în care prin actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de
constatare, aplica şi sancţiunea.
(2) Dacă, potrivit actului normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei, agentul constatator nu are dreptul sa aplice şi sancţiunea, procesul-verbal de constatare
se trimite de îndată organului sau persoanei competente sa aplice sancţiunea. In acest caz sancţiunea se aplica prin rezoluţie scrisă pe procesul-verbal.
(3) Sancţiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie sa fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de
împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale
ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
ART. 23 (1) In cazul în care prin săvârşirea contravenţiei s-a cauzat o paguba şi exista tarife de evaluare a acesteia, persoana imputernicita sa aplice sancţiunea
stabileşte şi despăgubirea, cu acordul expres al persoanei vătămate, făcând menţiunea corespunzătoare în procesulverbal.
(2) Dacă nu exista tarif de evaluare a pagubei persoana vătămată îşi va putea valorifica pretenţiile potrivit dreptului comun.
ART. 24 (1) Persoana imputernicita sa aplice sancţiunea dispune şi confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii. In toate situaţiile
agentul constatator va descrie în procesul-verbal bunurile supuse confiscării şi va lua în privinţa lor măsurile de conservare sau de valorificare prevăzute de lege,
făcând menţiunile corespunzătoare în procesul-verbal.
(2) In cazul în care bunurile nu se găsesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor în lei.
(3) Agentul constatator are obligaţia sa stabilească cine este proprietarul bunurilor confiscate si, dacă acestea aparţin unei alte persoane decât contravenientul, în
procesul-verbal se vor menţiona, dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibila.
ART. 25 (1) Procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului si, dacă este cazul, partii vătămate şi proprietarului bunurilor
confiscate.
(2) Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancţiunea, în termen de cel mult două luni de la data aplicării acesteia.
(3) În situaţia în care contravenientul a fost sancţionat cu amendă, precum şi dacă a fost obligat la despăgubiri, o dată cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica
şi înştiinţarea de plată. În înştiinţarea de plată se va face menţiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii la instituţiile abilitate să o încaseze, potrivit legislaţiei
în vigoare şi, după caz, a despăgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar urmând să se procedeze la executarea silită.
ART. 26 (1) Dacă agentul constatator aplica şi sancţiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta şi înştiinţarea de
plata se înmânează contravenientului, făcându-se menţiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplica şi fata de celelalte persoane cărora trebuie sa li se comunice copia de pe procesul-verbal, dacă sunt prezente la încheierea acestuia.
(3) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţării de plată se
face de către agentul constatator în termen de cel mult două luni de la data încheierii.
ART. 27 Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plata se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul
contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor.
ART. 28 (1) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării
acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal. În actul
normativ de stabilire a contravenţiilor această posibilitate trebuie menţionată în mod expres. Termenele statornicite pe ore încep să curgă de la miezul nopţii zilei
următoare, iar termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
(2) Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate, prin mijloace de plată online, în conturile dedicate, la instituţiile de credit autorizate cu care există
încheiate convenţii sau la unităţile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achită, prin mijloace de plată online, prin instituţii de credit autorizate
cu care există încheiate convenţii sau la casieriile autorităţilor administraţiei publice locale ori ale altor instituţii publice abilitate să administreze veniturile bugetelor
locale indiferent de localitatea pe a cărei rază acestea funcţionează, de cetăţenia, domiciliul sau de reşedinţa contravenientului ori de locul săvârşirii contravenţiei,

pag. 66
precum şi la ghişeul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a României. O copie de pe chitanţă se predă de către contravenient agentului constatator sau se
trimite prin poştă sau electronic, prin e-mail, organului din care acesta face parte, potrivit dispoziţiilor alin. (1).
(3) Plata amenzilor contravenţionale achitate prin intermediul sistemelor electronice de plată prevăzute de lege se dovedeşte prin prezentarea extrasului de cont al
plătitorului sau a dovezii de plată emise de către sistemele de plăţi, aceasta specificând data şi ora efectuării plăţii; în aceste situaţii se elimină obligativitatea pentru
plătitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plată emisă de sistemul de plăţi către agentul constatator sau organul din care acesta face parte.
ART. 29 Dispoziţiile art. 28 se aplica şi în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (2), dacă contravenientul achită jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul
normativ pentru fiecare dintre contravenţiile constatate, fără ca prin totalizare sa se depăşească maximul prevăzut pentru contravenţia cea mai grava.
ART. 30 (1) Dacă persoana imputernicita sa aplice sancţiunea apreciază ca fapta a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, constituie
infracţiune, sesizează organul de urmărire penală competent.
(2) In cazul în care fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit de către procuror sau de către instanta ca ea ar putea constitui contravenţie, actul de
sesizare sau de constatare a faptei, împreună cu o copie de pe rezoluţia, ordonanţa sau, după caz, de pe hotărârea judecătorească, se trimite de îndată organului în drept
sa constate contravenţia, pentru a lua măsurile ce se impun conform legii.
(3) Termenul de 6 luni pentru aplicarea sancţiunii în cazul prevăzut la alin. (2) curge de la data sesizării organului în drept sa aplice sancţiunea.
CAP. IV CĂILE DE ATAC
ART. 31 (1) Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data inmanarii
sau comunicării acestuia.
(2) Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce priveşte despăgubirea, iar cel căruia ii aparţin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în
ceea ce priveşte măsura confiscării.
ART. 32 (1) Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
(2) Controlul aplicării şi executării sancţiunilor contravenţionale principale şi complementare este de competenţa exclusivă a instanţei prevăzute la alin. (1).
(3) Plângerea suspenda executarea. Plângerea persoanelor prevăzute la art. 31 alin. (2) suspenda executarea numai în ceea ce priveşte despăgubirea sau, după caz,
măsura confiscării.
------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 953 din 19 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 53 din 23 ianuarie 2007 a fost admisă
excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 32, alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, acestea
fiind declarate neconstituţionale.
Conform art. 147 din Constituţia României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum
şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest
interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile
constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În consecinţă, în intervalul 23 ianuarie 2007-9 martie 2007, dispoziţiile alin. (1) al art. 32 au fost suspendate de drept, încetându-şi efecte juridice începând cu data
de 10 martie 2007, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
---------------------------
ART. 33 (1) Judecătoria va fixa termen de judecata, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut
plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsura sa contribuie la
rezolvarea temeinica a cauzei.
(2) In cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, judecătoria va cita şi societatea de asigurări menţionată în procesul-verbal de
constatare a contravenţiei.
pag. 67
 ART. 34 (1) Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte
persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal,
şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Dispoziţiile art. 236^1 şi ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt
aplicabile.
(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată numai cu apel. Apelul se soluţionează de secţia de contencios
administrativ şi fiscal a tribunalului. Motivarea apelului nu este obligatorie. Motivele de apel pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Apelul suspendă executarea
hotărârii.
ART. 35 Plângerile impotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se soluţionează cu precădere.
ART. 36 Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin
care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.
CAP. V EXECUTAREA SANCŢIUNILOR CONTRAVENŢIONALE
ART. 37 Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum şi hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu
executoriu, fără vreo alta formalitate.
ART. 38 (1) Avertismentul se adresează oral atunci când contravenientul este prezent la constatarea contravenţiei şi sancţiunea este aplicată de agentul
constatator.
(2) In celelalte cazuri avertismentul se socoteşte executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, cu rezoluţia corespunzătoare.
(3) Dacă sancţiunea a fost aplicată de instanta prin înlocuirea amenzii contravenţionale cu avertisment, comunicarea acesteia se face prin încunoştinţare scrisă.
ART. 39 (1) Punerea în executare a sancţiunii amenzii contravenţionale se face astfel:
a) de către organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercita calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei în
termenul prevăzut de lege;
b) de către instanta judecătorească, în celelalte cazuri.
(2) În vederea executării amenzii, organele prevăzute la alin. (1) vor comunica din oficiu procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii,
neatacat cu plângere în termenul legal, în termen de 30 de zile de la data expirării acestui termen, ori, după caz, dispozitivul hotărârii judecătoreşti irevocabile prin care
s-a soluţionat plângerea, în termen de 30 de zile de la data la care hotărârea a devenit irevocabilă, astfel:
a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază
contravenientul persoană fizică sau, după caz, îşi are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică;
b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate ale unităţilor subordonate Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională
de Administrare Fiscală, în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal contravenientul persoană juridică.
(3) Executarea se face în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind executarea silită a creanţelor fiscale.
(4) Impotriva actelor de executare se poate face contestaţie la executare, în condiţiile legii.
ART. 39^1 (1) În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea
executării silite, acesta va sesiza instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul
comunităţii, ţinându-se seama, după caz, şi de partea din amendă care a fost achitată.
(2) În cazul în care contravenientul, citat de instanţă, nu a achitat amenda în termenul prevăzut la alin. (1), instanţa procedează la înlocuirea amenzii cu sancţiunea
prestării unei activităţi în folosul comunităţii pe o durată maximă de 50 de ore, iar pentru minori începând cu vârsta de 16 ani, de 25 de ore.
(3) Hotărârea prin care s-a aplicat sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii este supusă recursului.
(4) Urmărirea punerii în executare a sentinţelor se realizează de către serviciul de executări civile de pe lângă judecătoria în a cărei rază s-a săvârşit contravenţia, în
colaborare cu serviciile specializate din primării.
ART. 40 Executarea sancţiunilor contravenţionale complementare se face potrivit dispoziţiilor legale.
pag. 68
 ART. 41 (1) Confiscarea se aduce la îndeplinire de organul care a dispus aceasta măsura, în condiţiile legii.
(2) In caz de anulare sau de constatare a nulităţii procesului-verbal bunurile confiscate, cu excepţia celor a căror deţinere sau circulaţie este interzisă prin lege, se
restituie de îndată celui în drept.
(3) Dacă bunurile prevăzute la alin. (2) au fost valorificate, instanta va dispune sa se achite celui în drept o despăgubire care se stabileşte în raport cu valoarea de
circulaţie a bunurilor.
ART. 42 In scopul executării despăgubirii stabilite pe baza de tarif actele prevăzute la art. 39 alin. (2) se comunica şi partii vătămate, care va proceda potrivit
dispoziţiilor legale referitoare la executarea silită a creanţelor.
CAP. VI DISPOZIŢII SPECIALE ŞI TRANZITORII
ART. 44 (1) Sancţiunile prevăzute în prezenta ordonanţa nu se aplica în cazul contravenţiilor săvârşite de militarii în termen. Procesul-verbal de constatare se
trimite comandantului unităţii din care face parte contravenientul, pentru a i se aplica măsuri disciplinare, dacă se constata ca acesta este întemeiat.
(2) Dacă prin contravenţia săvârşită de un militar în termen s-a produs o paguba sau dacă sunt bunuri supuse confiscării, organul competent potrivit legii va stabili
despăgubirea pe baza de tarif şi va dispune asupra confiscării. Câte o copie de pe procesul-verbal se comunica contravenientului, partii vătămate şi celui căruia ii
aparţin bunurile confiscate.
ART. 46 Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, precum şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice care au structuri militare vor stabili prin
regulamentele interne organele competente sa constate şi sa aplice sancţiunile în cazul contravenţiilor săvârşite de cadrele militare şi de angajaţii civili în legătura cu
serviciul.
ART. 47 Dispoziţiile prezentei ordonanţe se completează cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură civilă, după caz.

B. Reglementari privind domeniul circulatiei pe drumurile publice

OUG 195/12.12.2002 (*republicată*)( cu modificarile si completarile ulterioare ) - privind circulaţia pe drumurile
publice

ART. 6 În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile şi termenii de mai jos au următorul înţeles:
1. acordare a priorităţii - obligaţia oricărui participant la trafic de a nu îşi continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obliga pe
ceilalţi participanţi la trafic care au prioritate de trecere să îşi modifice brusc direcţia sau viteza de deplasare ori să oprească;
2. acostament - fâşia laterală cuprinsă între limita părţii carosabile şi marginea platformei drumului;
3. amenajări rutiere - totalitatea construcţiilor, dispozitivelor şi oricăror mijloace tehnice, altele decât cele destinate semnalizării, amplasate pe drumul public în
scopul asigurării securităţii rutiere;
4. ansamblu de vehicule - vehiculul cu motor cuplat cu unul sau două vehicule, care circulă pe drum ca o unitate;
5. autostrada - drumul naţional de mare capacitate şi viteză, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte
proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separate printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale
sau cu caracter temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi banda de urgenţă, intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea fiind permise
numai prin locuri special amenajate;
6. autovehicul - orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe
drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor. Vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, precum şi tractoarele agricole sau
forestiere nu sunt considerate autovehicule. Troleibuzele sunt considerate autovehicule;

pag. 69
 6^1. anvelope de iarnă - anvelope omologate conform Directivei 92/23/CE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor şi ale remorcilor
acestora, precum şi montarea lor, Regulamentului Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) nr. 30 sau Regulamentului
Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite CEE-ONU nr. 54, după caz.
7. banda de circulaţie - subdiviziunea longitudinală a părţii carosabile, materializată prin marcaje rutiere sau alte mijloace, dacă are o lăţime corespunzătoare
pentru circulaţia într-un sens a unui şir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe două roţi;
8. banda de urgenţă - subdiviziunea longitudinală suplimentară, situată la extremitatea din partea dreapta a autostrăzii, în sensul de circulaţie, destinată exclusiv
staţionării autovehiculelor în cazuri justificate, precum şi circulaţiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplasează la intervenţii sau în misiuni cu caracter de
urgenţă;
9. banda reversibilă - banda de circulaţie, marcată şi semnalizată, situată lângă axa drumului, destinată circulaţiei autovehiculelor într-un sens sau în altul, în
funcţie de intensitatea traficului;
10. bicicleta - vehiculul prevăzut cu două roţi, propulsat exclusiv prin forţa musculară, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;
11. coloana oficială - unul sau mai multe vehicule care circulă pe drumul public şi sunt însoţite de unul sau mai multe autovehicule ale poliţiei rutiere, care au în
funcţiune semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase de culoare roşie;
12. conducător - persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tracţiune, animale izolate sau în turmă, de povară ori de călărie;
13. abrogat.
13^1. eliminat.
14. drum public - orice cale de comunicaţie terestra, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice;
drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile;
15. unităţi de asistenţă medicală autorizate - unităţile sanitare cu personal calificat şi cu dotare corespunzătoare pentru examinarea medicală ambulatorie a
candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de autovehicule, de tractoare agricole sau forestiere ori de tramvaie, autorizate de autoritatea de
sănătate publică judeţeană sau de cea a municipiului Bucureşti, după caz;
16. intersecţie - orice încrucişare, joncţiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spaţiile formate de acestea;
16^1. înmatriculare/înregistrare - operaţiunea administrativă prin care se atestă că un vehicul poate circula pe drumurile publice. Dovada atestării
înmatriculării/înregistrării este certificatul de înmatriculare/înregistrare şi numărul de înmatriculare/înregistrare atribuit;
16^2. înmatriculare/înregistrare permanentă - operaţiunea de înmatriculare/înregistrare prin care se atribuie certificat de înmatriculare/înregistrare şi număr de
înmatriculare/ înregistrare pentru o perioadă nedeterminată;
16^3. înmatriculare temporară - operaţiunea de înmatriculare prin care se acorda certificat de înmatriculare şi număr de înmatriculare pentru o perioada
determinata;
17. localitate - cătunul, satul, comuna, oraşul şi municipiul ale căror intrări şi ieşiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale;
18. masa totală maximă autorizata - masa maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibilă în urma omologării de către autoritatea competentă;
19. mijloc tehnic certificat - dispozitivul care dovedeşte consumul de substanţe psihoactive ori prezenţa în aerul expirat a alcoolului sau prin care se probează
încălcări ale unor reguli de circulaţie;
20. mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic - dispozitivul care stabileşte concentraţia de alcool în aerul expirat ori destinat măsurării vitezei;
21. moped - autovehicul, cu două sau trei roţi, a cărui viteză maximă prin construcţie este mai mare de 25 km/h, dar nu depăşeşte 45 km/h şi care este echipat cu un
motor cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilindrică ce nu depăşeşte 50 cmc sau cu un alt motor cu ardere internă ori, după caz, electric, a
cărui putere nominală continuă maximă nu depăşeşte 4 kW, iar masa proprie a vehiculului nu depăşeşte 350 kg, neincluzând masa bateriilor în cazul vehiculului
electric. Este asimilat mopedului cvadriciclul uşor, astfel cum este definit la pct. 6 partea A din anexa nr. 1 la secţiunea 4 din Reglementările privind omologarea de tip
şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului
lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
pag. 70
 22. motocicleta - autovehiculul cu două roţi, cu sau fără atas, echipat cu un motor care are o capacitate cilindrică mai mare de 50 cmc şi/sau a cărui viteză maximă,
prin construcţie, depăşeşte 45 km/h;
23. parte carosabilă - porţiunea din platforma drumului destinată circulaţiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe părţi carosabile complet separate una
de cealaltă printr-o zonă despărţitoare sau prin diferenţa de nivel;
24. participant la trafic - persoană fizică ce utilizează, la un moment dat, drumul public;
25. pista pentru biciclete - subdiviziunea părţii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pista separata de drum, special amenajată, semnalizată şi marcată
corespunzător, destinată numai circulaţiei bicicletelor şi mopedelor;
26. prioritate de trecere - dreptul unui participant la trafic de a trece înaintea celorlalţi participanţi la trafic cu care se intersectează, în conformitate cu prevederile
legale privind circulaţia pe drumurile publice;
27. remorcă - vehiculul fără motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor agricol sau forestier;
28. remorca uşoară - remorca a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
29. semiremorcă - remorcă a cărei masă totală maximă autorizată este preluată în parte de către un autovehicul sau de către un tractor agricol sau forestier;
30. tractor agricol sau forestier - orice vehicul cu motor, care circulă pe roţi sau pe şenile, având cel puţin două axe, a cărui principală funcţie constă în puterea sa
de tracţiune, conceput în special pentru a trage, a împinge, a transporta ori a acţiona anumite echipamente, utilaje sau remorci utilizate în exploatarea agricolă ori
forestieră şi a cărui utilizare pentru transportul pe drum al persoanelor sau al mărfurilor ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul
persoanelor sau al mărfurilor nu este decât o funcţie secundară. Sunt asimilate tractorului agricol sau forestier vehiculele destinate efectuării de servicii ori lucrări,
denumite maşini autopropulsate;
31. tractor rutier - abrogat;
32. trecere la nivel - încrucişarea la nivel dintre un drum public şi o cale ferată sau linie de tramvai, care dispune de o platformă independentă;
32^1. triciclu cu motor - autovehicul cu trei roţi dispuse simetric, a cărui viteză maximă prin construcţie depăşeşte 45 km/h, care este echipat cu un motor având o
cilindree de peste 50 cmc, în cazul unui motor cu ardere internă, sau cu un motor electric cu putere nominală continuă ce depăşeşte 4 kW;
33. trotuar - spaţiul longitudinal situat în partea laterală a drumului, separat în mod vizibil de partea carosabilă prin diferenţă sau fără diferenţă de nivel, destinat
circulaţiei pietonilor;
34. deţinător mandatat - persoană fizică sau juridică care foloseşte un vehicul în baza unui contract de leasing sau contract de închiriere;
35. vehicul - sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau fără mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau
bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări;
35^1. vehicul nou - vehicul care nu a mai fost niciodată înmatriculat;
36. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depăşite - vehiculul care, datorită dimensiunilor sale ori mărfurilor transportate, depăşeşte masele totale maxime
admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevăzute în reglementările legale;
37. vehicul în circulaţie internaţională sau în trafic internaţional - vehiculul care, prin deplasarea sa, depăşeşte cel puţin o frontieră de stat;
38. zona drumului public cuprinde suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului, zona de protecţie şi zona de siguranţă. Limitele zonelor
drumurilor se stabilesc în conformitate cu prevederile legale;
39. zona pietonală - perimetrul care cuprinde una sau mai multe străzi rezervate circulaţiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de
circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale;
40. zona rezidenţială - perimetrul dintr-o localitate unde se aplică reguli speciale de circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile
legale.
ART. 18 În cazul pierderii, furtului, schimbării numelui ori deteriorării certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este
obligat să solicite autorităţii competente eliberarea unui nou certificat de înmatriculare sau de înregistrare, în condiţiile stabilite de autoritatea competentă, în termen de
30 de zile de la data declarării pierderii sau furtului, de la data schimbării numelui ori de la data constatării deteriorării, după caz.
pag. 71
 ART. 30 (1) Mijloacele de semnalizare rutieră sunt:
a) sistemele de semnalizare luminoasă sau sonoră;
b) indicatoarele;
c) marcajele;
d) alte dispozitive speciale.
(2) Mijloacele de semnalizare rutieră se constituie într-un sistem unitar, se realizează şi se instalează astfel încât să fie observate cu uşurinţă şi de la o distanţă
adecvată, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, de cei cărora li se adresează şi trebuie să fie în deplină concordanţă între ele, precum şi într-o stare tehnică de
funcţionare corespunzătoare.
(3) Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii au următoarele semnificaţii:
a) semnalul de culoare verde permite trecerea;
b) semnalul de culoare roşie interzice trecerea;
c) semnalul de culoare galbenă împreună cu cel de culoare roşie interzic trecerea.
(4) Mijloacele de semnalizare rutieră, precum şi alte dispozitive speciale de acest fel se asigură, se instalează şi se întreţin prin grija administratorului drumului
public respectiv ori al căii ferate, după caz. Instalarea mijloacelor de semnalizare rutieră şi a dispozitivelor speciale se execută numai cu avizul prealabil al poliţiei
rutiere.
(5) Mijloacele de semnalizare şi presemnalizare a intersecţiilor dintre două drumuri de categorii diferite se asigură, se instalează şi se întreţin de către
administratorul fiecărui drum, cu respectarea modului de reglementare a circulaţiei stabilit în nodul rutier respectiv.
(6) Mijloacele de semnalizare rutieră pot fi însoţite şi de dispozitive speciale de avertizare.
(7) Se interzic:
a) amplasarea, în zona drumului public, de construcţii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele sau cu instalaţiile ce servesc la semnalizarea
rutieră ori realizarea de amenajări sau alte obstacole care sunt de natură să limiteze vizibilitatea ori eficacitatea acestora, să stânjenească participanţii la trafic sau să le
distragă atenţia, punând în pericol siguranţa circulaţiei;
b) lipirea de afişe, inscripţii sau înscrisuri pe indicatoarele ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutieră, inclusiv pe suporturile acestora.
ART. 31 Participanţii la trafic trebuie să respecte regulile de circulaţie, semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier, precum şi semnificaţia diferitelor
tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate:
a) semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier;
b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor, prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b);
c) semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei;
d) semnalele luminoase sau sonore;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulaţie.
ART. 39 Proprietarul sau deţinătorul unui vehicul este obligat să comunice poliţiei rutiere, la cererea acesteia şi în termenul solicitat, identitatea persoanei căreia i-a
încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice.
ART. 52 (1) Este interzisă desfăşurarea de concursuri, antrenamente ori întreceri pe drumurile publice, cu excepţia celor autorizate de administratorul drumului
respectiv şi avizate de poliţia rutieră.
(2) Organizatorii concursurilor, antrenamentelor ori întrecerilor autorizate sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a acestora,
precum şi pentru protecţia celorlalţi participanţi la trafic.

pag. 72
 (3) În caz de producere a unui eveniment rutier, ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (2), organizatorii acestora răspund administrativ,
contravenţional, civil sau penal, după caz.
ART. 53 Autorităţile publice locale, cu autorizaţia administratorului drumului public şi cu avizul poliţiei rutiere sau la solicitarea acesteia, sunt obligate să ia măsuri
pentru realizarea de amenajări rutiere destinate circulaţiei pietonilor, bicicliştilor, vehiculelor cu tracţiune animală şi calmării traficului, semnalizate corespunzător, în
apropierea unităţilor de învăţământ, pieţelor, târgurilor, spitalelor, precum şi în zonele cu risc sporit de accidente.
ART. 61 (1) Au regim de circulaţie prioritară numai autovehiculele prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b), atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în
misiuni care au caracter de urgenţă. Pentru a avea prioritate de trecere, aceste autovehicule trebuie să aibă în funcţiune semnalele luminoase şi sonore.
(2) Conducătorii autovehiculelor aparţinând instituţiilor prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b) pot încălca regimul legal de viteză sau alte reguli de circulaţie, cu
excepţia celor care reglementează trecerea la nivel cu calea ferată, atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă.
(3) Când pe drumul public circulaţia este dirijată de un poliţist rutier, conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin. (1) trebuie să respecte semnalele, indicaţiile şi
dispoziţiile acestuia.
ART. 63 (1) Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste aceasta durată, imobilizarea se
consideră staţionare.
(2) Nu se consideră oprire:
a) imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane, dacă prin aceasta manevra nu a fost perturbată circulaţia pe
drumul public respectiv;
b) imobilizarea autovehiculului având o masă totală maximă autorizată de până la 3,5 tone, atât timp cât este necesar pentru operaţiunea de distribuire a mărfurilor
alimentare la unităţile comerciale.
(3) Pentru autovehiculele care transportă mărfuri, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. b), administratorul drumului public împreună cu autorităţile
administraţiei publice locale, cu avizul poliţiei rutiere, vor stabili programe sau intervale orare pe timpul nopţii, în care oprirea sau staţionarea este permisă pentru
distribuirea mărfurilor.
(4) Se consideră parcare staţionarea vehiculelor în spaţii special amenajate sau stabilite şi semnalizate corespunzător.
(5) Vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie aşezat lângă şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de
semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără atas, mopedele şi bicicletele pot fi oprite sau staţionate şi câte două, una lângă alta.
ART. 64 (1) Poliţia rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă. Ridicarea şi depozitarea vehiculelor în locuri special
amenajate se realizează de către administraţiile publice locale sau de către administratorul drumului public, după caz.
(2) Contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul şi depozitarea vehiculului staţionat neregulamentar se suporta de către deţinătorul acestuia.
(3) Ridicarea vehiculelor dispusă de poliţia rutieră în condiţiile prevăzute la alin. (1) se realizează potrivit procedurii stabilite prin regulament.
ART. 67 Se interzice transportul pe drumurile publice al mărfurilor şi produselor periculoase în vehicule care nu au dotările şi echipamentele necesare sau care nu
îndeplinesc condiţiile tehnice şi de agreere prevăzute în Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la
Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, ori pentru care conducătorul vehiculului nu deţine certificat A.D.R. corespunzător.
ART. 68 (1) Autovehiculul care transportă mărfuri sau produse periculoase poate circula pe drumurile publice numai în condiţiile prevăzute de reglementările în
vigoare.
(2) Vehiculele care, prin construcţie sau datorită încărcăturii transportate, depăşesc masa şi/sau gabaritul prevăzute de normele legale pot circula pe drumul public
numai pe traseele stabilite de administratorul drumului public sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
ART. 69 Autovehiculele cu mase şi/sau gabarite depăşite, cele care transportă mărfuri sau produse periculoase, precum şi cele de însoţire trebuie să aibă montate
semnalele speciale de avertizare cu lumina galbenă, prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c), iar conducătorii acestora trebuie să le menţină în funcţiune pe toată perioada
deplasării pe drumul public.
ART. 70 (1) Pentru a conduce un moped pe drumurile publice, conducătorul acestuia trebuie să aibă vârsta de cel puţin 16 ani.
pag. 73
 (2) Pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de cel puţin 14 ani.
(3) Bicicletele şi mopedele care circulă pe drumurile publice trebuie să fie echipate cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisă
circulaţia acestora pe timp de noapte fără aceste mijloace şi dispozitive în stare de funcţionare.
ART. 71 (1) Sunt interzise accesul şi deplasarea vehiculelor cu tracţiune animală, a maşinilor şi utilajelor autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii, agricole
şi forestiere, a animalelor de povară, de tracţiune sau de călărie, precum şi a animalelor izolate sau în turmă pe drumurile naţionale, în municipii şi pe drumurile la
începutul cărora exista indicatoare de interzicere a accesului.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să amenajeze, cu acordul administratorului drumului public şi avizul poliţiei rutiere, drumuri laterale, cai de
acces către aceste drumuri, precum şi locuri de traversare a drumurilor publice destinate circulaţiei animalelor şi vehiculelor prevăzute la alin. (1), semnalizate
corespunzător.
(3) Pentru a circula pe drumurile publice pe care accesul le este permis, animalele, vehiculele trase sau împinse cu mana, animalele de povară, de tracţiune şi de
călărie vor avea câte un conducător, iar vehiculele cu tracţiune animală vor fi echipate şi cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente, în
conformitate cu prevederile regulamentului.
ART. 72 (1) Pietonii sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcţia lor de mers. Când
şi acostamentul lipseşte, pietonii sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din partea stângă a părţii carosabile, în direcţia lor de mers.
(2) Pietonii au prioritate de trecere faţă de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajaţi în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate,
marcate şi semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
(3) Traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător, iar în
lipsa acestora, în localităţi, pe la coltul străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.
(4) Pietonii surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roşie a semaforului destinat acestora, sau a nerespectării altor obligaţii
stabilite de normele rutiere poarta întreaga răspundere a accidentării lor, în condiţiile în care conducătorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind
circulaţia prin acel sector.
(5) Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de construcţie speciala, cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu
mana, precum şi cele care se deplasează pe patine sau dispozitive cu role.
(6) Se exceptează de la respectarea regulilor stabilite pentru pietoni poliţistul rutier şi persoanele care se află pe platforma drumului public şi sunt autorizate, în
exercitarea atribuţiilor de serviciu, să îndrume sau să dirijeze circulaţia rutieră, în condiţiile stabilite prin regulament.
(7) Este interzisă ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar când aceasta este permisă, conform indicatoarelor sau marcajelor, lăţimea minima a trotuarului
lăsat la dispoziţia pietonilor trebuie să fie de cel puţin un metru.
CAP. VII RĂSPUNDEREA CONTRAVENŢIONALĂ
ART. 95 (1) Încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, constituie
contravenţie şi se sancţionează cu avertisment ori cu amenda ca sancţiune principală şi, după caz, cu una dintre sancţiunile contravenţionale complementare prevăzute
la art. 96 alin. (2).
(2) Avertismentul consta în atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale.
(3) Abrogat.
(4) Sancţiunile contravenţionale prevăzute la alin. (1) se stabilesc şi se aplică contravenienţilor, persoane fizice ori juridice.
ART. 96 (1) Sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se
aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală a amenzii sau avertismentului.
(2) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt următoarele:
a) aplicarea punctelor de penalizare;
b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;
pag. 74
 c) confiscarea bunurilor destinate săvârşirii contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă ori folosite în acest scop;
d) imobilizarea vehiculului;
e) radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului, în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (4);
f) abrogată;
(3) Pentru încălcarea unor norme la regimul circulaţiei, pe lângă sancţiunea principală sau, după caz, una dintre sancţiunile contravenţionale complementare
prevăzute la alin. (2) lit. c), d) şi f), în cazurile prevăzute la art. 108 alin. (1) se aplică şi un număr de 2, 3, 4 sau 6 puncte de penalizare.
(4) În cazul cumulului de 15 puncte de penalizare suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de către şeful poliţiei rutiere din judeţul sau municipiul
Bucureşti care îl are în evidenţă pe titularul permisului de conducere.
(5) Confiscarea se dispune de către poliţia rutieră prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, odată cu aplicarea sancţiunii amenzii.
(6) Sunt supuse confiscării:
a) mijloacele speciale de avertizare luminoase şi sonore deţinute, montate şi folosite pe alte autovehicule decât cele prevăzute la art. 32 alin. (2) şi (3);
b) dispozitivele care perturbă funcţionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului;
c) plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare care nu corespund standardelor în vigoare şi care sunt montate pe vehicule;
d) vehiculele cu tracţiune animala, când circulă pe drumurile publice pe care le este interzis accesul ori pe alte trasee decât cele stabilite de autorităţile publice
locale*).
(7) Imobilizarea unui vehicul consta în scoaterea acestuia în afara părţii carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea drumului, şi punerea lui în
imposibilitate de mişcare prin folosirea unor dispozitive tehnice sau a altor mijloace de blocare.
(8) Imobilizarea unui vehicul se dispune de către poliţistul rutier, ca urmare a săvârşirii de către conducătorul acestuia a uneia dintre faptele prevăzute la art. 117
alin. (1).
--------------
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 661 din 4 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 2 august 2007, a fost admisă excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (6) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, constatându-
se că acestea sunt neconstituţionale.Prin urmare, conform art. 147 din Constituţia României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003,
dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la
publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile
Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În consecinţă, începând cu data de 2 august 2007, dispoziţiile art. 96 alin. (6) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 au fost suspendate de drept,
iar începând cu data de 17 septembrie 2007 acestea şi-au încetat efectele juridice.
ART. 97 (1) În cazurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, poliţistul rutier dispune şi una dintre următoarele măsuri tehnico-administrative:
a) reţinerea permisului de conducere şi/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii înlocuitoare a acestora;
b) retragerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau înregistrare ori a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare;
c) anularea permisului de conducere.
d) ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar.
(2) Reţinerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către poliţistul rutier, de regulă odată cu constatarea faptei,
eliberându-se titularului o dovada înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie.
(3) Perioada în care titularul permisului de conducere nu are dreptul de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai se consideră perioadă de
suspendare a exercitării dreptului de a conduce.

pag. 75
 (4) Retragerea permisului de conducere se dispune de către poliţia rutieră dacă titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe drumurile publice
de către o unitate de asistenţă medicală autorizata.
(5) Anularea permisului de conducere se dispune de către poliţia rutieră pe a cărei rază de competenţă s-a produs una dintre faptele prevăzute la art. 114.
(6) Procedura aplicării măsurilor tehnico-administrative se stabileşte prin regulament.
ART. 98 (1) Amenzile contravenţionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.
(2) Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(3) Contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă li se stabilesc clase de sancţiuni cărora le corespunde un număr de puncte-amenda, în funcţie de
gravitatea faptelor şi de pericolul social pe care acestea îl prezintă.
(4) Clasele de sancţiuni sunt următoarele:
a) clasa I - 2 sau 3 puncte-amendă;
b) clasa a II-a - 4 sau 5 puncte-amendă;
c) clasa a III-a - de la 6 la 8 puncte-amendă;
d) clasa a IV-a - de la 9 la 20 puncte-amendă;
e) clasa a V-a - de la 21 la 100 puncte-amendă.
(5) Contravenţiile prevăzute la clasa a V-a de sancţiuni se aplică persoanelor juridice.
ART. 99 (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevazută în clasa I de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de către persoane fizice:
1. conducerea unui autovehicul în mod nejustificat cu o viteză cu cel puţin 10 km/h sub limita minimă obligatorie stabilită pe tronsonul de drum respectiv;
2. nerespectarea obligaţiei de semnalizare a manevrei de schimbare a direcţiei de mers;
3. nerespectarea de către pietoni a normelor privind circulaţia pe drumurile publice;
4. neîndeplinirea obligaţiei proprietarului sau a utilizatorului de autovehicul şi tractor agricol sau forestier de a solicita documentul de constatare a avariilor produse
acestuia în alte împrejurări decât în urma unui accident de circulaţie;
5. nerespectarea normelor privind circulaţia pe drumurile publice de către conducătorii coloanelor militare, ai grupurilor organizate autorizate şi cortegiilor;
6. nerespectarea semnificaţiei semnalului luminos intermediar de forma uneia sau a unor săgeţi de culoare galbenă ori alba cu vârful orientat în jos spre dreapta, care
anunţă schimbarea semnalului de culoare verde în cazul benzilor cu circulaţie reversibilă;
7. conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 de zile de la data eliberării documentului de constatare a avariei;
8. nerespectarea obligaţiei pasagerilor aflaţi într-un autovehicul şi tractor agricol sau forestier de a purta, în timpul deplasării pe drumurile publice, centura sau
dispozitivele de siguranţă omologate;
9. nerespectarea obligaţiei de către persoana transportată pe motocicletă sau pe moped de a purta, în timpul deplasării pe drumurile publice, casca de protecţie
omologată;
10. nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a lăsa liber traseul tramvaiului la apropierea acestuia, când drumul are o singura banda;
11. nerespectarea regulilor de circulaţie de către conducătorii de animale;
12. nerespectarea obligaţiei de a aplica semnul distinctiv pe autovehicule şi tractoare agricole sau forestiere conduse de persoane care au mai puţin de un an vechime
de la dobândirea permisului de conducere;
13. lăsarea liberă în timpul conducerii a volanului, ghidonului sau a manetei de comanda a vehiculului;
14. nerespectarea de către pasageri sau călători a obligaţiilor ce le revin atunci când se află în vehicule;
15. nerespectarea semnificaţiei culorii galbene a semaforului;
16. conducerea unui vehicul ale cărui plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare sunt deteriorate, murdare ori acoperite cu gheata sau zăpada de natura
a împiedica identificarea numărului de înmatriculare sau de înregistrare;

pag. 76
 17. conducerea unui vehicul pe ale cărui plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare sunt aplicate folii sau alte dispozitive care nu permit citirea
numărului de înmatriculare ori plăcuţele nu corespund standardelor în vigoare;
18. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu defecţiuni tehnice, altele decât cele prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. b), ori care are lipsa unul sau mai multe
elemente de caroserie sau aceasta este deteriorată vizibil.
(2) Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1) se aplică şi conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârşeşte o faptă pentru
care se aplică 2 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. a).
ART. 100 (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevazută în clasa a II-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:
1. nerespectarea semnalelor poliţiştilor de frontieră în punctele de trecere a frontierei de stat a României, ale îndrumătorilor de circulaţie ai Ministerului Apărării
Naţionale, ale organelor fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ale agenţilor de cale ferată, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea
circulaţiei, pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări de reabilitare a acestora, precum şi cele ale patrulelor şcolare de circulaţie şi ale nevăzătorilor;
2. nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare sonoră de către conducătorii de vehicule, cu excepţia celor care conduc autovehicule prevăzute la
art. 32 alin. (2) lit. a) şi b);
3. nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de obligare;
4. neîndeplinirea obligaţiei de a solicita autorităţii competente, în termenul prevăzut de lege, eliberarea unui nou permis de conducere sau certificat de înmatriculare
ori de înregistrare, în cazul în care acestea au fost declarate furate, pierdute, deteriorate sau nu mai corespund din punctul de vedere al formei şi conţinutului celor în
vigoare;
5. lipsa dotărilor specifice la autovehiculele şi tractoarele agricole sau forestiere destinate învăţării conducerii auto, prevăzute în reglementările în vigoare;
6. conducerea unui autovehicul şi tractor agricol sau forestier care are montate anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de
înmatriculare sau de înregistrare ori sunt uzate peste limita admisă;
7. conducerea unui autovehicul şi tractor agricol sau forestier care, în mers sau staţionare, poluează fonic sau emană noxe peste limita legal admisă;
8. nerespectarea traseelor stabilite de poliţia rutieră pentru pregătirea practică sau susţinerea examenului pentru obţinerea permisului de conducere;
9. nerespectarea obligaţiei de a circula pe un singur şir, indiferent de direcţia de deplasare, într-o intersecţie în care circulă şi tramvaie şi de a lăsa liber traseul
tramvaiului atunci când spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe două şiruri;
10. efectuarea de către conducătorul unui vehicul a unor activităţi de natura a-i distrage atenţia de la conducere ori folosirea instalaţiilor de sonorizare la un nivel de
zgomot care afectează deplasarea în siguranţă a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic;
11. nerespectarea obligaţiei ce revine conducătorului de motocicletă sau moped de a avea în funcţiune, în timpul zilei, luminile de întâlnire în circulaţia pe drumurile
publice;
12. neutilizarea echipamentului de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizant de către persoana care execută lucrări în zona drumului public sau de către agentul
de cale ferată care asigură trecerea la nivel;
13. conducerea unui autovehicul şi tractor agricol sau forestier care nu este dotat cu trusa medicală, triunghiuri reflectorizante şi stingător pentru incendii,
omologate.
(2) Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1) se aplică şi conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârşeşte o faptă pentru
care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b).
(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a
suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a
următoarelor fapte:
a) depăşirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roşie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată;
b) neacordarea priorităţii de trecere pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate şi semnalizate, aflaţi pe sensul
de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului;
pag. 77
 c) neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept;
d) nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului;
e) nerespectarea regulilor privind depăşirea;
f) nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
g) neprezentarea la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepţia
cazurilor prevăzute la art. 79 alin. (2).
ART. 101 (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevazută în clasa a III-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:
1. conducerea unui autovehicul şi tractor agricol sau forestier cu permis de conducere a cărui valabilitate a expirat;
2. abrogat.
3. conducerea unui autovehicul de către o persoană cu domiciliul în România care nu a preschimbat permisul de conducere obţinut în alt stat, în termenul prevăzut
de lege;
4. neîndeplinirea obligaţiilor de preschimbare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare a autovehiculului şi tractorului agricol sau forestier ori remorcii în
cazurile prevăzute de lege;
5. nepăstrarea distantei laterale suficiente faţă de vehiculul care circulă din sens opus;
6. nerespectarea de către conducătorul de vehicul a semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de interzicere sau restricţie ori a celor temporare, cu excepţia celor care
interzic accesul sau depăşirea care se încadrează în altă clasă de sancţiuni;
7. nerespectarea obligaţiei de a permite părăsirea intersecţiei conducătorului vehiculului rămas în interiorul acesteia;
8. nerespectarea normelor privind circulaţia bicicletelor;
9. nereducerea vitezei în cazurile prevăzute de regulament;
10. montarea la autovehicul şi tractor agricol sau forestier, remorcă sau tramvai a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare
sonoră sau accesorii ori modificări neomologate;
11. circulaţia cu un autovehicul şi tractor agricol sau forestier, remorcă sau tramvai cu defecţiuni la sistemul de iluminare sau de avertizare sonoră ori când acestea
lipsesc;
12. nerespectarea regulilor în cazul imobilizării involuntare în pasaje subterane şi tuneluri;
13. nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor şi al obiectelor în sau pe vehicule;
14. pornirea de pe loc a autovehiculului sau tramvaiului cu uşile deschise, circulaţia cu uşile deschise ori deschiderea acestora în timpul mersului; deschiderea uşilor
autovehiculului atunci când acesta este oprit sau staţionat, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic;
15. oprirea autovehiculelor destinate transportului public de persoane în alte locuri decât în staţiile semnalizate ca atare;
16. nerespectarea regulilor privind circulaţia pe benzi;
17. conducerea pe drumurile publice a vehiculelor cu două roţi, fără a se asigura contactul cu partea carosabilă pe ambele roţi.
18. nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a avea asupra să documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).
(2) Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1) se aplică şi conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârşeşte o faptă pentru
care se aplică 4 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. c).
(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a
suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a
următoarelor fapte:
a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie
din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
b) nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie instituite pe un anumit segment de drum public;
pag. 78
 c) nerespectarea regulilor de circulaţie la trecerea unei coloane oficiale sau intercalarea într-o astfel de coloana;
d) circulaţia pe sens opus, cu excepţia cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depăşire.
ART. 102 (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda prevazută în clasa a IV-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane fizice:
1. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al cărui termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a
expirat;
2. abrogat.
3. conducerea unui vehicul cu tracţiune animală neînregistrat;
4. neefectuarea radierii vehiculelor din evidenta, în cazurile şi termenele prevăzute de lege;
5. conducerea unui autovehicul destinat transportului public de persoane sau de mărfuri fără a deţine atestatul profesional;
6. neefectuarea verificării medicale periodice;
7. abrogat.
8. deţinerea simultană a două permise de conducere naţionale, dintre care unul eliberat de o autoritate competentă străină;
9. lipirea de afişe, inscripţii sau înscrisuri pe indicatoarele sau dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutieră, inclusiv pe suporturile acestora;
10. deţinerea, montarea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare sonoră sau luminoasă pe vehiculele care nu au acest
drept;
11. deţinerea, montarea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice a dispozitivelor care perturbă funcţionarea normală a dispozitivelor de măsurare a vitezei;
12. folosirea nejustificată a mijloacelor speciale de avertizare luminoase sau sonore de către conducătorii autovehiculelor care au regim de circulaţie prioritară;
13. abrogat.
14. necomunicarea de către proprietarul sau utilizatorul unui vehicul, la solicitarea poliţiei rutiere, a identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul spre a fi
condus;
15. neîndeplinirea obligaţiilor ce îi revin conducătorului de vehicule care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri;
16. nerespectarea obligaţiilor ce revin conducătorilor de vehicule cu tracţiune animala;
17. nerespectarea dispoziţiilor art. 74 privind circulaţia pe autostrăzi;
18. abrogat.
19. efectuarea transportului de mărfuri sau persoane cu autovehicule şi tractoare agricole sau forestiere şi remorci care circulă în baza autorizaţiei pentru probe;
20. conducerea unui autovehicul şi tractor agricol sau forestier care circulă în baza autorizaţiei pentru probe în afara judeţului sau a municipiului Bucureşti în raza
căruia îşi are sediul titularul autorizaţiei;
21. nerespectarea semnificaţiei luminii roşii a dispozitivelor instalate pentru semnalizarea benzilor cu circulaţie reversibilă;
22. săvârşirea de către conducătorii de vehicule sau pasagerii acestora de gesturi obscene, proferarea de injurii, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare
participanţilor la trafic;
23. aruncarea, lăsarea ori abandonarea pe drumul public de obiecte, materiale, substanţe sau vehicule, după caz;
24. nerespectarea regulilor privind remorcarea vehiculelor;
25. neprezentarea, în mod nejustificat, în termenul stabilit la unitatea de poliţie rutieră la care au fost invitate pentru soluţionarea oricărei probleme legate de
calitatea de participant la trafic sau de proprietar ori utilizator de vehicul;
26. pătrunderea pe drumurile publice modernizate cu un vehicul care are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg
produse, substanţe sau materiale ce pun în pericol siguranţa circulaţiei;
27. transportul animalelor pe locurile din faţă ale vehiculelor;
28. conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă, iar în cazul
autovehiculului de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone şi al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe
pag. 79
scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, fără ca acestea să fie echipate cu anvelope de iarnă pe roţile axei/axelor de tracţiune sau fără a avea montate pe aceste roţi
lanţuri sau alte echipamente antiderapante certificate;
29. neaplicarea, în partea din spate a unui autovehicul şi tractor agricol sau forestier înmatriculat într-un stat care nu este semnatar al Convenţiei asupra circulaţiei
rutiere, a semnului distinctiv al statului care a efectuat înmatricularea;
30. abrogat.
31. lovirea, deteriorarea sau ocolirea porţilor de gabarit instalate înaintea trecerii la nivel cu calea ferată;
32. lovirea şi/sau deteriorarea pasajelor superioare de pe drumurile publice, prin nerespectarea gabaritului de liberă trecere semnalizat corespunzător;
33. montarea pe autovehicul a unui sistem antifurt sonor a cărui durată a semnalului depăşeşte mai mult de un minut consecutiv, iar intensitatea semnalului
depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege;
34. neaplicarea, în partea din spate a vehiculului care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri, a indicatorului cu limitele de viteză admise pentru
categoria din care face parte vehiculul condus;
35. aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale, cu excepţia celor omologate şi/sau certificate de către autoritatea
competentă şi care sunt marcate corespunzător;
36. aplicarea de afişe, reclame publicitare, înscrisuri sau accesorii pe parbriz, luneta sau geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea sub limita legal
admisă ori împiedică sau diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare;
37. încălcarea obligaţiilor referitoare la circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care transportă produse sau mărfuri periculoase ori a vehiculelor cu masa şi/sau
gabaritul depăşit.
38. nerespectarea obligaţiei de comunicare prevăzute la art. 80^1 şi la art. 81 alin. (3) sau comunicarea de date inexacte ori incomplete.
(2) Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1) se aplică şi conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârşeşte o faptă pentru
care se aplică 6 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. d).
(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării
dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:
a) conducerea sub influenta băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracţiune;
b) conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcţie, constatate de poliţia rutieră împreună cu specialiştii Registrului
Auto Român;
c) neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi/sau sonore
sunt în funcţiune;
d) abrogată;
e) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată,
potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.
ART. 103 (1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule şi tractoare agricole sau forestiere se dispune:
a) pentru o perioada de 30 de zile, dacă titularul permisului de conducere a săvârşit contravenţii care cumulează 15 puncte de penalizare;
b) pentru o perioada de 60 de zile, dacă titularul permisului de conducere cumulează din nou cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele 12 luni de la data
expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce.
c) pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a fost urmărită ca infracţiune la regimul
circulaţiei pe drumurile publice, precum şi în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat decesul sau vătămarea corporală a unei persoane şi instanţa de judecată
sau procurorul a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, dacă pentru regula de circulaţie
încălcată prezenta ordonanţă de urgenţă prevede suspendarea exercitării dreptului de a conduce.

pag. 80
 (1^1) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se dispune de
către şeful poliţiei rutiere pe raza căreia a fost săvârşită fapta.
(2) În cazul în care conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai săvârşeşte, într-un interval de 6 luni de la data restituirii permisului de
conducere, din nou o nouă faptă prevăzută la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) şi art. 102 alin. (3), perioada de suspendare se majorează cu încă 30 de zile.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) hotărârea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se comunică titularului de către serviciul poliţiei rutiere, care
are în evidenţă contravenientul, în termen de 10 zile de la data constatării ultimei contravenţii.
(4) Punctele de penalizare se anulează la împlinirea termenului de 6 luni de la data constatării contravenţiei.
(5) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce anulează toate punctele de penalizare acumulate până în acel moment.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (1), contravenientul este obligat să se prezinte la unitatea de poliţie pe raza căreia domiciliază sau îşi are reşedinţa în sensul art.
23^1 alin. (2) ori, după caz, locuieşte, în situaţia persoanelor aflate la studii în România, în termen de 5 zile de la primirea înştiinţării scrise, pentru a preda permisul de
conducere.
(7) Neprezentarea contravenientului în termenul prevăzut la alin. (6), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitării
dreptului de a conduce, prevazută la alin. (1) lit. a) şi b).
(8) În situaţia în care autoritatea emitentă a permisului de conducere a sesizat instanţa de judecată potrivit art. 114 alin. (1) lit. e), autoritatea emitentă a permisului
de conducere va dispune prin ordin suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule şi tractoare agricole sau forestiere, suspendare ce operează până la
rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. În acest caz, titularul este obligat să se prezinte la unitatea de poliţie pe raza căreia domiciliază, are
reşedinţa sau, după caz, locuieşte, în situaţia persoanelor aflate la studii în România, în termen de 5 zile de la comunicarea ordinului, pentru a preda permisul de
conducere.
ART. 104 La cererea titularului permisului de conducere, perioadele de suspendare se reduc de către şeful poliţiei rutiere a judeţului sau a municipiului Bucureşti
pe raza căreia a fost săvârşită fapta ori de către şeful poliţiei rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei Române, dar nu mai puţin de 30 de zile, în condiţiile prevăzute
în regulament.
ART. 108 (1) Săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenţii atrage, pe lângă
sancţiunea amenzii, şi aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează:
a) 2 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor fapte:
1. folosirea incorectă a luminilor de drum la întâlnirea cu un autovehicul şi tractor agricol sau forestier care circulă din sens opus;
2. folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive de tip "mâini libere";
3. nerespectarea obligaţiei de a purta, în timpul circulaţiei pe drumurile publice, centura de siguranţă ori căştile de protecţie omologate, după caz;
4. depăşirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit
legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic;
5. circulaţia pe un sector de drum pe care accesul este interzis;
6. nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulaţie sau a direcţiei de mers;
7. nerespectarea obligaţiei de a folosi luminile de întâlnire şi pe timpul zilei, pe autostrăzi, drumuri expres şi pe drumuri naţionale europene (E);
8. oprirea neregulamentară;
9. folosirea incorectă a luminilor de drum faţă de autovehiculul şi tractorul agricol sau forestier care circulă în faţa sa, în aceeaşi direcţie de mers.
b) 3 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor fapte:
1. oprirea nejustificată sau circulaţia pe banda de urgenţă a autostrăzilor ori oprirea pe partea carosabilă a drumurilor expres sau a drumurilor naţionale europene
(E);
2. depăşirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit
legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic;
pag. 81
 3. nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulaţie sau a direcţiei de mers, dacă prin aceasta s-a produs un
accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
4. nepăstrarea unei distante corespunzătoare faţă de vehiculul care îl precede, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau
alte pagube materiale;
5. nerespectarea semnificaţiei indicatorului "ocolire", instalat pe refugiul staţiilor de tramvai;
6. pătrunderea într-o intersecţie atunci când circulaţia în interiorul acesteia este blocată;
7. staţionarea neregulamentară;
8. folosirea luminilor de ceaţă în alte condiţii decât pe timp de ceaţă;
9. nerespectarea obligaţiei conducătorului de autovehicul de se asigura că persoanele minore poartă centuri de siguranţă sau sunt transportate în dispozitive de fixare
în scaune pentru copii omologate, în condiţiile prevăzute de regulament;
10. nerespectarea dispoziţiilor art. 36 alin. (1^3) sau a condiţiilor prevăzute de regulament privind transportul copiilor în autovehicule care nu sunt echipate cu
sisteme de siguranţă;
c) 4 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor fapte:
1. nerespectarea obligaţiilor care îi revin în cazul vehiculelor ramase în pană sau avariate;
2. refuzul înmânării actului de identitate, permisului de conducere, certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, a celorlalte documente prevăzute de lege, la
cererea poliţistului rutier, precum şi refuzul de a permite verificarea vehiculului;
3. depăşirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit
legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic;
4. circulaţia în timpul nopţii sau ziua, pe timp de ceaţă, ninsoare abundentă sau ploaie torenţială, cu un autovehicul şi tractor agricol sau forestier fără lumini sau fără
semnalizare corespunzătoare;
5. conducerea unui autovehicul şi tractor agricol sau forestier sau tractarea unei remorci atunci când dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau de
înregistrare este eliberată fără drept de circulaţie sau durata acesteia a expirat;
d) 6 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor fapte:
1. refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnică a acestuia;
2. nerespectarea semnificaţiei semnalelor regulamentare ale agenţilor de cale ferată care dirijează circulaţia la trecerile la nivel cu calea ferată;
3. depăşirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit
legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic;
4. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără a avea montată una dintre plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare ori dacă plăcuţele cu
numărul de înmatriculare ori de înregistrare nu sunt fixate în locurile special destinate;
5. circulaţia sau staţionarea pe spaţiul interzis care separa sensurile de circulaţie pe autostrada;
6. staţionarea ori parcarea autovehiculelor pe autostrada în alte locuri decât cele special amenajate şi semnalizate;
7. executarea pe autostrada a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, circulaţia sau traversarea de pe un sens de circulaţie pe celălalt prin zonele interzise,
respectiv prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părţi carosabile;
8. nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor Trecere la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere; Trecere la nivel cu o cale ferată dubla, fără bariere sau Oprire,
instalate la trecerea la nivel cu o cale ferată;
9. schimbarea direcţiei de mers prin viraj spre stânga, dacă prin aceasta se încalcă marcajul longitudinal continuu care separa sensurile de circulaţie;
10. pătrunderea într-o intersecţie dirijată prin semafoare, dacă prin aceasta se produce blocarea circulaţiei în interiorul intersecţiei.
(2) Procedura de înregistrare a punctelor de penalizare se stabileşte prin regulament.

pag. 82
 ART. 109 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de
către poliţiştii de frontieră.
(2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se
aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul,
menţionându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.
(4) Forma şi conţinutul procesului-verbal de constatare a contravenţiei se stabilesc prin regulament.
(5) Contravenientul, cu excepţia persoanei juridice, poate achita, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a
contravenţiei, jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege.
(6) Pentru amenzile contravenţionale în cuantum de până la 20 puncte-amenda, contravenientul poate achita pe loc agentului constatator jumătate din minimul
amenzii prevăzute de lege.
(7) În cazul prevăzut la alin. (6), agentul constatator eliberează contravenientului chitanţa reprezentând contravaloarea amenzii, în care se menţionează data, numele
şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită, actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, numele, prenumele şi semnatura agentului constatator,
nemaifiind necesară încheierea procesului-verbal de constatare a contravenţiei dacă nu se dispune şi o sancţiune contravenţională complementară.
(8) Amenzile privind circulaţia pe drumurile publice se achită în condiţiile legii şi se fac venit integral la bugetele locale.
(9) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la contravenţii se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, dacă prin prezenta ordonanţă de urgenţă nu se
dispune altfel.
ART. 117 (1) Imobilizarea unui vehicul se dispune de către poliţistul rutier în cazul săvârşirii de către conducătorul acestuia a uneia dintre următoarele fapte:
a) conducerea unui vehicul neînmatriculat sau neînregistrat ori cu număr de înmatriculare sau de înregistrare fals ori fără a avea montate plăcuţele cu numărul de
înmatriculare sau de înregistrare;
b) conducerea unui vehicul a cărui stare tehnică pune în pericol grav siguranţa circulaţiei, deteriorează drumul public sau afectează mediul;
c) conducerea unui vehicul cu încălcarea regulilor referitoare la transportul mărfurilor periculoase ori cu gabarite şi/sau mase depăşite;
d) conducerea unui vehicul despre care exista date sau indicii că face obiectul unei fapte de natura penală;
e) refuză să se legitimeze;
f) se află sub influenţa băuturilor alcoolice, a substanţelor psihoactive, iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurată de o altă persoană;
g) nu respectă timpii de conducere şi de odihna prevăzuţi de lege.
(2) Imobilizarea unui vehicul se dispune şi în cazul în care conducătorul acestuia ori unul dintre pasageri săvârşeşte o faptă de natură penală sau este urmărit pentru
săvârşirea unei infracţiuni.
(3) Pentru oprirea forţată sau imobilizarea în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), poliţia rutieră poate utiliza dispozitive speciale omologate.
(4) Procedura de imobilizare a vehiculelor în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabileşte prin regulament.

pag. 83
 RA OUG 195/12.12.2002 (cu modificarile si comp letarile ulterioare ) - privind circulaţia pe drumurile publice

ART. 8 (1) Lucrarile in zona drumului public se executa, in conditiile stabilite prin autorizatie, de administratorul drumului ori al caii ferate, cu avizul politiei
rutiere.
(2) Executantul de lucrari in zona drumului public este obligat sa realizeze amenajarile rutiere aprobate in proiect, pentru a permite circulatia in siguranta a
participantilor la trafic.
(3) Cand lucrarile se efectueaza pe trotuar si impiedica circulatia pe acesta, executantul lucrarilor este obligat sa construiasca pasaje pentru pietoni, separate de
partea carosabila si protejate corespunzator.
(4) Executantul lucrarilor este obligat ca, la terminarea acestora, sa aduca drumul la starea initiala sau la cea stabilita prin proiect.
(5) Administratorul drumului public sau al caii ferate este obligat sa verifice si sa receptioneze lucrarile executate in zona drumului public numai daca acestea
corespund normelor de calitate prevazute de lege si avizelor obtinute anterior inceperii lucrarilor.
ART. 14 In circulatia pe drumurile publice bicicleta trebuie sa fie:
a) prevazuta cu dispozitiv de franare eficace;
b) prevazuta cu un sistem adecvat, functional, de directie;
c) dotată cu sistem de avertizare sonoră;
d) echipată, pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, în faţă, cu lumina de culoare albă sau galbenă, iar în spate, cu lumină de culoare roşie şi cu cel puţin
un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare;
e) echipată cu elemente sau dispozitive fluorescent-reflectorizante, amplasate pe roţi, care, în mişcare, formează un cerc continuu.
ART. 15 Remorca atasata unei biciclete trebuie sa fie echipata, in partea din spate, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare rosie, iar daca lumina din
spate a bicicletei este obturata de remorca, aceasta trebuie sa fie echipata si cu o lumina de culoare rosie.
ART. 16 (1) In circulatia pe drumurile publice mopedul trebuie sa fie echipat cu:
a) instalatie de franare eficace;
b) sistem de avertizare sonora;
c) instalatie de evacuare a gazelor de ardere care sa respecte normele de poluare fonica si de protectie a mediului;
d) lumina de culoare alba in fata, respectiv lumina si dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare rosie in spate;
e) lumini de culoare galbena pentru semnalizarea schimbarii directiei de mers, in fata si in spate;
f) placuta cu numarul de inregistrare, amplasata la partea din spate a mopedului fara a obtura vizibilitatea sistemului de iluminare si semnalizare.
(2) Se interzice montarea la moped a luminilor de alta culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decat cele omologate.
ART. 17 (1) Vehiculul cu tractiune animala trebuie sa fie dotat in fata cu doua dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare alba, iar in spate, cu doua
dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare rosie, omologate, montate cat mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului.
(2) Placutele cu numarul de inregistrare se amplaseaza in locuri unde se asigura permanent vizibilitatea acestora, una pe partea stanga si una la partea din spate a
vehiculului.
(3) Atunci cand ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa ori in alte conditii meteorologice care reduc vizibilitatea, precum si pe timpul noptii vehiculul
cu tractiune animala trebuie sa fie dotat in plus, in partea laterala stanga, cu cel putin o lumina de culoare alba sau galbena, situata mai sus de nivelul rotilor.
(4) Mijloacele de semnalizare prevazute la alin. (1), precum si dispozitivul care asigura lumina de culoare alba sau galbena conform prevederilor alin. (3) trebuie
mentinute curate si intacte, iar vizibilitatea lor sa nu fie obturata de elementele constructive ale vehiculului sau de incarcatura transportata.
(5) Conducatorul vehiculului cu tractiune animala trebuie sa aplice pe harnasamentul animalului tragator materiale reflectorizante pentru ca acesta sa fie observat cu
usurinta de catre ceilalti participanti la trafic.

pag. 84
 ART. 18 Vehiculul tras sau impins cu mana trebuie sa fie prevazut, in fata si in spate, cu cate un dispozitiv fluorescent-reflectorizant omologat, de culoare alba,
respectiv rosie.
ART. 64 Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi:
1. de prioritate;
2. de interzicere sau restrictie;
3. de obligare;
c) de orientare si informare, care pot fi:
1. de orientare;
2. de informare;
3. de informare turistica;
4. panouri aditionale;
5. indicatoare kilometrice si hectometrice;
d) mijloace de semnalizare a lucrarilor, care cuprind:
1. indicatoare rutiere temporare;
2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrarilor.
ART. 65 (1) Indicatoarele se instaleaza, de regula, pe partea dreapta a sensului de mers. In cazul in care conditiile locale impiedica observarea din timp a
indicatoarelor de catre conducatorii carora li se adreseaza, ele se pot instala ori repeta pe partea stanga, in zona mediana a drumului, pe un refugiu ori spatiu interzis
circulatiei vehiculelor, deasupra partii carosabile sau de cealalta parte a intersectiei, in loc vizibil pentru toti participantii la trafic.
(2) Indicatoarele pot fi insotite de panouri cu semne aditionale continand inscriptii sau simboluri care le precizeaza, completeaza ori limiteaza semnificatia.
(3) Semnele aditionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, daca intelegerea semnificatiei acestora nu este afectata.
(4) Pentru a fi vizibile si pe timp de noapte, indicatoarele rutiere trebuie sa fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.
(5) In locuri periculoase, pentru a spori vizibilitatea si a evidentia semnificatia unor indicatoare, acestea pot figura grupat pe un panou cu folie fluorescent-
retroreflectorizanta cu reflexie ridicata. Aceste indicatoare pot fi insotite, dupa caz, de dispozitive luminoase.
ART. 66 (1) Semnificatia unui indicator este valabila pe intreaga latime a partii carosabile deschise circulatiei conducatorilor carora li se adreseaza.
(2) Cand indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificatia lui este valabila numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.
(3) Semnificatia indicatorului de avertizare incepe din locul unde este amplasat. In cazul indicatoarelor care avertizeaza sectoare periculoase, zona de actiune a
indicatoarelor este reglementata prin placute aditionale.
(4) Indicatoarele de avertizare se instaleaza inaintea locului periculos, la o distanta de maximum 50 m in localitati, intre 100 m si 250 m in afara localitatilor,
respectiv intre 500 m si 1.000 m pe autostrazi si drumuri expres. Cand conditiile din teren impun amplasarea la o distanta mai mare, sub indicator se instaleaza un
panou aditional "Distanta intre indicator si inceputul locului periculos".
(5) Pe autostrazi si drumuri expres, in toate cazurile, sub indicator este obligatoriu sa se instaleze un panou aditional "Distanta intre indicator si inceputul locului
periculos". In situatia in care lungimea sectorului periculos depaseste 1.000 m, sub indicator se monteaza panoul aditional "Lungimea sectorului periculos la care se
refera indicatorul".
(6) Semnificatia indicatoarelor de interzicere sau de restrictie incepe din dreptul acestora. In lipsa unei semnalizari care sa precizeze lungimea sectorului pe care se
aplica reglementarea ori a unor indicatoare care sa anunte sfarsitul interdictiei sau al restrictiei, semnificatia acestor indicatoare inceteaza in intersectia cea mai
apropiata. Cand indicatoarele de interzicere sau restrictie sunt instalate impreuna cu indicatorul ce anunta intrarea intr-o localitate, semnificatia lor este valabila pe
drumul respectiv pana la intalnirea indicatorului "Iesire din localitate", cu exceptia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
pag. 85
 ART. 67 Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restrictie sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleasi
caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea ca fondul alb este inlocuit cu fondul galben.
ART. 75 (1) Marcajele servesc la organizarea circulatiei, avertizarea sau indrumarea participantilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau impreuna cu alte
mijloace de semnalizare rutiera pe care le completeaza sau le precizeaza semnificatia.
(2) Marcajele se aplica pe suprafata partii carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrari de arta, pe accesorii ale drumurilor, precum si pe alte elemente
si constructii din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice trebuie sa fie reflectorizante sau insotite de dispozitive reflectorizante care trebuie sa-si
pastreze proprietatile de reflexie si pe timp de ploaie sau ceata.
(3) Marcajele nu trebuie sa incomodeze in nici un fel desfasurarea circulatiei, iar suprafata acestora nu trebuie sa fie lunecoasa. Marcajele pe partea carosabila se
executa cu microbile de sticla si pot fi insotite de butoni cu elemente retroreflectorizante.
ART. 76 Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circulatie;
2. de separare a benzilor pe acelasi sens;
b) de delimitare a partii carosabile;
c) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru biciclisti;
d) diverse, care pot fi:
1. de ghidare;
2. pentru spatii interzise;
3. pentru interzicerea stationarii;
4. pentru statii de autobuze, troleibuze, taximetre;
5. pentru locuri de parcare;
6. sageti sau inscriptii;
e) laterale aplicate pe:
1. lucrari de arta (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
2. parapete;
3. stalpi si copaci situati pe platforma drumului;
4. borduri.
ART. 88 (1) Semnalele politistului care dirijeaza circulatia au urmatoarele semnificatii:
a) bratul ridicat vertical semnifica "atentie, oprire" pentru toti participantii la trafic care se apropie, cu exceptia conducatorilor de vehicule care nu ar mai putea opri
in conditii de siguranta. Daca semnalul este dat intr-o intersectie, aceasta nu impune oprirea conducatorilor de vehicule care se afla deja angajati in traversare;
b) bratul sau bratele intinse orizontal semnifica "oprire" pentru toti participantii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circula din directia sau directiile
intersectate de bratul sau bratele intinse. Dupa ce a dat acest semnal, politistul poate cobori bratul sau bratele, pozitia sa insemnand, de asemenea, "oprire" pentru
participantii la trafic care vin din fata ori din spate;
c) balansarea, pe timp de noapte, in plan vertical, a unui dispozitiv cu lumina rosie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant semnifica "oprire" pentru participantii
la trafic spre care este indreptat;
pag. 86
 d) balansarea pe verticala a bratului, avand palma orientata catre sol, semnifica reducerea vitezei;
e) rotirea vioaie a bratului semnifica marirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grabirea traversarii drumului de catre pietoni.
(2) Politistul care dirijeaza circulatia poate efectua semnal cu bratul ca vehiculul sa avanseze, sa depaseasca, sa treaca prin fata ori prin spatele sau, sa il ocoleasca
prin partea sa stanga sau dreapta, iar pietonii sa traverseze drumul ori sa se opreasca.
(3) La efectuarea comenzilor prevazute la alin. (1) si (2), politistul poate folosi si fluierul.
ART. 89 (1) Oprirea participantilor la trafic este obligatorie si la semnalele date de:
a) politistii de frontiera;
b) indrumatorii de circulatie ai Ministerului Apararii;
c) agentii de cale ferata, la trecerile la nivel;
d) personalul autorizat din zona lucrarilor pe drumurile publice;
e) membrii patrulelor scolare de circulatie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unitatilor de invatamant;
f) nevazatori, prin ridicarea bastonului alb, atunci cand acestia traverseaza strada.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) lit. a)-d) pot efectua si urmatoarele semnale:
a) balansarea bratului in plan vertical, cu palma mainii orientata catre sol sau cu un mijloc de semnalizare, care semnifica reducerea vitezei;
b) rotirea vioaie a bratului, care semnifica marirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv grabirea traversarii drumului de catre pietoni.
ART. 90 Persoanele prevazute la art. 88 alin. (1) si la art. 89 alin. (1) lit. a)-e) care dirijeaza circulatia trebuie sa fie echipate si plasate astfel incat sa poata fi
observate si recunoscute cu usurinta de catre participantii la trafic.
ART. 91 (1) Semnalele mijloacelor speciale de avertizare, luminoase si sonore, se folosesc de catre conducatorii autovehiculelor prevazute la art. 32 alin. (2) lit. a)
si b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, numai daca interventia sau misiunea impune urgenta.
(2) Semnalele mijloacelor de avertizare luminoasa pot fi folosite si fara a fi insotite de cele sonore, in functie de natura misiunii ori de conditiile de trafic, situatie in
care autovehiculul respectiv nu are regim de circulatie prioritara.
(3) Se interzice utilizarea semnalelor mijloacelor de avertizare sonora separat de cele luminoase.
ART. 92 (1) Politistul rutier aflat intr-un autovehicul al politiei poate utiliza si dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a transmite o dispozitie sau o
indicatie participantilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce.
(2) Politistul rutier aflat intr-un autovehicul al politiei poate executa semnale cu bratul, cu sau fara baston reflectorizant, scos pe partea laterala dreapta a vehiculului.
Acest semnal semnifica oprire pentru conducatorii vehiculelor care circula in spatele autovehiculului politiei. Acelasi semnal efectuat pe partea stanga a
autovehiculului semnifica oprire pentru conducatorii vehiculelor care circula pe banda din partea stanga in acelasi sens de mers ori in sens opus celui al
autovehiculului politiei.
ART. 93 Conducatorii de autovehicule care se apropie de o coloana oficiala o pot depasi daca li se semnalizeaza aceasta manevra de catre politistul rutier. Se
interzice altor participanti la trafic intercalarea sau atasarea la o astfel de coloana oficiala.
ART. 94 (1) Coloanele oficiale se insotesc de echipaje ale politiei rutiere, in conditiile stabilite prin instructiuni emise de ministrul administratiei si internelor.
(2) Coloanele de vehicule cu specific militar se insotesc de autovehicule de control al circulatiei apartinand Ministerului Apararii, care au in functiune mijloacele
speciale de avertizare sonore, precum si cele luminoase de culoare albastra.
ART. 95 Vehiculele care, prin constructie sau datorita incarcaturii transportate, depasesc masa si/sau gabaritul prevazute de normele legale, precum si transporturile
speciale pot fi insotite de echipaje ale politiei rutiere numai cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei Romane.
ART. 96 (1) Participanţii la trafic sunt obligaţi să anunţe administratorul drumului public ori cel mai apropiat poliţist atunci când au cunoştinţă despre existenţa pe
drum a unui obstacol sau a oricărei altei situaţii periculoase pentru fluenţa şi siguranţa circulaţiei.

pag. 87
 (2) Se interzice oricarei persoane sa arunce, sa lase sau sa abandoneze obiecte, materiale ori substante sau sa creeze obstacole pe drumul public. Persoana care nu a
putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligata sa il inlature si, daca nu este posibil, sa ii semnalizeze prezenta si sa anunte imediat administratorul
drumului public si cea mai apropiata unitate de politie.
ART. 102 Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depasite sau cele care se deplaseaza cu viteza redusa trebuie conduse numai pe banda de langa
acostament sau bordura, daca in sensul de mers nu este amenajata o banda destinata acestora.
ART. 114 (1) Conducătorii de autovehicule şi tramvaie sunt obligaţi să folosească instalaţiile de iluminare şi/sau semnalizare a acestora, după cum urmează:
a) luminile de pozitie sau de stationare pe timpul imobilizarii vehiculului pe partea carosabila in afara localitatilor, de la lasarea serii si pana in zorii zilei, ziua cand
ploua torential, ninge abundent sau este ceata densa ori in alte conditii care reduc vizibilitatea pe drumul public;
b) luminile de intalnire sau de drum, in mers, atat in localitati, cat si in afara acestora, dupa gradul de iluminare a drumului public;
c) luminile de intalnire si cele de ceata pe timp de ceata densa;
d) luminile de intalnire ale autovehiculelor care insotesc coloane militare sau cortegii, transporta grupuri organizate de persoane si cele care tracteaza alte vehicule
sau care transporta marfuri ori produse periculoase, in timpul zilei;
e) luminile de intalnire atunci cand ploua torential, ninge abundent ori in alte conditii care reduc vizibilitatea pe drum;
f) luminile pentru mersul inapoi atunci cand vehiculul este manevrat catre inapoi;
g) luminile indicatoare de directie pentru semnalizarea schimbarii directiei de mers, inclusiv la punerea in miscare a vehiculului de pe loc.
(2) Pe timpul noptii, la apropierea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt obligati ca de la o distanta de cel putin 200 m sa
foloseasca luminile de intalnire concomitent cu reducerea vitezei. Cand conducatorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circula in fata sa, acesta este
obligat sa foloseasca luminile de intalnire de la o distanta de cel putin 100 m.
(3) Pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate redusa conducatorii de autovehicule si tramvaie care se apropie de o intersectie nedirijata prin semnale luminoase
sau de catre politisti sunt obligati sa semnalizeze prin folosirea alternanta a luminilor de intalnire cu cele de drum daca nu incalca astfel prevederile alin. (2).
(4) Pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate redusa autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la sistemul de iluminare si semnalizare luminoasa nu pot fi
conduse sau remorcate fara a avea in functiune pe partea stanga, in fata o lumina de intalnire si in spate una de pozitie.
(5) Luminile de avarie se folosesc in urmatoarele situatii:
a) cand vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabila;
b) cand vehiculul se deplaseaza foarte lent si/sau constituie el insusi un pericol pentru ceilalti participanti la trafic;
c) cand autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.
(6) În situaţiile prevăzute la alin. (5), conducătorii de autovehicule şi tramvaie trebuie să pună în funcţiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi şi
în cazul în care această manevră este impusă de blocarea circulaţiei pe sensul de mers.
(7) Cand circula prin tunel conducatorul de vehicul este obligat sa foloseasca luminile de intalnire.
ART. 117 (1) Conducatorii vehiculelor cu doua roti, precum si ai celor cu tractiune animala ori ai celor trase sau impinse cu mana sunt obligati sa efectueze
urmatoarele semnale:
a) bratul stang intins orizontal atunci cand intentioneaza sa schimbe directia de mers spre stanga sau de a depasi;
b) bratul drept intins orizontal atunci cand intentioneaza sa schimbe directia de mers spre dreapta;
c) bratul drept intins orizontal balansat in plan vertical atunci cand intentioneaza sa opreasca.
(2) Semnalele prevazute la alin. (1) trebuie efectuate cu cel putin 25 m inainte de efectuarea manevrelor.
ART. 141 (1) Conducatorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se indeparteaza de acestea, sunt obligati sa actioneze frana de ajutor, sa opreasca
functionarea motorului si sa cupleze intr-o treapta de viteza inferioara sau in cea de parcare daca autovehiculul are transmisie automata.
(2) In cazul imobilizarii involuntare a autovehiculului in panta sau in rampa, pe langa obligatiile prevazute la alin. (1) conducatorul trebuie sa bracheze rotile
directoare.
pag. 88
 (3) In cazul imobilizarii involuntare a autovehiculului in pasaje subterane sau in tuneluri, conducatorul acestuia este obligat sa opreasca functionarea motorului.
(4) In localitati, pe drumurile cu sens unic, oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor este permisa si pe partea stanga, daca ramane libera cel putin o banda de
circulatie.
(5) In afara localitatilor oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor se face in afara partii carosabile, iar atunci cand nu este posibil, cat mai aproape de marginea
din dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia.
(6) Nu este permisa stationarea pe partea carosabila, in timpul noptii, a tractoarelor, a remorcilor, a mopedelor, a bicicletelor, a masinilor si utilajelor autopropulsate
utilizate in lucrari de constructii, agricole sau forestiere, a vehiculelor cu tractiune animala ori a celor trase sau impinse cu mana.
(7) Nu este permisa oprirea sau stationarea in tuneluri. In situatii de urgenta sau de pericol conducatorului de autovehicul ii este permisa oprirea sau stationarea
numai in locurile special amenajate si semnalizate corespunzator. In caz de imobilizare prelungita a autovehiculului in tunel, conducatorul de vehicul este obligat sa
opreasca motorul.
(8) Se consideră staţionare pe partea carosabilă situaţia în care oricare dintre roţile vehiculului sau remorcii se regăseşte pe partea carosabilă.
ART. 142 Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor:
a) in zona de actiune a indicatorului "Oprirea interzisa";
b) pe trecerile la nivel cu calea ferata curenta si la o distanta mai mica de 50 m inainte si dupa acestea;
c) pe poduri, pe si sub pasaje denivelate, precum si pe viaducte;
d) in curbe si in alte locuri cu vizibilitate redusa sub 50 m;
e) pe trecerile pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte şi după acestea;
f) in intersectii, inclusiv cele cu circulatie in sens giratoriu, precum si in zona de preselectie unde sunt aplicate marcaje continue, iar in lipsa acestora, la o distanta
mai mica de 25 m de coltul intersectiei;
g) in statiile mijloacelor de transport public de persoane, precum si la mai putin de 25 m inainte si dupa acestea;
h) in dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabila, daca prin aceasta se stanjeneste circulatia a doua vehicule venind din sensuri opuse, precum si in dreptul
marcajului continuu, in cazul in care conducatorii celorlalte vehicule care circula in acelasi sens ar fi obligati, din aceasta cauza, sa treaca peste acest marcaj;
i) in locul in care se impiedica vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos;
j) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatiile "Drum ingustat", "Prioritate pentru circulatia din sens invers" sau "Prioritate fata de
circulatia din sens invers";
k) pe pistele obligatorii pentru pietoni sau pentru pietoni şi biciclete ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
l) pe platforma caii ferate industriale sau de tramvai ori la mai putin de 50 m de acestea, daca circulatia vehiculelor pe sine ar putea fi stanjenita sau impiedicata;
m) pe partea carosabila a autostrazilor, a drumurilor expres si a celor nationale europene (E);
n) pe trotuar, cu excepţia situaţiei în care administratorul drumului public a executat amenajări care respectă prevederile art. 144 alin. (2) şi (3);
o) pe pistele pentru biciclete;
p) in locurile unde este interzisa depasirea.
ART. 143 Se interzice stationarea voluntara a vehiculelor:
a) in toate cazurile in care este interzisa oprirea voluntara;
b) in zona de actiune a indicatorului cu semnificatia "Stationarea interzisa" si a marcajului cu semnificatia de interzicere a stationarii;
c) pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 m;
d) in dreptul cailor de acces care deservesc proprietatile alaturate drumurilor publice;
e) in pante si in rampe;
f) in locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia "Stationare alternanta", in alta zi sau perioada decat cea permisa, ori indicatorul cu semnificatia "Zona de
stationare cu durata limitata" peste durata stabilita.
pag. 89
 ART. 144 (1) Administratorul drumului public este obligat sa delimiteze si sa semnalizeze corespunzator sectoarele de drum public unde este interzisa oprirea sau
stationarea vehiculelor.
(2) Administratorul drumului public poate amenaja pe anumite zone ale trotuarului, cu avizul poliţiei rutiere, spaţii destinate opririi sau staţionării vehiculelor,
marcate şi semnalizate corespunzător. Amenajările se pot executa numai dacă:
a) se respectă culoarul destinat circulaţiei pietonilor, stabilit potrivit normativelor în vigoare, care nu poate fi mai mic de 1 m lăţime;
b) accesul vehiculelor în parcare se realizează din partea carosabilă;
c) poziţionarea vehiculelor în parcare nu stânjeneşte circulaţia pe prima bandă sau pe pistele amenajate.
(3) Nu se pot amenaja parcări pentru autovehicule, pe trotuar, la mai puţin de 10 m de intersecţii, staţii ale mijloacelor de transport în comun sau treceri pentru
pietoni.
ART. 158 (1) In zona rezidentiala, semnalizata ca atare, pietonii pot folosi toata latimea partii carosabile, iar jocul copiilor este permis.
(2) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa circule cu o viteza de cel mult 20 km/h, sa nu stationeze sau sa parcheze vehiculul in afara spatiilor anume destinate si
semnalizate ca atare, sa nu stanjeneasca sau sa impiedice circulatia pietonilor chiar daca, in acest scop, trebuie sa opreasca.
ART. 159 In zona pietonala, semnalizata ca atare, conducatorul de vehicul poate intra numai daca locuieste in aceasta zona sau presteaza servicii publice "din poarta
in poarta" si nu are alta posibilitate de acces. Acesta este obligat sa circule cu viteza maxima de 5 km/h, sa nu stanjeneasca ori sa impiedice circulatia pietonilor si,
daca este necesar, sa opreasca pentru a permite circulatia acestora.
ART. 160 (1) Bicicletele, atunci când circulă pe drumul public, trebuie conduse numai pe un singur rând.
(2) Abrogat.
(3) Daca pe directia de deplasare exista o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare, conducatorii vehiculelor prevazute la alin. (1) sunt obligati sa circule numai pe
aceasta pista. Se interzice circulatia altor participanti la trafic pe pista pentru biciclete.
(4) Se recomanda ca, in circulatia pe drumurile publice, biciclistul sa poarte casca de protectie omologata.
ART. 161 (1) Se interzice conducătorilor de biciclete:
a) sa circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul avand semnificatia "Accesul interzis bicicletelor";
b) să înveţe să conducă biciclete pe drumurile intens circulate;
c) sa circule pe trotuare, cu exceptia cazului cand pe acestea sunt amenajate piste speciale destinate lor;
d) sa circule fara a tine cel putin o mana pe ghidon si ambele picioare pe pedale;
e) sa circule in paralel, cu exceptia situatiilor cand participa la competitii sportive organizate;
f) sa circule in timp ce se afla sub influenta alcoolului, a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora;
g) sa se tina de un vehicul aflat in mers ori sa fie remorcat de un alt vehicul sau impins ori tras de o persoana aflata intr-un vehicul;
h) să transporte o altă persoană, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1^1) şi a situaţiei când vehiculul este construit şi/sau echipat special pentru transportul altor
persoane;
i) să circule pe partea carosabilă în aceeaşi direcţie de mers, dacă există acostament practicabil;
j) sa transporte sau sa traga orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stanjenesc sau pericliteaza conducerea vehiculului ori circulatia celorlalti
participanti la trafic;
k) sa circule pe aleile din parcuri sau din gradini publice, cu exceptia cazurilor cand nu stanjenesc circulatia pietonilor;
l) să circule fără îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 14 şi 15;
m) sa circule atunci cand partea carosabila este acoperita cu polei, gheata sau zapada;
n) sa circule cu defectiuni tehnice la sistemele de franare sau cu un vehicul care nu este prevazut cu avertizor sonor;
o) să traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce se deplasează pe bicicletă;

pag. 90
 p) să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordură sau acostament, cu excepţia cazurilor în care, înainte de intersecţie, trebuie să se încadreze regulamentar în
funcţie de direcţia de deplasare;
r) să circule în interiorul localităţilor în care nu funcţionează iluminatul public, precum şi în afara localităţilor fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-
reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă;
s) sa conduca vehiculul fara a mentine contactul rotilor cu solul.
(1^1) Copilul în vârstă de până la 7 ani poate fi transportat pe bicicletă, de către un adult, numai dacă vehiculul este prevăzut din construcţie cu un suport special sau
dacă are montat un dispozitiv omologat.
(2) Pe timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii de biciclete sunt obligaţi să aibă asupra lor actul de identitate.
ART. 164 Pe drumurile pe care le este permis accesul, vehiculele cu tractiune animala trebuie sa fie conduse pe acostament sau, in lipsa acestuia, cat mai aproape de
marginea din dreapta a partii carosabile.
ART. 165 (1) Conducatorul vehiculului cu tractiune animala este obligat:
a) sa aiba asupra lui actul de identitate, certificatul de inregistrare, iar pe vehicul montate placutele cu numarul de inregistrare;
b) sa conduca animalele astfel incat acestea sa nu constituie un pericol pentru el si ceilalti participanti la trafic;
c) sa nu opreasca sau sa stationeze pe partea carosabila a drumului public;
d) pe timpul opririi sau stationarii pe acostament ori in afara partii carosabile, animalele trebuie sa fie legate astfel incat acestea sa nu poata intra pe partea
carosabila;
e) sa nu conduca vehiculul cand se afla sub influenta alcoolului, a produselor sau substantelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora;
f) sa semnalizeze schimbarea directiei de mers cu bratul si sa se asigure ca din fata sau din spate nu circula vehicule carora le poate pune in pericol siguranta
deplasarii;
g) de la lasarea serii pana in zorii zilei sau atunci cand vizibilitatea este redusa sa nu circule pe drumurile publice fara a purta imbracaminte cu elemente fluorescent-
reflectorizante si fara ca vehiculul sa aiba in partea din fata un dispozitiv cu lumina alba sau galbena, iar in partea din spate un dispozitiv cu lumina rosie, amplasate pe
partea laterala stanga;
h) sa nu paraseasca vehiculul sau animalele ori sa doarma in timpul mersului;
i) sa nu transporte obiecte care depasesc in lungime sau in latime vehiculul, daca incarcatura nu este semnalizata ziua cu un stegulet de culoare rosie, iar noaptea sau
in conditii de vizibilitate redusa cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, montat in partea din spate a incarcaturii;
j) sa nu circule cu animale care insotesc vehiculul, daca acestea nu sunt legate de latura din dreapta a vehiculului sau de partea din spate a acestuia, cat mai aproape
de partea dreapta. Legatura nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;
k) sa nu patrunda pe drumurile modernizate sau pietruite cu rotile vehiculului murdare de noroi;
l) sa nu transporte in vehicule persoane care stau in picioare;
m) sa nu abandoneze vehiculul pe drumurile publice.
(2) Conducatorul de trasura care efectueaza transport public de persoane este obligat sa circule in conditiile stabilite in licenta de autoritatea competenta.
ART. 166 Pe timp de noapte, pietonul sau persoana asimilata acestuia care circula pe partea carosabila a drumului, care nu este prevazut cu trotuar sau acostamente,
trebuie sa aiba aplicate pe imbracaminte accesorii fluorescent-reflectorizante sau sa poarte o sursa de lumina, vizibila din ambele sensuri.
ART. 167 (1) Se interzice pietonilor si persoanelor asimilate acestora:
a) sa se angajeze in traversarea drumului public atunci cand se apropie un autovehicul cu regim de circulatie prioritara care are in functiune semnalele speciale de
avertizare luminoase si sonore;
b) sa traverseze partea carosabila prin fata sau prin spatele vehiculului oprit in statiile mijloacelor de transport public de persoane, cu exceptia cazurilor in care
exista treceri pentru pietoni, semnalizate corespunzator;
c) sa prelungeasca timpul de traversare a drumului public, sa se opreasca ori sa se intoarca pe trecerile pentru pietoni care nu sunt prevazute cu semafoare;
pag. 91
 d) sa traverseze drumul public prin alte locuri decat cele permise;
e) sa ocupe partea carosabila in scopul impiedicarii circulatiei;
f) sa traverseze calea ferata atunci cand barierele sau semibarierele sunt coborate ori cand semnalul luminos sau acustic interzice trecerea;
g) sa circule pe pistele pentru biciclete, amenajate si semnalizate corespunzator.
(2) Se interzice oricarei persoane sa efectueze acte de comert pe partea carosabila, pe acostament, pe trotuar, in parcari ori in statiile mijloacelor de transport public
de persoane.
ART. 168 (1) Persoanele care se deplaseaza pe drumul public formand un grup organizat, o coloana militara sau un cortegiu trebuie sa circule in formatie de cel
mult trei siruri, pe partea dreapta a carosabilului, in sensul lor de mers, ocupand cel mult o banda de circulatie.
(2) De la lasarea serii si pana in zorii zilei, precum si ziua, in conditii de vizibilitate redusa, persoanele care se afla in fata si in spatele sirului dinspre axa drumului
trebuie sa aiba o sursa de lumina de culoare alba, respectiv rosie, care sa fie vizibila pentru ceilalti participanti la trafic. Persoanele care formeaza sirul dinspre axa
drumului trebuie sa aiba aplicate pe imbracaminte elemente fluorescent-reflectorizante.
(3) Conducatorii de grupuri organizate, de coloane militare sau de cortegii sunt obligati sa supravegheze permanent deplasarea acestora pe drumurile publice, pentru
a nu stanjeni circulatia vehiculelor.
(4) Se interzice persoanelor care formeaza o coloana militara sa mearga in cadenta la trecerea peste poduri.
ART. 171 Autovehiculul sau ansamblul de vehicule care, prin constructie sau datorita incarcaturii transportate, depaseste masa totala de 80 tone si/sau lungimea de
40 m ori latimea de 5 m sau inaltimea de 5 m poate circula pe drumul public numai in baza autorizatiei speciale emise de administratorul acestuia si cu avizul politiei
rutiere.
ART. 172 (1) In circulatia pe drumurile publice, autovehiculul sau ansamblul de vehicule care, cu sau fara incarcatura, are o latime intre 3,2 m si 4,5 m inclusiv sau
o lungime mai mare de 25 m trebuie sa fie precedat de un autovehicul de insotire, iar cel cu latimea mai mare de 4,5 m sau lungimea mai mare de 30 m trebuie sa fie
insotit de doua autovehicule care sa circule unul in fata si celalalt in spate.
(2) Pe autostrazi autovehiculul care, cu sau fara incarcatura, depaseste latimea de 3,2 m trebuie sa fie urmat de un autovehicul de insotire.
(3) Autovehiculul de insotire trebuie sa fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare cu lumina galbena si sa aiba montata, in functie de locul ocupat la insotire,
la partea stanga din fata sau din spate, placuta de identificare reflectorizanta, avand fondul alb si chenarul rosu.
(4) Conducatorul autovehiculului cu masa si/sau dimensiuni de gabarit depasite, precum si conducatorii autovehiculelor de insotire sunt obligati sa puna si sa
mentina in functiune semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena, prevazute la art. 32 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pe toata perioada deplasarii pe drumul public.
ART. 173 Este interzisa circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depasite:
a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie sau limitare a accesului acestora, daca vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge
ori depaseste latimea, inaltimea, lungimea sau masele pe axe ori masa totala maxima admisa;
b) cand vizibilitatea este redusa sau partea carosabila este acoperita cu polei, gheata sau zapada.
ART. 183 Conducatorul vehiculului oprit la semnalul regulamentar al politistului rutier sau, dupa caz, al politistului de frontiera este obligat sa ramana in vehicul,
cu mainile pe volan, iar ceilalti pasageri sa nu deschida portierele, respectand indicatiile politistului.

pag. 92
 LEGEA nr. 421/27.06.2002 cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 309 din 12.07.2006 privind regi mul
juridic al vehiculelor fara stapan sau abandonate pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al statului ori
al unitatilor administrativ -teritoriale
Art. Continut Articol Pers. fizice Pers. juridice
ART. 1 Prezenta lege stabileşte regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri
aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale.
ART. 2 In sensul prezentei legi, următoarele notiuni se definesc astfel:
a) vehicul fără stăpân - vehiculul de orice categorie, fără placuta de înmatriculare sau alte marcaje oficiale,
stationat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, al cărui proprietar sau
deţinător legal este necunoscut;
b) vehicul abandonat - vehiculul de orice categorie, aflat pe domeniul public sau privat al statului ori al
unităţilor administrativ-teritoriale de cel puţin un an, al cărui proprietar sau deţinător legal este cunoscut, însă
exista indicii temeinice, determinate de starea improprie circulaţiei acestuia pe drumurile publice, din care rezulta
intenţia neechivoca a proprietarului sau a deţinătorului legal de a renunţa la exercitarea drepturilor sale asupra
vehiculului.
ART. 3 (1) Pentru vehiculele in privinta carora exista indicii temeinice ca ar fi fara stapan sau ca ar fi
abandonate, aflate pe domeniul public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale, agentii
constatatori din aparatul propriu al consiliului local, imputerniciti de primar, precum si agentii apartinand
organelor de politie vor intocmi procese-verbale de constatare.
(2) Cu ocazia intocmirii procesului-verbal, agentul constatator va afisa o somatie pe caroseria autovehiculului,
1-8. prin care solicita ridicarea acestuia de pe terenul apartinand domeniului public sau privat al statului ori al
unitatilor administrativ-teritoriale, in termen de 10 zile.
(3) La implinirea termenului prevazut la alin. (2), primarul va dispune, la propunerea organului constatator,
inventarierea, expertizarea, ridicarea, transportarea si depozitarea autovehiculului si a bunurilor aflate in
interiorul acestuia, prin grija agentului constatator, intr-un loc special amenajat de catre autoritatile administratiei
publice locale.
ART. 4 (1) În termen de 10 zile de la încunoştinţarea organelor de poliţie de către agentul constatator privind
datele de identificare a autovehiculului abandonat (serie caroserie, serie motor, marcă, model, culoare), acestea
efectuează cercetări pentru identificarea proprietarului sau, după caz, a deţinătorului legal al autovehiculului
respectiv.

(2) La împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), pe baza rezultatului cercetărilor efectuate de agentul
constatator, primarul emite, la propunerea organului constatator care a încheiat procesul-verbal de constatare,
potrivit art. 3, o dispoziţie prin care declară vehiculul ca fiind fără stăpân sau abandonat.
ART. 5 Cheltuielile ocazionate de efectuarea operaţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (3) se suportă de
proprietarul sau de deţinătorul legal al vehiculului ori, în lipsa acestuia, din sumele obţinute în urma valorificării
vehiculului şi a bunurilor găsite în interiorul acestuia.
pag. 93
 ART. 6 (1) In vederea identificarii proprietarului sau a deţinătorului legal al vehiculului fără stăpân, primarul
aduce la cunoştinţa publica caracteristicile tehnice ale vehiculului şi locul de unde acesta a fost ridicat, prin anunţ
publicat într-un cotidian local, în termen de 5 zile de la întocmirea procesului-verbal de constatare.
(2) Lista cuprinzând vehiculele fără stăpân se afişează şi la primărie, într-un loc special amenajat.
ART. 7 (1) Restituirea vehiculului către proprietarul sau deţinătorul legal se face pe baza de proces-verbal de
predare-primire, în termen de 10 zile de la data la care persoana care reclama vehiculul face dovada:
a) calităţii de proprietar sau deţinător legal al acestuia;
b) achitării tuturor taxelor şi impozitelor prevăzute de lege;
c) achitării sumelor corespunzătoare cheltuielilor efectuate pentru inventarierea, expertizarea, ridicarea,
transportul, depozitarea şi paza vehiculului;
d) plăţii la zi a tarifului de parcare, în cazul vehiculelor ridicate din parcari.
(2) O data cu predarea vehiculului către proprietarul sau deţinătorul legal se predau şi bunurile aflate în
interiorul acestuia.
ART. 8 Dacă în termen de 10 zile de la data anunţului proprietarul sau deţinătorul său legal nu se prezintă în
vederea ridicării vehiculului, acesta trece de drept în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale din raza căreia a
fost ridicat, liber de orice sarcini, prin dispoziţie a primarului, şi urmează să fie valorificat prin vânzare, în
condiţiile legii, sau predat unei unităţi de colectare şi valorificare a deşeurilor, în funcţie de starea vehiculului.
In cazul vehiculului abandonat primarul, la propunerea agentilor constatatori prevazuti la art. 3, il someaza pe
proprietarul sau detinatorul legal al acestuia, prin scrisoare recomandata cu aviz de primire, ca in termen de 5 zile
9.
de la primire sa ridice vehiculul aflat pe domeniul public sau privat al statului ori al unitatii administrativ-
teritoriale.
ART. 10 (1) Dacă proprietarul sau deţinătorul legal al vehiculului abandonat nu răspunde somaţiei primite,
devin aplicabile prevederile art. 4 alin. (2). După expirarea unui termen de 5 zile de la data somaţiei adresate
proprietarului sau deţinătorului legal, vehiculul trece de drept în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale pe a
cărei rază teritorială se află şi va fi predat unei unităţi de colectare şi valorificare a deşeurilor.
(2) Trecerea vehiculului în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale se constata prin dispoziţie a primarului.
Dispoziţia se comunica de îndată proprietarului sau deţinătorului legal al vehiculului. Dispoziţia primarului poate
10 - 11.
fi atacată, în termen de 5 zile de la comunicare, la instanta de contencios administrativ, în condiţiile legii.
ART. 11 (1) In situaţia în care, pana la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, proprietarul sau
deţinătorul legal al vehiculului abandonat achită suma de 2.000 lei cu titlu de amenda, dispoziţia primarului
rămâne fără obiect, iar vehiculul va fi restituit acestuia. Amenda se face venit la bugetul local.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi în cazul în care amenda a fost plătită pana la predarea vehiculului către
unitatea de colectare şi valorificare a deşeurilor.
(1) Refuzul proprietarului sau al detinatorului legal al vehiculului de a se conforma somatiei prevazute la art. 9.
12. (2) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac de catre imputerniciti ai primarului sau de catre ofiterii 1000–2000 1000–2000
si subofiterii de politie. Amenzile se fac venit la bugetul local.
Contravenţiei prevăzute la art. 12 ii sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
13.
juridic al contravenţiilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 180/2002, cu excepţia prevederilor art. 28.

pag. 94
 Legea nr. 38 din 20.01.2003 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind transportul in regim de taxi si in
regi m de inchiriere

ART. 1 Prevederile prezentei legi reglementează autorizarea, organizarea, atribuirea gestiunii şi controlul efectuării serviciilor de transport în regim de taxi sau de
transport în regim de închiriere.
ART. 1^1
În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) afişaj client - indicator alfanumeric al taximetrului care are rolul de a afişa, în mod lizibil pentru client, în mod succesiv, indicaţii privind preţul prestaţiei
efectuate până la momentul respectiv şi, în mod continuu, poziţia de funcţionare în care este taximetrul în acel moment, precum şi tariful aplicat;
b) aparat de taxat - aparat cu funcţii metrologice şi fiscale, compus dintr-un taximetru şi un aparat de marcat electronic fiscal, care, montat la loc vizibil pentru
client, calculează şi afişează preţul de plată, emite un bon client la sfârşitul cursei şi memorează datele privind activitatea taxiului, în scopul supravegherii sale fiscale.
Aparatul de taxat trebuie să emită şi alte documente, conform reglementărilor în vigoare şi prevederilor prezentei legi;
c) autorizaţia pentru efectuarea transportului în regim de taxi sau a transportului în regim de închiriere, denumită în continuare autorizaţia de transport - document
eliberat în condiţiile prezentei legi de autoritatea de autorizare, care atestă faptul că un transportator este autorizat să execute transportul respectiv şi poate participa la
atribuirea în gestiune a serviciului de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere, după caz;
d) autoritatea de autorizare - compartimentul sau serviciul de transport din cadrul primăriei localităţii sau a municipiului Bucureşti, după caz, licenţiat în acest scop
de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.), în condiţiile legii;
e) autorizaţie taxi - copie conformă a autorizaţiei de transport în regim de taxi, care dă dreptul transportatorului autorizat de a utiliza un autovehicul, deţinut de
acesta în condiţiile prezentei legi, pentru efectuarea serviciului de transport de persoane, mărfuri sau bunuri în regim de taxi;
f) bon client - bonul fiscal privind preţul transportului de persoane, mărfuri sau bunuri în regim de taxi, emis numai de aparatul de marcat electronic fiscal, cu ocazia
finalizării cursei, care cuprinde detalierea datelor referitoare la acest transport şi care constituie singurul document justificativ pe baza căruia taximetristul încasează şi
clientul execută plata prestaţiei respective;
g) cheie electronică - cheie dotată cu memorie electronică, folosită pentru identificarea şoferului de taxi, colectarea datelor şi pentru programarea tarifelor;
h) client - persoana care a angajat, direct sau prin dispecer taxi, executarea transportului unor persoane sau al unor mărfuri ori bunuri, după caz, în numele căreia
taximetristul execută transportul şi încasează preţul transportului, în condiţiile prezentei legi;
i) cursă - deplasarea executată cu taxiul pe un traseu comandat sau acceptat de client, la care punctul de început este locul îmbarcării sau locul acceptat, după caz, iar
punctul de finalizare este locul destinaţiei;
j) dispecerat taxi, denumit în continuare dispecerat - activitate conexă transportului în regim de taxi, care preia telefonic sau prin alte mijloace şi transmite comenzile
clientului prin staţia radio de emisie-recepţie către taximetrist;
k) fiscalizarea memoriei electronice - identificarea memoriei electronice fiscale a aparatului de taxat şi a transportatorului autorizat, care este deţinătorul legal al
autorizaţiei taxi pentru autovehiculul deţinut în condiţiile prezentei legi şi pe care este montat aparatul respectiv;
l) lampă taxi - casetă luminată, montată pe cupola taxiului, perpendicular pe axa longitudinală, care pe laturile faţă şi spate, alături de înscrisul central TAXI, conţine
lămpi care indică poziţia <<Liber>> sau <<Ocupat>> a taxiului şi care trebuie să fie vizibile de la o distanţă de minimum 100 de metri;
m) loc de aşteptare a clienţilor - spaţiu special amenajat şi semnalizat corespunzător de către autoritatea administraţiei publice locale, cu avizul poliţiei rutiere, având
un număr de locuri prestabilit pentru staţionarea taxiurilor în aşteptare în poziţia <<Liber>>;
n) memorie electronică fiscală - componentă a aparatului de marcat electronic fiscal, care poate înmagazina, pe bază de program, date privind activitatea taxiului,
conţinute în bonul client, în condiţii de neconvertibilitate, inaccesibilitate şi securitate;

pag. 95
 o) raportul taximetristului - raport de control nefiscal, conţinând date de natură nefiscală, corespunzătoare activităţii unui taximetrist, cuprinse în raportul fiscal de
închidere zilnică, în condiţiile în care în perioada de 24 de ore a unei zile au activat pe taxi şi alţi taximetrişti;
p) sigiliu fiscal - sigiliu aplicat pe carcasa aparatului de taxat sau a aparatului de marcat electronic fiscal, dacă acesta funcţionează în carcasă separată, şi pe memoria
electronică fiscală, în scopul de a nu permite fără desigilare accesul la memoria electronică fiscală;
q) sigiliu de protecţie - sigiliu aplicat la loc vizibil pentru protecţia cablajului de conectare a aparatului de taxat, protecţie ce nu poate fi înlăturată fără desigilare;
r) sigiliu metrologic - sigiliu aplicat pe taximetru în scopul de a nu permite fără desigilare accesul la operaţiuni privilegiate;
s) taxi - autovehicul din categoria autoturisme cu până la maximum 5 locuri, inclusiv locul conducătorului auto, sau autovehicul de transport de mărfuri cu o masă
maximă totală autorizată care nu depăşeşte 3,5 tone, care, pe baza autorizaţiei taxi, poate executa transport de persoane, mărfuri sau bunuri în regim de taxi;
t) taximetru - dispozitiv, parte a aparatului de taxat, cuplat la un generator de semnale de distanţă împreună cu care constituie un mijloc de măsurare. Taximetrul
măsoară durata deplasării şi staţionării, calculează distanţa parcursă, pe baza unui semnal produs de generatorul de semnale de distanţă, calculează şi afişează preţul de
plată pentru o călătorie, pe baza distanţei calculate şi/sau a duratei măsurate a călătoriei, asigurând afişarea acestuia pe afişajul client în timpul desfăşurării cursei;
u) taximetrist - conducător auto atestat profesional să efectueze transport în regim de taxi;
v) transportator - persoană fizică, asociaţie familială sau persoană juridică înregistrate la registrul comerţului pentru a desfăşura activităţi de transport cu vehicule
rutiere;
w) transportator autorizat - transportator care deţine autorizaţie de transport privind transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere, eliberată de
autoritatea de autorizare, în condiţiile prezentei legi;
x) tarif de pornire - tarif exprimat în lei, înregistrat automat de aparatul de taxat la începutul cursei, care apare pe afişajul client odată cu activarea dispozitivului de
control din poziţia de operare <<Liber>> în poziţia de operare <<Ocupat>> şi care este egal cu tariful de distanţă (lei/km);
y) tarif de staţionare - tarif orar, exprimat în lei/oră, aplicat de taximetru pentru perioada cât taxiul a staţionat la dispoziţia clientului, la cererea acestuia, precum şi
pentru perioadele în care taxiul aflat în cursă s-a deplasat sub viteza de comutare;
z) timp efectiv lucrat - intervalul de timp cuprins între momentul începerii primei curse şi momentul finalizării ultimei curse, utilizat de un taximetrist după cum
rezultă din raportul de închidere zilnic furnizat de aparatul de taxat, interval în care nu vor fi considerate timp efectiv de lucru pauzele mai mari de 15 minute între
două curse consecutive, pauze în care autovehiculul taxi a staţionat. Din totalul timpului efectiv lucrat se va preciza timpul efectiv lucrat pe timp de noapte;
aa) RENT CAR - activităţile care vizează atât serviciul de transport public de persoane realizat de transportatori autorizaţi cu autoturisme cu conducători auto,
denumit în continuare transport în regim de închiriere, cât şi serviciul de închiriere realizat de operatorii economici cu autoturisme fără conducător auto, denumit în
continuare serviciu de închiriere;
ab) transport în regim de închiriere - serviciu de transport public de persoane realizat de transportatori autorizaţi cu autoturisme cu conducători auto, puse la
dispoziţia clienţilor pe bază de contract de închiriere tarifat pe oră sau pe zi, cu plata anticipată a contractului;
ac) serviciu de închiriere - serviciu de transport public realizat de operatori economici autorizaţi care pun la dispoziţia unor clienţi autoturisme fără conducător auto,
pe bază de contract, cu plata anticipată a contractului de închiriere;
ad) viteză de comutare - viteza limită cu care se deplasează taxiul, sub care aparatul de taxat comută automat tarifarea distanţei parcurse cu tarifarea timpului
consumat sau invers, după caz.
ae) manager de transport în regim de taxi şi închiriere - persoana fizică angajată a unui transportator autorizat care este persoană juridică sau asociaţie familială şi
care conduce permanent şi efectiv activităţile de transport în regim de taxi şi în regim de închiriere ale acestuia.
ART. 2 (1) Serviciile de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere, ca servicii de utilitate publică, se organizează de către autorităţile
administraţiei publice locale pe raza administrativ-teritorială respectivă, cu respectarea îndeplinirii următoarelor cerinţe:
a) promovarea concurenţei între transportatorii autorizaţi în condiţiile atribuirii gestiunii serviciilor;
b) garantarea respectării drepturilor şi intereselor transportatorilor autorizaţi şi a accesului lor, transparent şi nediscriminatoriu, la piaţa transportului public local;
c) garantarea respectării drepturilor şi intereselor utilizatorilor serviciilor de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere;
pag. 96
 d) necesitatea înfiinţării serviciilor respective pentru rezolvarea problemelor de ordin economic, social şi de mediu din localităţile respective;
e) realizarea regulamentelor de organizare şi executare a serviciilor respective, cu consultarea asociaţiilor reprezentative din domeniu;
f) controlul permanent al modului cum sunt respectate prevederile prezentei legi, ale contractelor de atribuire în gestiune a executării serviciilor de transport, precum
şi prevederile regulamentelor de organizare şi de executare a serviciilor respective;
g) deplasarea persoanelor şi a mărfurilor în condiţii de siguranţă;
h) asigurarea mărfurilor şi a persoanelor transportate, precum şi a bunurilor acestora;
i) asigurarea executării unor servicii de transport suportabile în ceea ce priveşte tariful de transport;
j) satisfacerea cu prioritate a nevoilor de deplasare ale unor categorii de populaţie pe raza administrativ-teritorială a localităţilor respective, precum şi între acestea şi
alte localităţi, în condiţiile prezentei legi;
k) asigurarea echilibrului între cererea şi oferta de transport, atât cantitativ, cât şi calitativ, prin stabilirea strategiilor de dezvoltare a serviciilor, în baza unor studii
de specialitate, precum şi prin continuitatea serviciilor respective;
l) corelarea dimensiunii şi continuităţii serviciilor respective de transport de persoane cu fluxurile de utilizatori şi cerinţele acestora, precum şi cu modul de realizare
a transportului public local de persoane cu celelalte tipuri de transport local existente;
m) consultarea asociaţiilor profesionale reprezentative ale transportatorilor autorizaţi, a dispeceratelor taxi şi a taximetriştilor, precum şi a asociaţiilor utilizatorilor,
în vederea stabilirii politicilor şi strategiilor privind dezvoltarea durabilă a serviciilor de transport respective;
n) atribuirea în gestiune delegată a executării serviciilor de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere transportatorilor autorizaţi, în
conformitate cu criteriile specifice prevăzute în prezenta lege;
o) respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor
care efectuează transporturi rutiere şi organizarea timpului de muncă al lucrătorilor mobili în transportul rutier de mărfuri şi persoane, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 466/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În toate raporturile generate de activitatea de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere, precum şi în activităţile conexe acestora, protecţia
vieţii umane şi a mediului este prioritară.
ART. 3 (1) Serviciile de transport public local în regim de taxi sau în regim de închiriere fac parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate publică, se
desfăşoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor administraţiei publice locale şi se efectuează numai de către transportatori autorizaţi de către
autoritatea de autorizare, astfel cum este definită în prezenta lege.
(2) În cazul în care în localitatea respectivă nu există transportatori autorizaţi care execută servicii de transport în regim de taxi sau de transport în regim de
închiriere, consiliul local poate aproba, numai în această situaţie, ca executarea acestor servicii să se poată realiza în gestiune directă, la cerere, de către
compartimentul sau serviciul de specialitate al primăriei, numai în baza licenţei eliberate în acest scop de A. N. R. S. C., cu autovehiculele deţinute de acesta în
proprietate sau în temeiul unui contract de leasing.
ART. 4 (1) Transportul în regim de taxi este serviciul de transport public de persoane, bunuri sau mărfuri asigurat contra cost, pe bază de bon client, şi realizat în
condiţiile prezentei legi.
(2) Transportul în regim de închiriere este serviciul de transport public de persoane asigurat contra cost, pe bază de contract, achitat integral şi realizat în condiţiile
prezentei legi.
(3) Transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se realizează numai cu autovehicule deţinute de către transportatorii autorizaţi, cu titlu de
proprietate sau în temeiul unui contract de leasing.
(4) Transportatorul autorizat, persoană fizică, poate executa transport în regim de taxi cu un singur autovehicul deţinut, în condiţiile alin. (3), de către acesta sau de
către soţul/soţia acestuia, după caz.
(5) Transportatorul autorizat, asociaţie familială, poate executa transport în regim de taxi, utilizând un număr de autovehicule, deţinute în condiţiile alin. (3) de către
membrii asociaţiei, cel mult egal cu numărul membrilor care practică taximetria, deţinători ai unui certificat de atestare a pregătirii profesionale.
pag. 97
 (6) Un transportator autorizat, persoană juridică, execută un serviciu de transport în regim de închiriere atunci când pune la dispoziţia clientului un autoturism cu
conducător auto, pe bază de contract.
(7) Un operator economic execută un serviciu de închiriere de autoturisme atunci când pune la dispoziţia clientului un autoturism fără conducător auto, pe bază de
contract.
ART. 5 Abrogat.
ART. 6 Abrogat.
ART.7 (1) Transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se execută numai de către transportatori autorizaţi, care deţin autorizaţii taxi valabile,
în cazul transportului în regim de taxi, sau copii conforme valabile, în cazul transportului în regim de închiriere, eliberate în condiţiile prezentei legii, pentru fiecare
autovehicul utilizat.
(2) Este interzis transportul public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă
valabilă, potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Este interzis transportul public, contra cost, de mărfuri sau de bunuri cu un autovehicul cu masa maximă autorizată de cel mult 3,5 tone, fără a deţine pentru
acesta autorizaţie taxi valabilă, potrivit prevederilor alin. (1), ori altă autorizaţie valabilă.
ART. 7^1
(1) În vederea exercitării funcţiei de manager de transport în regim de taxi şi în regim de închiriere în cadrul transportatorului autorizat care este persoană juridică
sau asociaţie familială, persoana fizică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să deţină un certificat de competenţă profesională a managerului de transport în regim de taxi şi închiriere valabil, eliberat de către Autoritatea Rutieră Română -
ARR în baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b) să respecte condiţiile de onorabilitate prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) pct. 1;
c) să fie absolvent de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat;
d) să aibă reşedinţa curentă în România, în sensul prevederilor art. 26 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4
februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
armonizarea anumitor dispoziţii ale legislaţiei sociale în domeniul transporturilor rutiere, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28
februarie 2014.
(2) Certificatul de competenţă profesională a managerului de transport în regim de taxi şi închiriere are o valabilitate de 10 ani şi se obţine în urma participării la un
curs şi promovării unui examen conform normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(3) Deţinătorii certificatelor de competenţă profesională care nu şi-au exercitat funcţia pentru o perioadă mai lungă de 5 ani sunt obligaţi să urmeze un nou curs de
pregătire, în vederea reluării activităţii.
(4) Un manager de transport în regim de taxi şi închiriere poate conduce activitatea unui singur transportator autorizat.
(5) Transportatorul autorizat care este persoană juridică sau asociaţie familială are obligaţia de a numi un nou manager de transport în regim de taxi şi închiriere în
termen de 30 de zile, în situaţia în care managerul anterior nu mai îndeplineşte în totalitate condiţiile necesare exercitării funcţiei sau este în imposibilitatea de a-şi mai
exercita funcţia.
ART. 8 Autorizaţia de transport se eliberează de către autoritatea de autorizare pe durată nedeterminată şi este valabilă cu condiţia vizării acesteia la fiecare 5 ani de
către aceasta, odată cu verificarea îndeplinirii condiţiilor care stau la baza emiterii unei astfel de autorizaţii.
ART. 9 (1) Autorizaţia de transport în regim de taxi sau autorizaţia de transport în regim de închiriere se eliberează de autoritatea de autorizare din cadrul primăriei
localităţii sau primăriei municipiului Bucureşti de pe raza administrativ-teritorială în care transportatorul îşi are sediul sau domiciliul, după caz, pe baza unei
documentaţii care trebuie să conţină următoarele:
a) cererea transportatorului pentru eliberarea tipului de autorizaţie de transport, stabilit de prezenta lege;

pag. 98
 b) copie de pe certificatul de înregistrare la registrul comerţului ca transportator, respectiv persoană fizică autorizată, asociaţie familială autorizată sau persoană
juridică, după caz;
c) dovada îndeplinirii condiţiei de capacitate profesională, respectiv:
1. copie de pe certificatul de competenţă profesională pentru managerul de transport în regim de taxi şi închiriere, eliberat conform normelor aprobate prin hotărâre
a Guvernului, pentru transportatorul persoană juridică sau asociaţie familială;
2. copie de pe certificatul de atestare a pregătirii profesionale al taximetristului care este transportator persoană fizică autorizată;
d) dovada îndeplinirii condiţiei de onorabilitate, respectiv:
1. certificatele de cazier judiciar ale conducătorilor auto şi, după caz, ale managerului de transport în regim de taxi şi închiriere, din care să rezulte că aceştia nu au
fost condamnaţi pentru:
- infracţiuni contra siguranţei pe drumurile publice;
- infracţiuni privind traficul şi consumul de droguri;
- infracţiuni contra vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale;
- infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile;
- infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale;
- infracţiuni contra patrimoniului;
2. avizele medicale şi psihologice ale conducătorilor auto şi, după caz, avizele medicale şi psihologice ale managerului de transport în regim de taxi şi închiriere,
obţinute conform normelor aprobate prin ordin al ministrului transporturilor;
3. cazierul fiscal al transportatorului, dacă acesta este operator economic;
4. declaraţie pe propria răspundere privind perioadele în care transportatorul a mai executat servicii de transport în regim de taxi sau de transport în regim de
închiriere, după caz, cu menţionarea intervalelor când a avut interdicţii şi motivul acestora;
e) dovada îndeplinirii capacităţii financiare, respectiv:
1. declaraţie pe propria răspundere a transportatorului că poate asigura spaţiile necesare pentru parcarea tuturor autovehiculelor cu care va desfăşura transportul în
regim de taxi sau transportul în regim de închiriere, spaţii deţinute în proprietate sau prin contract de închiriere;
2. declaraţie pe propria răspundere a transportatorului că acesta deţine sau are capacitatea financiară de a deţine un număr de autovehicule, pe tipuri, în proprietate
sau în temeiul contractelor de leasing, pe care le va utiliza în realizarea serviciului de transport, precizând care sunt criteriile de departajare stabilite la art. 14^2 alin.
(6) pe care le poate îndeplini, pe fiecare autovehicul şi pe numere de circulaţie, dacă este posibil.
(2) În cazul transportului în regim de taxi, autorizaţia de transport se eliberează pentru transport de persoane în regim de taxi sau pentru transport de mărfuri ori de
bunuri în regim de taxi, după caz, de către autoritatea de autorizare.
(3) Orice modificare a uneia sau mai multor condiţii de acordare a autorizaţiei de transport se va comunica prin declaraţie pe propria răspundere a transportatorului
autorizat, înaintată autorităţii de autorizare, în maximum 30 de zile de la data modificărilor respective.
ART. 10 (1) Autorizaţia de transport, eliberată transportatorului de către autoritatea de autorizare, este unică, netransmisibilă şi conferă transportatorului autorizat
dreptul de a participa la procedura de atribuire în gestiune de către autoritatea respectivă a executării serviciilor de transport în regim de taxi sau de transport în regim
de închiriere.
(2) Pe baza autorizaţiei de transport, transportatorul autorizat poate participa la procedura de atribuire în gestiune a executării unui serviciu de transport, prin care i
se poate elibera câte o copie conformă a autorizaţiei de transport pentru fiecare vehicul deţinut în proprietate sau în temeiul unui contract de leasing, pe care îl va
utiliza în transportul în regim de taxi sau în transportul în regim de închiriere, după caz, pe baza contractului de atribuire în gestiune.
(3) Autorizaţia taxi sau orice copie conformă conţine denumirea localităţii de autorizare, denumirea transportatorului autorizat, astfel cum este înregistrat la registrul
comerţului, termenul la care expiră viza de valabilitate a autorizaţiei de transport, numărul de circulaţie al autovehiculului pentru care este eliberată şi numărul de
ordine al acesteia, astfel cum a fost atribuit conform Registrului special de atribuire a copiilor conforme, pe tipuri de transport, deţinut de autoritatea de autorizare.
pag. 99
 (4) Autorizaţia taxi sau orice copie conformă este unică şi netransmisibilă de la un transportator autorizat la alt transportator sau persoană fizică, asociaţie familială,
precum şi de la un autovehicul la altul. Se interzice transportatorului autorizat căruia i s-a atribuit în gestiune executarea serviciului de transport în regim de taxi sau de
transport în regim de închiriere să transmită autorizaţiile taxi sau copiile conforme, sub orice formă, altui transportator autorizat, transportator sau oricărei alte
persoane, pentru a fi utilizate în executarea transportului respectiv.
(5) Transportatorul autorizat poate să îşi înlocuiască, la cerere, autovehiculul deţinut în condiţiile art. 4 alin. (3), pentru care a obţinut o autorizaţie taxi sau o copie
conformă, după caz, cu un alt autovehicul deţinut în aceleaşi condiţii, care îndeplineşte criteriile de departajare prevăzute la art. 14^2 alin. (6) cu cel puţin acelaşi
punctaj pe care autovehiculul înlocuit l-a obţinut la data atribuirii autorizaţiei taxi sau copiei conforme respective, în următoarele cazuri:
a) autovehiculul nu mai poate fi utilizat datorită uzurii fizice, morale, deteriorării sau furtului;
b) autovehiculul a fost casat;
c) autovehiculul a fost înstrăinat;
d) autovehiculul înlocuitor are o vechime mai mică şi obţine un punctaj superior pentru criteriile de departajare pe care le îndeplineşte.
(6) Pe baza cererii de înlocuire prevăzute la alin. (5), autoritatea de autorizare va elibera o nouă autorizaţie taxi sau copie conformă, precum şi ecusoanele
corespunzătoare, cu respectarea prevederilor alin. (3) al prezentului articol şi alin. (4) al art. 11, privind vechimea autovehiculului.
ART. 11 (1) Autorizaţia taxi sau orice copie conformă a autorizaţiei de transport se eliberează de către autoritatea de autorizare, dacă a fost atribuită în cadrul
procedurii de atribuire a gestiunii serviciului, stabilită în condiţiile prezentei legi, după depunerea următoarelor documente în copie:
a) autorizaţia de transport;
b) certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate a autovehiculului din care să rezulte că acesta este deţinut de către transportatorul autorizat respectiv în
proprietate sau în temeiul unui contract de leasing;
c) certificatul de agreare emis de Regia Autonomă <<Registrul Auto Român>> (R.A.R.), numai pentru autovehiculul utilizat în transportul în regim de taxi;
d) declaraţia pe propria răspundere privind criteriile de departajare prevăzute la art. 14^2 alin. (6), pe care autovehiculul respectiv le îndeplineşte;
e) declaraţia pe propria răspundere privind modul în care este asigurată dispecerizarea şi la ce dispecerat taxi este arondat transportatorul autorizat, în cazul
transportului de persoane în regim de taxi.
(2) Pentru autovehiculele deţinute în proprietate de către transportatorul autorizat, copia conformă se atribuie numai pentru acelea care sunt înmatriculate în judeţul
respectiv sau, după caz, în municipiul Bucureşti.
(3) Pentru autovehiculele deţinute în temeiul unui contract de leasing de către transportatorul autorizat, copia conformă se atribuie indiferent unde sunt înmatriculate
acestea.
(4) În cazul transportului de persoane în regim de taxi, copia conformă, numită autorizaţie taxi, se va atribui pentru prima dată pentru o perioadă de 5 ani, numai
pentru autoturismele care nu depăşesc vechimea de 5 ani de la data fabricaţiei, alocându-se cu această ocazie şi numărul de ordine.
(5) O autorizaţie taxi sau o copie conformă deţinută pentru un autovehicul se va prelungi, la cerere, pentru 5 ani, cu menţinerea obligatorie a aceluiaşi număr de
ordine, numai dacă la data cererii sunt îndeplinite, după caz, cumulativ următoarele condiţii:
a) autoturismul pentru care s-a solicitat prelungirea autorizaţiei taxi sau a copiei conforme nu depăşeşte vechimea de 10 ani de la data fabricaţiei şi este deţinut în
condiţiile art. 4 alin. (3);
b) sunt respectate prevederile art. 10 alin. (5) dacă se înlocuieşte autovehiculul taxi ca urmare a prelungirii autorizaţiei taxi;
c) transportatorului respectiv nu i s-a retras autorizaţia de transport sau nu i s-a suspendat autorizaţia taxi sau copia conformă respectivă în ultimii 5 ani;
d) contractul de atribuire în gestiune a serviciului de transport în regim de taxi sau în regim de închiriere este în termen de valabilitate şi transportatorul a respectat
prevederile caietului de sarcini privind atribuirea;
e) transportatorul autorizat a înregistrat integral în evidenţele contabile venitul brut realizat, după caz, din transportul în regim de taxi, în conformitate cu datele
furnizate din memoria fiscală a aparatelor de taxat din dotarea taxiurilor pentru care solicită prelungirea autorizaţiilor taxi, sau din transportul în regim de închiriere, în
conformitate cu contractele prevăzute la art. 25 alin. (6) lit. c), realizate de autovehiculele pentru a căror copii conforme solicită prelungirea.
pag. 100
 (6) Autorizaţia taxi şi orice altă copie conformă se eliberează odată cu două ecusoane care au acelaşi termen de valabilitate cu aceasta.
(7) Modelul şi dimensiunile ecusoanelor vor fi stabilite prin regulamentul de organizare a serviciului de transport respectiv, aprobat prin hotărâre a consiliului local
sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, şi vor conţine obligatoriu următoarele înscrisuri:
a) localitatea de autorizare;
b) tipul transportului, respectiv:
1. TAXI - pentru transportul în regim de taxi;
2. RENT CAR - pentru transportul în regim de închiriere;
c) termenul de valabilitate a autorizaţiei taxi sau a copiei conforme, după caz;
d) numărul de ordine al autorizaţiei taxi sau al copiei conforme, după caz, astfel cum a fost atribuit conform registrului special prevăzut la art. 10 alin. (3);
e) numărul de circulaţie al autovehiculului pentru care s-a eliberat autorizaţia taxi sau copia conformă, după caz.
(8) Prevederile art. 9 alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul autorizaţiilor taxi şi al altor tipuri de copii conforme.
ART. 12 (1) Autorizaţia taxi sau orice altă copie conformă a autorizaţiei de transport se găseşte obligatoriu la bordul autovehiculului şi este valabilă numai în
prezenţa ecusoanelor şi a următoarelor documente, după caz:
a) certificatul de înmatriculare a autovehiculului cu anexa privind inspecţia tehnică periodică valabilă;
b) copia certificatului de agreare privind utilizarea autovehiculului în cazul transportului în regim de taxi, emis de R.A.R. prin reprezentanţele sale;
c) asigurarea persoanelor, a bunurilor acestora şi a mărfurilor transportate, pentru riscurile ce cad în sarcina transportatorului autorizat;
d) asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto;
e) certificatul de atestare profesională a conducătorului auto, în cazul transportului de persoane;
f) copia buletinului de verificare metrologică a taximetrului aparatului de taxat;
g) copia contractului cu dispeceratul taxi, în cazul în care taxiul trebuie să fie dotat, conform prevederilor prezentei legi, cu staţie radio emisie-recepţie şi este
arondat unui dispecerat taxi;
h) alte documente stabilite prin prezenta lege.
(2) Lipsa ecusoanelor sau a unuia dintre documentele prevăzute la alin. (1), la controlul efectuat de autorităţile abilitate, impune reţinerea autorizaţiei taxi sau a
copiei conforme a autorizaţiei de transport, după caz, comunicându-se imediat această măsură către managerul de transport în regim de taxi şi închiriere de către
reprezentantul autorităţii care realizează controlul, până când se face dovada existenţei şi valabilităţii documentelor respective.
(3) În cazul imposibilităţii transportatorului autorizat de a face dovada existenţei sau valabilităţii ecusoanelor ori a unuia dintre documentele respective, în maximum
30 de zile, autorizaţia taxi sau copia conformă respectivă se retrage, odată cu ecusoanele.
(4) Autorizaţia taxi sau copia conformă retrasă se va atribui altui transportator autorizat, în procedura de atribuire prevăzută de prezenta lege.
ART. 12^1 (1) Certificatul de agreare se eliberează, la cerere, pentru autovehiculele taxi de către R.A.R., prin reprezentanţele sale, pentru o perioadă de 10 ani şi
este valabil prin vizarea anuală a certificatului de agreare, cu ocazia realizării inspecţiei tehnice periodice obligatorii, conform reglementărilor în vigoare.
(2) Viza anuală a certificatului de agreare se acordă la staţiile de inspecţie tehnică din structura reprezentanţelor R.A.R., pe baza reglementărilor existente, la care se
adaugă normele privind verificarea îndeplinirii condiţiilor tehnice impuse la obţinerea certificatului de agreare.
(3) În cazul deţinerii autovehiculului în temeiul unui contract de leasing, certificatul de agreare obţinut îşi menţine valabilitatea şi în cazul în care utilizatorul devine
proprietar, cu modificările care se impun conform prevederilor legale.
ART.13 În cadrul atribuţiilor de coordonare a activităţilor privind transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere, autorităţile administraţiei
publice locale sau ale municipiului Bucureşti, după caz, emit reglementări referitoare la:
a) regulamentul de organizare şi executare a transportului de persoane, mărfuri sau bunuri pe teritoriul localităţii respective, în conformitate cu reglementările
generale în vigoare;
b) nivelul tarifelor de distanţă maximale, astfel cum sunt definite la art. 49 alin. (1) lit. a), în cazul transportului de persoane în regim de taxi;
pag. 101
 c) programele de lucru obligatorii în funcţie de fluctuaţia cerinţelor de transport zilnice;
d) asigurarea continuităţii serviciului pe durata celor 24 de ore ale zilei;
e) interdicţiile şi restricţiile privind activitatea în regim de taxi şi în regim de închiriere;
f) locurile de aşteptare a clienţilor sau de staţionare a taxiurilor;
g) obligaţiile transportatorilor autorizaţi, ale dispeceratelor taxi, ale taximetriştilor şi ale clienţilor privind desfăşurarea serviciului de transport;
h) controlul activităţii autovehiculelor pe traseu;
i) taxele şi impozitele locale ce se impun;
j) norma privind gradul de asigurare a numărului de locuri de aşteptare a clienţilor în raport cu numărul de autorizaţii taxi emise, stabilite prin studii de specialitate;
k) alte prevederi necesare bunei organizări şi executări a serviciilor de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere.
ART.14 (1) Activitatea de transport public local de persoane în regim de taxi trebuie dimensionată în raport cu gradul de satisfacere a transportului public local de
persoane realizat cu autobuze, troleibuze, microbuze, tramvaie şi metrou, după caz.
(2) Autorităţile administraţiilor publice locale şi ale municipiului Bucureşti, prin hotărâri ale consiliilor respective, cu consultarea asociaţiilor profesionale
reprezentative, definite la art. 54, stabilesc numărul maxim de autorizaţii taxi, necesar pentru executarea transportului în regim de taxi, pentru o perioadă de 5 ani, după
următoarele criterii minimale:
a) gradul de satisfacere a transportului public local de persoane realizat cu autobuze, troleibuze, microbuze, tramvaie şi metrou, după caz, asigurând echilibrul care
se impune între acestea;
b) norma cuprinsă la art. 13 lit. j);
c) gradul de poluare;
d) cererea şi oferta permanente;
e) gradul de aglomeraţie în trafic;
f) promovarea tipurilor de transport mai puţin poluante.
(3) Numărul maxim de autorizaţii taxi care pot fi atribuite pentru o perioadă dată se poate stabili şi pe baza unui studiu de specialitate realizat, precum şi în urma
consultării asociaţiilor profesionale reprezentative.
(4) Numărul maxim de autorizaţii taxi stabilit a se atribui în conformitate cu prevederile alin. (2) şi/sau (3) va fi de maximum 4 la 1.000 de locuitori ai localităţii de
autorizare.
(5) După procedura de atribuire a numărului maxim de autorizaţii taxi stabilit conform alin. (4), autoritatea de autorizare nu va mai atribui nicio autorizaţie taxi
decât în condiţia disponibilizării unora dintre cele existente sau în cazul măririi numărului de autorizaţii taxi, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4).
(6) Dacă numărul autorizaţiilor taxi emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi depăşeşte numărul maxim de autorizaţii taxi stabilite în condiţiile alin. (2)-
(4), consiliul local sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti nu va mai atribui nicio autorizaţie taxi până la micşorarea numărului acestor autorizaţii, prin
disponibilizare în conformitate cu prevederile prezentei legi, sub numărul maxim stabilit.
ART.14^1 (1) Pe baza autorizaţiilor taxi sau a copiilor conforme obţinute prin procedurile stabilite de prezenta lege, autoritatea de autorizare va emite deţinătorilor
acestora contractul de atribuire a gestiunii delegate pentru executarea serviciului de transport în regim de taxi sau a serviciului de transport în regim de închiriere, cu
autovehiculele respective. Perioada de valabilitate a fiecărui contract de atribuire a gestiunii delegate este egală cu durata maximă de valabilitate a autorizaţiilor taxi
sau a copiilor conforme deţinute de transportatorul autorizat, după caz, dar nu mai mult de 5 ani. Contractul de atribuire a gestiunii delegate poate fi reînnoit pe baza
deţinerii în continuare a unor autorizaţii taxi sau a unor copii conforme, obţinute, după caz, în condiţiile prezentei legi.
(2) Drepturile şi obligaţiile transportatorilor autorizaţi cărora li se atribuie în gestiune delegată executarea serviciilor de transport în regim de taxi sau de transport în
regim de închiriere se prevăd în caietele de sarcini anexate la contractele de atribuire în gestiune delegată.
(3) Se interzice titularilor contractelor de atribuire a gestiunii delegate a serviciilor de transport în regim de taxi sau a serviciilor de transport în regim de închiriere
să încheie cu terţi contracte de subdelegare a serviciului de transport respectiv.
pag. 102
 (4) Cesionarea parţială sau totală, după caz, a unui/unor contract/contracte de atribuire a gestiunii serviciului de transport taxi sau de transport în regim de închiriere
de către titularul/titularii acestora unuia sau mai multor transportatori nu este admisă decât dacă are loc una dintre următoarele operaţiuni:
a) titularii contractelor de atribuire a gestiunii delegate au fuzionat, dând naştere unui nou transportator;
b) titularul contractului de atribuire a gestiunii s-a divizat, dând naştere unor noi transportatori;
c) titularul contractului de atribuire a gestiunii renunţă la una sau mai multe autorizaţii taxi, în favoarea unor angajaţi ai acestuia, care dovedesc că au dobândit
calitatea de transportator autorizat în regim de taxi, dând naştere astfel unuia sau mai multor transportatori, după caz;
d) titularul contractului de atribuire a gestiunii este o persoană fizică autorizată sau o asociaţie familială autorizată care se transformă într-o persoană juridică, dând
naştere unui nou transportator.
(5) Ca urmare a înfiinţării noilor transportatori în urma uneia dintre operaţiunile prevăzute la alin. (4), autoritatea de autorizare emitentă a autorizaţiilor taxi sau a
copiilor conforme respective, deţinute de titularii iniţiali ai contractelor de atribuire a gestiunii la cererea acestora, le va comasa sau distribui corespunzător între
transportatorii iniţiali şi transportatorii nou-înfiinţaţi, după caz, în raport cu numărul autovehiculelor care au fost preluate sau cedate între titularii contractelor şi
transportatorii nou-înfiinţaţi.
(6) Abrogat.
(7) Pe baza autorizaţiilor taxi sau a copiilor conforme obţinute de fiecare transportator ca urmare a aplicării prevederilor alin. (5), contractele iniţiale de atribuire a
gestiunii vor fi atribuite corespunzător de autoritatea respectivă transportatorilor rezultaţi în urma derulării operaţiunilor prevăzute la alin. (4), în interiorul aceluiaşi
termen de valabilitate a contractului/contractelor iniţial/iniţiale.
(8) Prevederile alin. (4) şi (5) nu sunt aplicabile dacă transportatorii nou-înfiinţaţi nu au calitatea de transportatori în momentul derulării operaţiunilor prevăzute la
alin. (4), iar prevederile alin. (7) se pot aplica numai sub rezerva ca aceşti transportatori să devină transportatori autorizaţi într-un termen de maximum 30 de zile de la
data efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (4).
(9) Prevederile alin. (3)-(7) sunt aplicabile corespunzător şi în cazul contractelor de atribuire în gestiune directă a serviciului de transport în regim de taxi sau a
serviciului de transport în regim de închiriere, în cazul în care sunt aplicabile prevederile art. 3 alin. (2).
ART. 14^2 (1) Serviciul de transport în regim de taxi şi serviciul de transport în regim de închiriere se atribuie în gestiune delegată, prin contract de atribuire, de
către autoritatea de autorizare, transportatorilor autorizaţi, pe baza autorizaţiei de transport corespunzătoare, emisă de către aceasta, precum şi pe baza numărului de
autorizaţii taxi sau de copii conforme, după caz, obţinute prin procedura de atribuire prevăzută la alin. (5) şi (6) sau prin alte proceduri prevăzute în prezenta lege.
(2) Prin contractul de atribuire în gestiune se stabilesc toate condiţiile în care se desfăşoară serviciul de transport concesionat, pe baza autorizaţiilor taxi sau a
copiilor conforme atribuite fiecărui transportator autorizat, pentru autovehiculele deţinute şi utilizate conform prevederilor prezentei legi.
(3) Dovada atribuirii în gestiune pentru executarea serviciului de transport cu un autovehicul deţinut este autorizaţia taxi sau copia conformă a autorizaţiei de
transport, după caz, eliberată pentru aceasta, în condiţiile prezentei legi.
(4) Serviciile de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere se atribuie în executare transportatorilor autorizaţi, prin concesiune, în gestiune
delegată, respectându-se următoarele proceduri:
a) procedura de atribuire a autorizaţiilor taxi sau a celorlalte copii conforme, după caz, şi a ecusoanelor aferente, transportatorilor autorizaţi câştigători;
b) eliberarea autorizaţiilor taxi sau a celorlalte copii conforme, după caz, în conformitate cu prevederile art. 11;
c) încheierea contractelor de atribuire în gestiune delegată a serviciului de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere, în conformitate cu
numărul autorizaţiilor taxi sau al copiilor conforme atribuite şi eliberate.
(5) Procedura de atribuire a autorizaţiilor taxi sau a celorlalte copii conforme, după caz, constă în acordarea unor punctaje realizate din îndeplinirea criteriilor de
departajare prevăzute la alin. (6), pentru fiecare autovehicul precizat în declaraţia pe propria răspundere că este deţinut sau va fi deţinut ca autovehicul nou, utilizat în
condiţiile prezentei legi, pentru executarea serviciului de transport respectiv, declarându-se câştigătoare autovehiculele care au obţinut punctajele cele mai mari, în
ordinea descrescătoare, stabilite pe grupe de autovehicule diferenţiate în ordinea descrescătoare a capacităţii cilindrice a motoarelor. În condiţiile în care numărul de
autorizaţii taxi stabilit a se atribui nu se epuizează, procedura va fi reluată cu transportatorii autorizaţi înscrişi pentru o nouă procedură. În cazul în care un transportator
pag. 103
autorizat participă la procedura de atribuire cu autovehicule care urmează să fie dobândite, conform declaraţiei pe propria răspundere, acesta va depune la autoritatea
de autorizare o scrisoare de garanţie în cuantum de 5% din valoare, pentru fiecare autovehicul astfel declarat. Garanţia se restituie corespunzător pentru fiecare
autovehicul dobândit, în momentul eliberării autorizaţiei taxi conform prevederilor prezentei legi. Dacă în termen de 6 luni de la data desfăşurării procedurii de
atribuire în condiţiile prezentei legi transportatorul autorizat nu solicită eliberarea autorizaţiilor taxi pentru autovehiculele declarate deţinute sau că vor fi deţinute în
proprietate ori în temeiul unui contract de leasing, aceste autorizaţii taxi se retrag şi se va reţine corespunzător garanţia depusă.
(6) Criteriile de departajare vor fi:
a) vechimea autovehiculului de la data fabricaţiei;
b) clasificarea autovehiculului conform normelor de poluare Euro;
c) volumul portbagajului util şi echiparea cu instalaţie pentru aer condiţionat;
d) vechimea în ani de când transportatorul desfăşoară autorizat activitatea de transport respectivă;
e) gradul de protecţie a pasagerului/pasagerilor, respectiv existenţa airbagurilor pentru pasagerul din faţă/pasagerii din spate;
f) efortul investiţional al transportatorului autorizat, definit de modul de deţinere, în proprietate sau în temeiul unui contract de leasing, a autovehiculelor pe tipuri;
g) posibilitatea asigurării reale a prezenţei autovehiculului în activitate de minimum 8 ore pe zi lucrătoare;
h) dotări suplimentare ale autovehiculului, astfel cum sunt precizate la art. 36.
(7) Elementele prevăzute la alin. (6) lit. c), e) şi h) se certifică de R. A. R. prin intermediul certificatului de agreare.
(8) Punctajele acordate pentru fiecare criteriu de departajare vor fi stabilite prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, cu acordul asociaţiilor profesionale reprezentative existente.
(9) Când un transportator autorizat renunţă la una sau mai multe autorizaţii taxi sau la alte copii conforme, când acestea se retrag sau când se majorează numărul lor
în condiţiile prezentei legi, autoritatea de autorizare le va atribui cu prioritate transportatorilor autorizaţi înscrişi în listele de aşteptare, prin procedura de atribuire
precizată la alin. (5).
(10) În lista de aşteptare, care este publică, deschisă la autoritatea de autorizare, se poate înscrie orice transportator autorizat, o singură dată.
(11) În cazul transportului de mărfuri sau bunuri în regim de taxi sau al transportului de persoane în regim de închiriere, numărul de copii conforme atribuite poate fi
limitat, după caz, în condiţii similare celor prevăzute la art. 14, dacă aşa se stabileşte prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti.
ART. 14^3 (1) Retragerea autorizaţiei de transport se realizează de către autoritatea de autorizare şi are drept consecinţă pierderea calităţii de transportator
autorizat, anularea contractului de atribuire în gestiune a serviciului de transport, precum şi retragerea tuturor autorizaţiilor taxi sau a altor copii conforme atribuite pe
baza autorizaţiei respective.
(2) Autorizaţia de transport poate fi retrasă în următoarele situaţii:
a) transportatorul autorizat nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile care stau la baza menţinerii valabilităţii acesteia ori acordarea sau vizarea autorizaţiei a fost
realizată pe bază de documente ori de declaraţii false;
b) transportatorul autorizat a folosit documente false în derularea activităţilor serviciului de transport sau a practicat în mod repetat proceduri vizând evaziunea
fiscală;
c) transportatorul autorizat a încetat activitatea ca urmare a lichidării, a falimentului sau a unei hotărâri judecătoreşti definitive;
d) transportatorul autorizat a depăşit termenul de valabilitate a autorizaţiei de transport cu mai mult de 30 de zile şi nu a solicitat atribuirea vizei în termen;
e) la cerere.
(3) Autorizaţia taxi sau orice altă copie conformă a autorizaţiei de transport poate fi suspendată sau retrasă de către autoritatea de autorizare emitentă numai odată cu
ecusoanele atribuite.
(4) Autorizaţia taxi sau orice altă copie conformă poate fi suspendată odată cu ecusoanele aferente, pentru 1-3 luni, în următoarele cazuri:
a) nu mai este îndeplinită cel puţin una dintre condiţiile atribuirii documentului;
pag. 104
 b) a expirat valabilitatea inspecţiei tehnice periodice;
c) sunt încălcate prevederile privind modul de tarifare a serviciului, care defavorizează clientul sau care vizează evaziunea fiscală;
d) au fost săvârşite abateri grave sau repetate de la prevederile contractului de atribuire în gestiune a serviciului sau de la regulamentul de organizare a serviciului de
transport respectiv, privind legalitatea, siguranţa serviciului, calitatea şi continuitatea serviciului sau protecţia clientului şi a mediului;
e) plata serviciului de transport în regim de taxi nu s-a realizat pe baza bonului client eliberat corespunzător;
f) transportul se efectuează fără documentele de plată obligatorii, în cazul transportului în regim de închiriere;
g) aplicarea pe caseta taxi sau pe elementele de caroserie ale taxiului a altor înscrisuri, însemne sau accesorii decât cele stabilite prin prezenta lege;
h) când autovehiculele care execută servicii de transport în regim de închiriere sau fac obiectul serviciului de închiriere de autovehicule utilizează însemne sau
dotări specifice ale autovehiculelor taxi;
i) neîndeplinirea în termen a prevederilor art. 9 alin. (3).
(5) Autorizaţia taxi sau orice altă copie conformă poate fi retrasă în următoarele cazuri:
a) în cazurile prevăzute la art. 12 alin. (3) şi la art. 14^3 alin. (1);
b) a fost obţinută pe baza unor documente false;
c) dacă a fost reţinută de două ori în 12 luni consecutive;
d) dacă activitatea de transport în regim de taxi cu autovehiculul respectiv a fost redusă în mod nejustificat, total sau parţial, faţă de prevederile contractului de
atribuire în gestiune, timp de 6 luni, respectiv 12 luni consecutive, după cum rezultă din rapoartele memoriei fiscale depuse;
e) copia conformă şi/sau ecusonul, după caz, au fost încredinţate sau utilizate de alt autovehicul decât cel pentru care au fost atribuite;
f) dacă autovehiculul execută activitate de transport pe perioada în care copia conformă este reţinută;
g) dacă taxiul este dotat cu aparat de taxat nefiscalizat de către deţinătorul legal al autorizaţiei taxi;
h) în cazul în care conducătorul auto nu deţine certificat de atestare a pregătirii profesionale sau certificatul de atestare a pregătirii profesionale obţinut are
valabilitatea depăşită;
i) la cerere.
(6) Contestarea măsurii de retragere a autorizaţiei de transport sau a copiei conforme ca măsură complementară se poate realiza prin aplicarea corespunzătoare a
prevederilor art. 56^1 alin. (3).
ART.15 (1) Activitatea de dispecerat taxi poate fi executată numai pe raza localităţii de autorizare de către orice persoană juridică, denumită în continuare
dispecerat, autorizată de autoritatea de autorizare, în condiţiile prezentei legi.
(2) Autorizaţia de dispecerat taxi se poate obţine pe baza depunerii următoarei documentaţii:
a) copie de pe certificatul de înmatriculare emis de registrul comerţului;
b) declaraţie pe propria răspundere a managerului de transport în regim de taxi şi închiriere să administreze, conform căreia dispeceratul deţine baza tehnică
necesară, staţia de emisie-recepţie, frecvenţa radio protejată, personalul autorizat şi spaţiile necesare;
c) copie de pe certificatul de operator radiotelefonist al angajaţilor dispeceratului taxi, eliberat de autoritatea în domeniul comunicaţiilor;
d) copie de pe licenţa de utilizare a frecvenţelor radioelectrice, eliberată de autoritatea în domeniu.
(3) Autorizaţia de dispecerat taxi se eliberează pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii la cerere pe perioade de 5 ani în aceleaşi condiţii ca la emitere,
şi este valabilă numai pe raza administrativ-teritorială a autorităţii de autorizare.
(4) Activitatea de dispecerat se desfăşoară pe baze contractuale numai pentru transportatorii autorizaţi care desfăşoară servicii de transport în regim de taxi, în
aceeaşi localitate de autorizare.
(5) Transportatorii autorizaţi care execută servicii de transport în regim de taxi vor utiliza serviciile unui dispecerat în condiţiile prezentei legi, pe bază de contract
de dispecerizare, încheiat cu acesta în condiţii nediscriminatorii.

pag. 105
 (6) Serviciile de dispecerat sunt obligatorii pentru toate taxiurile transportatorilor autorizaţi, care îşi desfăşoară activitatea într-o localitate, cu excepţia localităţilor
unde s-au atribuit mai puţin de 100 de autorizaţii taxi, unde serviciul este opţional.
(7) În cazurile exceptate prevăzute la alin. (6), taxiurile vor fi dotate cu telefoane mobile, pentru preluarea comenzilor de la clienţi. Aceste taxiuri vor avea afişat în
exterior numărul de telefon sau alte modalităţi de apelare.
(8) Contractele de dispecerat taxi încheiate cu transportatorii autorizaţi trebuie să conţină prevederi privind obligaţiile părţilor de a respecta reglementările privind
calitatea şi legalitatea serviciului prestat, precum şi tarifele de distanţă convenite a fi utilizate.
(9) Taxiurile deservite de un dispecerat pot realiza serviciul de transport utilizând tarife unice sau tarife diferenţiate pe categorii de autovehicule, astfel cum este
prevăzut în contractul de dispecerizare.
(10) Dispeceratul poate pune la dispoziţia transportatorilor autorizaţi pe care îi deserveşte staţii radio de emisie-recepţie pentru dotarea taxiurilor, pe bază de
contract de închiriere, încheiat în condiţii nediscriminatorii.
ART. 16 Autorizaţia pentru activitatea de dispecerat taxi va fi retrasă de către emitent în următoarele cazuri:
a) autorizaţia a fost eliberată pe baza unor documente false sau neconforme cu realitatea;
b) nu mai sunt îndeplinite condiţiile care menţin valabilitatea acesteia;
c) dispeceratul deserveşte taxiuri dotate cu staţii radio neînregistrate în registrul de evidenţă a acestora;
d) dispeceratul deserveşte autovehicule pentru care nu s-au atribuit autorizaţii taxi sau deţin autorizaţii taxi atribuite de autorităţile de autorizare ale altor localităţi;
e) dispeceratul deserveşte autoturisme care realizează transporturi în regim de închiriere;
f) dispeceratul impune transportatorilor autorizaţi deserviţi practicarea unor tarife destinate controlului pieţei şi eliminării concurenţei;
g) la cerere.
ART.17 Transportul în regim de taxi se poate executa numai la solicitarea clientului şi pe orice traseu deschis circulaţiei publice.
ART.18 În raport cu localitatea de autorizare, transportatorul autorizat poate executa transportul în regim de taxi în următoarele situaţii:
a) permanent, în interiorul localităţii de autorizare, la cererea clientului;
b) ocazional, între localitatea de autorizare şi alte localităţi sau puncte de interes, numai la cererea expresă a clientului, cu acordul taximetristului, având obligaţia
revenirii în localitatea de autorizare după executarea cursei;
c) ocazional, între localitatea de autorizare şi alte localităţi de peste frontieră, la cererea expresă a clientului şi cu acordul taximetristului, cu obligaţia revenirii
autovehiculului în localitatea de autorizare după executarea cursei.
ART. 19*) Este interzis transportul persoanelor în regim de taxi pe trasee fixe, prestabilite de taximetrist, care depăşesc localitatea de autorizare.
──────────
*) Notă CTCE:
Art. II din LEGEA nr. 168 din 14 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 21 iulie 2010 prevede:
"Articolul II
(1) Deoarece conform prevederilor art. 3 pct. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările
ulterioare, transportul rutier efectuat între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov este definit ca transport local, prevederile art. 19, art. 20 alin. (7) şi art. 52
alin. (3) lit. v) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin
prezenta lege, nu se aplică în cazul transportului în regim de taxi efectuat cu autovehiculele taxi prevăzute la alin. (2).
(2) Autovehiculele taxi care fac obiectul prevederilor alin. (1) vor fi stabilite prin protocol încheiat între Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Consiliul
Judeţean Ilfov, în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu consultarea asociaţiilor reprezentative, şi vor avea ataşat pe portieră,
alături de ecusonul atribuit, un ecuson suplimentar, stabilit prin protocolul respectiv."
──────────

pag. 106
 ART. 20 (1) Taxiurile au acces în condiţii egale şi nediscriminatorii în locurile de aşteptare a clienţilor, în limita locurilor vacante.
(2) Accesul în locurile de aşteptare a clienţilor poate fi gratuit sau autoritatea administraţiei publice locale poate institui o taxă generală, plătită de fiecare taxi
autorizat.
(3) În lipsa locurilor de aşteptare a clienţilor, taxiurile pot staţiona numai în locurile permise pentru autovehicule.
(4) Pentru îmbarcarea sau debarcarea unui client, taxiurile pot opri şi pe drumurile publice cu restricţii privind oprirea, cu excepţia locurilor periculoase, cu condiţia
să nu fie perturbată circulaţia prin această manevră.
(5) Taxiurile pot circula în localităţi pe pistele special amenajate pentru mijloacele de transport auto în comun, fără a perturba circulaţia acestora.
(6) În locurile de aşteptare, taxiurile pot fi angajate de către clienţi după principiul <<primul sosit, primul plecat>>.
(7) Se interzice taxiurilor să efectueze transport public de persoane în regim de taxi sau să staţioneze în vederea efectuării în mod permanent a unor astfel de
transporturi în interiorul unei localităţi, alta decât localitatea de autorizare*).
(8) Este interzis ca un transportator autorizat în regim de taxi să deţină poziţia de monopol într-o staţie de aşteptare a clienţilor care are caracterul unui loc public.
*) Notă CTCE:
Art. II din LEGEA nr. 168 din 14 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 21 iulie 2010 prevede:
"Articolul II
(1) Deoarece conform prevederilor art. 3 pct. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările
ulterioare, transportul rutier efectuat între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov este definit ca transport local, prevederile art. 19, art. 20 alin. (7) şi art. 52
alin. (3) lit. v) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin
prezenta lege, nu se aplică în cazul transportului în regim de taxi efectuat cu autovehiculele taxi prevăzute la alin. (2).
(2) Autovehiculele taxi care fac obiectul prevederilor alin. (1) vor fi stabilite prin protocol încheiat între Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Consiliul
Judeţean Ilfov, în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu consultarea asociaţiilor reprezentative, şi vor avea ataşat pe portieră,
alături de ecusonul atribuit, un ecuson suplimentar, stabilit prin protocolul respectiv."
ART. 21 (1) Orice persoană are acces egal şi nediscriminatoriu în angajarea serviciilor unui taxi aflat în poziţia <<Liber>>, staţionar sau în mişcare.
(2) Angajarea serviciilor unui taxi aflat în mişcare în poziţia <<Liber>> se poate realiza de către client semnalizând vizibil.
(3) Angajarea serviciilor unui taxi se poate realiza telefonic sau prin alte mijloace.
(4) Pentru angajarea sau realizarea transportului persoanelor cu handicap locomotor, cu copii sub 2 ani, al persoanelor bolnave sau aflate în imposibilitatea de a se
deplasa, taxiul poate opri şi circulă în regim special în zone unde circulaţia este restricţionată, fără a afecta siguranţa celorlalţi participanţi la trafic.
ART. 22
Se interzice transportul pe o singură cursă a mai mult de un client, astfel cum acesta este definit la art. 1^1 lit. h).
ART. 23
(1) Timpul în care se desfăşoară o cursă este cel cuprins între momentul începerii cursei şi momentul finalizării acesteia.
(2) Momentul începerii cursei este acela în care între client şi taximetrist s-a convenit executarea acesteia şi coincide cu momentul trecerii de la poziţia <<Liber>>
la poziţia <<Ocupat>>.
(3) Momentul finalizării cursei taxiului este acela al eliberării sale la destinaţie de către client, care coincide cu trecerea de la poziţia <<Ocupat>> la poziţia
<<Liber>>, după emiterea bonului client de către aparatul de taxat în poziţia <<Plată>>.
(4) Chiar dacă taxiul nu se deplasează, după trecerea în poziţia <<Ocupat>>, taximetrul afişează tariful de pornire şi începe înregistrarea duratei staţionării la
dispoziţia clientului după tariful orar.
ART. 24 În cazul angajării taxiului printr-un dispecer, locul şi momentul începerii cursei sunt locul şi momentul preluării clientului.
ART. 24^1 (1) Prin derogare de la prevederile art. 19 şi art. 20 alin. (7) şi (8), transportul persoanelor în regim de taxi se poate realiza permanent între localitatea
de autorizare şi aeroporturile situate în afara acestora.
pag. 107
 (2) Pentru asigurarea calităţii transportului în regim de taxi a clienţilor la şi de la aeroport, administraţia fiecărui aeroport va asigura o staţie de debarcare a clienţilor
transportaţi către aeroport, precum şi locul de aşteptare a taxiurilor pentru clienţii transportaţi de la aeroport către localităţile de destinaţie.
(3) Locurile de aşteptare vor fi special dotate şi amenajate cu peron de îmbarcare pentru clienţi. Preluarea clienţilor din aeroport, dirijarea şi îmbarcarea acestora în
taxiuri şi accesul taxiurilor în locul de aşteptare se vor realiza prin dirijare asigurată de administraţia aeroportului, în ordinea aşteptării taxiurilor. Este interzisă practica
de abordare a clienţilor în interiorul aeroportului de către taximetrişti sau interpuşi ori îmbarcarea clienţilor în altă ordine decât în ordinea precizată.
(4) În locurile de aşteptare asigurate de administraţia fiecărui aeroport din raza teritorială a municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov au acces numai taxiurile care
deţin autorizaţii emise de autorităţile de autorizare din aceste unităţi administrativ-teritoriale.
(5) În staţia de debarcare a clienţilor au acces toate autovehiculele taxi care transportă clienţi dinspre localităţile de autorizare.
(6) Administraţia aeroportului are obligaţia să afişeze la peronul de îmbarcare a clienţilor în taxiuri lista cu tarifele maximale, aprobate de autorităţile de autorizare
prevăzute la alin. (4).
(7) Este interzisă practicarea de către taximetrişti a unor tarife superioare faţă de tariful afişat pe portiera taxiului cu care aceştia operează în localitatea de autorizare
pentru transportul clienţilor la şi de la aeroport.
(8) În parcările aeroportului amenajate pentru autovehicule au acces, cu plata taxelor legale, toate taxiurile care deţin autorizaţie taxi, altele decât cele prevăzute la
alin. (4), care aşteaptă preluarea clienţilor, pe bază de contract sau pe bază de comandă realizată prin dispecerat taxi, pentru deplasarea acestora la alte destinaţii decât
municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.
ART. 24^2 Abrogat.
ART. 24^3 Abrogat.
ART. 25 (1) Transportul în regim de închiriere este serviciul de transport public de persoane, executat cu un autoturism cu conducător auto, pus la dispoziţia
clientului pe bază de contract pentru efectuarea serviciului, tarifat pe oră sau pe zi, cu plata anticipată a prestaţiei contractate, pe bază de documente fiscale, conform
prezentei legi. Transportul în regim de închiriere se realizează pe orice traseu, la cererea expresă a clientului, cu obligaţia revenirii autovehiculului în localitatea de
autorizare după efectuarea transportului respectiv, conform contractului. Conducătorul auto trebuie, obligatoriu, să deţină certificatul de atestare a pregătirii
profesionale şi să fie angajat al transportatorului autorizat.
(2) Transportatorul autorizat respectiv poate executa şi serviciul de închiriere de autoturisme fără conducător auto, pe care le pune la dispoziţia clienţilor pe bază de
contract.
(3) Serviciul de închiriere de autoturisme, ca serviciu exclusiv, se poate executa de către orice operator economic înregistrat la registrul comerţului în condiţiile
legii, pe baza certificatului de înmatriculare emis de acesta.
(4) În cazul executării serviciului de închiriere de autoturisme, clienţii suportă, în afara contractului, costurile carburanţilor consumaţi, taxele de drum, de parcare, de
acces, inclusiv costul asigurării pentru daunele produse transportatorului autorizat din cauze imputabile clientului.
(5) În cazul executării serviciului de închiriere de autoturisme, transportatorul autorizat sau operatorul economic, după caz, nu poate închiria autoturismul dacă
clientul nu face dovada că deţine toate documentele valabile pentru a avea dreptul de a conduce autoturismul respectiv. Închirierea autoturismului fără conducător auto
se va menţiona expres în contractul de închiriere, care trebuie să conţină şi prevederi privind obligaţiile clientului privind restituirea vehiculului.
(6) Pentru executarea serviciului de transport în regim de închiriere, la bordul autoturismului trebuie să existe:
a) copia conformă a autorizaţiei de transport în regim de închiriere, care este valabilă în prezenţa documentelor menţionate la art. 12 alin. (1) lit. a), c), d) şi e);
b) documentul fiscal cu regim special valabil privind plata anticipată a întregului transport contractat;
c) contractul încheiat între transportatorul autorizat şi client;
d) documentele stabilite conform legislaţiei în vigoare privind circulaţia rutieră.
(7) Pentru executarea serviciului de închiriere de autoturisme, la bordul autoturismului trebuie să existe copia conformă a certificatului de înmatriculare emis de
registrul comerţului, eliberată, la cerere, de către autoritatea de autorizare pentru o durată de 5 ani. Copia conformă este valabilă în prezenţa următoarelor documente
sau însemne, respectiv:
pag. 108
 a) certificatul de înmatriculare al autoturismului cu anexa privind inspecţia tehnică periodică valabilă;
b) asigurarea persoanelor şi a bunurilor acestora pentru riscuri ce cad în sarcina transportatorului autorizat;
c) asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto;
d) contractul de închiriere al autoturismului şi documentele de plată anticipată a serviciului.
(8) La efectuarea controlului, în cazul lipsei documentelor sau însemnelor prevăzute, se aplică prevederile art. 12.
(9) Este interzis a se executa transport în regim de taxi cu autoturisme destinate transportului în regim de închiriere; acestea nu trebuie să aibă în dotare aparate de
taxat sau staţii radio de emisie-recepţie şi să nu aibă înscrisuri, însemne, dotări şi accesorii stabilite pentru taxiuri, conform prevederilor prezentei legi.
(10) Autoturismele utilizate în efectuarea serviciului de transport în regim de închiriere sau în efectuarea serviciului de închiriere de autoturisme trebuie să aibă
ataşate, vizibil, pe colţul stânga jos al parbrizelor faţă şi spate, câte un ecuson realizat şi eliberat în condiţiile art. 11 alin. (6) şi (7), pentru întreaga perioadă de
valabilitate a copiei conforme.
(11) Transportatorii autorizaţi sau operatorii economici, după caz, sunt obligaţi ca, pe cheltuială proprie, să asigure clientul pentru eventualele accidente suferite de
acesta în timpul transportului, pentru cauze imputabile transportatorului, respectiv operatorului economic sau, după caz, conducătorului autovehiculului.
ART. 26 (1) Pentru a putea practica transportul de persoane în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere, conducătorul auto trebuie să îndeplinească
cumulativ următoarele condiţii:
a) să aibă permis de conducere categoria B valabil, cu o vechime de cel puţin 2 ani;
b) să deţină certificat de atestare profesională valabil;
c) să fie apt din punct de vedere medical şi psihologic;
d) să aibă vârsta minimă de 21 de ani.
e) să nu aibă menţiuni în certificatul de cazier judiciar privitoare la faptele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) pct. 1.
(2) Certificatul de atestare se eliberează de agenţia Autorităţii Rutiere Române - ARR pe raza căreia conducătorul auto activează, în urma promovării unui test-grilă.
(3) Pentru a susţine testul-grilă conducătorul auto trebuie să prezinte la agenţia Autorităţii Rutiere Române - ARR următoarele documente:
a) dovada absolvirii unui curs de pregătire profesională pentru practicarea transportului de persoane în regim de taxi sau a transportului în regim de închiriere, cu o
durată maximă de până la 3 luni;
b) dovada plăţii în contul agenţiei Autorităţii Rutiere Române - ARR a taxei privind testarea.
(4) Testul-grilă, care este aprobat prin ordin al ministrului transporturilor, se consideră promovat în cazul obţinerii a cel puţin 70% din punctajul maxim.
(5) În caz de nepromovare a testului-grilă, conducătorul auto are dreptul la o nouă testare după maximum 15 zile, în condiţiile respectării prevederilor alin. (3) lit.
b).
(6) După un al doilea test nepromovat conducătorul auto mai poate solicita o nouă testare numai după absolvirea unui nou curs de pregătire profesională.
ART. 27 (1) Condiţiile de pregătire profesională a conducătorilor auto în vederea obţinerii certificatului de atestare profesională, necesar practicării activităţii de
transport de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere, se vor stabili prin ordin al ministrului transporturilor, ţinând cont şi de prevederile prezentei legi.
(2) Pregătirea profesională a conducătorilor auto va fi asigurată în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz, printr-o unitate de şcolarizare a
conducătorilor auto autorizată, pe baza unei programe de şcolarizare, aprobată prin ordin al ministrului transporturilor.
(3) Pentru a putea urma cursurile de pregătire profesională, conducătorii auto solicitanţi vor prezenta următoarele documente:
a) cerere-tip;
b) copie de pe permisul de conducere valabil;
c) certificat de cazier judiciar în care să nu fie înscrise menţiuni privitoare la faptele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) pct. 1;
d) copie de pe carnetul de muncă, dacă există;
e) copie de pe actul de identitate;
f) dovada că sunt apţi medical şi psihologic pentru transportul de persoane;
pag. 109
 g) adeverinţa eliberată de serviciul poliţiei rutiere, din care să rezulte că în ultimul an nu au avut suspendat dreptul de a conduce un autovehicul pentru conducerea
autovehiculului sub influenţa alcoolului sau a substanţelor stupefiante ori nu au fost implicaţi în accidente rutiere soldate cu victime, din culpa lor.
ART. 28 (1) Certificatul de atestare a pregătirii profesionale se eliberează pentru o perioadă nedeterminată, cu viza obligatorie la 5 ani, acordată în urma susţinerii
testului-grilă, în condiţiile prevederilor art. 26 alin. (4).
(2) Certificatul de atestare a pregătirii profesionale este valabil în condiţiile în care este vizat la termen şi conducătorul auto face dovada că este apt din punct de
vedere medical şi psihologic pentru transportul public de persoane şi deţine permis de conducere corespunzător.
(3) Certificatul de atestare a pregătirii profesionale este valabil pe teritoriul României.
ART. 29 Abrogat.
ART. 30 (1) Pentru transportul de persoane sau transportul de bunuri în regim de taxi vor fi agreate de către R.A.R. ca taxiuri numai autoturisme şi, respectiv,
autovehicule care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt dotate având aparat de taxat în stare de funcţionare, cu taximetrul care respectă prevederile legilor în vigoare şi cu aparatul de marcat electronic fiscal avizat
conform prevederilor prezentei legi şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat
electronice fiscale, republicată, cu modificările ulterioare;
b) autoturismele taxi sunt dotate legal cu staţii radio de emisie-recepţie sau cu telefoane mobile, după caz, în stare de funcţionare;
c) sunt dotate cu lampă taxi în stare de funcţionare, conform prevederilor prezentei legi, omologată de către R.A.R.;
d) aparatul de taxat intră în funcţiune doar în momentul în care a fost activat de dispozitivul de comandă fixat în una dintre poziţiile de operare autorizate;
e) autoturismul, respectiv autovehiculul, are însemnele, înscrisurile, elementele de culoare ale caroseriei şi dotările stabilite conform prevederilor prezentei legi.
(2) Pentru taxiul destinat transportului de persoane trebuie ca autoturismul agreat să fie dotat cu portiere de acces şi evacuare în dreptul fiecărei banchete sau scaun
pentru clienţi, după caz, precum şi cu spaţiu corespunzător transportului bagajelor de mână şi nu poate transporta mai mult de 4 persoane în afara conducătorului auto.
(3) Pentru transportul de mărfuri sau bunuri în regim de taxi, autovehiculul, cu sau fără remorcă, trebuie să fie destinat acestui scop şi să nu depăşească 3,5 tone
masa totală maximă autorizată.
(4) Alte categorii de autovehicule sunt interzise a fi agreate pentru transportul de persoane sau bunuri în regim de taxi.
ART. 31 (1) Taxiul trebuie să ofere în exterior, prin însemne, înscrisuri, elemente de caroserie de culoare stabilită şi dotări, vizibile de la distanţă, informaţii privind
tarifele de transport aplicate, necesare atât clientului potenţial, cât şi organelor de control şi supraveghere autorizate.
(2) Linia mediană orizontală a caroseriei, de regulă sub nivelul geamului, va fi marcată pe părţile laterale de o bandă dublă de carouri tip şah, de culori alternative
alb şi negru, de dimensiuni 3 x 3 cm la autoturisme şi 5 x 5 cm la celelalte vehicule.
(3) Pentru personalizarea autovehiculului taxi în trafic, caroseria acestuia, în totalitate sau cel puţin începând cu partea de deasupra benzii duble tip şah, va avea
culoarea galbenă, dacă prin hotărâre a consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, nu s-a stabilit o altă culoare, cu consultarea
asociaţiilor.
(4) Pe fiecare dintre portierele din spate sau pe portierele cabinei, în cazul transportului de mărfuri sau bunuri, se va aplica câte un ecuson, definit la art. 11 alin. (6)
şi (7), pentru întreaga perioadă de valabilitate a autorizaţiei taxi. Această prevedere nu se aplică la prima agreare a autovehiculului.
(5) Dotarea exterioară a taxiului constă într-o lampă taxi, de culoare galbenă, cu înscrisul TAXI pe faţă şi spate, aprinsă permanent în timpul programului de lucru şi
care conţine două lămpi suplimentare, de culori diferite, a căror semnificaţie, văzute din faţă, este următoarea:
a) în stânga, o lampă de culoare roşie care, atunci când este aprinsă, indică poziţia <<Ocupat>> a taxiului, respectiv există comandă client şi prestaţia se tarifează;
b) în dreapta, o lampă de culoare verde care, atunci când este aprinsă, indică poziţia <<Liber>> a taxiului, respectiv nu există comandă client.
(6) În cazul taxiurilor aparţinând transportatorului autorizat, lampa taxi poate fi astfel dimensionată încât pe părţile laterale, opţional, să se poată înscrie vizibil
datele de identificare ale acestuia sau ale dispeceratului taxi, astfel cum sunt înregistrate la registrul comerţului, şi numărul de apel telefonic al dispeceratului taxi care
îl deserveşte.
(7) Modelul lămpii taxi va fi omologat de R.A.R.
pag. 110
 ART. 32 Indicaţiile lămpii taxi trebuie să aibă corespondent, vizibil pentru client, în afişajul client al aparatului de taxat.
ART. 33 Poziţiile de operare autorizate ale taxiului sunt următoarele:
a) poziţia <<Liber>> - poziţia în care lampa de culoare verde din lampa taxi este aprinsă permanent, iar taximetrul se află în poziţia de funcţionare <<Liber>>, caz
în care calculul preţului este dezactivat;
b) poziţia <<Ocupat>> - poziţia în care lampa de culoare roşie din lampa taxi este aprinsă permanent, iar taximetrul se află în poziţia de funcţionare <<Ocupat>>,
caz în care calculul preţului se efectuează pe baza tarifului de pornire şi a tarifului pe distanţa parcursă şi/sau pe durata staţionării sau a circulaţiei sub viteza de
comutare;
c) poziţia <<Plată>> - poziţia de funcţionare <<Sumă de plată>> a taximetrului, caz în care preţul călătoriei este indicat şi în care cel puţin calculul preţului în
funcţie de durată este dezactivat. La trecerea în această poziţie se stinge lampa roşie, se aprinde lampa verde, iar aparatul de marcat electronic fiscal emite bonul client.
Din poziţia <<Plată>> nu se poate trece în poziţia <<Ocupat>> sau <<Liber>> decât după emiterea bonului client.
ART. 34 În cazul în care taxiul este folosit de transportatorul autorizat sau de taximetrist în alte scopuri decât transportul în regim de taxi, se instituie poziţia de
operare <<Privat>>, caz în care autovehiculul poate circula numai cu aparatul de taxat în poziţia <<Liber>> şi lampa taxi scoasă de pe cupolă.
ART. 35 (1) Pe portierele din faţă ale taxiului se aplică înscrisuri privind valorile tarifelor de distanţă (lei/km), practicate pe timp de zi şi pe timp de noapte, ale
căror modele şi dimensiuni vor fi stabilite prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, astfel încât acestea să fie
vizibile de la minimum 5 metri.
(2) Taxiul trebuie să aibă afişat în interior, la loc vizibil, o listă care să poată fi consultată de către client, cuprinzând titularul legal al autorizaţiei taxi şi tarifele de
distanţă, de staţionare şi de pornire, pe timp de zi şi pe timp de noapte, purtând ştampila primăriei localităţii de autorizare, precum şi un ecuson cuprinzând numele şi
fotografia conducătorului auto.
(3) Cu excepţia înscrisurilor sau a simbolurilor realizate în condiţiile prevăzute la art. 67 alin. (1), se interzice aplicarea pe caseta taxi sau pe elementele de caroserie
a altor înscrisuri şi/sau însemne decât a celor aprobate prin prezenta lege.
ART. 36 (1) Un taxi poate avea ca dotare, pe lângă staţia radio de emisie-recepţie, un dispozitiv GPS de monitorizare.
(2) Un taxi poate avea dotări opţionale, cum ar fi: dispozitivul fix de înregistrare a precizărilor făcute de client, perete despărţitor între conducătorul auto şi clienţi,
dispozitiv de plată prin intermediul cardului bancar.
(3) Se interzice amplasarea în interiorul şi/sau pe caroseria unui autovehicul, care nu deţine, după caz, autorizaţia taxi ori copia conformă valabilă, a însemnelor, a
înscrisurilor, a dotărilor şi a accesoriilor specifice autovehiculelor autorizate să execute transport public în regim de taxi sau în regim de închiriere.
ART. 37 (1) Pe toată durata activităţii taxiurile pot fi supuse controlului în ceea ce priveşte respectarea prevederilor prezentei legi de către reprezentanţii organelor
de control autorizate, respectiv:
a) administraţia publică locală;
b) organele fiscale locale şi judeţene;
c) organele de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, precum şi din unităţile sale teritoriale;
d) Autoritatea Rutieră Română - ARR, prin reprezentanţele teritoriale;
e) Biroul Român de Metrologie Legală, prin reprezentanţele teritoriale;
f) structurile poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române;
g) Regia Autonomă <<Registrul Auto Român>>, prin reprezentanţele teritoriale;
h) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin oficiile teritoriale;
i) inspectoratele teritoriale de muncă.
(2) În traficul rutier, controlul autovehiculelor se va efectua de către reprezentanţii autorităţilor menţionate la alin. (1) lit. a)-c), e), g) şi h), numai împreună cu
poliţia rutieră.

pag. 111
 (3) Principalele obiective ale controlului efectuat asupra taxiurilor sunt cele stabilite de reglementările specifice, emise de organismele prevăzute la alin. (1), precum
şi următoarele:
a) controlul existenţei valabilităţii şi utilizării autorizaţiei taxi sau a copiei conforme, după caz, precum şi a ecusoanelor şi a celorlalte documente stabilite de
prezenta lege;
b) controlul funcţionării aparatului de taxat şi al integrităţii sigiliilor;
c) controlul corespondenţei dintre indicaţiile furnizate în exterior de lampa taxi şi indicaţiile şi înregistrările aparatului de taxat;
d) controlul respectării prevederilor privind aplicarea tarifelor şi a nivelului acestora;
e) momentul când a fost descărcat în memorie ultimul raport fiscal de închidere zilnică sau ultimul bon client;
f) dacă clienţii primesc bonul client şi dacă conţinutul acestuia este conform cu prevederile legii;
g) preluarea spre analiză şi control a datelor din memoria fiscală.
(4) Controlul efectuat în condiţiile alin. (1), în timpul deplasării taxiului în poziţia <<Ocupat>>, se efectuează, de regulă, în caz de flagrant.
ART. 38 (1) Taximetrul din compunerea aparatului de taxat trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) pentru introducerea pe piaţă şi
punerea în funcţiune, iar în utilizare, cerinţele prevăzute de reglementările metrologice în vigoare.
(2) Aparatul de marcat electronic fiscal din compunerea aparatului de taxat trebuie să îndeplinească toate condiţiile şi funcţiile prevăzute de normele legale în
vigoare.
ART. 39 Funcţiile interzise aparatelor de taxat sunt cele prevăzute în normele legale în vigoare, precum şi următoarele funcţii:
a) înregistrarea tarifelor doar valoric, fără identificarea felului serviciului tarifat;
b) funcţionarea aparatului în condiţiile deconectării dispozitivelor de imprimare şi afişaj client, a memoriei electronice fiscale şi a lămpii taxi;
c) modificarea tarifelor sau a cotei TVA înainte de obţinerea raportului fiscal de golire zilnică;
d) modificări ale ceasului de timp real, altele decât trecerea de la ora de vară la ora de iarnă şi invers sau variaţii mai mari de 10 minute.
ART. 40 Aparatul de taxat trebuie să se blocheze automat în condiţiile prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a), în cazul taximetrului şi în condiţiile prevăzute în normele
legale în vigoare, iar în cazul aparatului de marcat electronic fiscal:
a) nu este conectat sistemul de imprimare sau lampa taxi;
b) capacitatea de înmagazinare a memoriei electronice fiscale s-a epuizat;
c) dacă după 24 de ore de la emiterea ultimului raport fiscal de închidere zilnică se încearcă tipărirea primului bon client fără emiterea automată a raportului fiscal
de închidere zilnică pentru perioada respectivă;
d) dacă la încărcarea memoriei dedicate bonurilor client sau înainte de închiderea fiscală zilnică nu se emite automat rola jurnal ce va conţine copiile bonurilor client
din ziua respectivă.
ART. 41 Aparatul de taxat trebuie să îndeplinească cerinţele corespunzătoare celor două componente ale sale, prevăzute la art. 38, precum şi următoarele cerinţe:
a) să furnizeze informaţii reale şi autentice privind serviciile de transport în regim de taxi efectuate la nivelul unei perioade de lucru de 24 de ore şi pe o perioadă
mai lungă, prin citirea memoriei fiscale;
b) să asigure, prin intermediul tastaturii imprimantei sau al cheii electronice, accesul la datele privind serviciile prestate;
c) să asigure posibilitatea de a controla suma de control a programului, buna funcţionare a memoriei electronice fiscale şi a funcţiilor asociate;
d) să asigure accesul la regimul de lucru <<programare>>, numai după îndepărtarea sigiliului fiscal aplicat aparatului de marcat electronic fiscal;
e) să asigure prin programare posibilitatea de a lucra cu două tarife, tarif de zi între orele 6,00-22,00 şi tarif de noapte între orele 22,00-6,00, în transportul de
persoane;
f) să asigure că viteza de comutare să fie de 10 km /oră;
g) să tipărească bonul client cu datele prevăzute la art. 42;

pag. 112
 h) să tipărească raportul conducătorului auto, raportul fiscal de închidere zilnică, raportul memoriei fiscale sau să permită citirea înregistrărilor din memoria
electronică fiscală prin intermediul cheii electronice;
i) să introducă în memoria fiscală datele prevăzute de normele legale în vigoare, precum şi următoarele date:
1. numărul de înmatriculare al autovehiculului taxi;
2. setul de tarife de lucru şi modificările acestora;
3. constanta K a taximetrului;
4. numărul şi data fiecărui raport de închidere zilnică, ce va cuprinde minimum următoarele informaţii:
- parcursul total în km;
- parcursul total cu călători în km;
- valoarea totală încasată;
- valoarea TVA;
- numărul fiecărei curse efectuate;
5. numerele de telefon şi fax ale transportatorului autorizat;
6. data, ora şi minutul introducerii în exploatare;
7. componentele antetului;
8. timpul efectiv lucrat, din care timpul de noapte efectiv lucrat.
ART. 42 Bonul client trebuie să conţină elementele precizate în normele legale în vigoare, precum şi următoarele elemente:
a) numerele de telefon şi fax ale operatorului de transport;
b) numărul bonului client, data şi ora;
c) codul fiscal al transportatorului autorizat;
d) numărul cursei;
e) numele taximetristului;
f) numărul de înmatriculare al autovehiculului taxi şi numărul autorizaţiei taxi;
g) tariful de pornire;
h) tariful de distanţă (lei/km);
i) distanţa parcursă (km);
j) tariful de staţionare (lei/oră);
k) durata staţionării, care include şi durata de circulaţie sub viteza de comutare;
l) durata cursei;
m) tariful pentru încărcare/descărcare, dacă este cazul;
n) preţul total al serviciului;
o) valoarea şi cota TVA aferentă.
ART.43 Este interzisă efectuarea unui transport în regim de taxi cu aparatul de taxat defect, cu lampa taxi scoasă din funcţiune sau fără a elibera bonul client la
finalul cursei.
ART.44 (1) Producătorul sau, după caz, importatorul de aparate de taxat furnizează odată cu aparatul dotarea tehnică aferentă şi procedeul tehnic sau programul
după care se realizează tarifarea şi se pot obţine informaţiile conţinute în memoria electronică fiscală.
(2) Perioada de garanţie este de minimum un an.

pag. 113
 ART.45 (1) Aplicarea sau înlăturarea sigiliului fiscal al aparatului de marcat electronic fiscal, precum şi introducerea programului privind modul de tarifare şi
tarifele se realizează numai de către reprezentantul autorizat, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările
ulterioare.
(2) Taximetrele aflate în utilizare se supun controlului metrologic legal de către Biroul Român de Metrologie Legală, conform reglementărilor metrologice în
vigoare. Prima verificare metrologică se efectuează imediat după instalarea pe taxi a aparatului de taxat, ocazie cu care se eliberează buletinul de verificare
metrologică.
(3) Unitatea service autorizată, conform prevederilor legale, instalează aparatele de taxat pe taxiuri, în conformitate cu instrucţiunile producătorului, şi efectuează
reglarea taximetrului în funcţie de constanta generatorului semnalelor de distanţă şi securizarea reglării, precum şi securizarea conexiunii taximetrului cu autovehiculul
în care este instalat, prin intermediul mijloacelor de securizare a taximetrului. În caz de intervenţie asupra aparatului de taxat, unitatea service are dreptul să înlăture şi
să aplice elementele de securizare a conexiunii taximetrului cu autovehiculul, fără deteriorarea eventualelor marcaje metrologice.
ART.46 În situaţia funcţionării taxiului cu mai multi şoferi alternativ, în cadrul unui program zilnic de lucru, fiecare şofer începe activitatea prin accesarea
identităţii sale în programul aparatului de taxat, prin introducerea unei chei electronice, prin intermediul căreia se poate executa şi controlul asupra activităţii depuse de
acesta.
ART. 47 Calculul preţului transportului în regim de taxi poate fi realizat în unul dintre următoarele moduri:
a) modul de calcul normal <<S>> - aplicarea simplă a tarifului este calculul preţului şi se bazează pe aplicarea tarifului orar (lei/oră), la rularea sub viteza de
comutare, şi a tarifului de distanţă (lei/km), la rularea cu o viteză mai mare decât viteza de comutare;
b) modul de calcul normal <<D>>-aplicarea dublă a tarifului este calculul preţului şi se bazează pe aplicarea simultană a tarifului orar şi a tarifului de distanţă, pe tot
parcursul călătoriei.
-------------
Art. 47 a fost modificat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 265 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 527 din 3 august 2007.
ART. 48
Preţul total al unui transport în regim de taxi se compune din următoarele elemente:
a) în cazul transportului de persoane:
1. tariful de pornire;
2. preţul calculat prin modul normal de calcul <<S>>, pentru distanţa parcursă cu viteză peste viteza de comutare şi pentru timpul consumat în staţionări la
dispoziţia clientului sau în parcurgerea unor distanţe sub viteza de comutare;
b) în cazul transportului de mărfuri sau bunuri sunt posibile două variante:
1. o variantă aplicabilă la toate taxiurile la care preţul total calculat la lit. a) se suplimentează, dacă este cazul, cu preţul privind prestaţia efectuată de taximetrist
pentru manipularea mărfurilor sau a bunurilor transportate şi se introduce de către taximetrist prin tastarea numerică programabilă existentă, în funcţie de tariful pentru
manipulare stabilit, şi se adaugă prin acţionarea tastaturii respective. Preţul suplimentar este exclus din suma de plată afişată de taximetru. Valoarea sumei de plată,
care include preţul suplimentar şi care se regăseşte pe bonul client, poate fi afişată temporar pe afişajul client;
2. o variantă aplicabilă opţional pentru taxiuri a căror sarcină utilă maximă autorizată depăşeşte o tonă, pentru care preţul total se determină prin modul de calcul
normal <<D>> - aplicarea dublă a tarifului, la care se poate adăuga, în condiţiile precizate la lit. a), preţul suplimentar în funcţie de tariful pentru prestaţiile de
încărcare/descărcare, executate de taximetrist. Tarifele suplimentare vor fi precizate în lista cuprinzând tarifele, afişată obligatoriu la bordul autovehiculului.
ART. 49 (1) Regulile generale privind modul de stabilire a preţurilor prestaţiei şi a tarifelor sunt următoarele:
a) tariful de distanţă, lei/km, se stabileşte în funcţie de caracteristicile tehnice şi de capacitatea de transport maximă autorizată ale autovehiculelor respective. În
cazul taxiurilor pentru transportul persoanelor se va ţine seama şi de nivelul confortului oferit;
b) tariful de distanţă, lei/km, poate fi stabilit pentru timp de zi şi pentru timp de noapte, prevăzute la art. 41 lit. e). Tariful de noapte nu va fi mai mare decât cu până
la 50% din tariful de zi;
pag. 114
 c) preţul transportului nu este condiţionat de numărul persoanelor sau de cantitatea de bunuri transportate, atâta timp cât acestea nu depăşesc capacitatea de transport
autorizată a taxiului;
d) în cazul transportului de persoane în regim de taxi, nivelul tarifelor de distanţă nu poate depăşi tarifele maximale de distanţă stabilite prin hotărâri ale autorităţii
administraţiei publice locale sau a municipiului Bucureşti, după caz. Nivelul maxim al tarifelor de distanţă se stabileşte pe baza metodologiei realizate de A.N.R.S.C.
şi a datelor furnizate la cererea autorităţii cu ocazia consultării filialelor locale ale asociaţiilor definite la art. 54;
e) la stabilirea tarifului orar pentru fiecare taxi se va ţine cont de raportul dintre tariful orar, exprimat în lei/oră, şi tariful de distanţă, exprimat în lei/km, care trebuie
să fie egal cu 10, care este valoarea limită a vitezei de comutare, exprimată în km/oră;
f) în cazul aplicării duble a tarifului în cadrul transportului de bunuri în regim de taxi, preţul prestaţiei creşte simultan pe baza distanţei parcurse şi a timpului
consumat, tariful aplicat fiind tarif unic pe întreaga cursă, din momentul trecerii taximetrului din poziţia de operare <<Liber>> în poziţia <<Ocupat>> şi până în
momentul revenirii în poziţia iniţială <<Liber>>. Aplicarea dublă a tarifului se poate efectua în cadrul transportului de mărfuri sau de bunuri în regim de taxi, pentru
autovehicule cu sarcină utilă maximă autorizată care depăşeşte o tonă, la care timpul de staţionare la dispoziţia clientului este cel puţin de două ori mai mare decât
timpul de circulaţie;
g) tariful de pornire va fi egal cu tariful de distanţă (lei/km) aplicat;
h) tariful pentru încărcare/descărcare poate fi compus din tariful pentru operaţiunile de încărcare/descărcare, mecanice sau manuale, şi operaţiunile de manipulare a
bunurilor de către taximetrişti sau de către manipulanţi, angajaţi ai transportatorului autorizat. Lucrările mecanizate de încărcare/descărcare trebuie să aibă un tarif
prestabilit pe operaţiune, iar tariful pentru operaţiunile manuale se convine înainte de executare cu clientul, pe baza unui tarif orar prestabilit. Întregul preţ al
încărcării/descărcării şi manipulării bunurilor, dacă acestea sunt executate de către angajaţii operatorului de transport, se regăseşte în bonul client pe care acesta îl
plăteşte la închiderea prestaţiei;
i) procedura de stabilire a tarifelor pentru prestarea transportului în regim de taxi sau a transportului în regim de închiriere se precizează în contractele de atribuire a
gestiunii delegate şi trebuie să ţină seama de următoarele reguli:
1. tarifele încasate de transportatorul autorizat în urma prestării serviciilor de transport trebuie să acopere cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente realizate
pentru prestarea serviciului;
2. tarifele se modifică sau se actualizează periodic prin indexare cu indicele de creştere a preţurilor de consum, prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului
General al Municipiului Bucureşti, după caz;
j) respectarea nivelului tarifelor maximale pentru transportul persoanelor în regim de taxi constituie unul dintre criteriile de atribuire a gestiunii delegate a
serviciului.
(2) A.N.R.S.C. va elabora metodologiile necesare aplicării prevederilor prezentului articol.
ART. 50 Dacă în derularea cursei se constată încetarea înregistrării valorilor în modulul fiscal, taximetristul va solicita clientului plata serviciului în limita valorii
afişate de aparatul de taxat.
ART. 51 Abrogat.
ART. 52 (1) În vederea realizării transportului de persoane, mărfuri sau bunuri în regim de taxi, în condiţii de siguranţă, calitate şi legalitate, transportatorii
autorizaţi, dispeceratele taxi, taximetriştii şi clienţii trebuie să respecte obligaţiile prevăzute în prezenta lege, obligaţiile prevăzute în regulamentele de organizare şi
funcţionare a serviciului de transport local, precum şi cele prevăzute în contractele de atribuire a gestiunii serviciului.
(2) Principalele obligaţii ale transportatorilor autorizaţi sunt următoarele:
a) să asigure executarea serviciilor de transport în regim de taxi în condiţii de legalitate, siguranţă şi calitate;
b) să nu execute alte categorii de transporturi publice decât în regim de taxi, cu taxiuri agreate şi având însemnele de personalizare şi identificare proprii, stabilite de
prezenta lege;
c) să nu utilizeze ca taximetrişti conducători auto care nu deţin certificate de atestare a pregătirii profesionale şi care nu corespund prevederilor Standardului
ocupaţional al taximetristului, înregistrând abateri grave în cazierul de conduită profesională;
pag. 115
 d) să nu încredinţeze, sub nicio formă, conducerea autovehiculului taxi, pentru a realiza serviciul de transport contractat, altui taximetrist, în cazul transportatorului
autorizat care este persoană fizică sau asociaţie familială;
e) să asigure dispecerizarea activităţii sau, după caz, posibilitatea apelării prin telefon mobil;
f) să asigure clientului şi celorlalte persoane transportate beneficiul asigurării lor, a mărfurilor sau a bunurilor acestora pe toată durata transportului;
g) să asigure posibilitatea ca taximetristul să poată transmite la societate orice informaţie referitoare la întreruperea efectuării unei curse sau la alte evenimente
referitoare la siguranţa transportului ori a sa personală;
h) să anunţe autoritatea de poliţie, autoritatea fiscală, autoritatea de metrologie şi agenţia service de care depind, în caz de furt sau dispariţie, în orice mod, a
aparatului de taxat sau a staţiei radio de emisie-recepţie de pe taxi;
i) să înştiinţeze în scris asociaţia din care face parte taximetristul în legătură cu întreruperea contractului individual de muncă sau cu sancţiunile aplicate acestuia
pentru abateri disciplinare;
j) să prezinte în termen aparatul de taxat, după instalarea pe taxi, la prima verificare metrologică a taximetrului, precum şi ulterior la termenele scadente;
k) să furnizeze, la solicitarea autorităţilor cu atribuţii de control, informaţiile privind activitatea de transport desfăşurată.
(3) Principalele obligaţii ale taximetriştilor sunt următoarele:
a) să aibă ţinută corespunzătoare, un comportament civilizat şi preventiv în relaţia cu clientul, respectând conduita de bună practică, conform prevederilor
Standardului ocupaţional al taximetristului;
b) să deţină certificatul de atestare a pregătirii profesionale valabil şi să îl prezinte la solicitarea organelor de control abilitate de prezenta lege;
c) să nu refuze clientul în efectuarea unei curse în interiorul localităţii şi să respecte solicitările legale ale acestuia;
d) să oprească pe traseu la semnul clientului, când se află în poziţia de operare <<Liber>>, cu excepţia cazului când se deplasează să preia un client la comanda
dispecerului sau când condiţiile de trafic nu permit această manevră;
e) să elibereze bonul client la finalul cursei, pe baza căruia va încasa contravaloarea prestaţiei efectuate;
f) să nu pretindă ca plată pentru prestaţia efectuată decât suma prevăzută pe bonul client;
g) să nu implice taxiul în mod deliberat, direct sau indirect, în activităţi cu caracter infracţional ori în alte acte antisociale;
h) să anunţe organele de poliţie, în cel mai scurt timp şi cu prioritate, despre orice eveniment grav la care au participat sau au fost martori;
i) să nu angajeze transportul unui client aflat în stare avansată de ebrietate;
j) să transporte clientul la destinaţie pe traseul optim sau pe traseul solicitat ori convenit cu acesta;
k) să nu încarce taxiul peste capacitatea sau gabaritul de transport autorizat;
l) să asigure integritatea calitativă şi cantitativă a mărfurilor sau bunurilor transportate, în cazul în care clientul nu le însoţeşte pe durata transportului;
m) să transporte bagajele clienţilor, în cazul transportului de persoane, în limitele spaţiului destinat pentru acestea, fără perceperea de tarife suplimentare;
n) să prezinte informaţiile cerute sau să faciliteze accesul organelor de control împuternicite la aparatul de taxat, pentru verificare;
o) să nu transporte bagaje sau bunuri care să nu permită închiderea portbagajului, portierelor şi a geamurilor;
p) să nu execute activitatea de transport în regim de taxi fără a avea sigiliile corespunzătoare la aparatul de taxat;
q) să nu transporte clienţi pe bancheta din faţă decât în cazul în care îi atenţionează în prealabil că au obligaţia să poarte centura de siguranţă;
r) să nu execute activitate de transport în regim de taxi fără a avea aparatul de taxat şi lampa taxi în funcţiune pentru poziţia de operare respectivă;
s) să se supună controlului autorităţilor abilitate şi să prezinte la control, în timpul activităţii, documentele prevăzute de prezenta lege şi de legislaţia în vigoare;
t) să poarte obligatoriu centura de siguranţă când circulă fără client, în restul cazurilor portul centurii fiind opţional;
u) să nu utilizeze staţia radio din dotarea taxiului pentru alarmare nejustificată, care poate genera sau favoriza tulburarea ordinii publice;
v) să nu execute curse în afara localităţii de autorizare decât în condiţiile prevăzute la art. 18*);
x) să nu fumeze şi să nu utilizeze mijloacele audio/video fără acordul clientului.
(4) Principalele obligaţii ale clienţilor sunt următoarele:
pag. 116
 a) să achite preţul transportului executat;
b) să solicite, să preia şi să păstreze bonul client la coborârea din taxi;
c) să nu plătească serviciile pe care le-a realizat taximetristul decât în limita sumei totale prevăzute în bonul client;
d) să nu provoace sau să nu dezvolte stări conflictuale cu taximetristul în timpul desfăşurării cursei respective;
e) să nu oblige sau să nu impună, sub orice modalitate, taximetristului să execute transporturile prevăzute la alin. (2) lit. g);
f) să acorde sprijin taximetristului în cazul agresării sau accidentării acestuia în timpul efectuării transportului, anunţând imediat organele de poliţie în legătură cu
aceste evenimente;
g) să sesizeze primăria localităţii de autorizare şi filiala judeţeană a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, după caz, în legătură cu practici
neconforme ale taximetristului care le-au creat prejudicii ori au afectat calitatea serviciilor de taximetrie solicitate;
h) să nu ocupe scaunul de lângă taximetrist dacă nu poartă centura de siguranţă.
(5) Principalele obligaţii ale dispeceratelor taxi sunt următoarele:
a) dispeceratul trebuie să ţină un registru special de evidenţă a elementelor de identificare a tuturor staţiilor radio de emisie-recepţie, aflate în dotarea taxiurilor
deservite, numerelor de apel, denumirii transportatorului autorizat deservit, numărului şi duratei de valabilitate ale autorizaţiei taxi;
b) să comunice, la solicitarea autorităţilor de control abilitate, informaţiile solicitate privind utilizatorii serviciilor de dispecerat taxi;
c) să nu deservească taxiuri dotate cu staţii radio de emisie-recepţie deţinute ilicit sau autovehicule care execută transport în regim de închiriere;
d) dispeceratele sunt obligate ca în momentul solicitării serviciului de transport de către un client, la cererea expresă a acestuia, să îl informeze în legătură cu tariful
sau gama de tarife pe care le practică taxiurile deservite şi să respecte preferinţa clientului;
e) să controleze respectarea de către transportatorii autorizaţi a obligaţiilor ce derivă din prevederile contractelor de dispecerizare încheiate cu aceştia;
f) să nu aplice practici discriminatorii privind deservirea transportatorilor autorizaţi;
g) să nu aplice practici prin care să deţină controlul asupra pieţei taximetriei, să provoace distorsiuni ale concurenţei sau să elimine concurenţa, precum şi practici
monopoliste;
h) să dispecerizeze numai transportatorii autorizaţi care desfăşoară serviciul de transport în regim de taxi în aceeaşi localitate de autorizare.
*) Notă CTCE:
Art. II din LEGEA nr. 168 din 14 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 21 iulie 2010 prevede:
"Articolul II
(1) Deoarece conform prevederilor art. 3 pct. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările
ulterioare, transportul rutier efectuat între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov este definit ca transport local, prevederile art. 19, art. 20 alin. (7) şi art. 52
alin. (3) lit. v) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin
prezenta lege, nu se aplică în cazul transportului în regim de taxi efectuat cu autovehiculele taxi prevăzute la alin. (2).
(2) Autovehiculele taxi care fac obiectul prevederilor alin. (1) vor fi stabilite prin protocol încheiat între Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Consiliul
Judeţean Ilfov, în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu consultarea asociaţiilor reprezentative, şi vor avea ataşat pe portieră,
alături de ecusonul atribuit, un ecuson suplimentar, stabilit prin protocolul respectiv."
ART. 52^1 În cazul efectuării serviciului de transport în regim de închiriere, precum şi a serviciului de închiriere de autovehicule, obligaţiile prevăzute la art. 52
alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
ART. 53 În situaţii critice justificate taximetristul poate transmite apel de urgenţă prin mijloacele specifice de comunicare aflate în dotarea autovehiculului taxi.
Serviciile specializate de intervenţie rapidă vor acţiona în regim de urgenţă, pe baza localizării realizate prin sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă.
ART. 54 (1) Reprezentarea şi protecţia intereselor profesionale ale transportatorilor autorizaţi, dispecerilor taxi şi ale taximetriştilor se realizează prin camerele
taximetriştilor şi celelalte asociaţii profesionale reprezentative, constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, denumite în continuare asociaţii reprezentative.
pag. 117
 (2) Asociaţiile reprezentative asigură reprezentarea intereselor profesionale ale membrilor în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice, cu alte autorităţi şi cu
organisme interne şi internaţionale.
(3) Asociaţiile reprezentative participă, cu caracter consultativ, la întocmirea de către autorităţile administraţiei publice a reglementărilor de organizare a serviciului
de transport în regim de taxi.
(4) O asociaţie profesională din domeniul taximetriei este considerată reprezentativă dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este constituită în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005;
b) are ca membri transportatori autorizaţi, dispecerate taxi şi taximetrişti, astfel cum au fost definiţi în prezenta lege, care reprezintă minimum 10% din totalul celor
existenţi în evidenţele statistice la nivel naţional;
c) are filiale judeţene, persoane juridice, constituite conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
246/2005, înfiinţate în cel puţin 50% din judeţele ţării, precum şi în municipiul Bucureşti;
d) deţine o hotărâre definitivă şi irevocabilă a Tribunalului Bucureşti în ceea ce priveşte reprezentativitatea.
(5) În cazurile în care o asociaţie profesională reprezentativă trimite autorităţii de autorizare sau altor autorităţi competente o sesizare privind abaterile de la conduita
profesională a unei persoane care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului în regim de taxi, acestea sunt obligate să analizeze cazul respectiv, cu consultarea
obligatorie a părţilor, şi să ia măsurile care se impun, notificând aceasta şi asociaţiei reprezentative.
ART. 55 Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se
sancţionează după cum urmează:
1. cu amendă de la 100 lei la 500 lei:
a) aplicabilă taximetriştilor pentru nerespectarea prevederilor art. 22 şi art. 52 alin. (3) lit. a), c), e), f), j), k), o), u) şi x);
b) aplicabilă clienţilor pentru nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (4) lit. b) şi d);
2. cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei:
a) aplicabilă taximetriştilor pentru nerespectarea prevederilor art. 19, art. 34, art. 35 alin. (2) şi art. 43;
b) aplicabilă transportatorilor autorizaţi pentru nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (5)-(7) şi art. 52 alin. (2) lit. b), c), d), e), j) şi k);
c) aplicabilă taximetriştilor sau interpuşilor acestora care abordează clienţii în interiorul aeroportului, cu încălcarea prevederilor art. 24^1 alin. (3).
3. cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei:
a) aplicabilă taximetriştilor pentru intervenţii asupra componentelor aparatului de taxat, în scopul majorării preţului transportului sau neincluderii unor venituri
realizate în memoria fiscală, precum şi pentru nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (7) şi art. 52 alin. (3) lit. g), p), r), s) şi v), precum şi conducătorilor auto sau
transportatorilor autorizaţi, după caz, pentru nerespectarea prevederilor privind transportul în regim de închiriere ale art. 25 alin. (6) şi, respectiv, art. 25 alin. (7);
b) aplicabilă clienţilor pentru nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (4) lit. a) şi e);
c) aplicabilă funcţionarilor autorităţii de autorizare responsabili pentru nerespectarea prevederilor art. 11, art. 14 alin. (5), art. 54 alin. (5), art. 66 şi art. 67 alin. (2),
(3) şi (5);
d) aplicabilă dispeceratelor taxi pentru nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) şi art. 52 alin. (5) lit. b), d) şi e);
e) aplicabilă transportatorilor autorizaţi pentru nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (3), art. 35 alin. (1) şi (3) şi art. 67 alin. (1) şi pentru utilizarea de conducători
auto care nu sunt apţi medical şi psihologic sau nu deţin certificat de atestare a pregătirii profesionale valabil;
f) aplicabilă conducătorilor auto pentru nerespectarea prevederilor art. 36 alin. (3);
g) abrogată;
h) aplicabilă persoanelor fizice sau juridice pentru efectuarea, în mod repetat, de transport public, contra cost, de persoane cu un autoturism sau de mărfuri cu un
autovehicul, fără respectarea prevederilor art. 7 alin. (2) sau, după caz, ale art. 7 alin. (3).
4. cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei:

pag. 118
 a) aplicabilă transportatorilor autorizaţi pentru nerespectarea prevederilor art. 141 alin. (3) şi (4), art. 48 şi 49, precum şi pentru utilizarea de aparate de taxat
nefiscalizate sau care funcţionează cu încălcarea prevederilor prezentei legi;
b) aplicabilă dispeceratelor taxi pentru nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (5) lit. a), c), f), g) şi h);
5. cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei:
a) aplicabilă transportatorilor pentru nerespectarea prevederilor art. 7 şi 8;
b) aplicabilă dispeceratelor taxi pentru funcţionarea fără autorizaţie de dispecerat taxi valabilă.
ART. 56 (1) Pe lângă sancţiunile prevăzute la art. 55 se dispun şi măsuri administrative, ca sancţiuni complementare, privind reţinerea, suspendarea, retragerea sau
anularea, după caz, a unor autorizaţii, copii conforme, certificate de atestare a pregătirii profesionale sau contracte.
(2) Reţinerea autorizaţiilor taxi sau a oricăror copii conforme ale autorizaţiei de transport, precum şi a ecusoanelor respective, până la rezolvarea cazurilor, dar nu
mai mult de 30 de zile, se aplică în vederea rezolvării cazurilor de încălcare a prevederilor art. 12 alin. (2) şi art. 25 alin. (7).
(3) Reţinerea certificatului de atestare a pregătirii profesionale al conducătorului auto până la 5 zile se aplică în vederea respectării prevederilor art. 56^1 alin. (1).
(4) Suspendarea autorizaţiei taxi sau a oricărei copii conforme a autorizaţiei de transport, precum şi a ecusoanelor aferente, pentru o perioadă de 1-3 luni, este
aplicabilă în următoarele cazuri:
a) nerespectarea prevederilor art. 14^3 alin. (4), art. 15 alin. (5) şi (6), art. 19, art. 25 alin. (1), art. 30 alin. (1) şi art. 31;
b) nerespectarea prevederilor privind obligaţiile transportatorilor autorizaţi în legătură cu emiterea şi utilizarea rapoartelor de închidere zilnică şi a rapoartelor
memoriei fiscale.
(5) Retragerea autorizaţiei taxi sau a oricărei copii conforme a autorizaţiei de transport, precum şi a ecusoanelor aferente este aplicabilă în următoarele cazuri:
a) odată cu retragerea autorizaţiei de transport;
b) pentru nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (4), art. 12 alin. (3), art. 14^3 alin. (5) şi art. 25 alin. (8);
c) dacă pe taxiul respectiv este utilizat un alt aparat de taxat decât cel fiscalizat corespunzător sau un aparat de taxat nefiscalizat;
d) dacă autovehiculul destinat transportului în regim de închiriere execută transport în regim de taxi.
(6) Retragerea autorizaţiei de transport este aplicabilă în cazul încălcării prevederilor art. 10 alin. (1) privind netransmisibilitatea şi ale art. 14^3 alin. (2).
(7) Retragerea autorizaţiei de dispecer taxi este aplicabilă în cazul încălcării prevederilor art. 15 alin. (1) sau (4), art. 16 şi art. 52 alin. (5) lit. g).
(8) Anularea contractului de atribuire în gestiune a executării serviciului de transport respectiv se aplică în cazul în care titularul contractului de atribuire încalcă
prevederile art. 14^1 alin. (3) sau (4) şi art. 14^3 alin. (1).
ART. 56^1 (1) Certificatul de atestare a pregătirii profesionale al conducătorului auto care este taximetrist sau angajat al unui transportator autorizat care execută
transport în regim de închiriere se reţine de către organele de control în drept dacă se constată că transportul respectiv s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art. 18 şi
art. 52 alin. (3) lit. b), c), e), f), g), k) şi o), în cazul transportului în regim de taxi, precum şi fără a avea la bord contractul şi documentele fiscale care să dovedească
plata anticipată a transportului în regim de închiriere.
(2) Certificatul de atestare a pregătirii profesionale reţinut, împreună cu o copie de pe procesul-verbal de constatare a contravenţiei care a determinat reţinerea, se
depune la autoritatea competentă pentru aplicarea sancţiunii corespunzătoare, după care certificatul se restituie nu mai târziu de 5 zile de la data reţinerii.
(3) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se pot folosi căile de atac prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 57 Dispoziţiile prezentului capitol se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, astfel cum a
fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
ART. 58 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac, după caz, de reprezentanţii împuterniciţi ai autorităţilor prevăzute la art. 37 alin. (1).
ART. 58^1 (1) În cazul utilizării unui autoturism pentru transportul public de persoane fără ca acesta să deţină autorizaţie taxi sau, după caz, copie conformă ori
dacă aceste documente au valabilitatea depăşită sau nu sunt conforme cu transportul efectuat ori cu prevederile prezentei legi, precum şi în cazurile prevăzute la art. 20

pag. 119
alin. (7) şi art. 36 alin. (3), odată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale, prevăzută de prezenta lege, se suspendă dreptul de utilizare a autoturismului respectiv pentru
6 luni.
(2) Suspendarea dreptului de utilizare a autoturismului se realizează prin reţinerea certificatului de înmatriculare şi a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare de către
ofiţerii şi/sau agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române care au calitatea de poliţişti rutieri.
(3) Plăcuţele cu numărul de înmatriculare împreună cu certificatul de înmatriculare şi o copie a proceselor-verbale de constatare a contravenţiei şi de reţinere a
plăcuţelor cu numărul de înmatriculare şi a certificatului de înmatriculare se predau, în termen de maximum 3 zile, inspectoratului judeţean de poliţie, respectiv
Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, care notifică deţinătorului autoturismului faptul că suspendarea dreptului de utilizare a acestuia încetează la 6
luni de la data procesului-verbal de reţinere a acestora.
(4) Suspendarea notificată a dreptului de utilizare a autoturismului încetează, iar plăcuţele cu numărul de înmatriculare şi certificatul de înmatriculare se restituie, la
cerere, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) au trecut cel puţin 30 de zile de la data procesului-verbal de reţinere;
b) se depune dovada achitării amenzii contravenţionale.
(5) După epuizarea unui termen notificat de suspendare a dreptului de utilizare a autoturismului, dacă nu se face dovada achitării amenzii contravenţionale, se
notifică deţinătorului prelungirea suspendării pentru încă 6 luni.
(6) Dacă în decurs de cel mult 12 luni de la încetarea ultimei suspendări a dreptului de utilizare a autoturismului se aplică o nouă suspendare, nu se mai poate
beneficia de reducerea termenului prevăzut la alin. (4) lit. a).
(7) Pe perioada suspendării dreptului de utilizare a autoturismului acesta nu poate fi reînmatriculat.
ART. 65 Răspunderea transportatorului autorizat pentru daunele produse clienţilor în timpul transportului din vina sa este integrală şi se acoperă pe baza asigurării
de răspundere civilă.
ART. 66 Autoritatea administraţiei publice locale sau filiala judeţeană a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor are obligaţia ca, în maximum 5 zile
de la primirea sesizării clientului, conform art. 52 alin. (4) lit. g) sau art. 54 alin. (5), ori de la primirea sesizării asociaţiei reprezentative, conform art. 54 alin. (5), să
analizeze, să ia măsurile ce se impun sau, după caz, să sesizeze autorităţile competente prevăzute la art. 37 alin. (1), după caz, pentru ca acestea să aplice măsurile ce se
impun în termen de maximum 30 de zile de la primirea sesizării, termen în care clientul sau asociaţia va primi răspunsul cuvenit.
ART. 67 (1) Orice înscrisuri sau simboluri aplicate pe partea exterioară a taxiului, care reprezintă publicitate pentru terţi, nu se pot menţine sau realiza fără avizul
administraţiei publice locale şi nu vor fi admise dacă afectează înscrisurile şi însemnele de pe taxi prevăzute de lege.
(2) În cazul taxiurilor, R.A.R. nu va elibera certificatul de agreare, dacă acestea nu au geamuri transparente sau le au acoperite cu înscrisuri, colante ori alte dotări
care atenuează vizibilitatea atât dinăuntru, cât şi din afară.
(3) Reprezentanţele R.A.R. nu vor emite certificate de agreare şi nu vor acorda viza periodică anuală pentru acestea, dacă nu sunt respectate prevederile prezentei
legi privind autovehiculele care execută transportul în regim de taxi.
(4) Inspecţiile tehnice periodice se pot efectua şi la staţiile de inspecţie tehnică periodică autorizate în acest sens de R.A.R.
(5) Acelaşi autovehicul nu poate fi autorizat în aceeaşi perioadă ca autovehicul destinat transportului în regim de taxi, transportului în regim de închiriere sau ca
autovehicul pentru şcoală.

pag. 120
H.C.L. nr. 101 din 24.03.2009 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea si executarea serviciului public
de transport persoane in regim de taxi pe teritoriul Municipiului Ti misoara
Pers. Pers.
Art. Continut Articol
fizice juridice

(1) Transportul de persoane în regim de taxi se efectuează numai cu vehicule rutiere destinate prin construcţie tipului respectiv de
transport şi dotate cu aparate de taxat, staţii radio de emisie-receptie şi lampa taxi – toate în stare de funcţionare şi are însemne,
înscrisuri şi elemente de culoare ale caroseriei - integral galben, stabilite în conformitate cu reglementările în vigoare.
(2) a). autovehiculele taxi care vor fi înlocuite de către transportatorii autorizaţi vor avea culoarea alb şi vor avea obligatoriu
culoarea galben începând cu partea de deasupra benzii duble tip şah.
b). începând cu data de 01.03.2014 autovehiculele taxi vor avea culoarea integral alb.
(3) Ecusoanele TAXI, prezentate conform anexei 2, se vor monta pe portierele spate stanga/dreapta, imediat sub nivelul geamului,
8.
fără a afecta banda sah. La expirarea valabilitatii, ecusoanele TAXI se vor îndepărta obligatoriu de pe portierele taxiului şi se vor
preda la Autoritatea de Autorizare.
(5) Dreptul de folosire a ecusonului TAXI este exclusiv în proprietatea Primăriei Municipiului Timişoara, iar utilizarea
neautorizată, în orice mod, a formei sau a simbolurilor specifice constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii.
(4) Pierderea, distrugerea sau furtul ecusonului/ecusoanelor trebuie declarată în termen de 48 de ore de la constatarea acestei într-
un cotidian local şi la Autoritatea de Autorizare. La solicitarea duplicatului persoana în cauză va prezenta Autorităţii de Autorizare Art.52 pct.1
dovada publicării, predarea ecusonului deteriorat sau predarea ecusonului/ecusoanelor în cazul schimbului autovehiculului. 100 – 500 lei
(6) Se interzice efectuarea serviciului de transport în regim de taxi cu ecusoane lipite necorespunzător sau deteriorate.
(1) Linia mediană orizontală a caroseriei, sub nivelul geamului, va fi marcata permanent pe părţile laterale, pe toata lungimea
portierelor, de o bandă dublă de carouri tip şah, de culori alternative alb şi negru, de dimensiuni 3 x 3 cm;
(2) Pe portierele din faţă ale taxiului se aplică înscrisuri exterioare privind valorile tarifelor de distanţă (lei/km), practicate pe timp
de zi şi pe timp de noapte şi exterior de dimensiunea unui format A4 cu înălţimea de 210 mm şi inscripţionat cu negru pe fond alb,
cu caractere având înălţimea de 30 mm, vizibile de la cel puţin 5 metri. Art.52 pct.1
(3) Colantul autoadeziv privind tarifele va fi inscriptionat, obligatoriu, şi cu datele de identificare ale transportatorului autorizat aşa 100 – 500 lei
cum sunt înregistrate la Registrul Comertului, precum şi numarul de apel telefonic al dispeceratului pe care acesta îl deserveşte.
Colantele şi tarifele vor fi aplicate pe portiere astfel încât să ofere o aderenţă puternică pentru a nu permite desprinderea
accidentala a acestora, fiind exclusă executarea acestora pe folie magnetică.
10.
(4) Dotarea exterioara a taxiului consta într-o lampa taxi, de culoare galbena, cu înscrisul TAXI pe faţă şi spate, aprinsă permanent
în timpul programului de lucru şi care conţine două lămpi suplimentare, de culori diferite, a caror semnificatie, văzute din faţă,
este următoarea:
a) în stanga, o lampa de culoare roşie care, atunci cand este aprinsă, indica pozitia «Ocupat» a taxiului, respectiv există comanda
client şi prestaţia se tarifează;
b) în dreapta, o lampa de culoare verde care, atunci cand este aprinsă, indica poziţia «Liber» a taxiului, respectiv nu există
comanda client.

pag. 121
 (5) În cazul taxiurilor aparţinând transportatorului autorizat, lampa taxi poate fi astfel dimensionată încat pe părţile laterale,
opţional, să se poată înscrie vizibil datele de identificare ale acestuia sau ale dispeceratului taxi, astfel cum sunt înregistrate la
registrul comertului şi numarul de apel telefonic al dispeceratului taxi care îl deserveşte.
(6) Se interzice practicarea serviciului de transport persoane în regim de taxi cu lampa taxi defectă, distrusă sau aflată într-o stare
necorespunzătoare.
(1) Taxiul trebuie să aibă afişat în interior la loc vizibil, o lista care să poată fi consultată de către client, cuprinzând titularul legal
al autorizaţiei taxi şi tarifele de distantă, de stationare şi de pornire, pe timp de zi şi pe timp de noapte, purtând ştampila Autorităţii
de Autorizare, precum şi un ecuson cuprinzând numele şi fotografia conducatorului auto.
(2) Listele vor fi prezentate, în dublu exemplar, pentru verificare şi ştampilare la Autoritatea de Autorizzare din cadrul Primăriei
Municipiului Timişoara. După verificare şi ştampilare se returnează un exemplar solicitantului, iar un exemplar se păstrează la
13. dosarul transportatorului autorizat însoţit de copia contractului de dispecerizare.
Art.52 pct.1
(3) Aparatul de taxat se fixeaza la loc vizibil, având afisajul îndreptat către interiorul autovehiculului.
100 – 500 lei
(4) Orice taxi autorizat va trebui să aibă un anunţ cu instrucţiuni unde şi cum trebuie depuse sesizările şi reclamaţiile, respectiv
dispecerat, asociaţiile profesionale reprezentative, autoritatea de autorizare, autoritatea naţională pentru protecţia consumatorilor şi
celelalte organe de control autorizate, în legătură cu aspectul tehnic şi estetic al taxiului sau cu activitatea taximetristului.
(1)Autorizaţia pentru activitatea de dispecerat taxi va fi retrasă de către emitent în următoarele situaţii:
a) autorizaţia a fost eliberată pe baza unor documente care conţin informaţii eronate sau neconforme cu realitatea;
b) nu mai sunt îndeplinite condiţiile care menţin valabilitatea acesteia;
c) dispeceratul deserveşte taxiuri dotate cu staţii radio neînregistrate în registrul de evidenţă a acestora;
d) dispeceratul deserveşte autovehicule pentru care nu s-au atribuit autorizaţii taxi sau autorizaţii taxi atribuite de autorităţile de
autorizare ale altor localităţi;
e) dispeceratul deserveşte autoturisme care realizează transporturi în regim de închiriere;
f) dispeceratul impune transportatorilor autorizaţi deserviti practicarea unor tarife destinate controlului pieţei si eliminarii
concurentei;
g) la cerere.
21. (2) Se interzice folosirea aceluiaş indicativ pentru două autovehicule deservite de dispeceratul taxi.
(3) Dispeceratele taxi au obligaţia de a înregistra comenzile preluate în registrul de comenzi, acesta va conţine numărul de ordine,
indicativul (număr de apel) autovehiculului autorizat deservit, data, ora preluării comenzii precum şi o rubrică de observaţii
(soluţionarea comenzii respective). Indicativul autovehiculului autorizat se va regăsi obligatoriu în registru special de evidenţă a 1.000 - 2.500
elementelor de
identificare a tuturor staţiilor radio de emisie recepţie deservite. Lipsa registrului de comenzi constituie contravenţie şi se
sancţionează cu amendă cuprinsă între 1000-2500 lei.
(4) Dispeceratele taxi sunt obligate să înregistreze la Autoritatea de Autorizare registrul special de evidenţă a staţiilor radio de
emisie recepţie aflate în dotarea autovehiculelor deservite, la momentul depunerii documentelor pentru autorizarea dispeceratului 1.000 - 1.500
taxi. Modificările care apar trebuiesc operate la zi în registrele speciale de evidenţă a staţiilor radio de emisie-receptie, în caz de
nerespectare dispeceratul taxi va fi sancţionat cu amendă cuprinsă între 1000-1500 lei.

pag. 122
 (5) La încheierea contractului cu un transportator autorizat, dispeceratul trebuie să-i solicite acestuia următoarele documente,
pentru fiecare autovehicul autorizat, ce urmează a fi dispecerizat:
a) certificatul de atestare profesională al taximetristului;
b) permisul de conducere;
c) actul de identitate;
d) contractul de muncă vizat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş, pentru angajaţii transportatorilor persoane juridice, în
termen de 10 zile;
21.
e) copia cazierului de conduită profesională;
f) copia autorizaţiei taxi şi a autorizaţiei de transport vizate la zi de Autoritatea de Autorizare;
g) documente doveditoare a provenienţei şi a datelor de identificare a staţiei radio de emisierecepţie;
h) cartea de identitate a autovehiculului;
i ) certificatul de înmatriculare al autovehiculului cu viza ITP valabilă.
(6) Documentele specificate la aliniatul precedent vor fi păstrate în mod obligatoriu la sediul dispeceratului şi vor fi prezentate 1.500 - 2.000
Autorităţii de Autorizare la cerere. Neprezentarea acestor documente se sancţionează cu ameda cuprinsă între 1500 şi 2000 lei.
(1) Toţi transportatorii care detin autorizatii taxi au obligativitatea de a declara la dispeceratele autorizate programul de lucru astfel
Art.52 pct.1
28. incat acestea sa asigure serviciul public de transport in regim de taxi, in mod continuu.
100 – 500 lei
(2) Declaraţiile vor fi puse la dispoziţia Autoritatii de Autorizare, la solicitarea expresa a acesteia.
(1) Transportatorii autorizaţi care efectueaza servicii publice de transport in regim de taxi au urmatoarele obligatii:
Art.52 pct.2
o) sa nu permita plecarea in cursa a vehiculelor care au aparatul de taxat sau echipamentul de emisiereceptie defect, nesigilat sau
500 – 1000 lei
fara suficiente role de hârtie termica, pentru tiparirea bonurilor fiscale;
(1) Transportatorii autorizaţi care efectueaza servicii publice de transport in regim de taxi au urmatoarele obligatii:
d) să respecte sarcinile asumate potrivit contractului de atribuire a gestiunii delegate a serviciului;
r) sa nu permita intervenţia persoanelor neautorizate asupra aparatelor de taxat si a echipamentelor de emisie-receptie;
s) sa detina la sediul social urmatoarele documente:
1- asigurarea pentru persoanele transportate şi bagajele acestora pentru riscurile de accident ce cad in sarcina transportatorului;
2- carţile de identitate ale vehiculelor, in original pentru cele detinute in proprietate, respectiv in copie autentificata pentru cele
detinute in baza unui contract de leasing;
3- contractele de leasing pentru vehiculele utilizate, acordul firmei pentru activitatea taxi;
30.
4- evidenţa avizelor medicale şi psihologice valabile pentru persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de Art.52 pct.7
transport rutier, precum şi pentru conducatorii auto; 1.000 – 2.500 lei
5- evidenta privind instruirea personalului pe linia sigurantei rutiere;
6- evidenta accidentelor grave de circulate si modul de tratare a acestora;
7- documente din care să rezulte provenienţa legală a aparatului de taxat aprobate şi verificate de Biroul Român de Metrologie
Legală;
8- documente din care să rezulte provenienţa legală a staţiilor radio de emisie-recepţie;
9- toate documentele care atesta menţinerea conditiilor initiale care au stat la baza eliberarii autorizaţiei de transport, a
autorizaţiilor taxi si a delegarii gestiunii, dupa caz;
10- documente din care sa rezulte provenienta legala a aparatelor de taxat aprobate si verificate de catre Biroul Roman de

pag. 123
 Metrologie Legala;
11- documente din care sa rezulte provenienta legala a statiilor radio de emisie-receptie;
12- documente din care sa rezulte calitatea de angajat a conducatorilor auto si a persoanei desemnate sa conduca permanent si
efectiv activitatea de transport in regim de taxi;
13- caietul de comenzi/reclamatii sau evidenta acestuia pe suport magnetic, precum şi formularele specifice transportului în tegim
de taxi pentru anul in curs si anul precedent;
14- documentele de fundamentare a tarifelor practicate in serviciul public de transport persoane in regim de taxi;
15- cazierul de conduita profesionala;
16- alte documente prevazute de reglementarile legale în vigoare.
ţ) sa asigure dispeceratului taxi, copii dupa urmatoarele documente apartinand tuturor taximetristilor aflati sub contract (angajati ai
societatilor comerciale): certificatul de pregatire profesionala, permisul de conducere, actul de identitate, contractul de munca vizat
de Inspectoratul de Munca Timişoara şi dupa cazierul de conduita profesionala
a) Pe teritoriul municipiului Timişoara este interzisa:
1. preluarea de clienti de catre transportatorii autorizati de alta autoritate de autorizare decat cea a Primariei Municipiului
Timişoara, in vederea efectuarii de curse taxi; Art.52 pct.9
2. stationarea autovehiculelor autorizate taxi de alta autoritate de autorizare decat cea a Primariei Municipiului Timişoara, in 2.500 lei
locurile de asteptare a taxiurilor; aplicabilă
34.
3. stationarea autovehiculelor autorizate pentru transportul de persoane în regim de închiriere sau a autoturismelor ce desfasoara transportatorilor
serviciul de închiriere, in statiile de taxi amenajate sau in locurile de aşteptare client, fara dotarile specifice (lampa taxi, aparat de autorizati si/sau
taxat, insemne, înscrisuri specifice), precum şi a celor neautorizate taxi; persoanelor fizice
4. ca un transportator autorizat în regim de taxi să deţină poziţia de monopol într-o staţie de aşteptare a clienţilor care are
caracterul unui loc public.
(1)Autorizaţiile de transport se eliberează, de către autoriatea de autorizare pe o perioadă nedeterminată fiind valabile cu condiţia
vizării la fiecare 5 ani odată cu verificarea îndeplinirii condiţiilor care stau la baza emiterii unei astfel de autorizaţii.
(3) Retragerea autorizaţiei de transport se realizează de către Autoritatea de Autorizare si are drept consecinţă pierderea calităţii de
transportator autorizat, anularea contractului de atribuire în gestiune a serviciului de transport, precum şi retragerea tuturor
autorizaţiilor taxi sau a altor copii conforme atribuite pe baza autorizaţiei respective. Retragerea autorizaţiei de transport se face în
44. conformitate cu prevederile legii.
(2) Transportatorii autorizaţi se vor prezenta cu 45 zile înaintea expirării duratei de valabilitate a vizei autorizaţiei de transport şi
vor depune documentaţia necesară vizării acesteia, documentaţie prevăzută de prevederile legale în vigoare. Nedepunerea acestor Art.52 pct.2
documente în termenul prevăzut anterior duce la sancţionarea acestora. 500 – 1.000 lei

(1) Staţionarea taxiurilor în vederea preluării clienţilor este permisă numai în locuri special amenajate şi semnalizate, în
conformitate cu art. 20 din Legea nr.38/2003.
(2) Staţionarea taxiurilor în poziţia ocupat este permisă în conformitate cu O.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
49. (14) Autovehiculul care are montat o casetă luminoasă cu înscrisul TAXI, pe partea superioară a caroseriei, precum şi orice alt
însemn taxi prevazut de lege este considerat autovehicul care efectuează activitatea de transport în regim de taxi şi se supune
prevederilor legale şi ale prezentului regulament.

pag. 124
 (15) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda cuprinsă între 1.000 – 2.500 lei utilizarea însemnelor transportatorilor
autorizaţi, persoane juridice, fără ca utilizatorul să fie angajat al societăţii respective sau fără a avea un contract de colaborare pe
linie de dispecerat taxi cu persoana juridică ale cărei însemne le poartă.
(16) Transportatorii autorizaţi au obligaţia de a deţine la bordul autovehiculului în original autorizaţia taxi.
(17) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda cuprinsă între 500-1000 lei solicitarea de către operatorul dispecer a
destinaţiei cursei clienţilor care apelează la serviciile dispeceratelor taxi.
(3)Se interzice staţionarea taxiurilor sub orice motiv în refugiul din faţa Gării de Nord. Oprirea în refugiul respectiv se permite
doar pentru coborârea clienţilor şi a bagajelor acestora. Preluarea unui alt client se va efectua doar din locurile de aşteptare special
amenajate.- reprezentanţii taximetriştilor vor prezenta formularea până la comisie.
Art.52 pct.1
(7) Este interzisă executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, spălarea şi salubrizarea autovehiculelor în locurile de aşteptare.
100 – 500 lei
(10) Şoferul va avea la îndemână şi va oferi clienţilor, atunci când aceştia solicită, harta Municipiului Timişoara, pentru consultare
în vederea stabilirii rutei ce urmează a fi parcursă.
49.
(12) În cazul în care clientul nu îşi exprimă altă preferinţă el va fi transportat la destinaţie pe ruta cea mai scurtă.
(4) În locurile de aşteptare ale clienţilor vor staţiona doar taxiurile disponibile, şoferii având obligaţia de a rămâne în apropierea
autovehiculului.
(5) Se interzice abandonarea sau parcarea taxiului, pe perioada de odihnă a conducatorului auto, în locurile de aşteptare a clienţilor
special amenajate.
(6) Taximetriştii sunt obligaţi să întreţină aspectul curat şi îngrijit al autovehiculelor, atât în interiorul cât şi în exteriorul acestora,
pe toată durata efectuării serviciului de transport în regim de taxi.
(8) Se interzice taximetriştilor păstrarea ca şi garanţie pentru achitarea contravalorii prestaţiei efectuate, a documentelor de
Art.52 pct.2
identitate, a oricărui alt tip de document sau bunuri personale aparţinând clientului.
500 – 1000 lei
(9) Pe teritoriul Municipiului Timişoara se interzice efectuarea serviciului de transport persoane în regim de taxi de către
transportatori autorizaţi de altă autoritate de autorizare decât cea a Primăriei Municipiului Timişoara.
(11) La solicitare, clienţii vor fi ajutaţi la urcarea şi coborârea din autovehicul, în special în cazul persoanelor cu handicap, în
vârstă sau a femeilor gravide. Bagajele clientului vor fi încărcate şi descărcate obligatoriu de către conducătorul auto, la solicitarea
clientului.
49.
(13) Ţinuta taximetristului va fi îngrijită, fiind interzisă îmbrăcămintea necorespunzătoare, şort, maiou, şlapi.
Ţinuta taximetristelor va consta dintr-o îmbrăcăminte decentă, corespunzătoare şi neprovocatoare.
Se interzice implicarea autovehiculelor destinate executării serviciului de transport persoane în regim de taxi, în evenimente cu
51. caracter antisocial, transporturi de substanţe interzise sau periculoase, trafic de persoane, acte de prostituţie. 2.000-2.500 lei
Consituie contravenţii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale sa fie considerate
infractiuni, şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
1. nerespectarea art. 8, alin (4), (6); art. 10 alin (1), (2) şi (3); art. 13 alin. (2), (3) şi (4); art. 28, art. 49 alin (3), (7), (10) şi (12),
precum şi pentru nedeţinerea autorizaţiei taxi în original la bordul autovehiculului cu amenda de la 100 la 500 lei ;
2. nerespectarea art. 30 lit. o), art. 44 alin. (2), art. 49 alin. (4), (5), (6), (8), (9), (11) şi (13) cu amenda de la 500 la 1000 lei;
52. 3. utilizarea insemnelor, inscrisurilor, dotarilor specifice taxiurilor autorizate de catre conducatorii autovehiculor neautorizate taxi,
aplicabila conducatorului autovehiculului si/sau proprietarului acestuia, cu amenda de la 1.500 lei la 2.500 lei;

pag. 125
 4. incredinţarea de catre taximetristi a autovehiculului taxi, pentru a realiza serviciul de transport contractat, altei persoane care nu
este angajata a transportatorului autorizat, aplicabilă taximetristului şi conducătorului auto care a preluat autovehiculul fără a avea
acest drept cu amenda de 2.500 lei;
5. executarea serviciilor de transport in regim de taxi fara asigurarea conditiilor de legalitate, siguranta si calitate, precum si
savarsirea abaterilor grave sau repetate de la prevederile contractului de atribuire in gestiune delegata a serviciului sau a
prezentului regulament, aplicabila transportatorilor autorizati, cu amenda de la 1.000 la 1.500 lei;
6. lipsa menţionarii tarifelor de distanta, convenite a fi utilizate, in contractele de dispecerat taxi, aplicabila dispeceratelor si
transportatorilor autorizati cu amenda de la 1.000 la 1.500 lei;
7. executarea activitatii de transport in regim de taxi fara a avea echipamentul radio de emisie-receptie conectat si in stare de
funcţionare, aplicabila taximetristilor, nerespectarea art. 30 lit. d), r), s) şi ţ) cu amenda de la 1.000 la 2.500 lei ;
8. nerespectarea prevederilor contractului-cadru de prestari servicii de dispecerat taxi, aplicabila transportatorilor autorizati sau
dispeceratelor taxi, cu amenda de la 2.000 la 2.500 lei;
9. executarea serviciului de transport în regim de taxi fără detinerea autorizaţiei taxi şi a ecusoanelor aferente acesteia, eliberate de
către Autoritatea de autorizare, nerespectarea art. 34 lit. a , aplicabilă transportatorilor autorizati si/sau persoanelor fizice, cu
amenda de 2.500 lei.

H.C.L. nr. 590/19.12.2006 privi nd efectuarea transportului public de persoane prin curse regulate pe raza
Municipiului Ti mişoara
Art. Continut Articol Pers. fizice Pers. juridice
Stationarea in alte locuri decat autogarile autorizate sau utilizarea altor statii de urcare/coborare pe raza
2. municipiului Timisoara decat cele prevazute in Anexa la prezenta hotarare. 1.500 1.500

(1) Transportul public de persoane prin curse regulate, curse neplanificate si curse regulate speciale pe raza
municipiului Timisoara se poate efectua numai cu avizul Comisiei de Circulatie din cadrul Primariei
Timisoara, referitor la stabilirea traseului. Art. 3 al.2
3. Art. 3 al.2 1.000
(2) Efectuarea transportului public de persoane prin curse regulate, curse neplanificate si curse regulate 1.000
speciale pe raza municipiului Timisoara fara avizul Comisiei de Circulatie.

(1) Toti operatorii de transport care efectueaza transport public de persoane au obligatia ca pe raza
municipiului Timisoara sa asigure integritatea si curatenia statiilor utilizate.
4. Art. 4 al.2 1.000 Art. 4 al.2 1.000
(2) Neasigurarea integritatii si curateniei statiilor utilizate.

pag. 126
 H.C.L. nr. 251 din 17.09.2002 m odificată prin H.C.L. nr. 51 din 25.03.2003 privind interzicerea circulaţiei
vehiculelor cu tracţiune ani mală pe raza mun.Timişoara
Art Continut Articol Pers. fizice Pers. juridice
Se interzice accesul şi circulaţia vehiculelor cu tracţiune animală, pe raza Municipiului Timişoara , în scopul
asigurării fluenţei şi siguranţei traficului.
art.2 art.2
1 Circulaţia vehiculelor cu tracţiune animală se va realiza numai pe strazile lăturalnice situate la periferia
300 la 500 300 la 500
oraşului şi care vor fi aprobate de către Comisia de Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara , în
urma analizării solicitărilor, pentru fiecare solicitant în parte.
Încălcarea prevederile Art. 1 din prezenta hotărâre se sancţionează cu amendă contravenţională între 300 –
2
500 lei, reţinerea vehiculelor în custodie până la achitarea amenzii şi plata taxei de depozitare a vehiculelor.
În cazul în care nu se achită amenda contravenţională ,vehiculele cu tracţiune animală se vor păstra în custodie
timp de 30 de zile , la sediul S.C.RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A , de pe str. Energiei nr.3 , contra sumei
3
de 4 lei + TVA/ZI , sumă care se reactualizează lunar cu rata inflaţiei.,după care se vor valorifica pentru
acoperirea prejudiciului.

H.C.L. nr. 486/31.10.2006 modificată prin H.C.L. nr.198/2010 privind parcarea vehiculelor grele pe teritoriul
Municipiului Ti mişoara
Pers. Pers.
Art. Continut Articol
fizice juridice
(1) a) Se interzice staţionarea voluntară a vehiculelor cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t pe drumurile
publice şi terenurile aparţinând domeniului public sau privat ale municipiului Timişoara.
b) Se interzice staţionarea voluntară a vehiculelor care au o lungime mai mare de 5 metri în parcările special amenajate, cu
excepţia parcărilor amenajate în lungul drumului şi a benzilor de staţionare.
Art. 3
(2) Această restricţie se exceptează pe timpul efectuării operaţiunilor de încărcare/descărcare sau îmbarcare/debarcare,
al.1 Art. 3 al.1
1. conducătorii acestor vehicule având obligaţia să respecte semnalizarea rutieră din zonă.
1000- 1000-2500
(3) Se interzice comercializarea de produse sau prestarea de servicii direct din aceste vehicule.
2500
(4) Interdicţiile de la alin.1 nu sunt aplicabile vehiculelor aparţinând instituţiilor prevăzute la art.32, alin.2, lit."a" şi "b" din
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice cu modificările şi completările ulterioare, atunci când se află în acţiuni de
intervenţie sau în misiuni care impun urgenţă.

pag. 127
 (1) Încălcarea prevederilor art.1, alin. (1) şi (3) din prezenta hotărâre constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda de
la 1.000 la 2.500 lei. Pentru abateri repetate se poate aplica şi măsura blocării sau ridicării vehiculelor.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la Art 1, alin (1) şi (3) se efectuează de către ofiţerii şi
agenţii de Poliţie, personalul Poliţiei Locale şi de către împuterniciţii Primarului Municipiului Timişoara, conform
1000-
competenţelor ce le revin. 1000-2500
2500
(3) Contravenţiilor prevăzute la Art.1 alin (1) şi (3) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
3. regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Contravenientul poate achita în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului verbal de contravenţie jumătate din
minimul amenzii.
(11) Necomunicarea de către proprietarul sau utilizatorul unui vehicol din cele prevăzute în prezenta hotărâre (persoană fizică
sau juridică) la solicitarea organelor de control, a identităţii persoanei căreia i-a fost încredinţat vehicolul spre a fi 500 - 1000
deservit, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1000 lei.

H.C.L. nr. 485/31.10.2006 , modificată și com pletata prin H.C.L 477/24.09 .2013 privind circulaţia autovehiculelor
destinate transportului de mărfuri şi a utilajelor cu masa totală maxi mă autorizată mai mare de 5 tone în Municipiul
Timişoara
Pers
Art. Continut Articol Pers.fizice
jurid
(1) Se restricţionează accesul şi circulaţia autovehiculelor destinate transportului de mărfuri şi a utilajelor cu masa totală
maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, în zona din municipiul Timişoara identificată potrivit Anexei nr.1, care face parte
1 integrantă din prezenta hotărâre şi pe arterele de circulaţie pe care sunt instituite restricţii de tonaj semnalizate prin
indicatoare rutiere, denumită în continuare "zonă restricţionată".
(2) Zona restricţionată poate fi modificată de Comisia de Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.
Restricţiile menţionate la art. 1 vor fi semnalizate prin indicatoare rutiere cu aceste semnificaţii şi prin indicatoare de
2
orientare.
(1)Pe arterele care delimitează zona restricţionată, identificate potrivit Anexei nr. 1, se poate circula fără restricţii, cu
excepţia următoarelor artere: Bd. Cetăţii (de la intersecţia cu str. Gheorghe Lazăr până la intersecţia cu Calea Bogdăneştilor)
- Calea Bogdăneştilor - Calea Circumvalaţiunii - Bd. Republicii - Str. Gării - Str. G. Pop de Băseşti - Str. I. Preyer - Str. Ion
3 Barac - Aristide Demetriade (de la intersecţia cu str. Divizia 9 Cavalerie până la intersecţia cu Popa Şapcă).
(2) Autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 5 tone care tranzitează municipiul Timişoara vor circula
pe arterele de circulaţie specificate în Anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, care vor fi semnalizate
prin indicatoare rutiere de orientare.
Restricţionarea circulatiei autovehiculelor cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 t în zona nominalizată la art.1
se face astfel:
4 a. în intervalul orar 2200 ÷ 0600 accesul si circulatia acestora este liber;
b. în intervalul orar 0600 ÷ 2200 accesul si circulatia acestora sunt permise numai în baza autorizaţiilor, legitimaţiilor,
abonamentelor şi avizul Comisiei de Circulaţie din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

pag. 128
 Pentru realizarea obiectivelor de interes public local precum şi pentru efectuarea lucrărilor în care beneficiar este Primăria
5 Municipiului Timişoara, Comisia de Circulaţie poate stabili în funcţie de situaţie, accesul liber al autovehiculelor a căror
masă maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone.
(1) În cazul în care agenţii constatatori observă posibilitatea depăşirii masei totale maxime autorizate a unui autovehicul,
aceştia pot solicita conducătorului auto să supună autovehiculul unei operaţiuni de cântărire.
9
(2) Conducătorul auto este obligat să însoţească agentul constatator la punctul de cântărire şi să supună autovehiculul acestei
operaţiuni.
(1) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de 2.500 RON urmatoarele fapte:
a. conducerea unui autovehicul în zonele de restrictie stabilite prin prezenta hotarâre fara a poseda autorizatie de circulatie,
legitimaţie, abonament sau avizul Comisiei de Circulaţie ori cu autorizatie nevalabila pentru tonajul sau traseul respectiv,
precum şi cu autorizaţia, legitimaţia sau abonamentul nevalabile;
b. nerespectarea intervalului orar stabilit prin prezenta hotărâre;
c. conducerea unui autovehicul a carui masa totala cântarita depaseste masa totala maxima autorizata;
10 2500 2500
d. refuzul conducatorului auto de a supune autovehiculul operatiunilor de cântarire solicitate de agentii constatatori
e. refuzul de a prezenta autorizatia de circulatie, legitimaţia, abonamentul sau avizul Comisiei de Circulaţie la solicitarea
agentilor constatatori.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se fac de către agenţii Poliţiei Rutiere,
agenţii Poliţiei Locale precum şi de către consilierii Biroului Transport şi Compartimentului Siguranţa Circulaţiei din cadrul
Primăriei Municipiului Timişoara".
(3) În situaţia în care contravenientul a fost sancţionat de 3 ori în interval de un an, se aplică complementar deţinătorului
autovehiculului sau a utilajului sancţiunea pierderii dreptului de a circula cu acesta în zona restricţionată.
(4) Prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 cu modificările şi completările ulterioare privind regimul juridic al
10 contravenţiilor, referitoare la constatarea, aplicarea sancţiunii, plata şi încasarea amenzii, precum şi la căile de atac, se aplică
deopotrivă şi contravenţiilor stabilite prin prezenta hotărâre.
(5) Contravenientul poate achita în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului verbal de contravenţie jumătate din
minimul amenzii.
Zona din municipiul Timişoara în care se restricţionează accesul şi circulaţia
vehiculelor este delimitată de următoarele artere:
Bv. Dâmboviţa - Bv. Dr. Iosif Bulbuca - P-ţa General Gheorghe Domăşnean - Calea Stan Vidrighin - Str. Şt. O. Iosif - Str.
ANEXA 1 Baba Dochia - Str. Andrei Şaguna - Calea Dorobanţilor - Str. Gheorghe Adam - Str. Avram Imbroane - Str. Aristide
Demetriade (de la intersecţia cu Str. Ghe. Adam până la intersecţia cu Str. Popa Şapcă) - Str. Divizia 9 Cavalerie - Str.
Amurgului - Str. Miresei - Bv. Cetăţii - Calea Bogdăneştilor - Calea Circumvalaţiunii - Bv. Republicii - Str. Gării - Str. G.
Pop de Băseşti - Str. I. Preyer - Str. Ion Barac - Bv. Dâmboviţa.
Arterele de circulaţie pe care vor circula autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 5 tone care
tranzitează municipiul Timişoara: Str. Polonă – Str. Ovidiu Cotrus – Calea Şagului – Bv. Dr. Iosif Bulbuca –Bv. Liviu
ANEXA 2 Rebreanu - P-ţa General Gheorghe Domăşnean – Calea Stan Vidrighin – Str. Şt. O. Iosif – Str. Baba Dochia – Str. Andrei
Şaguna – Calea Dorobanţilor – Str. Gheorghe Adam – Str. Avram Imbroane – Str. Aristide Demetriade – Str. Divizia 9
cavalerie – Str. Amurgului – Str. Miresei – Bv. Cetăţii – Str. Cloşca – Str. Lt. Ovidiu Balea.

pag. 129
 H.C.L. nr. 146/25.03 .2014 privind modalitatea de parcare în centre comerciale şi reglementarea ridicării,
transportului şi depozitării unor vehicule
Art. Continut Articol
1 Se interzice blocarea, ridicarea, transportul şi depozitarea vehiculelor de alte unităţi cu excepţia celor autorizate de Primăria Municipiului Timişoara .
2 Se interzice depozitarea vehiculelor ridicate în alte spaţii decât cele aprobate de către Primăria Municipiului Timişoara.

3 Nerespectarea prevederilor art. 1 si art. 2 se sancţionează contravenţional cu amendă de la 2.000 - 2.500 lei.

H.C.L. nr. 638/16.12.2013 privind procedura de administrare a taxei de tranzit

Pers.
Art. Continut Articol Pers. fizice
juridice
(1) Începând cu anul 2014 vehiculele sau ansamblul de vehicule de transport marfă cu masa totală maximă
autorizată mai mare de 7,5 tone, care tranzitează Municipiul Timişoara pe următorul traseu: Str. Gheorghe Adam (de
la intersecţie cu Calea Dorobanţilor) - Str. Avram Imbroane - Str. Aristide Demetriade - Str. Divizia 9 Cavalerie -
1 Str. Amurgului şi retur, vor plăti o taxă de tranzit în valoare de 200 lei/tranzitare stabilită conform Hotărârii
Consiliului Local privind stabilirea impozitelor si taxelor locale in Municipiul Timisoara.
(2) Ruta ocolitoare pe acest tronson este următoarea: Calea Dorobanţilor (de la intersecţia cu str. Ghe. Adam) - DN
6 km 550+060 - centura de nord - Calea Aradului (până la intersecţie cu str. Amurgului) şi retur.
Tranzitul reprezintă trecerea vehiculelor care transportă marfă pe teritoriul Municipiului Timişoara fără alte
2 staţionări decât cele strict necesare pentru schimbarea direcţiei. Nu sunt în tranzit vehiculele care aduc/preiau marfă
în/din Municipiul Timişoara.
(1) Taxa de tranzit se achită online, accesând site-ul www.dfmt.ro, precum şi la casieria Direcţiei Fiscale.
(2) Dovada achitarii taxei online se află la conducatorul auto si trebuie sa contina obligatoriu urmatoarele elemente:
3
1. Numărul de înmatriculare al vehiculului sau al ansamblului de vehicule;
2. Perioada pentru care a fost achitată taxa de tranzit.
(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de 2.500 RON tranzitarea Municipiului Timişoara fără
achitarea taxei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se face de către agenţii
4
Poliţiei Rutiere, agenţii Direcţiei Poliţiei Locale precum şi de către personalul Biroului Transport şi
Compartimentului Siguranţa Circulaţiei din cadrul Serviciului Transport şi Siguranţa Circulaţiei a Direcţiei Tehnice
- Primăria Municipiului Timişoara
5 Prevederile Hotărârii Consiliului Local nr. 485/2006, modificată şi completată, vor fi respectate întocmai.

pag. 130
 C.Reglementari privind domeniul disciplinei in constructii si afisajului stradal
Legea 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)( cu modificarile si completarile ulterioare ) privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii

ART. 1 (1) Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei legi, la
solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii - identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.
(2) Construcţiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu
respectarea autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile prezentei legi, şi a reglementarilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), executarea lucrărilor de construcţii cu caracter special, care se realizează în baza tratatelor/acordurilor în vigoare la care
România este parte, se reglementează prin aranjamentele de implementare/acordurile tehnice/înţelegerile/memorandumurile de implementare a tratatelor respective,
adoptate potrivit legislaţiei în vigoare, cu condiţia avizării documentaţiei tehnice potrivit legislaţiei în vigoare.
ART. 2 (1) Autorizaţia de construire constituie actul final de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de
construcţii corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor.
(2) Autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborată în condiţiile prezentei legi, în temeiul şi
cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
(2^1) Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii începe odată cu obţinerea certificatului de urbanism eliberat pentru executarea lucrărilor de
construire, în scopul obţinerii, ca act final, a autorizaţiei de construire şi cuprinde următoarele etape:
a) emiterea certificatului de urbanism;
b) emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru investiţiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra
mediului;
c) notificarea de către solicitant a autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea solicitării de obţinere, ca act final, a autorizaţiei de
construire, pentru investiţiile la care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului şi a emis îndrumarul
conform legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
d) emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului competente privind investiţiile evaluate din punctul de
vedere al impactului asupra mediului;
e) elaborarea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii;
f) depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente;
g) emiterea autorizaţiei de construire.
(3) Autorizaţiile de construire pentru reţele magistrale, căi de comunicaţie, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii ori alte lucrări de
infrastructură, care se execută în extravilanul localităţilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate şi aprobate potrivit legii.
(3^1) Autorizaţiile de construire pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi autorizaţiile de construire pentru instalarea infrastructurilor fizice
necesare acestor reţele se emit cu respectarea normativelor tehnice prevăzute de legislaţia privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice,
precum şi, după caz, pe baza normativelor tehnice privind proiectarea şi realizarea construcţiilor pe care se amplasează acestea.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se pot emite autorizaţii de construire şi fără elaborarea, avizarea şi aprobarea, în prealabil, a unor documentaţii de
amenajare a teritoriului şi/sau documentaţii de urbanism, după caz, pentru:

pag. 131
 a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare şi de conservare a clădirilor de orice fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni, a suprafeţei
construite la sol şi a volumetriei acestora;
a^1) lucrări de amenajare şi schimbare de destinaţie a spaţiilor aferente subsolurilor, podurilor, mansardelor, în volumul existent al clădirii, fără modificări aduse la
dimensiunile exterioare iniţiale ale construcţiei;
a^2) lucrări de extindere a clădirilor sociale, de învăţământ, de sănătate, de cultură şi administrative aparţinând domeniului public şi privat al statului şi unităţilor
administrativ-teritoriale, dacă extinderea se încadrează în prevederile regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general - PUG sau planului
urbanistic zonal - PUZ, aprobat, în vigoare;
a^3) schimbarea folosinţei construcţiilor existente, dacă noua folosinţă corespunde prevederilor regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general
- PUG sau planului urbanistic zonal - PUZ, aprobat, în vigoare;
a^4) lucrări de reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare şi altele asemenea, fără modificarea traseului şi, după caz, a funcţionalităţii acestora,
precum şi lucrări de întreţinere sau reparare privind conductele subterane care transportă gaze naturale de la zăcămintele situate în largul Mării Negre, amplasate în
zona costieră a Mării Negre, inclusiv în zona plajelor.
b) lucrări de reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare şi altele asemenea, fără modificarea traseului şi, după caz, a funcţionalităţii acestora;
c) lucrări de reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale şi celelalte lucrări de amenajare a
spaţiilor publice;
d) lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor - foraje şi excavări -, necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, exploatărilor de cariere, balastierelor,
sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări;
e) organizarea de tabere de corturi.
ART. 3 (1) Construcţiile civile, industriale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare
altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor, pentru:
a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a
instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11;
b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care
urmează să fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de lege - monumente, ansambluri, situri - inclusiv la anexele acestora, identificate în
acelaşi imobil - teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la
construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate;
c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind căile de comunicaţie de orice fel, lucrările de artă, reţelele şi
dotările tehnico-edilitare, branşamente şi racorduri la reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătăţiri funciare, lucrările de
instalaţii de infrastructură, lucrările pentru noi capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi
retehnologizare a celor existente;
d) împrejmuiri şi mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, locuri de joacă şi agrement, pieţe şi alte lucrări de amenajare a spaţiilor publice;
e) lucrări de foraje şi excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere şi
balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de suprafaţă, subterane sau subacvatice;
f) lucrări, amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării executării lucrărilor, în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi (1^3);
g) organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote;
h) lucrări de construcţii cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, copertine şi pergole situate
pe căile şi spaţiile publice, anexe gospodăreşti, precum şi anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole situate în extravilan;
i) cimitire - noi şi extinderi.

pag. 132
 (2) În vederea simplificării procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii provizorii prevăzute la alin. (1) lit. d), g) şi h), precum şi pentru instalarea
reţelelor de comunicaţii electronice, inclusiv a echipamentelor componente, în măsura în care pentru acestea nu sunt necesare şi lucrări asupra infrastructurilor fizice
de susţinere, autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
ART. 11 (1) Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor:
a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimba forma acestora şi materialele din care sunt executate;
b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, inclusiv în situaţia în care se schimba
materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu excepţia clădirilor declarate monumente istorice, în condiţiile legii;
c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugrăveli şi vopsitorii interioare;
e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor;
f) reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale
de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor
de utilităţi;
g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
h) lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă, dacă aceste lucrări nu se execută la
construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), astfel:
1. finisaje interioare şi exterioare - tencuieli, placaje, altele asemenea;
2. trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces;
3. lucrări de reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a acoperişului - dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/şarpantă - la clădiri de
locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protecţie a monumentelor
şi/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii;
i) lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
j) lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale construcţiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului
Culturii şi Cultelor şi al autorităţii administraţiei publice judeţene sau locale, după caz;
k) lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte
acvifere;
l) lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului.
m) modificări de compartimentare nestructurală realizate din materiale demontabile;
n) schimbarea de destinaţie, numai în situaţia în care pentru realizarea acesteia nu sunt necesare lucrări de construcţie pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei
de construire.
o) introducerea de reţele şi echipamente de comunicaţii electronice în infrastructurile fizice subterane existente, construite cu această destinaţie, precum şi
introducerea de reţele şi echipamente de comunicaţii electronice în infrastructurile fizice interioare existente.
(2) Se pot executa fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de tonete şi pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei,
cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi platforme, în suprafaţă de maxim 5 mp, care nu cauzează congestionarea sau blocarea traficului
pietonal pe trotuar, fără racorduri şi/sau branşamente la utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice, precum şi lucrări de reparaţii/reabilitări/retehnologizări, inclusiv
modificarea, înlocuirea sau adăugarea de echipamente reţelelor de comunicaţii electronice, în cazul în care pentru acestea nu sunt necesare şi lucrări asupra
infrastructurilor fizice de susţinere, efectuate de beneficiarii regimului de autorizare generală din domeniul comunicaţiilor electronice şi/sau de operatorii de reţea.
(2^1) La construcţiile cu caracter special având destinaţia de unităţi sanitare care sunt monumente istorice, amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone
construite protejate, stabilite potrivit legii, se pot executa fără autorizaţie de construire lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al
pag. 133
construcţiilor de finisaje interioare şi exterioare, reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei,
reparaţii la acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate, reparaţii şi înlocuiri la pardoseli şi la
instalaţiile interioare.
(2^2) În cazul monumentelor istorice, se pot executa lucrările prevăzute la alin. (2^1) doar în baza şi cu respectarea obligaţiei privind folosinţa monumentului
istoric, întocmită şi eliberată potrivit legii. Obligaţia se va elibera în termen de 30 de zile de la solicitare, nerespectarea termenului creând posibilitatea executării
lucrărilor în absenţa obligaţiei.
(2^3) Ministerul Culturii va fi notificat înaintea începerii lucrărilor prevăzute la alin. (2^1) şi va putea verifica conformitatea acestora cu prevederile legii.
(2^4) Lucrările pentru amplasarea de tonete pupitre acoperite sau închise, prevăzute la alin. (2), vor fi realizate în conformitate cu hotărârea consiliului local privind
Regulamentul pentru organizarea comerţului stradal şi condiţiile în care această activitate este permisă fără o autorizaţie de construcţie, în baza documentaţiilor de
urbanism aprobate.
(2^5) Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări geofizice de cercetare şi prospecţiune a potenţialului petroligen, cu respectarea legislaţiei
privind protecţia mediului: prospecţiuni seismice, vibrare controlată, prospecţiuni gravimetrice, prospecţiuni magnetometrice, prospecţiuni geoelectrice, prospecţiuni
radiometrice, teledetecţie, în condiţiile în care acestea nu presupun foraje sau lucrări de natura lucrărilor de construcţii.
(2^6) Prin excepţie de la prevederile art. 3 alin. (1) lit. b), se pot executa fără autorizaţie de construire lucrări de reparaţii la finisaje interioare şi înlocuiri de
tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează materialul, forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, precum şi reparaţii şi înlocuiri la pardoseli şi la instalaţiile
interioare, care se execută la construcţiile amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, dacă acestea nu
reprezintă construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate.
(3) Dacă lucrările prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la lit. e), j) şi n), se execută la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), este obligatorie
emiterea autorizaţiei de construire.
ART. 24 Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:
a) executarea fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), c), e) şi g), cu
excepţiile prevăzute de lege;
b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii;
c) întocmirea ori semnarea proiectelor pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desfiinţare necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, precum şi a proiectelor tehnice şi a documentaţiilor de execuţie, pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diplomă universitară, în condiţiile
prevăzute la art. 9.
ART. 24^1 (1) Instanţa de judecată, prin hotărârea prin care soluţionează fondul cauzei, poate dispune încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei sau
desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.
(2) Procurorul sau instanţa de judecată poate dispune, din oficiu sau la cerere, oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal.
ART. 26 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în altfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni, şi se
sancţionează astfel:
a) executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), c), e) şi g), de către investitor şi
executant se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 100.000 lei, dar nu mai mult de cinci ori valoarea taxei de autorizare prevăzută de lege pentru respectiva
investiţie;
b) executarea sau desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor prevăzute la lit. b),
c), e) şi g), precum şi continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizaţii de construire, în situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către
investitor şi executant se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 100.000 lei, în raport cu clasa de importanţă a construcţiei şi gravitatea faptei în raport cu impactul
asupra vecinătăţilor;

pag. 134
 c) aprobarea furnizării de utilităţi urbane, ca urmare a executării de lucrări de branşamente şi racorduri la reţele pentru construcţii noi neautorizate, se sancţionează
cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei;
d) menţinerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizaţie sau după terminarea lucrărilor autorizate, în situaţia în care afectează domeniul public, ori
adaptarea în alte scopuri faţă de cele prevăzute în autorizaţie a construcţiilor, lucrărilor şi amenajărilor cu caracter provizoriu se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei
la 100.000 lei, în raport cu perioada de depăşire a termenului şi impactul generat;
e) neaducerea terenului la starea iniţială de către investitor, după terminarea lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c), precum şi nerealizarea lucrărilor de curăţare,
amenajare ori degajare, după caz, a amplasamentului şi/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execuţiei, o dată cu încheierea lucrărilor de bază, se
sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;
f) neîndeplinirea obligaţiei de repunere în starea anterioară a terenurilor care au făcut obiectul contractelor de închiriere de către titularii de
licenţe/permise/autorizaţii, prevăzuţi la art. 7^1 alin. (2), la desfiinţarea acestora se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;
g) neafişarea panoului investiţiei se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei;
h) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor şi a actelor
solicitate, se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
i) neanunţarea datei începerii lucrărilor de construcţii autorizate la autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (5^3),
se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei;
j) emiterea certificatelor de urbanism cu nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (2), incomplete ori cu date eronate, care nu conţin lista cuprinzând avizele şi
acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investiţii, sau eliberarea acestora condiţionat de elaborarea prealabilă a unei documentaţii de urbanism sau a
oricăror documentaţii tehnice de definire a scopului solicitării, cu depăşirea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori condiţionarea furnizării informaţiilor de
interes public prevăzute la art. 6 alin. (1), se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei;
k) neemiterea autorizaţiilor de construire şi a avizelor în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1), precum şi neemiterea avizelor/acordurilor în termenele prevăzute la art.
7 alin. (20), se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei;
l) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei emiterea de autorizaţii de construire/desfiinţare:
1. în lipsa unui drept real asupra imobilului, care să confere dreptul de a solicita autorizaţia de construire/desfiinţare;
2. în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;
3. în baza unor documentaţii incomplete sau elaborate în neconcordanţă cu reglementările urbanistice în vigoare, cu prevederile certificatului de urbanism, ale
Codului civil, ale conţinutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desfiinţare, care nu conţin avizele şi acordurile legale necesare
sau/şi care nu sunt întocmite de specialişti şi verificate potrivit legii sau/şi care nu respectă normele de proiectare în vigoare;
4. în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguranţă a întregii construcţii, în cazul lucrărilor de consolidare;
5. în lipsa extrasului de plan cadastral şi a extrasului de carte funciară de informare, actualizate la zi;
6. în regim de urgenţă/în primă urgenţă pentru alte cazuri decât cele prevăzute de lege;
7. în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta lege;
m) neorganizarea şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea şi executarea lucrărilor de construcţii de către compartimentele abilitate din cadrul
aparatului propriu al consiliilor judeţene şi al primăriilor, în unităţile lor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) şi (4), precum şi neurmărirea
modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C., potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3), se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la
30.000 lei;
n) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. la controlul anterior cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei;
o) refuzul nejustificat sau obstrucţionarea sub orice formă a accesului persoanelor fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la documentele prevăzute la art.
34 alin. (7) se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000;

pag. 135
 p) neefectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor de construcţii în condiţiile prevederilor art. 37 alin. (2) se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 40.000 lei, în
raport cu clasa de importanţă a construcţiei şi cu valoarea investiţiei;
r) neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 7^3 se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei;
s) nedepunerea la Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. a proiectului tehnic de execuţie, conform art. 7 alin. (5^3), se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la
30.000 lei.
(2) Abrogat.
(3) Cuantumul amenzilor se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului.
(4) Sancţiunea amenzii poate fi aplicată şi reprezentantului persoanei juridice.
(5) Sancţiunea amenzii pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. h) şi i) se aplică funcţionarilor publici responsabili de verificarea documentaţiilor care stau la baza
emiterii certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare, precum şi semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
(6) În condiţiile prezentei legi nu se aplică sancţiunea avertisment.
ART. 31 Dreptul de a aplica amenzile prevăzute de prezenta lege se prescrie în termen de 5 ani de la data săvârşirii faptei.
ART. 32 (1) În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-
verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz:
a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei;
b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.
(2) În cazul admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limita de executare a măsurilor prevăzute la alin. (1).
(3) În cazul nerespectării termenelor limita stabilite, măsurile dispuse de instanţă, în conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija
primarului, cu sprijinul organelor de politie, cheltuielile urmând să fie suportate de către persoanele vinovate.
(4) În situaţiile prevăzute la art. 24, organele de control vor putea cere organelor judiciare să dispună măsurile menţionate la alin. (1). Organele de control
competente, potrivit legii, pot cere organelor de urmărire penală sesizate şi, după caz, instanţei să dispună oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul
procesului penal.
ART. 33 (1) Prin excepţie de la prevederile art. 32, construcţiile executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al
statului, cât şi construcţiile, lucrările şi amenajările cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor,
oraşelor şi comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află
construcţia, fără emiterea unei autorizaţii de desfiinţare, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.
(2) Procedura prevăzută la alin. (1) se poate declanşa din oficiu de autoritatea administraţiei publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află
construcţia sau la solicitarea proprietarului ori a administratorului legal al terenului aparţinând domeniului public sau privat al statului.
(3) În cazul neîndeplinirii de către autoritatea administraţiei publice competente a procedurii de desfiinţare, în termen de 15 zile calendaristice de la data solicitării
prevăzute la alin. (2), proprietarul sau administratorul legal al terenului aparţinând domeniului public ori privat al statului va putea trece de îndată la desfiinţarea
construcţiilor executate fără autorizaţie de construire.
(4) Prin excepţie de la prevederile art. 32, construcţiile executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor,
oraşelor ori comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice competente, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe
cheltuiala contravenientului.
(5) Pentru realizarea prevederilor alin. (1) autorităţile publice competente pot contracta efectuarea acestor servicii cu societăţi comerciale specializate în astfel de
lucrări, în condiţiile legii.

pag. 136
 ART. 35 (1) În condiţiile prezentei legi, descrierea faptei ce constituie contravenţie se face cu indicarea locului, datei şi orei constatării, în conformitate cu
dispoziţiile art. 31.
(2) Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Plângerea suspendă executarea sancţiunii amenzii, dar nu suspendă măsura de oprire a executării lucrărilor, dispusă o dată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale în
condiţiile art. 28 alin. (1) şi ale art. 29 alin. (2). De asemenea, plângerea nu suspendă măsura desfiinţării în condiţiile art. 33 alin. (1) a lucrărilor de construcţii
executate fără autorizaţie pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor sau comunelor ori a construcţiilor, lucrărilor şi
amenajărilor cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor ori comunelor al căror termen
prevăzut prin autorizaţie este expirat, dispusă în condiţiile art. 28 alin. (1).

LEGEA 422 din 18.07.2001 (**republicată**) ( cu modificarile si completarile ulterioare ) privind protejarea
monumentelor istorice
Pers. Pers.
Art. Continut Articol
fizice juridice
(1) În termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului de clasare, direcţiile
pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, întocmesc şi comunica
proprietarului actul prin care sunt precizate condiţiile şi regulile de utilizare sau de exploatare şi de întreţinere a bunului
imobil în cauza, denumit Obligaţia privind folosinta monumentului istoric, care însoţeşte actele de proprietate, de concesiune
sau de închiriere pe tot parcursul existenţei imobilului în cauza.
17.
(2) Metodologia de întocmire şi conţinutul Obligaţiei privind folosinta monumentului istoric se aproba în termen de 90 de zile
de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrulul culturii şi cultelor, care va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(3) Obligaţia privind folosinta monumentului istoric este servitute constituită în folosul imobilului şi se înscrie în Cartea
funciară de către proprietar în termen de 30 de zile de la data comunicării ei.

(1) Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de către Ministerul
Culturii şi Patrimoniului Naţional sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi
Patrimoniului Naţional.
(2) În sensul prezentei legi, intervenţiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:
a) toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajări peisagistice şi de
punere în valoare, care modifică substanţa sau aspectul monumentelor istorice;
23. b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;
c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de protecţie, piese de mobilier fix, de panouri
publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe şi în monumente istorice;
d) schimbări ale funcţiunii sau destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare;
e) strămutarea monumentelor istorice;
f) amenajări de căi de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecţie a
monumentelor istorice.

pag. 137
 (3) Autorizaţia de construire, autorizaţia de desfiinţare, precum şi autorizaţiile referitoare la intervenţiile prevăzute la alin. (2)
se eliberează numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional sau, după caz, al
serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi cu celelalte avize, potrivit dispoziţiilor
legale în vigoare.
(4) Autorizaţiile prevăzute la alin. (3), emise fără avizul instituţiilor abilitate prin lege şi fără respectarea condiţiilor acestora,
sunt nule de drept.
(5) Obligaţia privind folosinţa monumentului istoric face parte integrantă din Cartea tehnică a construcţiei. În situaţia în care
aceasta nu există, Obligaţia privind folosinţa monumentului istoric ţine locul documentaţiei tehnice de utilizare a bunului
imobil, în condiţiile legii.
(1) În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra
36. monumentelor istorice sunt obligaţi:
a) să întreţină, să folosească şi să exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor prezentei legi şi a Obligaţiei
privind folosinţa monumentului istoric, conform art. 17;
b) să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să
asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile
legii;
c) să înştiinţeze de urgenţă, în scris, direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a
municipiului Bucureşti, precum şi primarul oraşului ori al comunei respective despre orice modificări sau degradări în starea
fizică a monumentelor istorice deţinute şi aflate în teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
d) să înştiinţeze de urgenţă, în scris, direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a
municipiului Bucureşti, precum şi primarul oraşului sau al comunei respective despre descoperirea întâmplătoare a oricăror
construcţii, elemente de construcţii, a unor piese de inventar fix ori mobil sau a unui vestigiu arheologic necunoscut anterior,
asigurând păstrarea descoperirilor în condiţiile legii, până la sosirea delegatului instituţiei de specialitate, dar nu pentru mai
mult de 15 zile;
e) să asigure, în condiţiile legii, accesul specialiştilor desemnaţi de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional sau de
direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, în vederea constatării stării de conservare sau pentru efectuarea
de cercetări, inclusiv arheologice, de expertizare a monumentelor istorice şi pentru operaţiunile de evidenţă;
f) în cazul în care solicită descărcarea imobilului de sarcină arheologică, să finanţeze săpătura, cercetarea arheologică,
elaborarea documentaţiei aferente, conservarea şi protejarea eventualelor vestigii descoperite cu ocazia efectuării cercetării
arheologice;
g) să obţină avizele prevăzute de lege pentru toate intervenţiile prevăzute la art. 23;
h) să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, precum şi a oricăror alte lucrări, conform
prevederilor legale, numai de către persoane fizice sau juridice atestate în acest sens şi să prevadă în contracte condiţiile şi
termenele de execuţie cuprinse în avizul de specialitate;
i) să respecte toate condiţiile şi termenele de execuţie cuprinse în avizul de specialitate atunci când execută ei înşişi lucrări
de întreţinere curentă sau orice alte intervenţii, conform prevederilor prezentei legi;
j) să permită, pe baza prevederilor contractuale, executarea intervenţiilor asupra monumentelor istorice deţinute, în cazul în
36. care acestea sunt iniţiate şi finanţate de persoane juridice abilitate în condiţiile prezentei legi;
k) să permită montarea şi să întreţină însemnul distinctiv care marchează calitatea de monument istoric a imobilului;
pag. 138
 l) să obţină avizul direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, şi să asigure pe propria răspundere condiţii corespunzătoare de vizitare, fotografiere, filmare, reproducere şi de
publicitate în cazul în care, la solicitarea lor, proprietarii introduc monumentele istorice în circuit public;
m) să comunice direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
orice schimbare a titularului dreptului de proprietate, de administrare sau a altor drepturi reale, după caz, asupra
monumentelor istorice.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. h), lucrările de construcţie ce fac obiectul autorizării, la monumentele istorice
de categorie B, cu excepţia lucrărilor la componentele artistice, pot fi efectuate şi de persoane fizice sau juridice neatestate, cu
condiţia respectării avizelor de specialitate.
(3) În cazul în care, în îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), proprietarii monumentelor istorice constată
producerea unor pagube, aceştia au dreptul la o justă despăgubire, achitată în termen de 60 de zile de la constatare de către
instituţiile care au realizat cercetarea sau expertizarea.
(4) Cu privire la înstrăinarea, închirierea sau concesionarea imobilelor monumente istorice proprietarii acestora au
următoarele obligaţii:
a) să înştiinţeze în scris direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului
Bucureşti, despre intenţia de a înstrăina monumentul istoric, în vederea exercitării dreptului de preemţiune al statului sau,
după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile prezentei legi;
b) să notifice viitorului proprietar, chiriaş sau concesionar regimul juridic al monumentului istoric pe care îl deţine, precum
şi Obligaţia privind folosinţa monumentului istoric;
c) să înştiinţeze în scris direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului
Bucureşti, despre schimbarea proprietarului sau a administratorului în termen de 15 zile de la data încheierii contractelor,
potrivit legii, şi să transmită acesteia o copie de pe acte.
(1) Constituie contravenţii la regimul de protejare a monumentelor istorice, a zonelor lor de protecţie şi a zonelor protejate
următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni: Art. 55 al.2
a) executarea de lucrări asupra unui imobil după declanşarea procedurii de clasare, asupra unui monument istoric, în zona 5.000 – 10.000 lei
sa de protecţie sau în zonele protejate fără avizul Ministerului Culturii sau al serviciilor deconcentrate ale acestuia, după caz;
(1) Constituie contravenţii la regimul de protejare a monumentelor istorice, a zonelor lor de protecţie şi a zonelor protejate
următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni: Art. 55 al.2
55.
b) încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 36 de către proprietar sau de către titularul dreptului de administrare a unui 4.000 – 8.000 lei
monument istoric;
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), e) şi f) se sancţionează cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, iar cele
menţionate la alin. (1) lit. b)-d) se sancţionează cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei.
(3) Contravenţiile la regimul de protejare a monumentelor istorice se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor.
(1) Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de specialiştii direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural
naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de împuterniciţii Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, de
57. inspectorii teritoriali ai Inspectoratului de Stat în Construcţii sau de inspectorii Ministerului Finanţelor Publice, după caz.
(2) Pentru contravenţiile prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) constatarea şi aplicarea amenzilor se pot face şi de către
primar, preşedintele consiliului judeţean şi împuterniciţii acestora sau de către organele de poliţie, după caz.

pag. 139
 Contravenţiilor prevăzute la art. 55 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
58.
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

LEGEA nr. 185/25.06.2013 – (cu modificarile si completarile ulterioare) privind amplasarea și autorizarea
mijloacelor de publicitate
CAP. IV REGULI GENERALE PRIVIND AMPLASAREA MIJLOACELOR DE PUBLICITATE
ART. 13 (1) Publicitatea este permisă atât pe domeniul public sau privat al statului şi al unităţii administrativ-teritoriale, cât şi pe proprietatea privată a persoanelor
fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) În cazul construcţiilor-suport pentru mijloace de publicitate, indiferent de regimul de proprietate al imobilelor pe care sunt amplasate, este obligatorie afişarea de
materiale publicitare pe întreaga perioadă de menţinere în amplasament a acestora.
(3) În situaţia în care proprietarul construcţiei-suport pentru mijloace de publicitate nu are contracte de publicitate în derulare, va afişa materiale privind propria
activitate sau materiale privind campanii educaţionale, umanitare, sociale, culturale de interes public.
ART. 14 Mijloacele de publicitate care se amplasează în zona drumurilor publice se autorizează şi se execută cu respectarea prevederilor actelor normative în
vigoare privind regimul drumurilor şi circulaţia pe drumurile publice, ale normelor tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi panourilor
publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri rutiere, precum şi ale legislaţiei ce reglementează domeniul public şi regimul proprietăţii.
ART. 15 (1) Amplasarea mijloacelor de publicitate este interzisă în următoarele situaţii:
a) în ariile naturale protejate de interes naţional şi internaţional, cu excepţia intravilanelor incluse în acestea;
b) în spaţii verzi cu caracter ornamental sau cu valoare deosebită;
c) în locurile de joacă sau locurile de odihnă situate în zona blocurilor de locuinţe colective;
d) pe clădirile reprezentând sedii ale autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, precum şi ale instituţiilor publice, cu excepţia afişajelor care anunţă
activitatea ce se desfăşoară în interiorul sediilor;
e) pe arbori;
f) pe zona carosabilă a străzilor şi a drumurilor, indiferent de categoria acestora;
g) pe obiectele de artă monumentală şi monumentele de for public;
h) pe monumentele istorice, cu excepţia firmelor care anunţă activitatea ce se desfăşoară în interiorul clădirii şi a mesh-urilor amplasate pe perioada efectuării
lucrărilor de consolidare/ restaurare în condiţiile prezentei legi;
i) pe clădirile aflate în stare avansată de deteriorare, în situaţia în care amplasarea mijlocului de publicitate afectează structura de rezistenţă şi/sau stabilitatea şi
integritatea elementelor constructive şi decorative ale anvelopei clădirii;
j) în incinta şi pe elementele de împrejmuire a cimitirelor, lăcaşurilor de cult, a scuarurilor, parcurilor şi grădinilor publice;
k) în zonele în care a fost restricţionată sau interzisă publicitatea prin Regulamentul local privind amplasarea mijloacelor de publicitate;
l) în interiorul intersecţiilor şi al sensurilor giratorii, în spaţiul destinat circulaţiei autovehiculelor şi semnalizării rutiere, în zone în care desfăşurarea în condiţii
normale a traficului ar putea fi perturbată;
m) pe parapetele şi/sau pereţii pasajelor rutiere subterane şi supraterane ori sub poduri;
n) pe stâlpii de susţinere a elementelor de semnalizare rutieră sau de circulaţie;
o) în zona de protecţie a autostrăzilor;
p) pe lucrările de artă care traversează drumul, pe portale cu semnalizare rutieră sau în soluţii independente autoportante în traversarea drumului.
(2) Se interzice acoperirea cu orice mijloc de publicitate a suprafeţelor vitrate ale clădirilor.

pag. 140
 (3) Se interzice amplasarea şi utilizarea mijloacelor de publicitate sonore care pot tulbura liniştea publică, cu excepţia vehiculelor publicitare utilizate în condiţiile
prezentei legi.
(4) Se interzice amplasarea mijloacelor de publicitate care prin formă, conţinut, dimensiuni şi culori în combinaţii specifice pot fi confundate cu mijloacele de
semnalizare rutieră sau împiedică vizibilitatea acestora, precum şi a indicatoarelor de orientare şi informare.
(5) În situaţia în care pe faţada sau pe calcanul unei clădiri sunt amplasate mai multe mijloace de publicitate în afară de firme, acestea vor fi realizate în mod unitar,
fiind obligatoriu de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni, fiind încadrate simetric pe faţada sau pe calcanul respectiv.
ART. 16 Amplasarea mijloacelor de publicitate la o distanţă mai mică de 3,00 m faţă de limita de proprietate a imobilelor proprietate privată a persoanelor fizice
şi/sau juridice se va realiza doar cu acordul proprietarilor acestor imobile şi astfel încât să nu afecteze accesul şi utilizarea acestora.
ART. 17 (1) În scopul asigurării siguranţei cetăţenilor şi integrităţii bunurilor, operatorii de publicitate vor realiza mijloacele publicitare cu materiale şi sisteme
constructive ce respectă prevederile legale privind calitatea în construcţii.
(2) Operatorii de publicitate au obligaţia să asigure identificarea panourilor publicitare prin inscripţionarea acestora cu informaţii privind denumirea operatorului,
codul de identificare fiscală a acestuia şi numărul autorizaţiei de construire.
CAP. VI SANCŢIUNI
ART. 48 (1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială şi contravenţională, după caz.
(2) Sancţiunile prevăzute în prezenta lege se completează cu cele referitoare la nerespectarea legislaţiei în vigoare privind autorizarea construcţiilor, urbanismul şi
amenajarea teritoriului.
ART. 49 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) amplasarea mijloacelor de publicitate fără aviz pentru publicitatea temporară ori cu nerespectarea prevederilor acestuia şi a documentaţiei tehnice care a stat la
baza eliberării avizului, precum şi montarea panourilor publicitare cu structură proprie şi elemente de susţinere care necesită fundaţie pe trotuare cu lăţime mai mică de
2,25 m;
b) permiterea de către proprietarul imobilului a executării lucrărilor de amplasare a mijloacelor de publicitate fără autorizaţie de construire valabilă;
c) nerespectarea de către primar, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti a obligaţiilor stabilite la art. 11 alin. (1) şi la art. 51 alin. (2);
d) nerespectarea de către primar, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti a obligaţiei de a dispune desfiinţarea în termen de 15 zile de la data expirării
termenului de încetare a funcţionării mijlocului de publicitate pentru care nu s-a obţinut o prelungire a acestui termen;
e) nerespectarea de către proprietarii mijloacelor de publicitate a tipurilor şi dimensiunilor mijloacelor de publicitate admise, în conformitate cu prevederile
regulamentelor locale privind amplasarea mijloacelor de publicitate;
f) amplasarea stâlpilor pentru indicatoarele publicitare direcţionale şi a mijloacelor de publicitate temporară fără avizul autorităţilor publice locale sau în alte locuri
decât cele precizate prin avizul pentru publicitate temporară;
g) amplasarea panourilor publicitare mobile sau a oricăror altor forme de reclamă, pe spaţiile de circulaţie pietonală cu o lăţime mai mică de 2,25 m, precum şi
neexecutarea obligatoriu îngropat, respectiv sub cota suprafeţei solului/trotuarului, până la nivelul solului a elementelor de fundare/ancorare necesare asigurării
stabilităţii panoului de reclamă publicitară;
h) folosirea mijloacelor de publicitate sonore care pot tulbura liniştea publică, a vehiculelor publicitare care nu au obţinut aviz pentru publicitate temporară sau a
mijloacelor de publicitate luminoasă care pot perturba traficul auto şi pietonal;
i) nerespectarea obligaţiei de reexpertizare tehnică în vederea verificării construcţiei cu privire la respectarea cerinţelor esenţiale de calitate, de a elibera/desfiinţa
suportul reclamei la expirarea termenului stabilit prin autorizaţia sau avizul pentru publicitate temporară ori refuzul de a readuce amplasamentul şi mediul înconjurător
la starea iniţială, inclusiv prin înierbare sau asfaltare pentru mijloacele de publicitate amplasate la nivelul solului;
j) nerespectarea obligaţiei de dezafectare şi/sau conformare stabilite prin art. 54 lit. a) şi b);
k) nerespectarea obligaţiilor privind întreţinerea mijloacelor de publicitate şi afişarea permanentă a unor mesaje în cadru;

pag. 141
 l) nerespectarea obligaţiei de a afişa în mod vizibil elementele de identificare ale panoului publicitar prin inscripţionarea acestora cu informaţii privind denumirea
operatorului, codul de identificare fiscală a acestuia şi numărul autorizaţiei de construire;
m) nerespectarea de către autoritatea publică locală a obligaţiilor referitoare la delimitarea în cadrul teritoriului administrat a zonelor de publicitate lărgită şi,
respectiv, a zonelor de publicitate restrânsă, precum şi elaborarea regulamentelor locale de publicitate aferente acestora;
n) nerespectarea de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiei de a instala panouri speciale destinate afişelor publicitare şi anunţurilor de mică
publicitate, precum şi de a identifica amplasamentele destinate mijloacelor de publicitate temporară şi pentru proiectele publicitare speciale;
o) amplasarea afişelor publicitare şi a anunţurilor de mică publicitate în alte locuri decât pe panourile special destinate acestora.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1), săvârşite de persoanele fizice sau juridice, se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei cele prevăzute la lit. a), b) şi e);
b) cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei cele prevăzute la lit. f), g) şi i);
c) cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei cele prevăzute la lit. c), d), h), j) şi m);
d) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei cele prevăzute la lit. k), l) şi n);
e) cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei cea prevăzută la lit. o).
ART. 50 Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii intră în vigoare cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 51 (1) Controlul de stat privind respectarea aplicării prevederilor prezentei legi pentru amplasarea mijloacelor de publicitate, precum şi nerespectarea de către
autoritatea publică locală a obligaţiilor ce îi revin în aplicarea prevederilor prezentei legi se exercită de către Inspectoratul de Stat în Construcţii.
(2) Primarii şi organele de control din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul urbanismului şi
al autorizării executării lucrărilor pentru amplasarea mijloacelor de publicitate pe teritoriul localităţilor şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale, să aplice
sancţiunile prevăzute de prezenta lege.
(3) Constatarea contravenţiilor se face de către persoanele împuternicite din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii, de către organele de control ale
autorităţilor administraţiei publice locale sau, după caz, de către poliţiştii locali.
(4) Inspectoratul de Stat în Construcţii poate dispune oprirea executării lucrărilor de amplasare a mijloacelor de publicitate, atunci când constată că acestea se
realizează cu încălcarea dispoziţiilor legale, a cerinţelor privind asigurarea calităţii în construcţii, fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizaţii nelegal emise.
(5) Inspectoratul de Stat în Construcţii aduce la cunoştinţa autorităţii administraţiei publice locale pe teritoriul căreia s-a efectuat controlul constatările şi măsurile
dispuse, iar organele de control ale autorităţii administraţiei publice locale au obligaţia să urmărească modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de
Stat în Construcţii.
(6) Aplicarea sancţiunilor se face după cum urmează:
a) de către agentul constatator, în cazul contravenţiilor constatate de către personalul împuternicit din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii;
b) de către şeful compartimentului care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism sau, după caz, de către primarul localităţii în care s-a
săvârşit contravenţia, în cazul contravenţiilor constatate de către organele de control ale autorităţilor administraţiei publice locale sau de către poliţiştii locali.

LEGEA nr. 260/04.11.2008 – (*republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 6 iulie 2015*)
privind asigurarea obligatorie a locuinţelor î mpotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundaţiilor
ART. 1 Prezenta lege reglementează:
a) condiţiile asigurării obligatorii a locuinţelor aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice;
b) raporturile dintre asigurat şi asigurător, precum şi drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi la contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor;
pag. 142
 c) constituirea, atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Poolului de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale.

ART. 2 În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) locuinţă, locuinţă socială, locuinţă de serviciu, locuinţă de intervenţie, locuinţă de necesitate, locuinţă de protocol, casă de vacanţă - au înţelesurile prevăzute la
art. 2 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; în cazul locuinţelor situate în condominii, prin locuinţă se înţelege atât
spaţiile aflate în proprietate exclusivă, cât şi cota-parte din coproprietatea indiviză asupra spaţiilor şi a elementelor de construcţii comune;
b) dezastru natural - cutremure de pământ, alunecări de teren şi inundaţii, ca fenomene naturale;
c) tipuri de locuinţe:
- tip A - construcţia cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă, lemn ori din orice alte materiale
rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic;
- tip B - construcţia cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic;
d) poliţă de asigurare împotriva dezastrelor naturale, denumită în continuare PAD - înscrisul ce atestă încheierea contractului de asigurare a locuinţei, în temeiul
căruia asigurătorul se obligă să plătească asiguratului despăgubirea totală sau parţială, în condiţiile şi în limitele stabilite de prezenta lege şi de normele emise în
aplicarea acesteia;
e) Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale**) denumit în continuare PAID - societate de asigurare/reasigurare, constituită prin asocierea societăţilor de
asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă, în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale Legii nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea
intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi ale normelor aprobate în aplicarea acestor legi;
f) primă obligatorie - suma de bani pe care o plăteşte proprietarul unei locuinţe, în calitatea sa de asigurat, ori împuternicitul, contractantul sau reprezentantul legal
al acestuia, în scopul încheierii unei asigurări de locuinţe, în condiţiile prezentei legi;
g) sumă asigurată obligatoriu - limita maximă de despăgubire care poate fi acordată de asigurător pentru daunele provocate construcţiei, în funcţie de tipul locuinţei,
ca urmare a producerii unui risc asigurat, în condiţiile prezentei legi;
h) asigurare de prim risc - pentru orice daună care a intervenit pe parcursul valabilităţii unui contract de asigurare, cuantumul despăgubirii se stabileşte la nivelul
pagubei efective, în limita sumei asigurate.
ART. 3 (1) Începând cu data la care se împlinesc 90 de zile de la data adoptării normelor de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor***), emise în aplicarea prezentei legi, persoanele fizice şi juridice sunt obligate să îşi asigure împotriva dezastrelor naturale, în condiţiile
prezentei legi, toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi înregistrate în evidenţele organelor fiscale.
(2) Obligaţia încheierii contractelor de asigurare a locuinţelor aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale revine persoanelor ori
autorităţilor desemnate, în condiţiile legii, să le administreze.
(3) În cazul în care o locuinţă face obiectul unui contract de leasing financiar, încheierea contractului de asigurare este în sarcina locatorului.
(4) În cazul persoanelor fizice beneficiare de ajutor social, plata primelor de asigurare se face de către agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială direct în
contul PAID în conformitate cu dispoziţiile legale.
(5) În cazul construcţiilor cu destinaţie de locuinţă aflate în coproprietate, se va încheia câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte. În
acest caz, prima de asigurare se va plăti pe fiecare locuinţă în parte.
(6) Locuinţele situate în clădirile expertizate tehnic în condiţiile legii de către experţi tehnici atestaţi şi încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc
seismic nu se asigură pentru niciunul dintre riscurile prevăzute de prezenta lege, până la data recepţiei la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor.
(7) Nu intră sub incidenţa prezentei legi anexele, dependinţele, dotările şi utilităţile care nu sunt legate structural de clădirea în care este situată locuinţa asigurată şi
nici bunurile din interiorul locuinţei.
(8) Dovada existenţei asigurării obligatorii PAD, în cazul controalelor efectuate de autorităţile abilitate, o constituie poliţa de asigurare PAD.
pag. 143
 (9) Societăţile de asigurare-reasigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă nu pot încheia asigurări facultative pentru o locuinţă care nu are încheiată în
prealabil o asigurare obligatorie PAD.
ART. 4 Elementele contractuale şi condiţiile de asigurare cuprinse în poliţa de asigurare, precum şi criteriile de autorizare a asigurătorilor sunt cele prevăzute la art.
7 alin. (1) şi la art. 25 alin. (1), precum şi cele stabilite prin norme*) emise de A.S.F.
ART. 5 (1) Suma asigurată ce poate fi acordată în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este echivalentul în lei, la cursul de
schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data încheierii contractului de asigurare obligatorie a locuinţei, a:
a) 20.000 euro, pentru fiecare locuinţă de tip A;
b) 10.000 euro, pentru fiecare locuinţă de tip B.
(2) Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevăzute la alin. (1), denumite în continuare prime obligatorii, sunt echivalentul în lei, la cursul Băncii Naţionale a
României valabil la data efectuării plăţii, a:
a) 20 euro, pentru suma prevăzută la alin. (1) lit. a);
b) 10 euro, pentru suma prevăzută la alin. (1) lit. b).
(3) Suma asigurată obligatoriu, precum şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin normă A.S.F.
(4) Criteriile care pot sta la baza modificării se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi şi trebuie să vizeze cel puţin suprafaţa locuinţei, costurile de
înlocuire şi rata inflaţiei.
(5) Încadrarea pe tipuri de locuinţe a locuinţelor care prezintă în acelaşi timp elemente specifice atât tipului A, cât şi tipului B se face în condiţiile stabilite prin
norme emise de A.S.F., după criteriul ponderii materialelor de construcţie.
ART. 6 Prin PAD sunt acoperite daunele produse construcţiilor cu destinaţia de locuinţă de oricare dintre formele de manifestare a dezastrului natural, ca efect
direct sau indirect al producerii riscurilor asigurate.
ART. 7 (1) Contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor se încheie în formă scrisă, fie în mod direct între PAID şi proprietarul locuinţei, fie prin mijlocirea
societăţilor de asigurare-reasigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă, prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările
ulterioare, şi trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
a) suma asigurată trebuie să fie egală cu cea asigurată obligatoriu, prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. a) sau, după caz, lit. b);
b) riscurile asigurate prin contract trebuie să cuprindă riscurile prevăzute la art. 6.
(2) Termenii, condiţiile şi clauzele contractului de asigurare a locuinţelor, referitoare la suma asigurată obligatoriu, prima obligatorie şi riscurile prevăzute la art. 6,
denumite în continuare clauze obligatorii, sunt general valabile şi obligatorii şi se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi, aprobate prin norme A.S.F.
(3) PAD trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:
a) denumirea/numele şi sediul/domiciliul părţilor contractante;
b) numele beneficiarului asigurării;
c) tipul locuinţei şi adresa acesteia;
d) suma asigurată obligatoriu;
e) prima obligatorie şi termenele de plată a acesteia;
f) perioada de valabilitate a contractului de asigurare;
g) numărul şi titlul actului normativ în temeiul căruia s-a emis PAD, precum şi numărul şi data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) PAD va putea fi tipărită de către PAID sau emisă în sistem electronic de către societăţile de asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă ori de către
PAID, cu respectarea normelor privind prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul pieţei concurenţiale, reglementarea expresă fiind făcută prin norme emise de
A.S.F.
ART. 8 Se consideră îndeplinită condiţia existenţei asigurării obligatorii a locuinţei în condiţiile prezentei legi, atunci când, în mod cumulativ:
a) prin PAD se asigură construcţia cu destinaţia de locuinţă pentru suma asigurată obligatoriu;
pag. 144
 b) PAD acoperă riscurile prevăzute la art. 6;
c) asiguratul a plătit prima obligatorie.
ART. 9 (1) PAD este valabilă pe o perioadă de 12 luni, cu începere de la ora 0,00 a celei de a cincea zile calendaristice de la data la care s-a plătit prima obligatorie
şi s-a emis şi semnat contractul de asigurare.
(2) În cazul poliţelor care se reînnoiesc, acestea intră în vigoare la ora 0,00 a zilei următoare celei în care s-a plătit prima de asigurare şi s-a emis şi semnat
contractul de asigurare.
(3) În cazuri bine determinate şi reglementate prin norme ale A.S.F., PAID poate efectua o inspecţie de risc a locuinţei care face obiectul asigurării obligatorii, iar
cheltuiala ocazionată de aceasta va fi suportată de către PAID.
(4) În situaţia schimbării proprietarului unei locuinţe care este asigurată obligatoriu şi prima a fost achitată integral, PAD rămâne valabilă până la data trecută în
contract.
(5) Înainte de expirarea valabilităţii prevăzute în PAD, asigurătorul va încheia cu noul proprietar o asigurare obligatorie, în continuarea celei care expiră, după care
va transmite în baza de date gestionată de PAID modificările survenite.
ART. 10 Persoana care devine proprietară a unei locuinţe neasigurate pentru riscurile prevăzute la art. 6, după împlinirea termenului prevăzut la art. 3 alin. (1), este
obligată să contracteze o PAD pentru aceeaşi locuinţă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data autentificării titlului de proprietate.
ART. 11 (1) Valabilitatea PAD încetează în cazul în care construcţia asigurată îşi pierde integral destinaţia de locuinţă sau bunul piere din alte cauze decât cele
cuprinse în asigurarea obligatorie. Pierderea acestei destinaţii nu obligă asigurătorul care a emis PAD la restituirea sumei corespunzătoare valorii primei obligatorii.
(2) Beneficiarii asigurării şi asiguraţii care, după data intrării în vigoare a prezentei legi, vor proceda la construirea, lărgirea sau modificarea locuinţelor fără
autorizaţie de construire, emisă în condiţiile legii, sau cu nerespectarea autorizaţiei respective, afectând structura de rezistenţă a locuinţelor şi favorizând expunerea la
unul dintre riscurile asigurate obligatoriu, nu vor fi despăgubiţi în baza asigurării obligatorii, în cazul producerii riscului asigurat.
ART. 12 (1) Plata primelor obligatorii se face anticipat, înainte de expirarea valabilităţii PAD.
(2) Pentru locuinţele sociale, prima pentru asigurarea obligatorie este în sarcina autorităţii locale şi se face direct în contul PAID. Pentru locuinţele sociale sau
pentru persoanele care beneficiază de ajutor social, PAID emite poliţele de asigurare pe baza listelor transmise de autorităţile locale ori de agenţiile judeţene pentru
plăţi şi inspecţie socială, după caz.
ART. 13 (1) Din sumele încasate cu titlu de primă de asigurare obligatorie, asigurătorii reţin o cotă-parte cu titlu de comision.
(2) Comisionul încasat de societăţile de asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă, pentru asigurarea corespunzătoare PAD, se stabileşte prin normă A.S.F.
ART. 14 Prin PAD, asiguratul, împuternicitul sau contractantul asigurării se obligă să plătească PAID prima obligatorie, iar acesta se obligă ca, la producerea
riscului asigurat obligatoriu, să plătească asiguratului despăgubirea rezultată din PAD încheiată în condiţiile prezentei legi şi ale normelor emise de A.S.F. în aplicarea
prezentei legi.
ART. 15 Potrivit PAD, asiguratului îi revin următoarele obligaţii şi drepturi:
1. obligaţii:
a) să achite prima obligatorie, în condiţiile prezentei legi;
b) să îndeplinească celelalte obligaţii şi să respecte condiţiile prevăzute de prezenta lege.
2. drepturi:
- să încaseze despăgubirea rezultată din PAD, în cazul producerii riscului asigurat obligatoriu.
ART. 16 Potrivit PAD, societăţile de asigurare care emit asigurări obligatorii pentru locuinţe, în conformitate cu prevederile prezentei legi, au următoarele obligaţii
şi drepturi:
1. obligaţii:
a) să constate şi să evalueze prejudiciile, să stabilească cuantumul despăgubirii şi să finalizeze dosarele de daună în termenele şi în condiţiile stabilite în
conformitate cu normele emise de A.S.F. în aplicarea prezentei legi;
pag. 145
 b) să îndeplinească celelalte obligaţii şi să respecte condiţiile prevăzute de prezenta lege;
c) să emită asiguratului poliţa de asigurare la momentul încheierii asigurării obligatorii PAD;
2. drepturi:
- să reţină comisionul din valoarea primei obligatorii plătite, în cuantumul prevăzut prin normă A.S.F.
ART. 17 (1) Primarii, prin compartimentele de specialitate, vor furniza PAID semestrial, în lunile iunie şi, respectiv, decembrie ale fiecărui an, lista tuturor
construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, inclusiv a celor cu destinaţia de locuinţă socială, amplasate în unitatea administrativ-teritorială în cauză, respectând formatul
pus la dispoziţie de către PAID.
(2) Societăţile de asigurare-reasigurare autorizate să încheie asigurări de locuinţe vor transmite semestrial către PAID lista proprietarilor, persoane fizice şi juridice,
care au încheiat o poliţă facultativă pentru un imobil cu destinaţia de locuinţă, astfel cum este definită aceasta în prezenta lege.
(3) PAID va pune semestrial la dispoziţia primăriilor, în format electronic, lista proprietarilor care au încheiat contracte de asigurare obligatorie.
(4) Primarul, prin compartimentul de specialitate, va trimite, în termen de 3 zile de la data primirii listei, scrisori de înştiinţare, cu confirmare de primire, către
persoanele care nu au încheiat PAD pentru locuinţele pe care le deţin în proprietate.
ART. 18 (1) În cazul producerii unuia dintre riscurile asigurate obligatoriu, cererea de despăgubire se poate face numai de beneficiarii PAD şi va fi adresată
asigurătorului care a emis poliţa.
(2) Au calitatea de beneficiari ai PAD următoarele categorii de persoane:
1. În cazul persoanelor fizice:
a) proprietarii construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, asigurate în condiţiile prezentei legi;
b) persoanele desemnate expres în PAD ca beneficiari de către proprietarii prevăzuţi la lit. a);
c) succesorii legali şi/sau testamentari ai persoanelor prevăzute la lit. a), în cazul în care acestea au decedat, cu aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în domeniul
succesoral, dacă nu există beneficiar desemnat potrivit lit. b);
2. În cazul persoanelor juridice:
a) proprietarii construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, asigurate în condiţiile prezentei legi;
b) în cazul locuinţelor prevăzute la art. 3 alin. (2), persoanele sau autorităţile desemnate, în condiţiile legii, să le administreze;
c) persoanele desemnate expres în PAD ca beneficiari de către asiguraţi.
(3) În cazul în care beneficiarii prevăzuţi la alin. (2) pct. 1 lit. a) sunt minori, cererile de despăgubire se fac în numele acestora de către reprezentanţii legali,
desemnaţi în condiţiile legii.
ART. 19 (1) Constatarea şi evaluarea prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii se fac de către asigurătorul care a eliberat PAD, în conformitate cu
normele emise de către A.S.F. în aplicarea prezentei legi.
(2) În cazul poliţelor emise direct de PAID, cererea de despăgubire se adresează direct PAID şi, prin derogare de la prevederile alin. (1), constatarea şi evaluarea
prejudiciilor, respectiv lichidarea daunelor se pot face şi de o societate desemnată de PAID, conform normelor emise de A.S.F.
(3) În cazul în care asigurătorul care a eliberat PAD informează în scris PAID cu privire la imposibilitatea realizării în termenele prevăzute a instrumentării
dosarelor de daună, PAID poate desemna o altă societate, conform normelor emise de A.S.F.
(4) Plata despăgubirilor se va face direct de către PAID în baza unui centralizator transmis de asigurătorul care a efectuat constatarea şi evaluarea prejudiciilor.
(5) În cazul în care o persoană are atât un contract de asigurare obligatorie, cât şi unul de asigurare facultativă, plata despăgubirilor se face mai întâi în baza
contractului de asigurare obligatorie, urmând ca pentru restul de despăgubire neacoperit plata să se facă în baza contractului de asigurare facultativă. Valoarea
asigurată luată în calcul la stabilirea ratei asigurării facultative reprezintă diferenţa dintre valoarea totală a locuinţei asigurate şi valoarea asigurată luată în calcul la
stabilirea ratei asigurării obligatorii.
(6) Pentru neplata la termen a despăgubirilor se calculează penalităţi care se plătesc persoanei asigurate, în condiţiile şi în cuantumul stabilite de A.S.F.
(7) Sumele cuvenite ca despăgubire pot fi consemnate în conturi bancare deschise de beneficiarii asigurării sau în numerar.
pag. 146
 (8) Despăgubirile acordate de PAID pentru daunele acoperite prin PAD nu pot depăşi valoarea sumei asigurate obligatoriu.
(9) PAID decontează asigurătorilor cheltuielile efectuate cu activitatea de constatare şi evaluare a prejudiciilor rezultate în urma producerii riscurilor asigurate
obligatoriu. Modalitatea de repartizare a cheltuielilor ce urmează a fi decontate şi determinarea plafonului maxim pentru asigurarea obligatorie se stabilesc prin norme
A.S.F.
ART. 20 PAID va plăti asiguraţilor numai contravaloarea costurilor de reparaţii/înlocuire referitoare la prejudiciile cauzate de producerea riscului asigurat, în limita
sumei totale asigurate prin PAD.
ART. 21 Pentru riscurile prevăzute la art. 6, sumele plătite de către PAID asiguratului, cu titlu de despăgubire, în temeiul PAD, se constituie în baza principiului
asigurării de prim risc.
ART. 22 (1) Persoanele fizice sau juridice care nu îşi asigură locuinţele aflate în proprietate, în condiţiile prezentei legi, nu beneficiază, în cazul producerii unuia
dintre dezastrele naturale definite potrivit prezentei legi, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse
locuinţelor.
(2) Persoanele fizice despăgubite, în condiţiile prezentei legi, pentru pagubele rezultate în urma producerii unui dezastru natural nu beneficiază de prevederile Legii
nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la acordarea locuinţelor sociale.
ART. 23 În cazul condominiilor se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte.
ART. 24 (1) În vederea gestionării asigurării obligatorii împotriva dezastrelor naturale a locuinţelor se constituie societatea de asigurare/reasigurare, denumită
PAID, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) PAID are următoarele atribuţii:
a) tipăreşte sau emite în sistem electronic PAD;
b) contractează reasigurarea;
c) administrează baza de date privind evidenţa construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, pentru care au fost emise poliţe PAD;
d) îndeplineşte funcţia de centru de coordonare a activităţii de constatare a prejudiciilor rezultate în urma producerii unui dezastru natural, desfăşurată de societăţile
de asigurări autorizate.
(3) În ceea ce priveşte statutul de societate de asigurare-reasigurare, activitatea PAID este supusă reglementării şi supravegherii A.S.F., în condiţiile legii.
(4) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (2), PAID va emite, cu avizul A.S.F., regulamente privind organizarea şi funcţionarea societăţii, inclusiv relaţia
dintre societăţile de asigurare autorizate şi PAID, fluxurile financiare şi de informaţii şi orice alte aspecte considerate a fi necesare pentru funcţionarea societăţii, în
condiţiile prezentei legi.
(5) Atribuţiile organelor statutare, precum şi cele ale conducerii executive a PAID se stabilesc în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, respectiv de Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi de normele emise de A.S.F. în aplicarea acesteia.
ART. 25 (1) Pot fi acţionari ai PAID societăţile de asigurare-reasigurare autorizate de către A.S.F. să practice riscuri de catastrofă, care singure ori prin intermediul
sau în legătură cu alte societăţi de asigurare controlate de aceleaşi persoane ori acelaşi grup de persoane exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor acţiuni care
cumulate reprezintă cel mult 15% din capitalul social al PAID sau îi conferă acesteia cel mult 15% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor
PAID.
(2) Ulterior constituirii PAID, asigurătorii care îndeplinesc condiţia prevăzută la alin. (1) au dreptul de a deveni acţionari la această societate în aceleaşi condiţii cu
acţionarii PAID care au calitatea de asigurători autorizaţi să practice riscuri de catastrofă.
ART. 26 Conducerea executivă a PAID se exercită de un director general şi de un director general adjunct, care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în
Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale normelor emise în aplicarea acesteia.
ART. 27 Persoanele semnificative trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute în normele emise de A.S.F. în aplicarea Legii nr. 32/2000, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cele prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

pag. 147
 ART. 28 Disponibilităţile PAID pot fi plasate la instituţii de credit, în instrumente ale pieţei monetare, în titluri de stat sau obligaţiuni municipale ori în alte
instrumente financiare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 29 (1) Următoarele fapte constituie contravenţii:
a) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de asigurare a locuinţelor prevăzute la art. 3 alin. (1), cu excepţia cazurilor în care persoanele
respective se află în situaţia prevăzută la art. 11 sau nu a expirat perioada prevăzută la art. 32;
b) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de asigurare a locuinţelor prevăzute la art. 10;
c) nerespectarea, în orice mod, de către societăţile de asigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă, a prevederilor prezentei legi.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 100 la 500 lei.
(3) Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari şi de către persoanele împuternicite în acest scop
de către aceştia.
(4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) le sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi în normele
emise de A.S.F. în aplicarea acesteia.
(5) Amenzile contravenţionale stabilite prin prezenta lege se fac venituri la bugetul de stat în cotă de 40%, iar restul de 60% se face venit la bugetul autorităţilor
locale de pe raza teritorială în care locuieşte contravenientul.
ART. 30 (1) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să contracteze împrumuturi pentru:
a) plata primei de reasigurare pentru primul an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, precum şi pentru completarea, după caz, a diferenţei până la nivelul primei
de reasigurare cuvenite pentru fiecare din următorii 4 ani;
b) asigurarea resurselor financiare necesare pentru plata compensaţiilor necesare în cazul în care pagubele depăşesc valoarea maximă care poate fi acoperită din
resursele PAID şi de către societatea de reasigurare în cazul producerii riscurilor asigurate.
(2) Condiţiile de contractare a împrumuturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc ulterior, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să acorde sumele contractate în temeiul prevederilor alin. (1), prin încheierea cu PAID a unor acorduri subsecvente
de împrumut, în condiţiile legii.
(4) Rambursarea împrumuturilor se efectuează din sursele proprii ale PAID.
ART. 31 Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor prevedea în bugetul anual sumele necesare plăţii primei obligatorii pentru locuinţele aflate în
proprietatea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.
ART. 32 Pentru primul an, proprietarii de construcţii cu destinaţia de locuinţă sunt obligaţi să încheie contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor până la
expirarea unei perioade de un an de la data împlinirii termenului prevăzut la art. 3 alin. (1).

pag. 148
 D.Reglementari privind sfera protectiei mediului
LEGEA nr. 24/15.01.2007 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare privind regle mentarea şi
administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localitatilor

ART. 1 Prezenta lege reglementează administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, în vederea asigurării calităţii factorilor de mediu şi a stării de sănătate
a populaţiei.
ART. 2 Statul recunoaşte dreptul fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spaţiile verzi proprietate publică, dreptul de a
contribui la amenajarea spaţiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori şi arbuşti, în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare.
ART. 3 Spaţiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităţilor:
a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;
b) spaţii verzi publice de folosinţă specializată:
1. grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziţionale, zone ambientale şi de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;
2. cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire;
3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă;
c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze sportive;
d) spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă;
e) culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;
f) păduri de agrement.
g) pepiniere şi sere.
ART. 4 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) parc - spaţiu verde, cu suprafaţa de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipări destinate
activităţilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populaţie;
b) scuar - spaţiu verde, cu suprafaţa mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice,
social-culturale, de învăţământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii şi tineret sau în alte locaţii;
c) grădină - teren cultivat cu flori, copaci şi arbuşti ornamentali care este folosit pentru agrement şi recreere, fiind deschis publicului;
d) fâşie plantată - plantaţie cu rol estetic şi de ameliorare a climatului şi calităţii aerului, realizată în lungul căilor de circulaţie sau al cursurilor de apă;
e) grădină botanică - grădină în care sunt prezentate colecţii de plante vii cultivate în condiţii naturale ori de seră, în vederea studierii acestora sau doar pentru
curiozităţile pe care le prezintă;
f) grădină zoologică - orice colecţie de animale vii, menţinute într-un amplasament administrat şi deschis publicului, în scopul promovării conservării
biodiversităţii şi pentru a furniza mijloace de educaţie, informare şi petrecere a timpului liber, în relaţie cu prezentarea şi conservarea vieţii sălbatice;
g) muzeu în aer liber - instituţie care dispune de un spaţiu verde neacoperit, special amenajat, în vederea expunerii şi studierii unor obiecte de artă, relicve,
documente istorice şi ştiinţifice şi a educării publicului;
h) bază sau parc sportiv pentru practicarea sportului de performanţă - complex format dintr-un cadru vegetal şi din zone construite, special amenajate şi dotate
pentru practicarea diferitelor sporturi (complex de instalaţii sportive);
i) parc expoziţional - spaţiu verde special amenajat destinat informării publicului şi promovării unor evenimente;
j) spaţii verzi aferente locuinţelor de tip condominiu - spaţii verzi formate dintr-un cadru vegetal, amplasate adiacent blocurilor de locuinţe de tip condominiu, cu
rol estetic şi de protecţie, de ameliorare a climatului şi a calităţii aerului;
pag. 149
 k) pădure de agrement - pădure sau zonă împădurită în care se realizează diferite lucrări în vederea creării unui cadru adecvat petrecerii timpului liber;
l) spaţii verzi pentru protecţia cursurilor de apă şi lacurilor - plantaţii realizate în lungul cursurilor de apă sau împrejurul lacurilor, al căror rol principal este de
protecţie a acestora;
m) culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică - plantaţii realizate în lungul căilor de circulaţie sau în jurul unor instalaţii cu potenţial ridicat de poluare, în
vederea ameliorării calităţii mediului şi protejării infrastructurii aferente.
n) pepinieră - teren pe care se cultivă şi se înmulţesc plante erbacee şi lemnoase până la transplantarea pentru plantare definitivă;
o) sere - terenuri acoperite de construcţii uşoare destinate cultivării plantelor.
ART. 5 Pentru protecţia şi conservarea spaţiilor verzi, persoanele fizice şi persoanele juridice au următoarele obligaţii:
a) să nu arunce niciun fel de deşeuri pe teritoriul spaţiilor verzi;
b) să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor pe spaţiile verzi;
c) să nu producă tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor şi arbuştilor, deteriorări ale aranjamentelor florale şi ale gazonului, distrugeri ale muşuroaielor
naturale, cuiburilor de păsări şi adăposturilor de animale, ale construcţiilor şi instalaţiilor utilitare şi ornamentale existente pe spaţiile verzi;
d) să nu ocupe cu construcţii provizorii spaţiile verzi;
e) să nu ocupe cu construcţii permanente spaţiile verzi;
f) să asigure integritatea, refacerea şi îngrijirea spaţiilor verzi aflate în proprietatea lor;
g) să coopereze cu autorităţile teritoriale şi centrale pentru protecţia mediului, cu autorităţile centrale pentru amenajarea teritoriului şi cu autorităţile administraţiei
publice locale la toate lucrările preconizate în spaţiile verzi şi să facă propuneri pentru îmbunătăţirea amenajării acestora;
h) să nu diminueze suprafeţele spaţiilor verzi.
ART. 7 Prin administrarea spaţiilor verzi se asigură îndeplinirea următoarelor obiective:
a) protecţia şi conservarea spaţiilor verzi pentru menţinerea biodiversităţii lor;
b) menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a spaţiilor verzi privind apele, solul, schimbările climatice, menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii
populaţiei, protecţiei mediului şi asigurării calităţii vieţii;
c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii spaţiilor verzi;
d) elaborarea şi aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea şi menţinerea spaţiilor verzi în starea corespunzătoare funcţiilor lor;
e) identificarea zonelor deficitare şi realizarea de lucrări pentru extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie;
f) extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi, prin includerea în categoria spaţiilor verzi publice a terenurilor cu potenţial ecologic sau sociocultural.
ART. 8 (1) Administrarea spaţiilor verzi proprietate publică este exercitată de autorităţile administraţiei publice locale şi de alte organe împuternicite în acest scop.
(2) Administrarea spaţiilor verzi de pe terenurile proprietate privată este exercitată de către proprietarii acestora, cu respectarea prevederilor actelor normative în
vigoare.
ART. 9 (1) Construcţiile neautorizate pe spaţiile verzi se demolează şi terenul se aduce la starea iniţială, cheltuielile totale pentru efectuarea acestor lucrări fiind
suportate de proprietarul construcţiei.
(2) Transplantarea arborilor şi arbuştilor se face numai cu acordul administraţiei publice locale şi al autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
ART. 10 (1) Municipiile de rang zero şi unu au obligaţia să efectueze, până la data de 1 ianuarie 2011, auditul suprafeţei, calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi,
urmat de elaborarea unei strategii şi a unui plan de acţiune privind conservarea şi dezvoltarea reţelei de spaţii verzi.
(2) Strategia privind conservarea şi dezvoltarea reţelei de spaţii verzi are în vedere distribuţia echilibrată a acestora în raport cu specificul unităţii teritoriale de
referinţă, precum şi crearea de spaţii verzi prin transformarea terenurilor neproductive, a altor categorii de terenuri şi prin aplicarea de metode alternative.
(3) Extinderea intravilanului localităţilor, transformarea zonelor cu alte funcţiuni în zone rezidenţiale şi construirea pe terenuri de peste 3.000 m² aflate în
proprietatea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a autorităţilor centrale şi locale se pot realiza exclusiv pe baza documentaţiilor de urbanism care să prevadă
un minimum de 20 m² de spaţiu verde pe cap de locuitor şi un minimum de 5% spaţii verzi publice.
pag. 150
 ART. 11 (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să asigure finanţarea materialului dendricol şi a lucrărilor aferente necesare pentru
amenajarea terenurilor şi regenerarea vegetaţiei în spaţiile verzi proprietatea acestora.
(2) Proiectele de amenajare specifică vor fi elaborate de către specialişti în domeniul arhitecturii peisagistice, al urbanismului, al horticulturii şi forestier.
(3) Lucrările de amenajare se execută cu material forestier şi floricol, adaptat climei, provenit din pepiniere şi alte plantaţii de arbuşti decorativi care, prin
proprietăţile lor biologice şi morfologice, au o valoare estetică şi ecologică şi nu afectează sănătatea populaţiei şi biosistemele existente deja în zonă.
ART. 12 (1) Întreţinerea spaţiilor verzi se asigură de către proprietarii şi administratorii acestora.
(2) Proprietarii şi administratorii de spaţii verzi cu arbori şi arbuşti sunt obligaţi să realizeze măsurile de întreţinere a acestora.
(3) Proprietarii şi administratorii de spaţii verzi sunt obligaţi să asigure măsurile privind siguranţa persoanelor care pot fi afectate de ruperile şi desprinderile
arborilor şi elementelor acestora, ca urmare a gradului de îmbătrânire avansat sau a stării fitosanitare precare.
(4) Proprietarii şi administratorii de spaţii verzi sunt obligaţi să asigure drenarea apelor în exces de pe suprafaţa spaţiilor verzi, în reţeaua de preluare a apelor
pluviale.
(5) În cazul arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, arţar, mesteacăn, stejar) plantaţi pe spaţiile verzi din domeniul public, precum şi al celor plantaţi în
aliniamente în lungul bulevardelor şi străzilor, pe terenurile din zonele urbane şi rurale, este interzisă intervenţia cu tăieri în coroana acestora, cu excepţia lucrărilor de
eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afectează siguranţa traficului pietonal şi rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum şi a celor de pe traseul reţelelor
aeriene.
(6) Deciziile luate la nivelul administraţiilor publice locale de tăiere a arborilor sănătoşi din spaţiile verzi, astfel cum sunt definite la art. 3, aflate pe terenurile din
zonele urbane, se pun în aplicare numai după obţinerea avizului emis de agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, respectiv a municipiului Bucureşti.
ART. 13 (1) Protecţia spaţiilor verzi, a dotărilor specifice sau mobilierului urban specific este asigurată de către proprietarii şi administratorii acestora şi prin
intermediul instituţiilor de ordine publică abilitate conform legislaţiei în vigoare.
(2) Instituţiile de ordine publică sunt obligate să acorde ajutorul solicitat de proprietarii şi administratorii spaţiilor verzi în vederea prevenirii şi combaterii acţiunilor
ilicite de deteriorare sau distrugere a obiectivelor şi vegetaţiei din spaţiile verzi.
ART. 14 (1) Protecţia vegetaţiei spaţiilor verzi împotriva dăunătorilor se efectuează în baza prognozelor şi avertizărilor făcute de unitatea fitosanitară locală cu
atribuţii de prevenire, îndrumare şi control de specialitate pentru protecţia plantelor.
(2) Menţinerea stării de sănătate fitosanitară a vegetaţiei din spaţiile verzi se efectuează de către proprietarii şi administratorii acestora, prin realizarea măsurilor de
prevenire a răspândirii şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor plantelor şi prin măsuri de carantină, sub directa îndrumare şi controlul de specialitate al unităţilor
fitosanitare pentru protecţia plantelor.
(3) Protecţia spaţiilor verzi împotriva bolilor şi dăunătorilor se efectuează, de regulă, prin acţiuni preventive, metode biologice şi metodologii integrate. Aplicarea
substanţelor fitosanitare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor este strict limitată şi se realizează sub coordonarea instituţiilor fitosanitare şi de protecţia mediului.
ART. 15 Controlul realizării măsurilor de protecţie a spaţiilor verzi, în funcţie de locaţia acestora, este exercitat de instituţiile abilitate de autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului, autoritatea publică centrală pentru dezvoltare regională şi administraţie publică, autorităţile administraţiei publice locale şi de
unităţile fitosanitare locale pentru protecţia plantelor.
ART. 16 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ţină evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul unităţilor administrative, prin constituirea
registrelor locale ale spaţiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări.
(2) Evidenţa spaţiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raţionale a acestora, a regenerării şi protecţiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al
schimbărilor calitative şi cantitative, precum şi asigurarea informaţiilor despre spaţiile verzi.
(3) Registrele locale ale spaţiilor verzi se constituie pe baza normelor tehnice aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei, cu avizul
ministrului mediului şi al ministrului administraţiei şi internelor, în termen de un an de la elaborarea şi publicarea acestora.
ART. 17 (1) Obligaţia organizării şi conducerii registrelor spaţiilor verzi revine autorităţilor administraţiei publice locale.
(2) Registrul local al spaţiilor verzi este un sistem informaţional care cuprinde datele tehnice ale tuturor spaţiilor verzi conform indicilor de calitate şi cantitate.
pag. 151
 (3) Registrele locale ale spaţiilor verzi vor fi făcute publice şi vor putea fi consultate la sediile autorităţilor administraţiei publice locale.
ART. 18 (1) Răspunderea pentru reducerea suprafeţelor spaţiilor verzi revine autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi tuturor persoanelor
fizice şi juridice.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor privind spaţiile verzi.
(3) Înstrăinarea şi atribuirea terenurilor cu spaţii verzi se efectuează în condiţiile prevăzute de lege, cu păstrarea destinaţiei de spaţiu verde.
(4) Schimbarea destinaţiei terenurilor înregistrate în registrul local al spaţiilor verzi se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică, stabilite în baza
documentaţiilor de urbanism, aprobate conform legislaţiei în vigoare.
(5) Este interzisă schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi definite de prezenta lege.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), este permisă schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi în vederea realizării unor lucrări de utilitate publică, astfel cum
acestea sunt prevăzute de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, altele decât cele privind construcţiile locuinţelor
sociale, obiectivelor sociale de învăţământ, sănătate, protecţie şi asistenţă socială, organizaţiilor neguvernamentale, precum şi administraţiei publice şi autorităţilor
judecătoreşti.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), se pot amplasa pe un spaţiu verde: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă, construcţii pentru
expoziţii şi activităţi culturale, construcţii uşoare cu caracter provizoriu pentru activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, grupuri sanitare, spaţii pentru întreţinere, dar
numai în baza unei documentaţii de urbanism pentru întreaga suprafaţă a spaţiului verde şi cu obligaţia ca suprafaţa cumulată a acestor obiective să nu depăşească 10%
din suprafaţa totală a spaţiului verde.*)
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), pepinierele care nu sunt proprietate publică, serele şi terenurile amenajate ca grădini zoologice îşi pot schimba destinaţia,
cu condiţia transformării acestora în alte tipuri de spaţii verzi.
(9) Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi
inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu.
ART. 19 (1) Activităţile de administrare şi gospodărire a spaţiilor verzi subordonate autorităţilor administraţiei publice locale sunt finanţate din bugetul local
pentru:
a) cheltuielile legate de regenerarea, paza şi protecţia spaţiilor verzi şi pentru tratamentele fitosanitare recomandate de unităţile fitosanitare locale pentru protecţia
plantelor;
b) efectuarea lucrărilor de proiectare şi de cercetare ştiinţifică în domeniul protecţiei şi amenajării durabile a spaţiilor verzi;
c) investiţiile capitale în domeniul spaţiilor verzi;
d) crearea şi dezvoltarea spaţiilor verzi prin achiziţionarea de terenuri disponibile cu potenţial sociocultural sau ecologic, în vederea atingerii şi respectării
normativelor europene existente în domeniu cu privire la necesarul de spaţii verzi;
e) alte obligaţii legate de administrarea şi gospodărirea spaţiilor verzi.
(2) Activităţile de gospodărire a spaţiilor verzi proprietate privată sunt finanţate de proprietari.
(3) Finanţarea lucrărilor de regenerare a spaţiilor verzi se realizează cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul
pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Sursele de finanţare necesare pentru aplicarea măsurilor de administrare şi gospodărire a spaţiilor verzi vor fi prevăzute în bugetele locale, începând cu anul
2010.
ART. 20 Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională şi penală, după caz.
ART. 21 Persoanele fizice şi persoanele juridice răspund contravenţional, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru:
a) folosirea neautorizată a terenurilor cu spaţii verzi;
b) nerespectarea cerinţelor privind proiectarea, construirea şi darea în exploatare a obiectivelor în spaţiile verzi;

pag. 152
 c) atribuirea terenurilor pentru construcţii în spaţiile verzi fără coordonarea cu organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru amenajarea teritoriului, ale autorităţii
centrale pentru protecţia mediului şi fără consultarea populaţiei;
d) desfăşurarea neautorizată a activităţilor economice, de turism şi agrement în spaţiile verzi;
e) ocuparea nelegitimă a terenurilor cu spaţii verzi;
f) deteriorarea spaţiilor verzi în urma incendiilor sau a comportării iresponsabile cu focul;
g) aruncarea pe spaţiile verzi de mase plastice, hârtii, sticle, resturi animaliere, deşeuri menajere şi orice alte deşeuri;
h) distrugerea sau deteriorarea drumurilor, aleilor, sistemelor de drenaj, instalaţiilor tehnice şi inginereşti din spaţiile verzi;
i) colectarea plantelor medicinale, a fructelor şi a ierbii de gazon;
j) păşunatul pe spaţii verzi;
k) decopertarea litierei şi deteriorarea păturii vii şi a stratului de sol fertil;
l) capturarea animalelor protejate integrate ecosistemului spaţiului verde;
m) plimbarea şi îmbăierea câinilor şi a altor animale în afara spaţiilor amenajate;
n) distrugerea spaţiilor verzi prin poluare cu ape reziduale, chimicale, deşeuri de producţie, produse petroliere sau alte substanţe nocive.
ART. 22 (1) Prejudiciile cauzate spaţiilor verzi se recuperează pe baza hotărârii judecătoreşti definitive.
(2) În cazul deteriorării spaţiilor verzi în urma incendiilor, se stabileşte compensarea nu numai a pagubei pricinuite spaţiilor verzi, ci şi a cheltuielilor suportate
pentru stingerea incendiului şi curăţarea teritoriului de deşeurile provenite în urma acestuia şi refacerea zonei verzi.
(3) În cazul poluării chimice a spaţiilor verzi se stabileşte nu numai compensarea pagubei pricinuite spaţiilor verzi, ci şi a cheltuielilor suportate pentru
reecologizarea zonei şi a lucrărilor pe termen lung necesare pentru decontaminarea zonei, precum şi a cheltuielilor medicale evaluate în cazul afectării populaţiei.
(4) Producţia lemnoasă şi alte produse dobândite ilicit din exploatarea spaţiilor verzi sunt supuse confiscării şi transmise administratorilor spaţiilor verzi.
ART. 23 (1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională după cum urmează:
a) de la 100 lei la 200 lei pentru persoanele fizice şi de la 1.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 5 lit. a), f) şi g), ale art.
9 alin. (2) şi ale art. 21 lit. a), f), g), h), i), k) şi l);
b) de la 200 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice şi de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 5 lit. b) şi c) şi ale art.
21 lit. b), c), d), e), j), m) şi n);
c) de la 5.000 lei la 30.000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 11 alin. (1);
d) de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru persoanele fizice şi de la 40.000 lei la 70.000 lei pentru persoanele juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 12 alin. (5) şi
(6);
e) de la 100.000 lei la 200.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (1) şi ale art. 16 alin. (1);
f) de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru fiecare metru pătrat ocupat de construcţii provizorii, prin nerespectarea prevederilor art. 5 lit. d);
g) de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare metru pătrat de spaţiu verde afectat, prin încălcarea prevederilor art. 5 lit. e) şi h), art. 10 alin. (3) şi ale art. 18 alin.
(3), (4) şi (5);
h) de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare metru pătrat de spaţiu verde afectat, pentru nedispunerea de către autoritatea publică competentă a măsurii demolării
prevăzute la art. 9 alin. (1).
(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul împuternicit al Gărzii Naţionale de Mediu, de persoanele
împuternicite în acest scop de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi de către primari sau împuterniciţi ai acestora.
ART. 24 Prevederile art. 23 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

pag. 153
 LEGEA nr. 54 /19 martie 2012 privind desfasurarea activitatilor de picnic

ART. 1 Prezenta lege reglementează activităţile de picnic, desfăşurate pe domeniul public ori privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
ART. 2 Prezenta lege are ca scop prevenirea, reducerea şi eliminarea impactului negativ asupra mediului, asupra stării de sănătate a populaţiei, generat de
practicarea inadecvată a activităţilor de picnic.
ART. 3 În înţelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) activitate de picnic - orice activitate de recreere de afluenţă publică, desfăşurată în zone de afluenţă publică consacrate pe domeniul public ori privat al statului
şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale de una ori mai multe persoane şi care presupune consumul de băuturi şi/sau alimente, precum şi, după caz, aprinderea ori nu
a focului;
b) zone de afluenţă publică consacrate - zone în care publicul obişnuieşte să petreacă ocazional timpul liber, zone special amenajate pentru activităţile de picnic şi
zone indicate pentru activităţile de picnic organizate în acest scop de către autorităţile administraţiei publice locale;
c) zone special amenajate pentru activităţile de picnic - zonele aparţinând domeniului public ori privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale, dotate
cu utilităţi şi facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor de picnic şi în care aprinderea focului este permisă;
d) zone indicate pentru activităţile de picnic - zonele indicate în planurile de zonificare ale parcurilor aflate în intravilanul localităţilor, precum şi zonele limitrofe
pădurilor situate în intravilanul localităţilor, în care sunt permise activităţi de picnic, cu excepţia aprinderii focului;
e) administrator al zonei special amenajate pentru activităţile de picnic, respectiv al zonei indicate pentru activităţile de picnic - persoana fizică şi/sau juridică care
administrează terenuri aparţinând domeniului public ori privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale în temeiul unui titlu valabil.
ART. 4 (1) Desfăşurarea activităţilor de picnic, cu excepţia celor desfăşurate în zonele prevăzute la art. 3 lit. c) şi d), este interzisă.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), desfăşurarea activităţilor de picnic este permisă şi în alte zone decât cele prevăzute la art. 3 lit. c) şi d) doar în condiţiile
organizării de evenimente ocazionale, autorizate potrivit legii.
ART. 5 Administratorul zonelor special amenajate pentru activităţile de picnic şi al zonelor indicate pentru activităţile de picnic are următoarele obligaţii:
a) să asigure amenajarea zonei în care se desfăşoară activităţile de picnic cu respectarea dispoziţiilor în vigoare referitoare la urbanism, silvicultură şi protecţia
mediului;
b) să amenajeze zona în care se desfăşoară activitatea de picnic prin intervenţii minime asupra mediului natural, fără efectuarea de defrişări, modificări ale malurilor
sau albiilor apelor ori betonări sau asfaltări ale solului;
c) să încadreze şi să delimiteze în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului sau de urbanism, după caz, zonele special amenajate pentru activităţile de picnic
şi zonele indicate pentru activităţile de picnic;
d) să delimiteze zonele special amenajate pentru activităţile de picnic şi zonele indicate pentru activităţile de picnic prin marcarea corespunzătoare în vederea
desfăşurării activităţii de picnic, indicând orarul de funcţionare;
e) să amenajeze în zonele prevăzute la art. 3 lit. c) locuri speciale pentru aprinderea focului;
f) să asigure dotarea zonelor special amenajate pentru activităţile de picnic şi a zonelor indicate pentru activităţile de picnic cu containere destinate colectării
selective a deşeurilor, inscripţionate corespunzător, precum şi cu toalete ecologice;
g) să asigure marcarea corespunzătoare a punctelor pentru colectarea selectivă a deşeurilor, precum şi afişarea, în mod obligatoriu, a regulilor privind colectarea
selectivă, cu exemplificarea tipurilor de deşeuri;
h) să nu permită efectuarea de defrişări sau modificări ale cursurilor de apă pentru amenajarea zonei;
i) să nu permită ridicarea de construcţii, în perimetrul zonelor ce fac obiectul prezentei legi, cu excepţia celor cu caracter temporar;

pag. 154
 j) să organizeze serviciul de verificare zilnică a zonelor în care se desfăşoară activităţile de picnic, atât a celor prevăzute la art. 3 lit. c), cât şi a celor prevăzute la art.
3 lit. d), precum şi a zonelor aflate în imediata vecinătate a acestora, pentru a se asigura că niciun fel de prejudiciu nu este adus mediului. Verificarea zilnică a zonelor
în care se desfăşoară activităţile de picnic se realizează cu ajutorul poliţiei locale;
k) să asigure serviciul de salubritate în vederea ridicării deşeurilor colectate selectiv;
l) să delimiteze şi să marcheze în mod corespunzător zona destinată parcării autovehiculelor în cazul zonelor special amenajate pentru activităţile de picnic, dacă
geografia acestora permite;
m) să afişeze un plan cuprinzător cu ilustraţii detaliate privind organizarea şi facilităţile zonei în care se desfăşoară activităţile de picnic, regulile privind
desfăşurarea activităţilor de picnic, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul constatării nerespectării acestora şi numerele de telefon utile;
n) să realizeze şi să doteze corespunzător pichete de stingere a incendiilor.
ART. 6 (1) Autoritatea publică locală sau centrală care administrează zone de afluenţă publică consacrate are obligaţia de a prevedea în bugetul propriu sumele
necesare asigurării condiţiilor de funcţionare a acestora.
(2) Autoritatea publică locală care administrează zone de afluenţă publică consacrate are obligaţia de a include clauze aferente salubrizării zonelor în care se
desfăşoară activităţile de picnic în contractul cu operatorul local.
ART. 7 Persoanele fizice care desfăşoară activitatea de picnic au următoarele obligaţii:
a) să nu distrugă, modifice ori să degradeze panourile informative, marcajele, indicatoarele, construcţiile, împrejmuirile sau orice alte amenajări aflate în perimetrul
zonelor prevăzute la art. 3 lit. c) şi d);
b) să arunce deşeurile doar în locurile special amenajate;
c) să depună selectiv deşeurile de ambalaje în containerele inscripţionate corespunzător categoriei de deşeuri, în conformitate cu regulile privind colectarea
selectivă;
d) să aprindă focul doar în locurile special amenajate şi să îl supravegheze în permanenţă;
e) să respecte orarul de desfăşurare a activităţii de picnic corespunzător zonei respective;
f) să lase locul în care au desfăşurat activitatea de picnic curat şi nealterat;
g) să parcheze autovehiculele doar în zonele special amenajate în acest scop;
h) să folosească pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice doar locurile special amenajate;
i) să nu folosească produse de igienă personală la o distanţă mai mică de 30 m faţă de cursurile de apă;
j) să nu spele obiectele care au deservit activităţii de picnic în apele din vecinătatea zonei special amenajate pentru activităţile de picnic sau a zonei indicate pentru
activităţile de picnic. Împrăştierea pe sol a apei uzate rezultate în urma activităţii de picnic sau vărsarea acesteia în apele din vecinătatea zonei special amenajate pentru
activităţile de picnic ori a zonei indicate pentru activităţile de picnic sunt interzise;
k) să nu hrănească animalele sălbatice;
l) să nu îndepărteze, să nu rănească ori să nu distrugă plantele, animalele, rocile sau orice alte elemente ale cadrului natural şi/sau construit;
m) să nu posteze semne sau mesaje;
n) să păstreze liniştea şi să nu deranjeze comunităţile locale, viaţa sălbatică sau alţi vizitatori;
o) să nu arunce ţigări, chibrituri sau orice alte obiecte aprinse în alte locuri decât în cele special amenajate;
p) să respecte ordinea publică şi bunele moravuri, conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
q) să nu desfăşoare activităţi de picnic în afara zonelor special amenajate pentru activităţile de picnic şi/sau a zonelor indicate pentru activităţile de picnic.
ART. 8 (1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 5, cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. a), cu amendă de la 100 lei la 500 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. b), cu amendă de la 200 lei la 2.000 lei;
pag. 155
 d) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. c), cu amendă de la 100 lei la 500 lei;
e) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. d), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;
f) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. f), o) şi p), cu amendă de la 300 lei la 3.000 lei;
g) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. e), g)-j), cu amendă de la 100 lei la 200 lei;
h) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. k)-n), cu amendă de la 200 lei la 400 lei;
i) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. q), cu amendă de la 1.000 la 3.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu, autorităţile administraţiei
publice locale şi personalul împuternicit al acestora, precum şi de către ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul
Jandarmeriei Române, precum şi de către agenţii Poliţiei locale, conform competenţelor stabilite prin lege.
(3) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenţiei ori, după caz, de la
data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1). Autorităţile prevăzute la alin. (2) menţionează această posibilitate în procesul-verbal de
constatare a contravenţiei.
(4) Autorităţile prevăzute la alin. (2) pot:
a) să inspecteze zonele în care se desfăşoară activităţile de picnic;
b) să verifice datele cu caracter personal ale persoanelor care desfăşoară activităţile de picnic;
c) să evacueze din zona în care se desfăşoară activităţile de picnic persoanele care încalcă una sau mai multe dintre obligaţiile prevăzute la art. 7.
ART. 9 Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 8 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

LEGEA nr. 211 /15 noiembrie 2011 (*republicată*) - privind regi mul dese urilor

ART. 1 Prezenta lege stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate
de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.
ART. 2 (1) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi următoarele:
a) efluenţii gazoşi emişi în atmosferă şi dioxidul de carbon captat şi transportat în scopul stocării geologice şi stocat geologic potrivit prevederilor Directivei
2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE
a Consiliului, precum şi a directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului
European şi ale Consiliului, cu modificările ulterioare, sau excluşi din domeniul de aplicare al respectivei directive potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din aceasta;
b) solurile (in situ), inclusiv solurile contaminate neexcavate şi clădiri legate permanent de sol;
c) solurile necontaminate şi alte materiale geologice naturale excavate în timpul activităţilor de construcţie, în cazul în care este cert că respectivul material va fi
utilizat pentru construcţii în starea sa naturală şi pe locul de unde a fost excavat;
d) deşeurile radioactive;
e) explozibilii declasaţi;
f) materiile fecale, în cazul în care acestea nu intră sub incidenţa alin. (2) lit. b), paiele şi alte resturi vegetale nepericuloase provenite din agricultură sau silvicultură
şi care sunt folosite în agricultură ori silvicultură sau pentru producerea de energie din biomasă prin procese ori metode care nu dăunează mediului şi nu pun în pericol
sănătatea populaţiei.
(2) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi, în măsura în care sunt reglementate prin alte acte normative, următoarele:
a) apele uzate;

pag. 156
 b) subprodusele de origine animală, inclusiv produse transformate care intră sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, cu modificările
ulterioare, cu excepţia produselor care urmează să fie incinerate, depozitate sau utilizate într-o instalaţie de producere a biogazului ori a compostului;
c) carcasele de la animalele care au decedat în orice alt mod decât prin sacrificare, inclusiv animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii şi care
sunt eliminate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu modificările ulterioare;
d) deşeurile rezultate în urma activităţilor de prospectare, extracţie, tratare şi stocare a resurselor minerale, precum şi a exploatării carierelor, care intră sub incidenţa
Hotărârii Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive.
(3) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de alte acte normative aplicabile, sedimentele depuse în apele de suprafaţă în scopul gestionării apelor şi a căilor
navigabile sau al prevenirii inundaţiilor, al atenuării efectelor inundaţiilor şi secetei ori asanării terenurilor nu se supun prevederilor prezentei legi, în cazul în care se
face dovada că respectivele sedimente sunt nepericuloase.
(4) Actele normative care transpun directive individuale pot stabili pentru gestionarea anumitor categorii de deşeuri reguli speciale pentru cazuri individuale sau
reguli care vin în completarea dispoziţiilor prezentei legi.
ART. 3 Semnificaţia termenilor specifici utilizaţi în prezenta lege este prevăzută în anexa nr. 1.
ART. 4 (1) Următoarea ierarhie se aplică ca ordine de prioritate în cadrul legislaţiei şi politicii de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor:
a) prevenirea;
b) pregătirea pentru reutilizare;
c) reciclarea;
d) alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică;
e) eliminarea.
(2) Aplicarea ierarhiei deşeurilor menţionată la alin. (1) are ca scop încurajarea acţiunii în materie de prevenire a generării şi gestionării eficiente şi eficace a
deşeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului.
(3) În acest sens, pentru anumite fluxuri de deşeuri specifice, aplicarea ierarhiei deşeurilor poate suferi modificări în baza evaluării de tip analiza ciclului de viaţă
privind efectele globale ale generării şi gestionării acestor deşeuri.
(4) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asigură un proces transparent de elaborare a actelor normative şi a politicii în domeniul gestionării
deşeurilor, cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată.
(5) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului ia în considerare principiile generale ale protecţiei mediului, precauţiei şi durabilităţii, fezabilităţii tehnice
şi viabilităţii economice, protecţiei resurselor, precum şi impactul global asupra mediului, sănătăţii populaţiei, economiei şi societăţii, potrivit prevederilor art. 1 şi 20.
ART. 5 Este considerat subprodus, şi nu deşeu potrivit definiţiei de la pct. 9 din anexa nr. 1, o substanţă sau un obiect care rezultă în urma unui proces de
producţie al cărui obiectiv principal nu este producerea acestuia şi care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
a) utilizarea ulterioară a substanţei sau a obiectului este certă;
b) substanţa sau obiectul poate fi utilizat direct, fără a fi supus unei alte prelucrări suplimentare celei prevăzute de practica industrială obişnuită;
c) substanţa sau obiectul este produs ca parte integrantă a unui proces de producţie;
d) utilizarea ulterioară este legală, în sensul că substanţa sau obiectul îndeplineşte toate cerinţele relevante referitoare la produs, la protecţia mediului şi protecţia
sănătăţii pentru utilizarea specifică şi nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sănătăţii populaţiei.
ART. 6 (1) Anumite categorii de deşeuri încetează să mai fie considerate deşeuri, în sensul pct. 9 al anexei nr. 1, în cazul în care au trecut printr-o operaţiune
prevăzută în anexa nr. 3 şi dacă îndeplinesc criteriile specifice stabilite la nivelul Uniunii Europene, potrivit următoarelor condiţii:
a) substanţa sau obiectul sunt utilizate în mod curent pentru îndeplinirea unor scopuri specifice;
b) există o piaţă sau cerere pentru substanţa sau obiectul în cauză;
c) substanţa sau obiectul îndeplineşte cerinţele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice şi respectă legislaţia şi normele aplicabile produselor;
pag. 157
 d) utilizarea substanţei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau a sănătăţii populaţiei.
(2) Criteriile prevăzute la alin. (1) includ şi valorile-limită pentru poluanţi, dacă este necesar, şi iau în considerare orice eventuale efecte negative asupra mediului
ale substanţei sau ale produsului în cauză.
(3) Criteriile specifice prevăzute la alin. (1) pentru încetarea statutului de deşeu trebuie luate în considerare, cel puţin în cazul agregatelor, hârtiei, sticlei, metalelor,
anvelopelor şi al textilelor.
(4) Deşeurile care încetează să mai fie considerate deşeuri, potrivit prevederilor alin. (1), încetează să mai fie considerate deşeuri în scopul atingerii obiectivelor de
valorificare şi reciclare prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi
completările ulterioare, ale Legii nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor
de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când sunt îndeplinite cerinţele privind reciclarea sau valorificarea.
(5) În lipsa criteriilor stabilite la nivelul Uniunii Europene prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate decide, prin ordin de
ministru, pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic şi a efectelor asupra mediului realizate conform prevederilor legale în vigoare, cu respectarea
prevederilor alin. (1)-(4) pentru fiecare caz în parte, dacă un anumit deşeu încetează să fie considerat ca atare.
(6) Deciziile prevăzute la alin. (5) sunt notificate statelor membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor
referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările
ulterioare.
ART. 7 (1) Clasificarea şi codificarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, se realizează potrivit:
a) Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) Deciziei Comisiei 2000/532/CE din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul art. 1 lit. (a) din Directiva
75/442/CEE a Consiliului privind deşeurile şi a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în temeiul art. 1 alin. (4) din
Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deşeurile periculoase cu modificările ulterioare;
c) Deciziei Comisiei 2014/955/UE din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei
2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.
(2) Lista deşeurilor este obligatorie pentru a determina dacă un deşeu trebuie considerat deşeu periculos.
(3) Includerea unui obiect sau a unei substanţe pe listă nu înseamnă că respectivul obiect ori respectiva substanţă se consideră ca fiind deşeu în orice împrejurare.
(4) O substanţă sau un obiect este considerat deşeu numai în cazul în care corespunde definiţiei prevăzute la pct. 9 din anexa nr. 1.( deşeu - orice substanţă sau
obiect pe care deţinătorul îl aruncă ori are intenţia sau obligaţia să îl arunce);
ART. 8
(1) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri persoane juridice sunt obligaţi să încadreze fiecare tip de deşeu generat din propria activitate în lista deşeurilor prevăzută la
art. 7 alin. (1).
(2) În cazul unui tip de deşeu care se încadrează potrivit listei deşeurilor prevăzute la art. 7 alin. (1) sub două coduri diferite în funcţie de posibila prezenţă a unor
caracteristici periculoase - codurile marcate cu asterisc, încadrarea ca deşeu nepericulos se realizează de către producătorii şi deţinătorii de astfel de deşeuri numai în
baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiză şi a altor documente relevante.
(3) Laboratorul de referinţă din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, denumită în continuare ANPM, analizează cazurile de incertitudine referitoare
la caracterizarea şi încadrarea deşeurilor.

pag. 158
 (4) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri persoane juridice sunt obligaţi să efectueze şi să deţină o caracterizare a deşeurilor periculoase generate din propria
activitate şi a deşeurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compoziţiei, în scopul determinării posibilităţilor de amestecare, a metodelor de
tratare şi eliminare a acestora.
(5) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri autorităţi publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt obligaţi să încadreze în codurile prevăzute în anexa
nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu
completările ulterioare, fiecare tip de deşeu generat de propria activitate, pe baza reglementărilor specifice pentru gestionarea deşeurilor.
ART. 9 (1) Pe baza originii, testelor, buletinelor de analiză şi a altor documente relevante puse la dispoziţie de producătorii şi deţinătorii de deşeuri prevăzuţi la
art. 8 alin. (4) şi (5), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului consideră că un deşeu este periculos chiar dacă acesta nu figurează ca atare pe lista
deşeurilor prevăzută la art. 7 alin. (1), dacă acesta prezintă una sau mai multe dintre proprietăţile prevăzute în anexa nr. 4.
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului notifică Comisiei Europene, cu celeritate, deşeurile considerate ca fiind periculoase şi care nu figurează ca
atare pe lista deşeurilor prevăzută la art. 7 alin. (1) şi le consemnează în raportul prevăzut la art. 48 alin. (3), furnizând Comisiei Europene toate informaţiile relevante.
ART. 10 (1) În cazul în care autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului deţine dovezi care arată că un deşeu care figurează pe lista deşeurilor prevăzută
la art. 7 alin. (1) ca fiind periculos nu prezintă niciuna dintre proprietăţile prevăzute în anexa nr. 4 poate considera acest deşeu ca fiind nepericulos.
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului notifică Comisiei Europene, cu celeritate, cazurile prevăzute la alin. (1), furnizând toate informaţiile
relevante în vederea revizuirii listei deşeurilor.
ART. 11 Reclasificarea deşeurilor periculoase ca deşeuri nepericuloase nu se poate realiza prin diluarea sau amestecarea acestora în scopul de a diminua
concentraţiile iniţiale de substanţe periculoase până la un nivel mai mic decât nivelul prevăzut pentru ca un deşeu să fie definit ca fiind periculos.
ART. 12 (1) În vederea prevenirii, reutilizării, reciclării şi a altor tipuri de valorificare a deşeurilor, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
promovează sau, după caz, propune măsuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producătorul produsului, persoana fizică autorizată sau persoana juridică ce,
cu titlu profesional, proiectează, produce, prelucrează, tratează, vinde ori importă produse este supus unui regim de răspundere extinsă a producătorului.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) includ, fără a se limita la acestea, următoarele:
a) încurajarea proiectării de produse care să aibă un efect redus asupra mediului şi care să genereze o cantitate scăzută de deşeuri în timpul producerii şi al utilizării
ulterioare şi asigurarea valorificării şi eliminării produselor care au devenit deşeuri în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) şi ale art. 20;
b) încurajarea producţiei dezvoltării şi comercializării de produse cu utilizări multiple, durabile din punct de vedere tehnic şi care, după ce devin deşeuri, pot fi
valorificate şi eliminate corespunzător, în condiţii de siguranţă pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei;
c) acceptarea produselor returnate şi a deşeurilor rezultate după ce produsele nu mai sunt folosite şi asigurarea gestionării ulterioare a acestora fără a crea prejudicii
asupra mediului sau sănătăţii populaţiei, precum şi asumarea răspunderii financiare;
d) punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil şi reciclabil al produselor.
(3) În vederea aplicării răspunderii extinse a producătorului se iau în considerare fezabilitatea tehnică şi viabilitatea economică, efectele globale asupra mediului şi
sănătăţii populaţiei, precum şi impactul social, cu respectarea necesităţii de a asigura buna funcţionare a pieţei interne.
(4) Răspunderea extinsă a producătorilor se aplică fără a aduce atingere responsabilităţilor prevăzute la art. 22 alin. (1) şi art. 23 şi legislaţiei specifice privind
fluxurile de deşeuri şi a celei privind produsele.
ART. 13 Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia valorificării acestora, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1)-(3) şi art. 20.
ART. 14 (1) Pentru respectarea prevederilor art. 13 şi în vederea facilitării şi îmbunătăţirii valorificării, deşeurile sunt colectate separat, în cazul în care acest
lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului şi nu se amestecă cu alte deşeuri sau materiale cu proprietăţi diferite.
(2) Operatorii economici care colectează şi/sau transportă deşeuri au obligaţia de a asigura colectarea separată a acestora şi de a nu le amesteca în timpul
transportului.
ART. 15 (1) Unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile au următoarele obligaţii:

pag. 159
 a) să deţină spaţii special amenajate pentru stocarea deşeurilor în condiţii care să garanteze reducerea riscului pentru sănătatea umană şi deteriorării calităţii
mediului;
b) să evite formarea de stocuri de deşeuri care urmează să fie valorificate, precum şi de produse rezultate în urma valorificării care ar putea genera fenomene de
poluare a mediului sau care să prezinte riscuri asupra sănătăţii populaţiei;
c) să adopte cele mai bune tehnici disponibile în domeniul valorificării deşeurilor, în momentul achiziţiei.
(2) Operatorii economici care desfăşoară operaţiuni de valorificare a deşeurilor, prevăzute în anexa nr. 3, se înscriu la Ministerul Economiei.
(3) Procedura de înscriere pentru operatorii economici prevăzuţi la alin. (2) se stabileşte prin ordin al ministrului economiei, cu avizul ministrului mediului şi
schimbărilor climatice, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
ART. 16 (1) Autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului adoptă sau, după caz, propun măsuri adecvate pentru
promovarea reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare în special prin:
a) stimularea realizării unor reţele pentru repararea şi reutilizarea produselor;
b) utilizarea instrumentelor economice;
c) introducerea unor criterii referitoare la achiziţiile publice;
d) stabilirea de obiective cantitative sau alte măsuri.
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului promovează reciclarea de înaltă calitate prin aplicarea colectării separate a deşeurilor, în măsura în care
este fezabilă din punct de vedere tehnic, economic şi de mediu şi se conformează cu standardele de calitate în sectorul de reciclare respectiv, prin acte normative care
se supun aprobării Guvernului.
ART. 17 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca începând cu anul 2012 să asigure colectarea separată pentru cel puţin următoarele tipuri de
deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.
(1^1) În vederea stimulării colectării separate a deşeurilor de la populaţie, autorităţile publice locale aplică ca instrument economic «plăteşte pentru cât arunci»,
acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului.
(1^2) Aplicarea instrumentului economic prevăzut la alin. (1^1) se realizează, după caz, în baza următoarelor criterii:
a) cantitatea de deşeuri generată;
b) tipuri de deşeuri generate;
c) volumul recipientului;
d) frecvenţa de preluare a deşeurilor.
(2) Producătorii de deşeuri şi autorităţile administraţiei publice locale sunt obligaţi să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi
reciclare a deşeurilor cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste
fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării, de minimum 50% din masa totală.
(3) Titularii pe numele cărora au fost emise autorizaţii de construcţie şi/sau desfiinţări au obligaţia să gestioneze deşeurile din construcţii şi desfiinţări astfel încât să
atingă progresiv, până la 31 decembrie 2020, potrivit anexei nr. 6, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv
operaţiuni de umplere, rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din
activităţi de construcţie şi desfiinţări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE.
ART. 18 (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului consemnează stadiul îndeplinirii obiectivelor prevăzute la art. 17 alin. (2) în raportul prevăzut la
art. 48 alin. (3).
(2) În cazul neîndeplinirii obiectivelor, în raport se includ motivele eşecului respectiv şi măsurile pe care toţi factorii implicaţi intenţionează să le ia în vederea
îndeplinirii obiectivelor respective.
ART. 19 (1) Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să supună deşeurile care nu au fost valorificate unei operaţiuni de eliminare în condiţii de
siguranţă, care îndeplineşte cerinţele art. 20.
pag. 160
 (2) Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru activitatea de eliminare a deşeurilor au următoarele obligaţii:
a) să asigure eliminarea în totalitate a deşeurilor care le sunt încredinţate;
b) să folosească cele mai bune tehnici disponibile şi care nu implică costuri excesive pentru eliminarea deşeurilor;
c) să amplaseze şi să amenajeze instalaţia de eliminare a deşeurilor într-un spaţiu şi în condiţii stabilite de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului
competente;
d) să introducă în instalaţia de eliminare numai deşeurile menţionate în autorizaţia emisă de autorităţile competente şi să respecte tehnologia de eliminare aprobată
de acestea.
(3) Abandonarea deşeurilor este interzisă.
(4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă.
ART. 20 Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a dăuna mediului, în special:
a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
ART. 21 (1) În conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte", costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor se suportă de către producătorul de deşeuri sau,
după caz, de deţinătorul actual ori anterior al deşeurilor.
(2) La propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, prin actul normativ care reglementează categoria de deşeuri se stabilesc cazurile în care
costurile gestionării deşeurilor urmează să fie suportate în întregime sau parţial de către producătorul produsului din care derivă deşeul respectiv şi eventuala
participare a distribuitorilor unui asemenea produs la aceste costuri.
(3) În cazul deşeurilor abandonate şi în cazul în care producătorul/deţinătorul de deşeuri este necunoscut, cheltuielile legate de curăţarea şi refacerea mediului,
precum şi cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de către autoritatea administraţiei publice locale.
(4) După identificarea producătorului/deţinătorului de deşeuri, acesta este obligat să suporte atât cheltuielile prevăzute la alin. (3), efectuate de autoritatea
administraţiei publice locale, cât şi pe cele legate de acţiunile întreprinse pentru identificare.
ART. 22 (1) Producătorul de deşeuri sau, după caz, orice deţinător de deşeuri are obligaţia de a efectua operaţiunile de tratare în conformitate cu prevederile art. 4
alin. (1)-(3) şi art. 20 sau de a transfera aceste operaţiuni unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sau unui operator public ori
privat de colectare a deşeurilor în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) şi art. 20.
(2) Operatorii economici care efectuează operaţii de colectare şi transport de deşeuri au obligaţia să livreze şi să transporte deşeurile numai la instalaţii autorizate
pentru efectuarea operaţiunilor de tratare, cu respectarea prevederilor art. 20.
(3) Deţinătorii/Producătorii de deşeuri persoane juridice, comercianţii, precum şi operatorii economici prevăzuţi la alin. (2) au obligaţia să desemneze o persoană
din rândul angajaţilor proprii care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligaţie unei terţe persoane.
(4) Persoanele desemnate, prevăzute la alin. (3), trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor
cursuri de specialitate.
ART. 23
(1) Producătorul sau deţinătorul care transferă deşeuri către una dintre persoanele fizice ori juridice prevăzute la art. 22 alin. (1) în vederea efectuării unor operaţiuni
de tratare preliminară operaţiunilor de valorificare sau de eliminare completă nu este scutit de responsabilitatea pentru realizarea operaţiunilor de valorificare ori de
eliminare completă.
(2) La propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, prin actul normativ care reglementează categoria de deşeuri se stabilesc condiţiile cu privire
la responsabilitatea gestionării deşeurilor şi cazurile în care producătorului iniţial de deşeuri îi revine responsabilitatea pentru întregul lanţ al procesului de tratare sau
cazurile în care responsabilitatea producătorului şi a deţinătorului de deşeuri se poate împărţi ori delega între factorii implicaţi în lanţul procesului de tratare.

pag. 161
 (3) La propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, prin actul normativ care reglementează categoria de deşeuri, în conformitate cu prevederile
art. 12, se stabileşte dacă organizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor revine parţial sau în totalitate producătorului produsului din care derivă deşeul respectiv şi
măsura în care distribuitorul produsului respectiv participă la această responsabilitate.
(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică în măsura în care studiile de evaluare efectuate la solicitarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului stabilesc
oportunitatea împărţirii responsabilităţii privind gestionarea deşeurilor.
(5) În cazul în care împărţirea responsabilităţii privind tratarea deşeurilor implică transportul deşeurilor peste frontiera României, acesta se poate realiza numai cu
respectarea prevederilor comunitare referitoare la transferurile de deşeuri.
(6) La controlul şi supravegherea transporturilor deşeurilor peste frontiera României se iau în considerare perioadele de tranziţie prevăzute în Tratatul de aderare a
României la Uniunea Europeană, precum şi cele prevăzute prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului
Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 24 (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului colaborează cu celelalte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul gestionării deşeurilor şi cu
autorităţile competente din alte state membre pentru crearea unei reţele integrate adecvate de unităţi de eliminare a deşeurilor şi de instalaţii de valorificare a deşeurilor
municipale mixte colectate din gospodăriile populaţiei, inclusiv în cazul în care această colectare vizează şi astfel de deşeuri provenite de la alţi producători, ţinând
seama de cele mai bune tehnici disponibile, care nu implică costuri excesive, cu respectarea cerinţelor prevăzute în Tratatul de aderare a României la Uniunea
Europeană.
(2) Reţeaua este concepută astfel încât să permită Uniunii Europene să asigure prin mijloace proprii eliminarea deşeurilor, precum şi valorificarea deşeurilor
menţionate la alin. (1), şi pentru a permite României să acţioneze individual în acest scop, ţinând cont de condiţiile geografice sau de necesitatea de instalaţii
specializate pentru anumite tipuri de deşeuri.
(3) Reţeaua prevăzută la alin. (1) şi (2) trebuie să permită eliminarea şi valorificarea deşeurilor în cele mai apropiate instalaţii adecvate, prin cele mai potrivite
metode şi tehnici, pentru a asigura un înalt nivel de protecţie pentru mediu şi pentru sănătatea publică.
(4) Prin derogare de la prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de
deşeuri, cu modificările ulterioare, România poate limita, în vederea protejării reţelei naţionale, intrările transporturilor de deşeuri destinate incineratoarelor clasificate
ca instalaţii de valorificare, în cazul în care autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului a stabilit că asemenea transporturi ar duce la necesitatea eliminării
deşeurilor naţionale sau ar presupune tratarea respectivelor deşeuri într-un mod care nu este consecvent cu planul naţional de gestionare a deşeurilor.
(5) În cazul în care autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului aplică prevederile alin. (4), aceasta notifică decizia Comisiei Europene.
(6) Aplicarea principiilor autonomiei şi proximităţii nu semnifică obligaţia de a deţine la nivel naţional toate tipurile de instalaţii pentru valorificarea şi eliminarea
deşeurilor.
ART. 25 La elaborarea documentelor strategice locale şi la aprobarea investiţiilor în domeniul gestionării deşeurilor, autorităţile publice locale iau în considerare
principiul autonomiei şi proximităţii, fără a încălca prevederile planului naţional de gestionare a deşeurilor şi strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor.
ART. 26 (1) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase, precum şi operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului să desfăşoare
activităţi de colectare, transport, stocare şi tratare a deşeurilor periculoase sunt obligaţi să colecteze, să transporte şi să stocheze separat diferitele categorii de deşeuri
periculoase, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în
caz de incendiu, astfel încât să se poată asigura un grad ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei potrivit prevederilor art. 20, incluzând asigurarea
trasabilităţii de la locul de generare la destinaţia finală, potrivit prevederilor art. 49.
(2) Controlul privind generarea, colectarea, operaţiunile de transport, stocarea temporară şi tratarea în cazul deşeurilor periculoase se efectuează de către instituţiile
abilitate prin lege şi are în vedere, în mod deosebit, originea, destinaţia, precum şi măsurile luate de producătorul de deşeuri pentru ambalarea şi etichetarea unor astfel
de deşeuri.
(3) Transportul deşeurilor periculoase pe teritoriul României este reglementat prin hotărâre a Guvernului*).
(4) Activităţile prevăzute la alin. (1) se urmăresc şi se supun controlului Gărzii Naţionale de Mediu.
pag. 162
 ART. 27 (1) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase, inclusiv comercianţii şi brokerii care pot intra fizic în posesia deşeurilor au obligaţia să nu amestece
diferitele categorii de deşeuri periculoase cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte deşeuri, substanţe ori materiale.
(2) Amestecarea include diluarea substanţelor periculoase.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului pot autoriza amestecarea dacă:
a) operaţiunea de amestecare este efectuată de un operator economic autorizat, potrivit prevederilor art. 32;
b) sunt respectate condiţiile prevăzute la art. 20, iar efectele nocive ale gestionării deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului nu sunt agravate;
c) operaţiunea de amestecare se realizează în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile;
d) caracterizarea deşeurilor prevăzută la art. 8 alin. (4) permite acest proces.
(4) În situaţiile în care deşeurile periculoase sunt deja amestecate cu alte deşeuri, substanţe sau materiale, fără a fi cazul celor prevăzute la alin. (3), separarea trebuie
să fie efectuată numai dacă este fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic şi dacă este necesară pentru respectarea prevederilor art. 20.
ART. 28 (1) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri sunt obligaţi să se asigure că pe durata efectuării operaţiunilor de colectare, transport şi stocare a deşeurilor
periculoase, acestea sunt ambalate şi etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie
2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006.
(2) Transferul deşeurilor periculoase pe teritoriul naţional trebuie să fie însoţit de documentul de identificare prevăzut în anexa IB la Regulamentul (CE) nr.
1.013/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 29 (1) Prevederile art. 26-28 şi 49 nu se aplică deşeurilor municipale amestecate, provenite din gospodăriile populaţiei.
(2) Prevederile art. 28 şi 49 nu se aplică fracţiunilor separate de deşeuri periculoase provenind din gospodăriile populaţiei până când acestea nu sunt acceptate pentru
colectare, eliminare sau valorificare de către o unitate ori întreprindere care a obţinut o autorizaţie sau a fost înregistrată potrivit prevederilor art. 32 sau 36.
ART. 30 (1) Fără a aduce atingere obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor periculoase prevăzute la art. 27 şi 28, producătorii şi deţinătorii de deşeuri
periculoase trebuie să respecte prevederile art. 4 alin. (1)-(3) şi ale art. 20 în gestionarea uleiurilor uzate.
(2) Activitatea de gestionare a uleiurilor uzate se reglementează prin hotărâre a Guvernului**).
(3) Pentru a acorda prioritate regenerării uleiurilor uzate se respectă prevederile art. 11 sau 12 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, în cazul transferului de uleiuri uzate dinspre România către instalaţii de incinerare sau coincinerare aflate pe teritoriul altor state membre ori ţări terţe.
ART. 31 (1) Autorităţile administraţiei publice locale, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1)-(3) şi art. 20, au următoarele responsabilităţi:
a) să colecteze separat biodeşeurile, în vederea compostării şi fermentării acestora;
b) să trateze biodeşeurile într-un mod care asigură un înalt nivel de protecţie a mediului;
c) să folosească materiale sigure pentru mediu, produse din biodeşeuri;
d) să încurajeze compostarea individuală în gospodării.
(2) Deşeurile biodegradabile provenite din parcuri şi grădini trebuie să fie colectate separat şi transportate la staţiile de compostare sau pe platforme individuale de
compostare.
(3) În cazul în care biodeşeurile colectate separat conţin substanţe periculoase, se interzice tratarea acestora în staţii de compostare.
ART. 32 (1) Toate unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligate să obţină o autorizaţie/autorizaţie integrată de mediu
emisă de către autorităţile competente pentru protecţia mediului.
(2) Autorizaţia/Autorizaţia integrată de mediu trebuie să conţină cel puţin următoarele:
a) tipurile şi cantităţile de deşeuri care pot fi tratate;
b) cerinţele tehnice şi de orice altă natură aplicabile amplasamentului în cauză pentru fiecare tip de operaţiune autorizată;
c) măsurile de siguranţă şi de prevenire care trebuie luate;
d) metoda care trebuie aplicată pentru fiecare tip de operaţiune;
pag. 163
 e) monitorizarea şi controlul operaţiunilor, după caz;
f) măsurile de închidere şi de întreţinere ulterioară, după caz?
g) tipurile şi cantităţile de deşeuri şi produse care rezultă din instalaţie şi codurile operaţiilor de tratare.
(3) Autorizaţia/Autorizaţia integrată de mediu se emite şi se revizuieşte în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 33 (1) În cazul în care autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului consideră că metoda de tratare propusă nu este acceptabilă din punctul de
vedere al protecţiei mediului, în special atunci când metoda nu este conformă cu prevederile art. 20, aceasta refuză emiterea autorizaţiei/autorizaţiei integrate.
(2) Toate autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu pentru operaţiuni de incinerare sau coincinerare cu recuperare de energie a deşeurilor se emit cu condiţia ca
valorificarea energetică să se realizeze cu randament energetic ridicat.
ART. 34 Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului poate acorda, în baza normelor generale stabilite de autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului, unităţilor sau întreprinderilor derogări de la obligaţia prevăzută la art. 32 alin. (1) pentru următoarele operaţiuni:
a) eliminarea propriilor deşeuri nepericuloase la locul de producţie;
b) valorificarea deşeurilor.
ART. 35 (1) Pentru acordarea derogărilor potrivit prevederilor art. 34 autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte, pentru fiecare tip de
activitate, norme generale care să prevadă:
a) tipurile şi cantităţile de deşeuri care pot face obiectul unei derogări;
b) metoda de tratare care trebuie aplicată.
(2) Aceste norme se stabilesc astfel încât să se asigure că deşeurile sunt tratate potrivit prevederilor art. 20.
(3) În cazul operaţiilor de eliminare prevăzute la art. 34 lit. a), normele trebuie să ia în considerare cele mai bune tehnici disponibile.
(4) Pe lângă normele generale prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte condiţii speciale pentru derogările acordate în
cazul deşeurilor periculoase, inclusiv pe tipuri de activităţi, precum şi alte eventuale cerinţe necesare pentru efectuarea diferitelor forme de valorificare şi, unde este
cazul, valori-limită pentru conţinutul de substanţe periculoase al deşeurilor şi valori-limită de emisie, fără a excede însă derogările prevăzute la art. 34.
(5) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană în legătură cu normele prevăzute la alin. (1)-(3).
ART. 36 (1) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului ţine un registru cu următoarele tipuri de operatori economici, care nu se supun autorizării:
a) operatorii economici care transportă deşeuri nepericuloase în sistem profesional;
b) comercianţii care nu intră fizic în posesia deşeurilor sau brokerii;
c) operatorii economici care fac obiectul derogărilor de la cerinţele de autorizare potrivit prevederilor art. 34.
(2) Operatorii economici prevăzuţi alin. (1) sunt obligaţi să se înscrie în registrul ţinut de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
(3) În vederea reducerii sarcinii administrative asociate procesului de înregistrare, agenţiile pentru protecţia mediului comunică ANPM informaţii relevante cu
privire la persoanele fizice şi juridice prevăzute la alin. (1).
(4) Abrogat.
(5) Instituţiile care desfăşoară activităţi care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională nu se înregistrează în registrul prevăzut la alin. (1).
ART. 37 (1) Pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei legi se elaborează planuri de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, judeţean şi al municipiului Bucureşti,
în conformitate cu prevederile art. 1, 4, 20 şi 24.
(2) Planul naţional de gestionare a deşeurilor, denumit în continuare PNGD, se elaborează de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi acoperă
întregul teritoriu geografic al României.
(3) Planul prevăzut la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se notifică Comisiei Europene.
ART. 38 Abrogat.

pag. 164
 ART. 39 (1) În baza principiilor şi obiectivelor din PNGD şi a cadrului general din Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 951/2007 se
elaborează/realizează/revizuiesc planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, denumite în continuare PJGD, de către consiliul judeţean, în colaborare cu agenţia
judeţeană pentru protecţia mediului, denumită în continuare APM, şi planul de gestionare a deşeurilor pentru municipiul Bucureşti, denumit în continuare PMGD, de
către Consiliul General al Municipiului Bucureşti în colaborare cu autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului Bucureşti.
(2) PJGD se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, iar PMGD, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu avizul APM sau ARPM, după
caz.
ART. 40 (1) Realizarea studiilor, expertizelor şi proiectelor necesare pentru elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor poate fi încredinţată cu respectarea
prevederilor legale privind achiziţiile publice.
(2) Elaborarea şi avizarea planurilor de gestionare a deşeurilor se fac cu respectarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
(3) Autorităţile publice şi operatorii economici au obligaţia furnizării datelor necesare elaborării planurilor, potrivit prevederilor legale.
ART. 41 (1) Planurile de gestionare a deşeurilor cuprind o analiză a situaţiei actuale în domeniul gestionării tuturor categoriilor de deşeuri, precum şi măsurile
care trebuie luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cazul pregătirii pentru reutilizare, reciclare, valorificare şi eliminare, precum şi o evaluare a modului în
care planurile vor ajuta la punerea în aplicare a obiectivelor şi dispoziţiilor prezentei legi.
(2) Planurile prevăzute la alin. (1), luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, trebuie să conţină cel puţin următoarele:
a) obiectivele şi priorităţile autorităţilor administraţiei publice locale în vederea îndeplinirii obligaţiilor din domeniul gestionării deşeurilor;
b) tipul, cantitatea şi sursa deşeurilor generate în teritoriu, deşeurile care ar putea fi expediate de pe sau pe teritoriul naţional, precum şi o evaluare a evoluţiei
viitoare a fluxurilor de deşeuri;
c) schemele existente de colectare a deşeurilor şi principalele instalaţii de eliminare şi valorificare, inclusiv orice aranjamente speciale pentru uleiurile uzate,
deşeurile periculoase sau fluxurile de deşeuri abordate de legislaţia specifică;
d) o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare, închiderea instalaţiilor de deşeuri existente, infrastructura suplimentară pentru instalaţiile de deşeuri potrivit
prevederilor art. 24 şi, dacă este cazul, investiţiile legate de acestea;
e) informaţii suficiente cu privire la criteriile de identificare a amplasamentului şi la capacitatea viitoare de eliminare sau de operare a instalaţiilor majore de
valorificare, dacă este cazul;
f) politici generale de gestionare a deşeurilor, inclusiv tehnologii şi metode planificate de gestionare a deşeurilor sau politici privind deşeurile care ridică probleme
specifice de gestionare;
g) estimarea costurilor pentru investiţiile privind operaţiile de valorificare şi eliminare;
h) etapele care trebuie urmărite de autorităţile responsabile pentru îndeplinirea prevederilor prezentei legi;
i) modul de implementare a planurilor de gestionare a deşeurilor;
j) orice alte informaţii relevante necesare pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor prezentei legi.
(3) Luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, planurile prevăzute la alin. (1) pot conţine:
a) aspectele organizaţionale legate de gestionarea deşeurilor, inclusiv o descriere a alocării responsabilităţilor între actorii publici şi privaţi care se ocupă cu
gestionarea deşeurilor;
b) o analiză a utilităţii şi a adecvării utilizării instrumentelor economice şi de altă natură pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deşeuri, luând în
considerare necesitatea menţinerii unei bune funcţionări a pieţei interne;
c) utilizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare adresate publicului larg sau unor categorii speciale de consumatori;
d) siturile contaminate istoric de eliminare a deşeurilor şi măsuri pentru reabilitarea acestora.
(4) Planurile de gestionare a deşeurilor respectă cerinţele privind gestionarea deşeurilor stabilite prin art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 621/2005, cu modificările
şi completările ulterioare, şi prin art. 6 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

pag. 165
 ART. 42 (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, potrivit prevederilor art. 1 şi 4, adoptă, până la data de 12 decembrie 2013, programe de
prevenire a generării deşeurilor la nivel naţional.
(2) Programele de prevenire a generării deşeurilor pot să facă parte din planurile de gestionare a deşeurilor prevăzute la art. 37, din alte programe de politici de
mediu sau să fie elaborate ca programe distincte.
(3) În cazul în care programele prevăzute la alin. (1) sunt integrate în planurile de gestionare a deşeurilor sau în alte programe, măsurile de prevenire a generării
deşeurilor trebuie identificate clar.
(4) Programele prevăzute la alin. (1) stabilesc obiective de prevenire a generării deşeurilor.
(5) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului descrie măsurile de prevenire existente şi evaluează utilitatea exemplelor de măsuri prevăzute în anexa nr.
5 sau a altor măsuri corespunzătoare.
(6) Scopul obiectivelor şi măsurilor prevăzute la alin. (4) şi (5) este eliminarea legăturii dintre creşterea economică şi impactul asupra mediului asociat cu generarea
de deşeuri.
(7) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte valorile de referinţă calitative sau cantitative specifice, adecvate pentru măsurile de prevenire a
generării deşeurilor, adoptate pentru a monitoriza şi evalua progresul măsurilor, şi poate stabili şi alte obiective calitative ori cantitative şi indicatori specifici pe lângă
cele prevăzute de legislaţia comunitară, pe baza unor studii de evaluare.
ART. 43 (1) Persoana juridică ce exercită o activitate de natură comercială sau industrială, având în vedere rezultatele unui audit de deşeuri, este obligată să
întocmească şi să implementeze, începând cu anul 2012, un program de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate din activitatea proprie sau, după caz, de
la orice produs fabricat, inclusiv măsuri care respectă un anumit design al produselor, şi să adopte măsuri de reducere a periculozităţii deşeurilor.
(2) Programul prevăzut la alin. (1) se poate elabora şi de către o terţă persoană/asociaţie profesională.
ART. 44 (1) Planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul naţional de prevenire a generării deşeurilor se evaluează cel puţin o dată la 6 ani şi se
revizuiesc, după caz, de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în baza raportului de monitorizare întocmit de Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului, având în vedere prevederile art. 16 şi 17, acolo unde acestea sunt aplicabile.
(2) Planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul naţional de prevenire a generării deşeurilor se monitorizează anual de către Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului.
(3) Planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, denumite în continuare PJGD, şi Planul de gestionare a deşeurilor pentru municipiul Bucureşti, denumit în
continuare PMGD, respectiv programele judeţene şi al municipiului Bucureşti de prevenire a generării deşeurilor, ca parte integrantă din PJGD şi PMGD, se
monitorizează anual, se evaluează de către agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, denumită în continuare APM, o dată la 2 ani şi se revizuiesc, după caz, de către
consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în baza raportului de monitorizare/evaluare întocmit de APM.
ART. 45 Abrogat.
ART. 46 (1) Autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului care elaborează şi promovează planurile de gestionare a deşeurilor şi programele de
prevenire a generării deşeurilor afişează pe site-ul propriu planurile şi programele, astfel încât părţile interesate, autorităţile relevante, precum şi publicul să aibă:
a) posibilitatea de a participa la elaborarea lor;
b) acces la acestea, odată elaborate.
(2) Participarea părţilor interesate, a autorităţilor relevante şi a publicului la elaborarea planurilor şi programelor promovate se realizează potrivit prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare, Hotărârii
Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul, Legii nr. 52/2003
privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi
completările ulterioare, după caz.
ART. 47 Autorităţile publice cooperează, dacă este cazul, cu alte state membre interesate şi cu Comisia Europeană la elaborarea planurilor de gestionare a
deşeurilor şi a programelor de prevenire a generării deşeurilor prevăzute la art. 37 şi 42.
pag. 166
 ART. 48 (1) Autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului informează autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului cu privire la adoptarea sau
revizuirea planurilor şi programelor elaborate la nivel local/regional prevăzute la art. 38 şi 39.
(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană cu privire la adoptarea sau modificarea planurilor şi programelor
prevăzute la art. 37 şi 42.
(3) La fiecare 3 ani, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană, prin prezentarea unor rapoarte sectoriale în format
electronic, cu privire la implementarea prevederilor prezentei legi.
(4) Aceste rapoarte conţin informaţii cu privire la gestionarea uleiurilor uzate şi la progresele înregistrate în punerea în aplicare a programelor de prevenire a
generării deşeurilor şi, după caz, informaţii despre măsurile aplicabile, aşa cum este prevăzut la art. 12, privind responsabilitatea producătorului.
(5) Raportul prevăzut la alin. (3) se transmite Comisiei Europene de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în termen de 9 luni de la încheierea
perioadei de 3 ani pentru care se întocmeşte.
ART. 49 (1) Producătorii de deşeuri nepericuloase, unităţile şi întreprinderile prevăzute la art. 32, producătorii de deşeuri periculoase, operatorii economici care
sunt autorizaţi pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase sau care acţionează în calitate de comercianţi de deşeuri ori brokeri sunt obligaţi să asigure
evidenţa cronologică a gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu, precum şi a cantităţii, naturii şi originii deşeurilor şi, după caz, a destinaţiei, a frecvenţei
colectării, a mijlocului de transport şi a metodei de tratare, operaţiunii de valorificare sau eliminare a deşeurilor potrivit prevederilor Deciziei Comisiei 2014/955/UE,
şi să o pună la dispoziţia autorităţilor competente de control, la cererea acestora*).
(2) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase sunt obligaţi să deţină buletinele de analiză care caracterizează deşeurile periculoase şi să le transmită, la cerere,
autorităţilor competente pentru protecţia mediului.
(3) Clasificarea şi codificarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, se fac potrivit art. 7 alin. (1).
(4) Raportarea datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor se face către autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, până la 31 martie a anului următor
celui de raportare, atât pe suport hârtie, cât şi electronic.
(5) Agenţia pentru protecţia mediului păstrează pentru scopuri statistice, cel puţin 5 ani, evidenţele prevăzute la alin. (1).
(6) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) sunt obligaţi să păstreze evidenţa gestiunii deşeurilor cel puţin 3 ani, cu excepţia operatorilor economici care
desfăşoară activităţi de transport, care trebuie să păstreze evidenţa timp de cel puţin 12 luni.
(7) La cererea autorităţilor competente sau a unui deţinător anterior sunt furnizate documentele justificative conform cărora operaţiunile de gestionare au fost
efectuate.
(8) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului centralizează la nivel naţional informaţiile prevăzute la alin. (1), colectate de autorităţile judeţene pentru protecţia
mediului.
ART. 50 (1) Autoritatea competentă de decizie şi control în domeniul gestionării deşeurilor este Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.
(2) Alte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul gestionării deşeurilor sunt: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Apărării Naţionale,
instituţiile de ordine publică şi siguranţă naţională şi autorităţile administraţiei publice locale.
ART. 51 Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice are următoarele atribuţii:
a) elaborează Strategia naţională de gestionare a deşeurilor şi PNGD;
b) iniţiază şi propune spre adoptare proiecte de acte normative care privesc gestionarea deşeurilor;
c) avizează reglementările specifice în domeniul gestionării deşeurilor, elaborate de celelalte autorităţi publice;
d) monitorizează impactul activităţilor de producere şi gestionare a deşeurilor asupra factorilor de mediu;
e) controlează şi reglementează, prin unităţile subordonate, activităţile de gestionare a deşeurilor, în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege;
f) autorizează, prin unităţile sale subordonate, operaţiunile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3;
g) prezintă anual Guvernului rapoarte privind gestionarea deşeurilor;
pag. 167
 h) organizează împreună cu celelalte autorităţi publice centrale şi locale şi cu organizaţiile neguvernamentale programe de instruire şi educare a populaţiei în
domeniul gestionării deşeurilor;
i) gestionează asistenţa financiară din fonduri externe nerambursabile acordate României pentru domeniul gestiunii deşeurilor, în limita domeniului său de
activitate;
j) îndeplineşte funcţia de autoritate de management în sectorul gestiunii deşeurilor pentru proiectele finanţate de asistenţa financiară din fonduri externe
nerambursabile acordate României.
ART. 52 Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:
a) evaluează, prin structurile competente, posibilul impact asupra sănătăţii populaţiei determinat de funcţionarea obiectivelor generatoare de deşeuri de orice fel
şi/sau a obiectivelor care procesează deşeuri;
b) elaborează strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală şi orice alte activităţi care generează deşeurile prevăzute la clasa 18,
subclasa 18 01 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE, şi asigură condiţiile de ducere la îndeplinire a acestora;
c) elaborează reglementări specifice pentru gestionarea deşeurilor provenite din activităţile medicale şi orice alte activităţi care generează deşeurile prevăzute la
clasa 18, subclasa 18 01 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
d) monitorizează şi controlează activităţile de gestionare a deşeurilor, în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege;
e) coordonează implementarea prevederilor legale în domeniul gestionării deşeurilor rezultate din activitatea medicală şi orice alte activităţi care generează deşeurile
prevăzute la clasa 18, subclasa 18 01 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE;
f) aprobă fonduri autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru monitorizarea şi controlul activităţilor legate de gestionarea deşeurilor
rezultate din activitatea medicală la nivel local;
g) gestionează baza de date a deşeurilor rezultate din activitatea medicală şi orice alte activităţi care generează deşeurile prevăzute la clasa 18, subclasa 18 01 din
anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului;
h) asigură, la nivelul fiecărei unităţi sanitare, prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fondurile necesare pentru gestionarea deşeurilor.
ART. 53 Ministerul Economiei are următoarele atribuţii:
a) elaborează strategii, programe şi politici sectoriale de dezvoltare a activităţilor industriale, cu includerea aspectelor legate de gestionarea deşeurilor industriale de
reconstrucţie ecologică, şi urmăreşte implementarea acestora;
b) iniţiază reglementări specifice pentru gestionarea diferitelor tipuri de deşeuri industriale, precum şi pentru operaţiunile de reciclare şi de valorificare a acestor
deşeuri, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
c) coordonează şi supraveghează activitatea de reciclare a deşeurilor industriale.
ART. 54 Ministerul Transporturilor are următoarele atribuţii:
a) participă la elaborarea planurilor sectoriale de gestionare a deşeurilor provenite din activităţile de transport şi auxiliare şi urmăreşte realizarea acestora de către
operatorii economici aflaţi în subordinea sau în coordonarea sa;
b) participă la elaborarea reglementărilor specifice privind gestionarea deşeurilor provenite din activităţile de transport şi auxiliare;
c) participă la elaborarea de reglementări specifice pentru controlarea activităţii de transport al deşeurilor.
ART. 55 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are următoarele atribuţii:
a) elaborează strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor rezultate din agricultură şi din industria alimentară şi urmăreşte realizarea acestora de către
societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi alţi operatori economici din aceste sectoare
economice;
b) participă la elaborarea de reglementări specifice privind gestionarea deşeurilor provenite din agricultură şi din industria alimentară;
c) avizează propunerile de amplasamente pe terenurile cu destinaţie agricolă pentru instalaţii pentru gestionarea deşeurilor, depozite de deşeuri etc.;
pag. 168
 d) aprobă şi controlează modul de utilizare a deşeurilor pentru fertilizarea sau ameliorarea solurilor în agricultură.
ART. 56 Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice are următoarele atribuţii:
a) iniţiază şi promovează, împreună cu alte autorităţi competente, acte normative privind securitatea şi protecţia muncii în domeniul gestionării deşeurilor;
b) controlează, prin intermediul instituţiilor abilitate din subordine, şi reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor, în conformitate cu atribuţiile şi
competenţele stabilite prin lege.
ART. 57 (1) Gestionarea deşeurilor care sunt generate în urma operaţiunilor care au loc în sectorul administrativ al Ministerului Apărării Naţionale se supune
prevederilor prezentei legi, în măsura în care aplicarea acesteia nu periclitează păstrarea secretului şi/sau securitatea naţională.
(2) Pentru alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1), Ministerul Apărării Naţionale elaborează reglementări specifice pentru gestionarea deşeurilor, avizate de
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
(3) Prin ordin comun al ministrului apărării naţionale şi al ministrului mediului şi schimbărilor climatice, controlul respectării de către unităţile din subordinea
Ministerului Apărării Naţionale a prevederilor prezentei legi şi ale altor reglementări privind deşeurile se realizează de către Garda Naţională de Mediu şi personalul
cu atribuţii specifice din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
ART. 58 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice are următoarele atribuţii:
a) participă la elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor în domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală şi asigură condiţiile de ducere la îndeplinire a
acestora;
b) sprijină administraţiile publice locale în îndeplinirea atribuţiilor şi răspunderilor ce le revin pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi a altor
prevederi legale referitoare la deşeuri.
ART. 59 (1) Autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti, au următoarele obligaţii:
A. la nivel de comune, oraşe şi municipii, inclusiv la nivelul municipiului Bucureşti:
a) asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană;
b) urmăresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din PJGD;
c) elaborează strategii şi programe proprii pentru gestionarea deşeurilor;
d) hotărăsc asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi
cu alţi parteneri sociali pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea deşeurilor, în condiţiile prevăzute de lege;
e) asigură şi răspund pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase,
potrivit prevederilor legale în vigoare;

f) asigură spaţiile necesare pentru colectarea separată a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora;
g) asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor din cadrul localităţilor;
h) acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului;
i) asigură şi răspund pentru monitorizarea activităţilor legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală;
B. la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti:
a) elaborează, adoptă şi revizuiesc PJGD/PMGD;
b) coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean privind gestionarea deşeurilor;
c) acordă consiliilor locale sprijin şi asistenţă tehnică în implementarea PJGD;
d) hotărăsc asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi
cu alţi parteneri sociali pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea deşeurilor, în condiţiile prevăzute de lege;
e) analizează propunerile făcute de consiliile locale, în vederea elaborării de prognoze pentru refacerea şi protecţia mediului;
f) urmăresc şi asigură respectarea de către consiliile locale a prevederilor prezentei legi;
pag. 169
 g) asigură monitorizarea activităţilor legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale a unităţilor administrativ-teritoriale şi a municipiului Bucureşti aprobă, prin hotărâri ale consiliului
local/judeţean/general, măsurile necesare pentru interzicerea abandonării, aruncării sau gestionării necontrolate a deşeurilor.
(3) Pentru deşeurile generate în gospodăriile populaţiei, autorităţile administraţiei publice locale a unităţilor administrativ-teritoriale şi a municipiului Bucureşti şi,
după caz, Asociaţia de dezvoltare intercomunitară încheie contracte, parteneriate sau alte forme de colaborare cu persoanele juridice care preiau obligaţiile
producătorilor pentru fluxurile de deşeuri reglementate prin acte normative care transpun directive individuale în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite de acestea..
ART. 60 (1) Operatorii economici care efectuează operaţiuni de tratare a deşeurilor, precum şi cei care, cu titlu profesional, asigură colectarea sau transportul
deşeurilor, comercianţii, brokerii şi producătorii de deşeuri periculoase fac obiectul unor controale periodice corespunzătoare efectuate de autorităţile competente.
(2) Controalele privind colectarea, reciclarea, valorificarea, tratarea, eliminarea şi transportul deşeurilor se efectuează de către reprezentanţi ai Gărzii Naţionale de
Mediu şi au în vedere, în mod deosebit, originea, natura, cantitatea şi destinaţia acestora.
(3) Autorităţile competente pot ţine seama de înregistrările efectuate în baza Schemei comunitare de management de mediu şi audit (EMAS), în special în ceea ce
priveşte frecvenţa şi intensitatea controalelor.
(4) În unităţile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională controlul pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează de către structurile
interne de specialitate din cadrul acestora.
ART. 61 (1) Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice, încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1),
(2) şi (4), art. 13, 14, art. 15 alin. (1) lit. a) şi b), art. 17 alin. (2), art. 19 alin. (2) lit. a), c) şi d), alin. (3) şi (4), art. 22 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (1),
art. 28 alin. (1), art. 32 alin. (1), art. 36 alin. (2);.
b) cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei, nerespectarea art. 22 alin. (3), art. 40 alin. (3) şi art. 49 alin. (1), (2), (4) şi (5);
c) cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, neîndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit prevederilor
art. 17 alin. (1), art. 31 alin. (1) şi (3) şi art. 59.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se realizează, după caz, de comisari şi persoane împuternicite din cadrul Gărzii Naţionale
de Mediu, precum şi din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, conform atribuţiilor stabilite prin lege.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) în obiectivele, incintele şi zonele aparţinând structurilor componente ale sistemului de
apărare, ordine publică şi securitate naţională se realizează de către personalul specializat din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu împreună cu structurile specializate din
cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi
Pază şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
(4) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia
jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a
contravenţiei.
(5) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere la instanţa competentă, în termen de 15 zile de la data
comunicării procesului-verbal de contravenţie.
ART. 62 Prevederile referitoare la contravenţiile prevăzute la art. 61 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 63 (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte:
a) importul de aparate, instalaţii, echipamente, utilaje, substanţe şi produse folosite şi uzate, din categoria deşeurilor interzise la import;
b) neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfăşurarea activităţilor de colectare, tratare, transport, valorificare şi eliminare a deşeurilor periculoase;
c) comercializarea, abandonarea şi/sau neasigurarea încărcăturii deşeurilor pe durata şi pe parcursul tranzitării teritoriului României;

pag. 170
 d) refuzul de returnare în ţara de origine a deşeurilor introduse în ţară în alte scopuri decât cel al eliminării şi pentru care s-a dispus măsura returnării de către
autoritatea competentă;
e) introducerea în ţară a deşeurilor în scopul eliminării şi/sau neutilizarea acestora în scopul pentru care au fost introduse;
f) acceptarea de către operatorii de depozite/incineratoare, în vederea eliminării, a deşeurilor introduse ilegal în ţară şi/sau a deşeurilor introduse în ţară în alte
scopuri decât cel al eliminării şi care nu au putut fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse.
(2) Tentativa se pedepseşte.

LEGEA nr. 205 /26 mai 2004 (*republicată*) - privind protectia ani malelor

ART. 1 (1) Prezenta lege reglementează măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor de viaţă şi bunăstare ale animalelor cu sau fără deţinător.
(2) Gestionarea populaţiei canine fără stăpân de pe teritoriul României se reglementează prin lege specială.
ART. 2 În sensul prezentei legi, prin deţinător de animale se înţelege proprietarul, persoana care deţine cu orice titlu valabil, precum şi orice persoană fizică sau
juridică în îngrijirea căreia se află animalul.
ART. 3 Deţinătorii de animale au obligaţia de a asigura aplicarea normelor sanitare veterinare şi de zooigienă privind adăpostirea, hrănirea, îngrijirea, reproducţia,
exploatarea, protecţia şi bunăstarea animalelor.
ART. 4 Deţinătorii de animale au obligaţia de a avea un comportament lipsit de brutalitate faţă de acestea, de a asigura condiţiile elementare necesare scopului
pentru care sunt crescute, de a nu le abandona şi/sau izgoni.
ART. 5 (1) Deţinătorii de animale au obligaţia de a asigura acestora, în funcţie de nevoile etologice, specie, rasă, sex, vârstă şi categorie de producţie, următoarele:
a) un adăpost corespunzător;
b) hrană şi apă suficiente;
c) posibilitatea de mişcare suficientă;
d) îngrijire şi atenţie;
e) asistenţă medicală.
(2) Deţinătorilor de animale le este interzis să aplice rele tratamente şi cruzimi.
ART. 6 (1) În sensul prezentei legi, prin rău tratament se înţelege comportamentul brutal, abuzul în utilizarea animalelor, supunerea animalelor la eforturi inutile,
precum şi neasigurarea condiţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1).
(2) În sensul prezentei legi, prin cruzime faţă de animale se înţelege:
a) omorârea animalelor, cu intenţie;
b) practicarea tirului pe animale domestice sau captive;
c) organizarea de lupte între animale sau cu animale;
d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea;
e) folosirea de animale pentru expoziţii, spectacole, publicitate, realizare de filme şi în scopuri asemănătoare, dacă aceste activităţi le provoacă suferinţe fizice şi
psihice, afecţiuni sau răniri;
f) abandonarea şi/sau alungarea unui animal a cărui existenţă depinde de îngrijirea omului;
g) administrarea de substanţe destinate stimulării capacităţilor fizice ale animalelor în timpul competiţiilor sportive, sub forma dopajului;
h) maltratarea şi schingiuirea animalelor;
i) intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor
vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor;

pag. 171
 j) provocarea de suferinţe fizice şi psihice prin orice mijloace;
k) despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă;
l) capturarea animalelor prin alte metode decât cele prevăzute de lege;
m) folosirea armelor cu tranchilizant în alte situaţii decât pentru imobilizarea animalelor.
ART. 7Abandonul constă în lăsarea unui animal aflat în proprietatea şi îngrijirea omului, pe domeniul public, fără hrană, adăpost şi tratament medical.
ART. 8Animalele folosite în scopuri experimentale sunt supuse unor reguli de protecţie specifice, fără a li se provoca suferinţe inutile.
ART. 9 (1) Este interzisă eutanasierea câinilor, a pisicilor şi a altor animale realizată cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege.
(2) Prin excepţie, animalele cu boli incurabile constatate în condiţiile legii de medicul veterinar vor fi eutanasiate de îndată.
ART. 10 (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor**) reprezintă autoritatea naţională în domeniul protecţiei animalelor.
(2) Condiţiile de deţinere, adăpostire şi întreţinere a animalelor se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor.
ART. 11 (1) Deţinătorii de animale pot deţine animale sălbatice, potrivit legii, numai dacă sunt autorizaţi de direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa
alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Condiţiile privind deţinerea animalelor sălbatice se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
(3) Deţinătorii de animale pot deţine animale sălbatice pe o perioadă determinată de timp, în vederea îngrijirii şi recuperării fizice, pentru animalele aflate în impas
de supravieţuire, cu acordul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
ART. 12 (1) Deţinătorii de animale au obligaţia de a îngriji şi trata în mod corespunzător un animal bolnav sau rănit.
(2) Autoritatea sanitară veterinară poate dispune tăierea sau uciderea, după caz, a unui animal bolnav ori rănit, pentru a-l scuti de suferinţe fizice şi psihice inutile, în
condiţii stabilite prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale.
ART. 13 Deţinătorii de animale care selecţionează un animal pentru reproducţie au obligaţia de a respecta caracteristicile anatomice, fiziologice şi
comportamentale ale speciei şi rasei respective, astfel încât să nu fie compromise performanţele, sănătatea şi bunăstarea descendenţilor.
ART. 14 Persoana care contribuie la dresarea unui animal are obligaţia de a folosi mijloace de dresaj care să nu provoace traume psihice sau fizice, precum şi de a
folosi metode care să nu prejudicieze sănătatea ori bunăstarea animalului.
ART. 15 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, din considerente privind protecţia animalelor sau conservarea speciilor de
animale existente pe teritoriul ţării, poate impune anumite condiţii, precum şi limita sau interzice importul, exportul, tranzitul şi comerţul cu animale, ţinând cont de
reglementările comunitare.
ART. 16 (1) Transportatorii au obligaţia de a transporta animalele în condiţii corespunzătoare, în funcţie de specie, stare fiziologică, sex, vârstă, categorie de
producţie, pentru a evita rănirea ori epuizarea fizică şi/sau psihică a acestora.
(2) Condiţiile privind transportul animalelor se stabilesc prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
ART. 17Animalele pot fi folosite în scop publicitar, în spectacole, expoziţii, competiţii sau alte manifestări similare numai dacă:
a) organizatorul asigură condiţiile prevăzute la art. 5;
b) sănătatea şi bunăstarea animalelor nu sunt puse în pericol.
ART. 18 (1) În cursul competiţiilor sau cu alte ocazii este interzis să se administreze animalelor substanţe ori să fie supuse unor procedee pentru creşterea sau
diminuarea nivelului natural al performanţelor.
(2) Comisia de organizare a competiţiilor şi/sau de arbitraj va cuprinde obligatoriu şi un reprezentant al organizaţiilor de protecţie a animalelor.
ART. 19 (1) Animalele sunt supuse intervenţiilor chirurgicale numai în cazurile motivate.
(2) Intervenţiile chirurgicale se efectuează sub anestezie locală sau, după caz, generală, numai de către medici veterinari.
pag. 172
 (3) Intervenţiile chirurgicale se efectuează în spaţii autorizate, cu excepţia situaţiilor în care intervenţia se impune la faţa locului.
(4) Manoperele medicale care pot provoca suferinţă animalului trebuie efectuate de către medicul veterinar.
ART. 20 Prin excepţie de la dispoziţiile art. 19 alin. (2), în cazul animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, intervenţiile chirurgicale
ori alte tratamente pot fi efectuate şi de alte persoane care au calificarea necesară.
ART. 21 Animalele nu vor fi supuse unor suferinţe inutile în cazul sacrificării sau uciderii.
ART. 22 Sacrificarea şi uciderea animalelor se vor efectua cu respectarea prevederilor legale specifice în vigoare.
ART. 23 Prevederile art. 22 nu se aplică animalelor care, din cauza unor accidente sau boli, trebuie sacrificate ori ucise imediat.
ART. 24Animalele pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică, diagnosticarea de boli, producerea unor medicamente sau produse biologice, atunci când obiectivul
activităţii nu poate fi atins prin alte metode ce nu implică folosirea animalelor.
ART. 25 (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă:
a) uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept;
b) practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive;
c) organizarea de lupte între animale sau cu animale;
d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea;
e) rănirea sau schingiuirea animalelor;
f) intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor
vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor.
(2) În cazul condamnării pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1), instanţa poate dispune ca pedeapsă complementară interdicţia de a deţine animale
pentru o perioadă de la un an la 5 ani.
ART. 26 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1);
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 6 alin. (2) lit. e)-g), k) şi m);
c) nerespectarea dispoziţiilor art. 14;
d) nerespectarea dispoziţiilor art. 30 alin. (3).
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 de lei.
ART. 27 În cazul săvârşirii de două ori a faptelor prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a) şi b) de către proprietarul animalelor, pe lângă amenda contravenţională se
aplică şi măsura confiscării animalelor. În acest caz, toate animalele vor fi cazate în adăposturi care funcţionează pe lângă consiliile locale, în vederea adopţiei sau a
valorificării, în condiţiile legii.
ART. 28 În cazul constatării unei infracţiuni, instanţa poate dispune pe seama proprietarului interdicţia de a deţine animale pe o perioadă de 5 ani.
ART. 29 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 26 se fac de persoane împuternicite, potrivit atribuţiilor de serviciu, din
cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia,
jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 26, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(3) Contravenţiilor prevăzute la art. 26 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 30 (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Afacerilor Interne, prin organele abilitate, în colaborare cu
reprezentanţii organizaţiilor de protecţie a animalelor, monitorizează aplicarea prezentei legi.

pag. 173
 (2) Pentru îndeplinirea prevederilor prezenţei legi, persoanele împuternicite, potrivit atribuţiilor de serviciu, din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor şi al Ministerului Afacerilor Interne au acces în clădiri, adăposturi şi alte locuri unde sunt ţinute animalele, precum şi dreptul de a solicita
orice informaţie şi documente necesare controlului şi de a preleva probe pentru cercetări şi analize de laborator.
(3) În situaţia în care locul unde sunt ţinute animalele se află la domiciliul sau reşedinţa deţinătorilor de animale, accesul persoanelor prevăzute la alin. (2) în acest
spaţiu se face cu acordul deţinătorului. În lipsa acordului, deţinătorul de animale are obligaţia de a face dovada respectării dispoziţiilor art. 5.
ART. 31 Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă în termen de 60 de zile, prin ordin comun al ministrului internelor şi reformei administrative
şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor*), cu consultarea reprezentanţilor organizaţiilor de protecţie a animalelor.

LEGEA nr. 191 /16 aprilie 2002 (cu modificarile si completarile ulterioare ) - a gradinilor zoologice si a acvariilor
publice

ART. 1 Obiectul prezentei legi îl constituie protejarea faunei sălbatice şi conservarea biodiversitatii prin prevederea de măsuri pentru organizarea autorizării şi
inspectarii gradinilor zoologice, sporind astfel rolul acestora în conservarea biodiversitatii.
ART. 2 (1) În sensul prezentei legi, grădinile zoologice reprezintă acele unităţi permanente care deţin animale din speciile sălbatice, în scopul prezentării lor
publicului o perioada de minimum 7 zile pe an.
(2) Sunt incluse: grădini zoologice propriu-zise, grădini cu păsări, voliere, delfinarii, terarii, acvarii.
(3) Fac excepţie: circurile, magazinele de animale de companie şi unităţile care nu expun publicului un număr semnificativ de animale şi specii.
ART. 3 Grădinile zoologice se pot infiinta de către persoane fizice sau juridice, în baza acordului şi a autorizaţiei de mediu, precum şi a autorizaţiei sanitare
veterinare, eliberate de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului şi de autorităţile teritoriale sanitare veterinare, conform legislaţiei în vigoare.
ART. 4 La nivelul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului se va deschide Registrul naţional al gradinilor zoologice şi acvariilor publice, care se va
completa prin grija structurii care coordonează conservarea biodiversitatii, pe baza evidentelor existente la instituţiile de mediu din teritoriu.
ART. 5 (1) Grădinile zoologice şi acvariile se pot afla:
a) în proprietatea publica sau privată a statului;
b) în proprietatea publica sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale;
c) în proprietatea privată a persoanelor fizice sau a unor societăţi comerciale.
(2) Finanţarea gradinilor zoologice şi a acvariilor se face de proprietari din surse proprii şi din alte surse, în condiţiile legii.
ART. 6 Fiecare gradina zoologica trebuie sa aibă autorizaţie de funcţionare, în termen de maximum 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar în cazul
gradinilor zoologice noi, înainte de a fi deschise pentru public.
ART. 7 (1) Fiecare autorizaţie de funcţionare trebuie sa conţină condiţii specifice privind normele aplicabile gradinilor zoologice, conform art. 10 şi 11.
(2) Respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1) va fi monitorizata prin inspecţii regulate şi se vor lua măsurile necesare pentru respectarea acestor condiţii.
ART. 8 Înaintea acordării, refuzării, prelungirii perioadei de valabilitate sau modificării semnificative a unei autorizaţii de funcţionare se efectuează o inspecţie
pentru a se stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru eliberarea autorizaţiei.
ART. 9 (1) Dacă gradinii zoologice nu i se eliberează autorizaţie de funcţionare sau dacă nu sunt îndeplinite condiţiile pentru eliberarea unei autorizaţii, gradina
zoologica respectiva sau o parte a acesteia este închisă pentru public de către autorităţile competente pana la îndeplinirea condiţiilor de autorizare.
(2) În cazul în care aceste cerinţe nu sunt îndeplinite în termen de cel mult 2 ani, autorităţile competente retrag sau modifica autorizaţia de funcţionare şi inchid
gradina zoologica sau o parte a acesteia.
(3) În cazul în care o gradina zoologica sau o parte a acesteia este închisă, autorităţile competente se asigura ca animalele în cauza sunt tratate sau înstrăinate
conform condiţiilor legale în vigoare.

pag. 174
 ART. 10 Administratorii sunt obligaţi sa pună în aplicare următoarele dispoziţii de conservare:
a) participarea la activităţi de cercetare care sporesc beneficiile pentru conservarea speciilor şi/sau de formare a cunoştinţelor de conservare relevante, precum şi/sau
la schimburi de informaţii referitoare la conservarea speciilor şi/sau, acolo unde este cazul, la înmulţirea în captivitate, repopularea ori reintroducerea speciilor în
mediul salbatic natural;
b) promovarea educării şi a sensibilizarii publicului cu privire la conservarea biodiversitatii, în special prin oferirea de informaţii referitoare la speciile expuse şi la
habitatele lor naturale;
c) adăpostirea animalelor în condiţii care sa răspundă cerinţelor biologice şi de conservare pentru speciile individuale, între altele, prin îmbunătăţiri specifice
speciilor, aduse tarcurilor;
d) menţinerea unui standard ridicat de creştere a animalelor, cu un program preventiv şi curativ dezvoltat pentru îngrijire veterinara şi alimentara;
e) prevenirea evadării animalelor, pentru a se evita posibilele pericole ecologice pentru speciile indigene, şi prevenirea patrunderii din exterior a dăunătorilor şi
epidemiilor;
f) păstrarea unor informaţii actualizate cu privire la colecţia gradinii zoologice respective, adecvate speciilor înregistrate.
ART. 11 În vederea asigurării criteriilor de conduita internaţionale acceptate pentru obţinerea, transportul şi manipularea colectiilor de animale vii, astfel cum sunt
ele stipulate şi în autorizaţia de funcţionare, administratorii gradinilor zoologice şi ai acvariilor au următoarele obligaţii:
a) sa îngrijească corespunzător animalele din proprietate în interesul existenţei şi reproducerii acestora;
b) sa respecte şi sa afiseze la loc vizibil pentru angajaţi şi vizitatori regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al instituţiei;
c) sa marcheze clar custile sau orice mijloace de limitare a libertăţii animalelor din colecţii cu următoarele date: numele animalului expus (ştiinţific şi autohton, dacă
exista), locul de provenienta, arealul speciei, temperatura la care este obişnuit sa traiasca, cerinţele alimentare;
d) sa marcheze clar, la loc vizibil din orice punct de vizitare sau de acces, amplasamentele de expunere a animalelor considerate periculoase, incluzând şi explicatia
asupra naturii pericolului pe care acestea îl prezintă.
ART. 12 (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda de la 20 milioane lei la 100 milioane lei următoarele fapte:
a) deţinerea sau înfiinţarea de grădini zoologice ori de acvarii publice, fără autorizaţie;
b) distrugerea sau deteriorarea obiectelor gradinii zoologice ori ale acvariilor, de natura sa afecteze în sens negativ viata animalelor din colecţii;
c) sustragerea de animale vii, pui, embrioni, oua, icre sau de alte produse biologice destinate reproducerii animalelor în captivitate ori cu rol în comportamentul
reproductiv al acestora;
d) punerea în libertate neautorizata a animalelor, dacă fapta nu este de natura sa provoace un atentat la siguranta socială sau la integritatea fizica a persoanelor;
e) desfăşurarea de activităţi economice sau recreative, de orice natura, al căror rezultat poate afecta ori afectează viata normală a animalelor din colecţii;
f) exercitarea de acte de cruzime asupra animalelor, vivisectii, sacrificii, sacrificari neautorizate sau maltratarea animalelor din colecţii, inclusiv privarea de apa,
hrana potrivita, repaus.
(2) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda de la 100 milioane lei la 200 milioane lei următoarele fapte:
a) sustragerea, în scopul vânzării în străinătate sau al trecerii frontierei de stat, de animale vii sau de material reproductiv din grădinile zoologice ori din acvarii;
b) vânzarea de animale vii sau de material reproductiv către instituţii ori persoane neautorizate sa detina o gradina zoologica şi care intenţionează sa folosească
aceste animale pentru activităţi cu caracter economic. Fac excepţie animalele considerate domestice în România (caini, pisici, capre, oi, vaci, porci, cai şi altele);
c) organizarea de activităţi competitive, de tipul luptelor de animale, atât în incinta, cat şi în afară gradinilor zoologice sau a acvariilor. Dacă fapta s-a petrecut în
public sau dacă a presupus şi intenţia sau chiar efectuarea de pariuri, amenda se majorează cu 50%.
ART. 13 Refuzul de a instraina animalele, eliberarea sau uciderea animalelor aflate în grija, de către grădinile zoologice sau de acvariile neautorizate, constituie
contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 50 milioane lei la 100 milioane lei.
ART. 14 Constatarea contravenţiilor se face de către autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, autorităţile teritoriale pentru agricultura şi silvicultura şi
inspectiile de stat ale acestor autorităţi, precum şi de reprezentanţii administraţiei publice locale.
pag. 175
 ART. 15 Autorităţile competente, în sensul prezentei legi, sunt autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi autoritatea publica centrala pentru
agricultura, alimentaţie şi păduri.

LEGEA nr. 349/06 iunie 2002 (cu modificarile si completar ile ulterioare) – pentru prevenirea si combaterea efectelor
consumului produselor din tutun

ART. 1 Prezenta lege stabileşte unele măsuri privind prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun, prin interzicerea completă a fumatului în toate
spaţiile publice închise, în spaţiile închise de la locul de muncă şi în locurile de joacă pentru copii, prin desfăşurarea de campanii de informare şi educare a populaţiei,
având ca scop protejarea sănătăţii persoanelor fumătoare şi nefumătoare de efectele dăunătoare ale fumatului, prevenirea răspândirii fumatului în rândul minorilor şi
asigurarea unui nivel adecvat al calităţii vieţii populaţiei din România.
ART. 2
a) , b) c) d) abrogate;
e) fumat se înţelege inhalarea voluntară a fumului rezultat în urma arderii tutunului conţinut în ţigarete, ţigări de foi, cigarillos şi pipe;
f) g) h) i) i^1) j) k) k^1) l) abrogate;
m) spaţiu public închis se înţelege orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are
un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent;
n) spaţiu închis de la locul de muncă se înţelege orice spaţiu care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura
acestora sau de caracterul temporar sau permanent, aflat într-un loc de muncă, astfel cum este definit în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu
modificările ulterioare.
n^1) mijloc de transport în comun se înţelege orice vehicul utilizat pentru transportul contra cost al persoanelor;
n^2) loc de joacă pentru copii se înţelege orice spaţiu închis sau în aer liber, destinat utilizării de către copii;
o) p) q) abrogate;
ART. 3 (1) Se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru
copii. De la prezentele prevederi fac excepţie celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă.
(1^1) Se interzice complet fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private.
(1^2) În spaţiile prevăzute la art. 2 lit. n^1) este interzisă inclusiv utilizarea ţigaretei electronice.
(2) Fumatul este permis numai în camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) să servească exclusiv fumatului;
b) să nu fie spaţiu de trecere sau de acces în spaţii publice închise;
c) să fie dotate cu sisteme de ventilaţie funcţionale care să asigure eliminarea fumului din tutun, cu presiune negativă;
d) să fie dotate cu scrumiere şi extinctoare şi amenajate în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind prevenirea şi stingerea incendiilor;
e) să fie marcate la loc vizibil cu indicatoare: «Cameră pentru fumat», «Loc pentru fumat».
(2^1) Abrogat.
(3) Abrogat.
(4) Abrogat.
(4^1) Abrogat.
(4^2) Abrogat.
(5) Se interzice vânzarea la bucată a ţigaretelor, ţigărilor de foi şi cigarillos.

pag. 176
 (5^1) Pachetele de ţigarete care conţin mai puţin de 20 de bucăţi mai pot fi puse pe piaţa până la data de 31 decembrie 2004*).
(5^2) Se interzice comercializarea pachetelor de ţigarete care conţin mai puţin de 20 de bucăţi.
(6) Se interzice comercializarea produselor din tutun prin automate.
(6^1) Se interzice vânzarea produselor din tutun tinerilor cu vârsta sub 18 ani.
(7) În autorizaţia sanitară de funcţionare a unităţilor care comercializează produse din tutun se introduce o clauză specială de interzicere a vânzării produselor din
tutun tinerilor sub 18 ani.
(7^1) Se interzice comercializarea produselor din tutun în unităţile sanitare şi cele de învăţământ, de stat şi private.
ART. 4 (1) Publicitatea pentru produsele din tutun este permisă în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Folosirea unei embleme sau a denumirii unei mărci de tutun pentru promovarea ori comercializarea altor produse este interzisă.
ART. 5 Persoanele responsabile din instituţiile şi unităţile care administrează spaţiile menţionate la art. 2 lit. m), n), n^1) şi n^2) vor elabora şi vor pune în
aplicare regulamente interne pentru aplicarea art. 3 alin. (1) şi (1^1), inclusiv prin prevederea încălcării ca abatere disciplinară gravă şi marcarea spaţiilor menţionate
cu indicatoare prin care să se indice «Fumatul interzis» şi folosirea simbolului internaţional, respectiv ţigareta barată de o linie transversală.
ART. 6 Abrogat.
ART. 7 Abrogat.
ART. 8 Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Ministerul Tineretului şi Sportului elaborează şi pun în aplicare programe naţionale
de educaţie, inclusiv prin mass-media, privind prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun.
ART. 9 În vederea difuzării de materiale promoţionale de prevenire şi combatere a consumului produselor din tutun, posturile de radio şi de televiziune pun la
dispoziţie un spaţiu de emisie de minimum 30 de minute săptămânal, pentru Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Sănătăţii, Ministerul
Tineretului şi Sportului şi organizaţiile nonguvernamentale independente de industria tutunului şi care au ca obiectiv al activităţilor reducerea consumului de tutun, în
condiţiile prevăzute la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 9^1 Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea contravenţională civilă sau penală, după caz, potrivit legii.
ART. 10 Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea de către persoanele fizice a prevederilor art. 3 alin. (1) şi (1^1) se sancţionează cu amendă contravenţională de la 100 lei la 500 lei;
b) nerespectarea de către persoanele juridice a prevederilor art. 3 alin. (1), (1^1), (5), (5^2), (6), (6^1), (7^1) şi ale art. 4 alin. (2) se sancţionează cu amendă
contravenţională de 5.000 lei la prima abatere, cu amendă contravenţională de 10.000 lei şi cu sancţiunea complementară de suspendare a activităţii până la remedierea
situaţiei care a dus la suspendarea activităţii la a doua abatere; săvârşirea unei noi contravenţii la această lege se sancţionează cu amendă contravenţională de 15.000 lei
şi cu sancţiunea complementară de închidere a unităţii.
ART. 10^1 Tutunul şi produsele din tutun care rezultă din săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 10 se confiscă, în vederea distrugerii, conform prevederilor
legale în vigoare.
ART. 11 Abrogat.
ART. 12 (1) Nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (5^2) şi (6) şi ale art. 4 alin. (2) se sancţionează cu retragerea de pe piaţă a produsului în cauză, în vederea
distrugerii, conform legii, de către organele competente.
ART. 13 Abrogat.
ART. 14 Prevederile referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor din prezenta lege se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 14^1 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane împuternicite în acest sens de către Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea
Naţională pentru Protecţia Consumatorului, cu excepţia prevederilor art. 10 lit. a) şi b), unde constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către
reprezentanţi ai poliţiei locale sau ai Ministerului Afacerilor Interne.

pag. 177
 H.C.L. nr. 53 din 09.03.2004 Regulamentului de colectare selectivă a ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje
Art Continut Articol Pers. fizice Pers. juridice
Cetăţenii
care optează pentru depunerea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje în containere special amplasate pe domeniul
public,
au obligaţia:
a. să depoziteze ambalajele şi deşeurile din ambalaje pe tipuri şi sortimente în containerele puse la dispoziţie, conform
inscripţionării acestora;
b. să nu depună ambalaje şi deşeuri din ambalaje în europubele destinate colectării deşeurilor menajere,decât atunci
Art.12
9. când acestea au fost inscripţionate corespunzător în vederea colectării selective a ambalajelor şi deşeurilor din
100 - 200
ambalaje;
c. să nu depoziteze pe amplasamentele containerelor selective nici un fel de materiale;
d. să nu blocheze accesul persoanelor sau mijloacelor de transport ce deservesc această activitate la bateriile de
containere selective;
e. să nu-şi însuşească ambalajele şi deşeurile din ambalaje depuse în containere selective.
f. să nu colecteze ambalaje, deşeuri din ambalaje şi alte materiale recuperabile, fără a deţine autorizaţiile legale pentru
această activitate.
Operatorii au obligaţia:
10. a.(1) să amplaseze pe cheltuială proprie containere pentru colectarea selectivă a ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje,
în conformitate cu caracteristicile prevăzute la Art. 5 al. 1.
(2) să organizeze colectarea selectivă a ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje şi acolo unde încă nu au amplasat sau
nu se pot amplasa containere, folosind facilităţile existente de tipul europubelelor,care vor fi inscripţionate
corespunzător fiecărei categorii de materiale refolosibile.
b. să întocmească şi să respecte graficul de colectare a containerelor selective;
c. să menţină aspectul estetic şi starea de utilizare a containerelor selective;
Art.12
d. să evite împrăştierea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje în timpul manipulării şi transportului containerelor
200 - 400
selective;
e. să ţină evidenţa cantităţii de ambalaje şi deşeuri din ambalaje colectate de la populaţie şi să o transmită lunar
Primăriei Municipiului Timişoara, până cel mai târziu în data de 15 ale lunii următoare;
f. să asigure curăţenia amplasamentelor pe care se află containerele selective, după fiecare golire a acestora;
g. să informeze imediat Primăria Municipiului Timişoara de orice disfuncţionalităţi ce pot apărea în activitatea de
colectare selectivă de la populaţia Municipiului Timişoara;
10. h. să suporte toate cheltuielile ocazionate de desfăşurarea acestei activităţi;

pag. 178
 E. Reglementari privind exercitarea actelor si faptelor de comert
ORDONANŢA nr. 99/29.08.2000 (*republicată*)( cu modificarile si completarile ulterioare ) - privind
comercializarea produselor şi serviciilor de piata

ART. 1 Prezenta ordonanţă stabileşte principiile generale privind desfăşurarea activităţii comerciale şi urmăreşte dezvoltarea reţelei de distribuţie a produselor şi
serviciilor de piaţă, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, protecţiei vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, precum şi a
mediului.
ART. 2 Prevederile ordonanţei au în vedere realizarea următoarelor obiective:
a) stimularea dezvoltării activităţii de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă;
b) încurajarea liberei iniţiative, asigurarea concurenţei loiale şi a liberei circulaţii a produselor şi serviciilor de piaţă;
c) informarea corectă şi protejarea intereselor consumatorilor, precum şi posibilitatea asigurării produselor şi serviciilor de piaţă în zonele de vecinătate ale acestora;
d) modernizarea şi dezvoltarea formelor de distribuţie;
e) promovarea diverselor tipuri de reţele de distribuţie şi forme de vânzare;
f) stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu activitate de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă;
g) susţinerea şi ocrotirea activităţii comerciale şi de prestări de servicii de piaţă în zonele defavorizate.
ART. 3 (1) Prezenta ordonanţă reglementează activităţile din sectorul comercial şi al serviciilor de piaţă privind cerinţele necesare desfăşurării acestor activităţi,
structurile de vânzare, practicile comerciale şi regulile generale de comercializare, precum şi sancţiunile în caz de nerespectare a prevederilor acesteia.
(2) Activitatea comercială, în sensul prezentei ordonanţe, se exercită cu referire la produsele alimentare, nealimentare şi la serviciile de piaţă prevăzute în anexa la
prezenta ordonanţă.
(3) Sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonanţe activităţile de comercializare având ca obiect:
a) produsele medicamentoase, dispozitivele medicale;
b) produsele agricole şi agroalimentare vândute de producătorii agricoli individuali în baza certificatului de producător;
c) combustibilii pentru uzul mijloacelor de transport, inclusiv cei comercializaţi prin staţii de distribuţie;
d) bunurile din producţia proprie a meşteşugarilor individuali vândute la locurile de producţie;
e) lucrările, brevetele şi invenţiile, precum şi publicaţiile de natură ştiinţifică sau informativă realizate de titularii acestora;
f) tipăriturile, pliantele, broşurile şi albumele, realizate în scopul prezentării patrimoniului cultural deţinut de muzee, centre de cultură, teatre sau alte instituţii
similare acestora, ori bunurile culturale sau cu caracter promoţional specifice activităţii instituţiilor culturale, şi comercializate prin fondul propriu al fiecărei instituţii
culturale sau cu prilejul unor manifestări cultural-artistice organizate de acestea;
g) mărfurile vândute către vizitatori, în cadrul festivalurilor, târgurilor, saloanelor sau al altor manifestări expoziţionale, cu condiţia ca acestea să facă obiectul
manifestărilor respective;
h) produsele confiscate şi valorificate conform dispoziţiilor legale în vigoare;
i) produsele şi serviciile de piaţă reglementate prin acte normative speciale.
(4) Dispoziţiile prezentei ordonanţe se aplică activităţilor comerciale desfăşurate şi serviciilor prestate pe teritoriul României.
ART. 4 În înţelesul prezentei ordonanţe, următorii termeni se definesc astfel:
a) consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care cumpără, dobândeşte, utilizează ori consumă produse sau servicii în
afara activităţii profesionale;

pag. 179
 b) comerciant - persoana fizică sau juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă;
c) comerţ cu ridicata/de gros - activitatea desfăşurată de comercianţii care cumpără produse în cantităţi mari în scopul revânzării acestora în cantităţi mai mici altor
comercianţi sau utilizatori profesionali şi colectivi;
d) comerţ cu amănuntul/de dθtail - activitatea desfăşurată de comercianţii care vând produse, de regulă, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora;
e) comerţ de tip cash and carry/formă de comerţ cu autoservire pe bază de legitimaţie de acces - activitatea desfăşurată de comercianţii care vând mărfuri prin
sistemul de autoservire către persoane juridice, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale autorizate conform legii şi persoane fizice înregistrate în baza de date a
vânzătorului, în scopul revânzării şi/sau prelucrării, precum şi al utilizării acestora ca produse consumabile, păstrând regimul diferenţiat de preţ tip engros/en detail;
f) comerţ ambulant - activitatea de comercializare cu amănuntul realizată prin trecere dintr-un loc în altul, în rulote mobile, standuri mobile, chioşcuri mobile sau în
vehicule special amenajate;
g) serviciu de alimentaţie publică - activitatea de pregătire, preparare, prezentare şi servire a produselor şi a băuturilor pentru consumul acestora în unităţi
specializate sau la domiciliul/locul de muncă al consumatorilor;
h) exerciţiu comercial - una sau mai multe activităţi de comercializare cu ridicata, cu amănuntul, de tip cash and carry, de alimentaţie publică, precum şi a serviciilor
desfăşurate de un comerciant. Obiectul activităţilor de comercializare îl constituie produsele şi serviciile cuprinse în anexa la prezenta ordonanţă;
i) serviciu de piaţă - orice acţiune sau prestaţie care face obiectul vânzării-cumpărării pe piaţă şi care nu are drept consecinţă transferul proprietăţii asupra unui bun
corporal, efectuată în scopul satisfacerii unor necesităţi ale consumatorilor;
j) structură de vânzare - spaţiul de desfăşurare a unuia sau mai multor exerciţii comerciale;
k) suprafaţă de vânzare - suprafaţă destinată accesului consumatorilor pentru achiziţionarea produsului/serviciului, expunerii produselor oferite, plăţii acestora şi
circulaţiei personalului angajat pentru derularea activităţii. Nu constituie suprafeţe de vânzare cele destinate depozitării şi păstrării mărfurilor, producţiei, birourilor şi
anexelor;
l) structură de vânzare cu suprafaţă mică - structură de vânzare având o suprafaţă de vânzare de până la 400 mp inclusiv;
m) structură de vânzare cu suprafaţă medie - structură de vânzare având o suprafaţă de vânzare cuprinsă între 400-1.000 mp inclusiv;
n) structură de vânzare cu suprafaţă mare - structură de vânzare având o suprafaţă de vânzare mai mare de 1.000 mp;
o) centru comercial - structura de vânzare cu suprafaţă medie sau mare în care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul de produse, servicii de piaţă şi
de alimentaţie publică, ce utilizează o infrastructură comună şi utilităţi adecvate. Suprafaţa de vânzare a unui centru comercial este rezultată din suma suprafeţelor de
vânzare cu amănuntul de produse şi servicii de piaţă şi de alimentaţie publică cuprinse în acesta;
p) comerţ în zone publice - activitatea de comercializare a produselor şi serviciilor, desfăşurată permanent sau sezonier în pieţe, târguri, oboare, pasaje publice,
porturi, aeroporturi, gări, autogări, drumuri publice şi străzi sau orice zonă de altă natură destinată folosinţei publice.
q) parc comercial - perimetru ce grupează două sau mai multe clădiri cu destinaţia de structuri de vânzare cu suprafeţe medii ori mari, în care se desfăşoară activităţi
de comercializare cu amănuntul de produse, servicii de piaţă şi de alimentaţie publică, ce utilizează o infrastructură comună, inclusiv spaţii de parcare şi circulaţie
comune, precum şi utilităţi adecvate. Suprafaţa unui parc comercial este rezultată din suma suprafeţelor construite a clădirilor cu destinaţia de structuri de vânzare cu
suprafeţe medii sau mari care fac parte din acesta, la care se adaugă suprafeţele spaţiilor de parcare şi circulaţie comune, precum şi suprafeţele celorlalte elemente de
infrastructură comune;
r) supermagazin - structură de vânzare cu suprafaţă medie sau mare între 1.000 m² şi 2.500 m², utilizată pentru comerţ specializat ori nespecializat, care
comercializează mărfuri alimentare şi/sau nealimentare, având drept caracteristici autoservirea şi plata mărfurilor la casele de marcat amplasate la ieşire;
s) hipermagazin - structură de vânzare cu amănuntul, cu suprafaţa de peste 2.500 m², utilizată pentru comerţ specializat şi/sau nespecializat, care comercializează
mărfuri alimentare şi/sau nealimentare, având drept caracteristici: prezenţa tuturor raioanelor, inclusiv a celor cu vânzători, case de marcat amplasate la ieşirea din
fluxul de autoservire, sector de alimentaţie publică reprezentat prin una sau mai multe săli de consumaţie, amplasarea în zonele periferice ale oraşului, în centrele
comerciale ori în parcurile comerciale.
ART. 5 (1) Orice exerciţiu comercial se desfăşoară numai de către comercianţi autorizaţi în condiţiile legii.
pag. 180
 (2) Exercitarea de activităţi comerciale cu produse din sectorul alimentar şi de alimentaţie publică necesită cunoştinţe de specialitate şi se efectuează cu personal
calificat, conform normelor de aplicare a prezentei ordonanţe.
(3) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, personalul angajat în efectuarea de activităţi comerciale cu produse din sectorul alimentar
şi de alimentaţie publică va trebui să îndeplinească una dintre următoarele cerinţe profesionale:
a) să fi absolvit un curs de specialitate pentru comercializarea produselor alimentare şi/sau de alimentaţie publică, organizat conform legislaţiei în vigoare;
b) să fi desfăşurat cel puţin 2 ani de activitate profesională de comercializare de produse alimentare şi/sau de alimentaţie publică şi să fi absolvit un curs de noţiuni
fundamentale de igienă, organizat în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
ART. 6 (1) Comerţul în zone publice se desfăşoară în structuri de vânzare cu sediu fix sau ambulant.
(2) Exercitarea activităţii de comercializare în zone publice este supusă acordului autorităţilor administraţiilor publice locale sau ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, după caz, cu respectarea regulamentelor proprii ale acestora şi a planurilor de urbanism.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi în cazul transferului, mutării sau extinderii unui exerciţiu comercial, precum şi în cazul modificărilor aduse structurii de vânzare.
ART. 7 Acordul prevăzut la art. 6 alin. (2) nu se eliberează în următoarele cazuri:
a) contravine planului general de dezvoltare urbană şi criteriilor generale privind determinarea zonelor şi locurilor de vânzare din localităţi;
b) aduce prejudicii spaţiilor aflate în incinta sau în apropierea unor clădiri de valoare arhitectonică deosebită ori cu valoare de patrimoniu;
c) exerciţiul comercial se face în spaţii improvizate;
d) se încalcă dispoziţiile prezentei ordonanţe.
ART. 8 Structurile de vânzare cu amănuntul şi cele în care se prestează servicii de piaţă pot fi deschise publicului în toate zilele săptămânii. Fiecare comerciant îşi
stabileşte orarul de funcţionare cu respectarea prevederilor înscrise în legislaţia muncii şi cu condiţia respectării reglementărilor în vigoare privind liniştea şi ordinea
publică, şi în conformitate cu solicitările autorităţilor administraţiei publice locale privind continuitatea unor activităţi comerciale sau de prestări de servicii, în funcţie
de necesităţile consumatorilor.
ART. 9 Orarul de funcţionare se afişează la intrarea în unitate, în mod vizibil din exterior, comerciantul fiind obligat să asigure respectarea acestuia.
ART. 10 Structurile de vânzare cu amănuntul din sectorul alimentar nu pot fi închise mai mult de două zile consecutive, cu excepţia unor cauze obiective de
nefuncţionare.
ART. 11 Autorităţile administraţiei publice asigură dezvoltarea armonioasă a reţelei şi tipurilor de distribuţie şi promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii cu
activitate de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă.
ART. 12 (1) Autorităţile administraţiei publice locale stabilesc strategia de dezvoltare a reţelei de distribuţie, având drept obiective:
a) sprijinirea creării unei reţele de distribuţie care să asigure servicii de calitate consumatorilor şi care să răspundă necesităţilor de consum ale acestora şi marcarea
acesteia în documentaţiile de urbanism întocmite;
b) dezvoltarea armonioasă a reţelei şi tipurilor de distribuţie cu respectarea principiului liberei concurenţe;
c) armonizarea principiilor urbanismului cu cele de mediu;
d) protejarea patrimoniului arhitectural, istoric şi de mediu prin menţinerea caracterului sitului;
e) dezvoltarea şi revigorarea reţelei de distribuţie în zonele montane, rurale şi defavorizate şi susţinerea creării de servicii de piaţă în aceste zone;
f) stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu activitate comercială în scopul creşterii competitivităţii acestora şi gradului de ocupare a forţei de muncă;
g) asigurarea şi dezvoltarea unui sistem de baze de date privind reţeaua de distribuţie;
h) respectarea legislaţiei în vigoare din domeniul urbanismului pentru structurile de vânzare şi de prestări de servicii de piaţă.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale stabilesc criteriile de dezvoltare urbanistică a sectorului comercial pentru determinarea:
a) suprafeţelor destinate activităţilor comerciale, în special pentru cele cu structuri de vânzare cu suprafaţă medie şi mare;
b) modului de încadrare a suprafeţelor structurilor de vânzare pentru protejarea lucrărilor de artă, a edificiilor cu valoare arhitectonică, istorică sau arheologică,
precum şi a mediului în centrele istorice şi în localităţile de interes turistic;
pag. 181
 c) amplasamentelor spaţiilor de parcare aferente diverselor structuri de vânzare, conform reglementărilor legale în vigoare.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură corelarea autorizării desfăşurării unui exerciţiu comercial într-o structură de vânzare, cu conţinutul certificatului
de urbanism şi al autorizaţiei de construire.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale, în stabilirea strategiei de dezvoltare conform alin. (1), au în vedere următoarele caracteristici teritoriale:
a) zone urbane omogene, prin realizarea unei corelări integrate între centru şi periferie;
b) zone periferice pentru care trebuie individualizate criterii de dezvoltare omogenă, în scopul integrării acestora într-un cadru urbanistic coerent;
c) centre istorice, în scopul promovării unor activităţi comerciale adecvate şi al protejării zonelor cu valoare istorică şi artistică;
d) zone cu mică concentrare demografică, în scopul dezvoltării şi/sau îmbunătăţirii infrastructurii;
e) zone situate pe traseele autostrăzilor şi drumurilor naţionale, în scopul dezvoltării structurilor de vânzare; f) zone defavorizate.
(5) În zonele publice autorităţile administraţiei publice locale, în scopul satisfacerii intereselor consumatorilor, stabilesc, cu respectarea dispoziţiilor legale în
vigoare:
a) criteriile generale ce trebuie respectate în determinarea zonelor şi amplasamentelor structurilor de vânzare din localităţi;
b) modalităţile de organizare a pieţelor şi târgurilor;
c) periodicitatea şi tipologia pieţelor şi târgurilor;
d) criteriile de atribuire a amplasamentelor structurilor de vânzare.
(6) În scopul promovării şi protejării activităţii comerciale în zonele periferice ale oraşelor, precum şi în zonele rurale, montane sau defavorizate, autorităţile
administraţiei publice locale, prin hotărâri ale consiliilor locale, pot acorda, în condiţiile legii, înlesniri la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetelor locale.
(7) Pentru elaborarea strategiilor şi criteriilor, conform prezentului articol, autorităţile administraţiei publice locale consultă asociaţiile profesionale, asociaţiile
consumatorilor, organizaţiile patronale, reprezentanţi ai societăţilor comerciale şi ai camerelor de comerţ şi industrie teritoriale.
ART. 13 Pentru zone sau edificii cu valoare arhitectonică, istorică sau arheologică şi pentru zone turistice, autorităţile administraţiei publice locale pot acorda, în
limita competenţelor legale, facilităţi financiare comercianţilor care contribuie prin efort propriu la reabilitarea sau la restaurarea acestora.
ART. 14 (1) Autorităţile administraţiei publice, camerele de comerţ şi industrie şi societăţile comerciale, precum şi alte persoane fizice sau juridice interesate pot
să organizeze cursuri de pregătire şi perfecţionare profesională în domeniul comercializării produselor şi serviciilor de piaţă prevăzute în anexă, cu condiţia ca acestea
să fie autorizate conform legislaţiei în vigoare.
(2) Cursul profesional va conţine ca obiecte de studiu materii adecvate pentru a garanta însuşirea normelor şi reglementărilor cu privire la sănătatea, securitatea şi
informarea consumatorilor, la comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, precum şi însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă.
ART. 15 În vederea avizării amplasării structurilor de vânzare cu suprafaţă mare, Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, constituită potrivit Legii
nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, va fundamenta din punct de vedere tehnic emiterea avizului
arhitectului-şef pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, ţinând seama de reglementările în vigoare privind amenajarea teritoriului şi urbanismul,
precum şi de următoarele criterii cu privire la impactul urbanistic al amplasării în raport cu dezvoltarea urbană durabilă şi integrată a localităţii:
a) compatibilitatea funcţională cu reglementările cuprinse în planurile de urbanism general şi zonal în vigoare;
b) asigurarea de către dezvoltator a suprafeţei adecvate a terenului de amplasament şi a condiţiilor de ocupare şi utilizare;
c) armonizarea plastic-volumetrică şi arhitecturală cu caracterul zonei;
d) asigurarea de către dezvoltator a accesibilităţii, a căilor de acces public şi de deservire, a parcajelor, a circulaţiei pietonale, a accesului consumatorilor, direct şi
prin intermediul reţelelor de transport;
e) impactul acceptabil al traficului generat şi atras asupra circulaţiei generale şi asupra transportului public;
f) asigurarea de către dezvoltator a racordurilor şi solicitărilor de capacităţi şi servicii pentru reţele tehnico-edilitare, astfel încât să nu genereze disfuncţii ale
infrastructurii urbane;

pag. 182
 g) în cazul parcurilor comerciale şi al hipermagazinelor, amplasarea în afara zonelor construite protejate, constituite conform legii, sau a zonelor de protecţie a
monumentelor şi siturilor istorice.
ART. 16 Prin vânzări cu preţ redus, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege:
a) vânzări de lichidare;
b) vânzări de soldare;
c) vânzări efectuate în structuri de vânzare denumite magazin de fabrică sau depozit de fabrică;
d) vânzări promoţionale;
e) vânzări ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, după ce evenimentul a trecut şi este evident că produsele respective nu mai
pot fi vândute în condiţii comerciale normale;
f) vânzări ale produselor care într-o perioadă de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vândute;
g) vânzări accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapidă sau a căror conservare nu mai poate fi asigurată până la limita termenului de valabilitate;
h) vânzarea unui produs la un preţ aliniat la cel legal practicat de ceilalţi comercianţi din aceeaşi zonă comercială, pentru acelaşi produs, determinat de mediul
concurenţial;
i) vânzarea produselor cu caracteristici identice, ale căror preţuri de reaprovizionare s-au diminuat.
ART. 17 Este interzis oricărui comerciant să ofere sau să vândă produse în pierdere, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 16 lit. a) -c), e)-i), precum şi în cazul
produselor aflate în pachete de servicii. Prin vânzare în pierdere, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege orice vânzare la un preţ egal sau inferior costului de
achiziţie, astfel cum acesta este definit în reglementările legale în vigoare.
ART. 18 Potrivit prezentei ordonanţe, prin vânzare de lichidare se înţelege orice vânzare precedată sau însoţită de publicitate şi anunţată sub denumirea de
"lichidare" şi care, printr-o reducere de preţuri, are ca efect vânzarea accelerată a totalităţii sau numai a unei părţi din stocul de produse dintr-o structură de vânzare cu
amănuntul, în una dintre următoarele situaţii:
a) încetarea definitivă a activităţii comerciantului, inclusiv în cazul schimbării proprietarului, chiriaşului, locatarului sau mandatarului, după caz, care exploatează
structura de vânzare, cu excepţia cazurilor în care aceasta este vândută, cedată sau închiriată unei persoane juridice administrate de vechiul proprietar (utilizator) sau în
care acesta este acţionar;
b) încetarea din proprie iniţiativă a activităţii comerciantului în structura de vânzare respectivă sau ca urmare a anulării contractului de închiriere, locaţie sau
mandat, în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive sau în baza unei hotărâri judecătoreşti de evacuare silită;
c) întreruperea activităţii comerciale sezoniere pentru o perioadă de cel puţin 5 luni după terminarea operaţiunilor de lichidare;
d) schimbarea profilului structurii de vânzare, suspendarea sau înlocuirea unei activităţi comerciale desfăşurate în acea structură;
e) modificarea condiţiilor de exploatare a suprafeţei de vânzare, dacă lucrările de transformare şi amenajare depăşesc 30 de zile şi sunt efectuate în interiorul
acesteia, structura de vânzare fiind închisă în toată această perioadă, sau modificarea condiţiilor de exercitare a activităţii în cazul încheierii ori anulării unui contract
de distribuţie având o clauză de aprovizionare exclusivă;
f) vânzarea stocului de produse de către moştenitorii legali ai comerciantului defunct;
g) deteriorarea gravă, din cauza unor calamităţi sau acte de vandalism, a unei părţi sau, după caz, a întregului stoc de produse, exclusiv cele alimentare.
ART. 19 (1) Vânzările de lichidare sunt supuse notificării în baza unui inventar detaliat al mărfurilor de lichidat întocmit de comerciant, care este obligat să
justifice cu documente legale provenienţa produselor respective. Notificarea se face la primăria localităţii în a cărei rază teritorială este amplasată structura de vânzare
sau, după caz, la primăriile sectoarelor municipiului Bucureşti, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea vânzărilor de lichidare în situaţiile prevăzute la art. 18 lit. a), d)
şi e) şi cu cel puţin 5 zile înainte de începerea vânzărilor de lichidare în situaţiile prevăzute la art. 18 lit. b), c), f) şi g). Perioada pentru care se notifică vânzările de
lichidare este de maximum:
a) 90 de zile pe an pentru cazurile prevăzute la art. 18 lit. a) şi f);
b) 60 de zile pe an pentru cazurile prevăzute la art. 18 lit. b), d), e) şi g);
pag. 183
 c) 15 zile pe an pentru cazurile prevăzute la art. 18 lit. c).
(2) La cererea organelor de control abilitate comerciantul este obligat să justifice cu documente legale situaţia care a motivat vânzarea de lichidare, în termen de
maximum 10 zile de la finalizarea operaţiunilor de lichidare pentru situaţiile prevăzute la art. 18 lit. a)-d), f) şi g) şi, respectiv, de maximum 45 de zile în cazul
situaţiilor prevăzute la art. 18 lit. e).
(3) Orice anunţ sau altă formă de publicitate privind vânzarea de lichidare trebuie să specifice în mod obligatoriu data de debut a vânzării şi durata acesteia, precum
şi sortimentul de mărfuri supus vânzării de lichidare, în cazul în care operaţiunea nu se referă la totalitatea produselor din structura de vânzare.
ART. 20 (1) Pe durata vânzărilor de lichidare se pot lichida numai produsele înscrise în lista de inventar aferentă notificării şi aflate în stocul unităţii comerciale la
data depunerii/transmiterii notificării. Stocul este format din produsele expuse în spaţiile destinate vânzării şi cele aflate în depozitele structurii de vânzare; produsele
deţinute în antrepozite şi/sau în depozite situate în afara structurii de vânzare pentru care a fost făcută notificarea nu intră în componenţa stocului de lichidat.
(2) Pot face obiectul vânzărilor de lichidare numai produsele care fac parte din stocul structurii de vânzare şi a căror contravaloare a fost achitată de comerciant la
data depunerii/transmiterii notificării sau a emiterii hotărârii judecătoreşti prevăzute la art. 18 lit. b), sau la data evenimentelor prevăzute la art. 18 lit. g).
ART. 21 În afara cazurilor prevăzute la art. 18 lit. b) şi g), orice vânzare de lichidare trebuie să aibă loc în structura de vânzare în care produsele au fost vândute în
mod obişnuit.
ART. 22 Vânzarea de soldare este orice vânzare însoţită sau precedată de publicitate şi anunţată sub denumirea "soldare/soldări/solduri" şi care, printr-o reducere
de preţuri, are ca efect vânzarea accelerată a stocului de mărfuri sezoniere dintr-o structură de vânzare cu amănuntul.
ART. 23 Vânzările de soldare se pot efectua numai în cursul a două perioade pe an, cu o durată maximă de câte 45 de zile fiecare, cu condiţia ca produsele
propuse pentru soldare să fie achitate furnizorului de către comerciant cu cel puţin 30 de zile înaintea datei de debut a perioadei de vânzări de soldare şi oferite spre
vânzare în mod obişnuit înaintea acestei date.
ART. 24 Stocul de produse propus pentru soldare trebuie să fie constituit în prealabil în structura de vânzare respectivă, în spaţiile de vânzare şi depozitele
structurii de vânzare, precum şi, după caz, în unul sau mai multe depozite ale comerciantului, cu cel puţin 15 zile înainte de data de debut a vânzării de soldare, şi nu
va fi reînnoit după constituire sau în cursul vânzărilor de soldare.
ART. 25 Vânzarea de soldare trebuie să aibă loc în structurile de vânzare în care produsele respective erau vândute în mod obişnuit.
ART. 26 Documentele legale justificative care atestă că stocul de produse propus pentru soldare a fost constituit cu cel puţin 15 zile înainte de data de debut a
vânzării de soldare şi achitat cu cel puţin 30 de zile înainte de această dată vor fi păstrate pentru a putea fi prezentate, ori de câte ori este nevoie, organelor de control
abilitate. Dovada achitării contravalorii produselor supuse vânzării de soldare rezultă din examinarea actelor contabile.
ART. 27 (1) Perioadele de soldări prevăzute la art. 23 se stabilesc de comerciant între următoarele limite:
a) perioada 15 ianuarie - 15 aprilie inclusiv, pentru produsele de toamnă - iarnă;
b) perioada 1 august - 31 octombrie inclusiv, pentru produsele de primăvară - vară.
(2) Comercianţii au obligaţia să notifice la primăria în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea perioada în care efectuează vânzările de soldare cu cel puţin
15 zile înainte de începerea operaţiunilor.
ART. 28 (1) Este interzis să se anunţe o vânzare de soldare în alte cazuri şi condiţii decât cele prevăzute la art. 23.
(2) Orice anunţ sau altă formă de publicitate privind soldarea trebuie să specifice obligatoriu data de debut a vânzării de soldare şi durata acesteia, precum şi
sortimentul de mărfuri supus soldării în cazul în care operaţiunea de soldare nu se referă la totalitatea produselor din structura de vânzare.
ART. 29 Vânzările efectuate în structuri denumite magazin de fabrică sau depozit de fabrică sunt vânzările din producţia proprie, efectuate direct consumatorilor
de către producători, aceştia îndeplinind obligaţiile ce revin oricărui comerciant care desfăşoară comerţ cu amănuntul. Vânzările cu preţ redus prin magazin sau depozit
de fabrică nu sunt supuse notificării.
ART. 30 În cadrul vânzărilor definite la art. 29, cu excepţia produselor alimentare, producătorii pot practica vânzări cu preţ redus pentru acea parte din producţia
lor care îndeplineşte următoarele condiţii asupra cărora consumatorii au fost informaţi:
a) nu a fost anterior oferită spre vânzare din cauza defectelor de fabricaţie;
pag. 184
 b) face obiectul retururilor din reţeaua comercială;
c) reprezintă stocul din producţia sezonului anterior rămas nevândut.
ART. 31 Orice producător care vinde cu preţ redus o parte a producţiei sale, conform prevederilor art. 30, este obligat să pună la dispoziţie organelor de control
abilitate toate documentele legale care justifică originea şi data de fabricaţie a produselor care fac obiectul acestor vânzări.
ART. 32 (1) În sensul prezentei ordonanţe, vânzările promoţionale sunt vânzările cu amănuntul/vânzările cash and carry/prestările de servicii de piaţă care pot
avea loc în orice perioadă a anului, fără să facă obiectul notificării, cu condiţia ca:
a) să nu fie efectuate în pierdere;
b) să se refere la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum şi la servicii vândute ori, după caz, prestate în mod curent;
c) produsele şi serviciile promovate trebuie să existe la vânzare pe durata întregii perioade anunţate a vânzărilor promoţionale sau comerciantul va informa
consumatorii că oferta este valabilă numai în limita stocului disponibil.
(2) În sensul prezentei ordonanţe, nu sunt considerate vânzări promoţionale;
a) acţiunile de promovare efectuate de producători;
b) acţiunile de lansare de produse/servicii noi pe piaţă.
ART. 33 (1) Vânzările cu preţ redus prevăzute la art. 16, astfel cum sunt definite de prezenta ordonanţă, atunci când consumatorii sunt anunţaţi despre o reducere
de preţuri care comportă o comparaţie exprimată în cifre, sunt supuse următoarelor reguli de fixare şi publicitate a preţurilor:
a) Orice comerciant care anunţă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la preţul de referinţă practicat în acelaşi spaţiu de vânzare pentru produse sau servicii
identice. Preţul de referinţă reprezintă cel mai scăzut preţ practicat în acelaşi spaţiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data aplicării preţului redus.
b) Orice anunţ de reducere de preţuri, indiferent de forma, modul de publicitate şi motivaţia reducerii, trebuie să se adreseze ansamblului consumatorilor şi să indice
în cifre o reducere în raport cu preţurile de referinţă, excepţie făcând:
- publicităţile comparative de preţ;
- anunţurile publicitare exclusiv literare, care nu conţin cifre;
- anunţurile de preţ de lansare a unui nou produs pe piaţă;
- anunţurile publicitare orale efectuate exclusiv în interiorul magazinului pentru reduceri de preţuri la un anumit raion, pentru o foarte scurtă perioadă a unei zile de
vânzare.
c) Publicitatea prin catalog şi ofertele de reducere de preţuri, lansate de comercianţii care practică vânzarea prin corespondenţă, pot fi valabile numai până la
epuizarea stocurilor, cu condiţia ca această menţiune să figureze vizibil şi lizibil în catalog.
d) Orice anunţ de reducere de preţ exprimată în valoare absolută sau în procent trebuie efectuat vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de
produse identice:
- fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat;
- fie prin menţiunile "preţ nou", "preţ vechi" lângă sumele corespunzătoare;
- fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul anterior, barat.
e) Se interzice ca o reducere de preţ pentru un produs şi/sau serviciu să fie prezentată consumatorilor ca o ofertă gratuită a unei părţi din produs şi/sau serviciu.
f) Toate documentele justificative legale care atestă veridicitatea preţului de referinţă trebuie să fie păstrate pentru a putea fi prezentate ori de câte ori este nevoie
organelor de control abilitate.
g) Orice anunţ de reducere de preţuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este considerat o formă de publicitate înşelătoare şi
este sancţionat conform reglementărilor legale în vigoare.
(2) Aceste reguli nu se aplică atunci când reducerile de preţ pe produs rezultă din creşterea cantităţii de produs conţinută în ambalajul utilizat în mod uzual în
comercializarea acestora sau din creşterea numărului de produse identice oferite spre vânzare într-un ambalaj colectiv.

pag. 185
 (3) Produsele aflate la comercializare cu preţ redus/oferte promoţionale, cu 3 zile înainte de expirarea datei durabilităţii minimale/datei-limită de consum aferente
produselor alimentare sau a termenului de valabilitate/datei de minimă durabilitate aferente produselor nealimentare, se sortează şi se expun la comercializare, pe
rafturi sau în standuri, delimitate vizibil, cu informarea corectă, completă şi precisă a consumatorilor. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat este considerată
practică comercială incorectă şi se sancţionează conform reglementărilor legale în vigoare.
ART. 34 Vânzarea la distanţă este acea formă de vânzare cu amănuntul care se desfăşoară în lipsa prezenţei fizice simultane a consumatorului, şi a
comerciantului, în urma unei oferte de vânzare efectuate de acesta din urmă, care în scopul încheierii contractului, utilizează exclusiv tehnici de comunicaţie la
distanţă.
ART. 35 (1) Vânzarea directă este acea practică comercială prin care produsele sau serviciile sunt desfăcute de către comerciant direct consumatorilor, în afara
spaţiilor de vânzare cu amănuntul, prin intermediul vânzătorilor direcţi, care prezintă produsele şi serviciile oferite spre vânzare.
(2) Vânzarea prin reţele (multilevel marketing) este o formă a vânzării directe prin care produsele şi serviciile sunt oferite consumatorilor prin intermediul unei
reţele de vânzători direcţi care primesc un comision atât pentru vânzările proprii, cât şi pentru vânzările generate de reţelele de vânzători direcţi pe care i-au recrutat
personal.
ART. 36 Sunt considerate practici comerciale interzise:
a) vânzarea piramidală, vânzarea practicată prin procedeul denumit "bulgăre de zăpadă" sau orice alte procedee similare care constau în special în a oferi
produse/servicii consumatorilor făcându-i să spere că le vor obţine fie cu titlu gratuit, fie la un preţ redus faţă de valoarea lor reală şi condiţionând vânzările de plasarea
contra plată de bonuri, tichete, cupoane ori a altor titluri similare către terţi sau de colectarea de adeziuni sau subscrieri;
b) faptul de a propune unei persoane să colecteze adeziuni sau să se înscrie pe o listă, făcând-o să spere câştiguri financiare rezultate din creşterea numărului de
persoane recrutate sau înscrise.
ART. 37 (1) În cazul reţelelor de vânzare constituite prin recrutarea aderenţilor sau afiliaţilor este interzis să se solicite aderentului sau afiliatului reţelei plata unei
sume aferente dreptului de intrare în reţea, cu excepţia contravalorii materialelor sau serviciilor de natură pedagogică, formativă demonstrativă ori de vânzare sau a
oricărui alt material sau serviciu similar.
(2) În cadrul aceleiaşi reţele este, de asemenea, interzis să se impună unui aderent sau afiliat achiziţionarea unui stoc de produse destinat vânzării ulterioare, fără
obligaţia ca stocul de produse nevândute de aferent/afiliat să fie reprimit de titularul reţelei.
ART. 38 (1) Vânzările în afara spaţiilor comerciale sunt acele vânzări directe realizate de comercianţi în următoarele situaţii:
a) în timpul unei deplasări organizate de comerciant în afara spaţiilor sale comerciale;
b) în timpul unei vizite efectuate de comerciant, dacă aceasta nu a avut loc la solicitarea expresă a consumatorului:
- la locuinţa unui consumator, unde pot fi încheiate contracte şi cu alte persoane prezente;
- la locul de muncă al consumatorului sau în locul în care acesta se găseşte, chiar temporar, pentru motive de lucru, studiu sau tratament;
c) în orice alte locuri publice sau destinate publicului, în care comerciantul prezintă o ofertă pentru produsele sau serviciile pe care le furnizează, în vederea
acceptării acesteia de către consumator.
(2) Comercianţii care efectuează vânzări în afara spaţiilor comerciale răspund civil faţă de efectele activităţii vânzătorilor direcţi.
ART. 39 Comercianţii sunt obligaţi să elibereze legitimaţii pentru vânzătorii direcţi, angajaţi în acest sistem de vânzare. Legitimaţiile trebuie să conţină numele,
prenumele şi fotografia vânzătorului, denumirea şi sediul comerciantului, semnătura administratorului/directorului şi vor fi vizate trimestrial. Legitimaţiile vor fi
retrase imediat ce deţinătorii acestora îşi pierd calitatea de vânzători direcţi.
ART. 40 Vânzătorii direcţi, angajaţi în acest sistem de vânzare, sunt obligaţi să se legitimeze înaintea prezentării produselor/serviciilor oferite, precum şi la
solicitarea consumatorilor.
ART. 41 (1) Loteria publicitară este acea practică de promovare a produselor/serviciilor care tinde să stimuleze în rândul participanţilor speranţa unui câştig prin
tragere la sorţi.

pag. 186
 (2) Loteriile publicitare sunt admise numai în condiţiile în care participanţilor nu le este impusă în contrapartidă nicio cheltuială directă sau indirectă, suplimentară
achiziţionării produsului/serviciului.
(3) Cheltuielile efectuate de către participanţi pentru achiziţionarea de efecte şi servicii poştale şi pentru tarifele telefonice normale, referitoare la participarea la
loteria publicitară, nu intră sub incidenţa alin. (2).
ART. 42 (1) În privinţa câştigurilor puse în joc în cadrul unei loterii publicitare, anunţurile de prezentare a acesteia vor preciza natura, numărul şi valoarea
comercială a respectivelor câştiguri, precum şi următoarea menţiune: "regulamentul de participare/desfăşurare este disponibil în mod gratuit oricărui solicitant". În
acest scop se va menţiona adresa sau numărul de telefon la care solicitarea poate fi transmisă, respectiv făcută.
(2) În regulament se va preciza obligaţia organizatorului loteriei publicitare de a face publice numele câştigătorilor şi câştigurile acordate.
ART. 43 (1) Regulamentul şi/sau orice alt document în baza căruia urmează să se desfăşoare loteria publicitară trebuie să fie autentificat(e) de un notar public
înainte de începerea operaţiunii.
(2) Pentru a verifica corecta desfăşurare a loteriei publicitare respective reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerului Finanţelor
Publice*) şi Ministerului Administraţiei şi Internelor*) pot solicita organizatorilor de loterii publicitare regulamentul de desfăşurare a acestora, precum şi un exemplar
al anunţurilor adresate publicului, caz în care organizatorii vor prezenta această documentaţie în termen de 5 zile de la data solicitării.
ART. 44 Prezenta ordonanţă nu exclude controlul acţiunilor de promovare a vânzărilor prin acest gen de operaţiuni publicitare de către asociaţiile profesionale cu
rol de autoreglementare în domeniul publicităţii, precum şi dreptul persoanelor, care se consideră induse în eroare în cursul desfăşurării acestor operaţiuni, de a se
adresa direct acestor asociaţii.
ART. 45 Se consideră publicitate înşelătoare acele fapte prin care organizatorul unei loterii publicitare sugerează destinatarului, prin anunţul publicitar efectuat,
că:
a) a intrat în posesia marelui premiu, deşi tragerea la sorţi pentru atribuirea câştigurilor se va desfăşura ulterior;
b) a intrat în posesia unui câştig important, în realitate fiind însă vorba de un premiu de o valoare minimă sau de un premiu de consolare.
ART. 46 Nu sunt asimilate loteriei publicitare concursurile în cadrul cărora premiile sunt câştigate exclusiv datorită abilităţii, cunoştinţelor şi perspicacităţii
participanţilor, câştigătorul fiind desemnat în funcţie de valoarea prestaţiei sale.
ART. 47 Nu este asimilată loteriei publicitare şi este considerată practică comercială permisă alocarea de premii în mod aleator, înainte de oferirea la vânzare a
produselor/ serviciilor şi atribuirea câştigurilor la achiziţionarea produselor/ serviciilor, chiar dacă intrarea în posesie a premiilor are loc la o dată ulterioară.
ART. 48 Vânzarea cu prime este acea practică comercială prin care la vânzarea sau oferta de vânzare de produse/servicii se oferă consumatorului cu titlu gratuit,
imediat sau la un anumit termen, prime sub forma unor produse/servicii.
ART. 49 Este interzisă orice vânzare ori ofertă de vânzare de produse sau orice prestare ori ofertă de prestare de servicii făcută către consumator, care dă dreptul
acestuia, cu titlu gratuit, imediat sau la un anumit termen, la o primă sub forma unor produse/servicii, în afara cazurilor în care acestea sunt identice sortimental cu
produsele/serviciile cumpărate.
ART. 50 Nu sunt considerate prime:
a) ambalajele produselor;
b) produsele sau serviciile indispensabile utilizării normale a produsului sau serviciului cumpărat;
c) produsele sau serviciile a căror valoare este de până la 10% din preţurile de vânzare/tarifele produselor/serviciilor achiziţionate de către consumatori;
d) articolele personalizate, respectiv obiectele purtând mesaje publicitare, inscripţionate în mod vizibil şi care nu se regăsesc ca atare în comerţ;
e) serviciile postvânzare;
f) facilităţile de staţionare oferite de către comercianţi consumatorilor.
ART. 51 Este interzisă condiţionarea vânzării către consumator a unui produs de cumpărarea unei cantităţi impuse sau de cumpărarea concomitentă a unui alt
produs sau serviciu. De asemenea, este interzisă prestarea unui serviciu către consumator, condiţionată de prestarea altui serviciu sau de cumpărarea unui produs.
ART. 51^1 Este interzisă plata restului către consumator sub orice altă formă decât acordarea acestuia în numerar.
pag. 187
 ART. 52 Nu sunt considerate vânzări condiţionate:
1. vânzările la un preţ global pentru produse sau servicii diferite, care constituie un ansamblu, precum şi pentru produse identice preambalate oferite într-un ambalaj
colectiv, cu condiţia ca:
a) fiecare produs şi fiecare serviciu să poată fi achiziţionat şi separat la preţul practicat în cadrul aceleiaşi suprafeţe de vânzare;
b) cumpărătorul să fie informat despre această posibilitate şi despre preţul de vânzare aferent produsului sau serviciului;
2. vânzările de produse în loturi sau ambajale consacrate de uzanţele comerciale şi de nevoile de consum.
ART. 53 Prin vânzare forţată se înţelege:
a) expedierea unui produs către o persoană, fără o cerere prealabilă din partea acesteia, solicitându-i cumpărarea acelui produs sau returnarea lui către expeditor,
chiar şi fără taxe, în cazul refuzului de cumpărare;
b) prestarea unui serviciu către o persoană, fără o cerere prealabilă din partea acesteia, solicitându-i acceptarea acelui serviciu prin achitarea contravalorii.
ART. 54 Orice vânzare forţată este interzisă. Expedierea unui produs sau prestarea unui serviciu către o persoană se face numai în baza unei comenzi prealabile
din partea acesteia.
ART. 55 Nu sunt considerate vânzări forţate ofertele efectuate în scopuri filantropice. În cazul acestor oferte, pe documentele însoţitoare va fi inscripţionată, în
mod clar şi vizibil, următoarea menţiune: "destinatarul nu are nicio obligaţie de a plăti sau de a returna produsul".
ART. 56 Se interzice a se refuza consumatorului fără un motiv justificat, conform prevederilor legale în vigoare, vânzarea unui produs sau prestarea unui serviciu.
ART. 57 (1) Producătorii şi importatorii sunt obligaţi să introducă pe piaţă numai produse sigure pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor.
(2) Aceeaşi obligaţie revine şi oricărui comerciant care, pe baza informaţiilor obţinute de la producător/importator şi a cunoştinţelor profesionale, trebuie să se
asigure că produsele oferite spre comercializare sunt sigure şi să informeze consumatorii asupra factorilor de risc în utilizarea/consumul acestora.
(3) Se interzice introducerea pe piaţă a produselor, dacă acestea nu sunt însoţite de documentele de angajare ale producătorului/importatorului referitoare la calitatea
şi securitatea acestora, emise conform reglementărilor legale în vigoare.
ART. 58 Produsul care este conform reglementărilor cu caracter obligatoriu, prin care sunt definite caracteristicile de securitate ale acestuia şi modalităţile de
control al conformităţii cu caracteristicile parametrilor definiţi, este considerat sigur.
ART. 59 Dacă securitatea produselor nu este determinată conform prevederilor art. 58, un produs va fi considerat sigur atunci când, utilizat în condiţii normale
sau previzibile, nu prezintă riscuri pentru viaţa, sănătatea şi securitatea consumatorilor.
ART. 60 Pentru evaluarea securităţii unui produs vor fi luate în considerare următoarele elemente:
a) proprietăţile produsului, inclusiv compoziţia, instrucţiunile de montare şi punere în funcţiune, de utilizare, de întreţinere şi de depozitare, service-ul necesar pe
durata medie de utilizare a produsului;
b) prezentarea produsului, informaţiile furnizate de producător prin etichetare, marcare şi/sau ambalajul acestuia, precum şi orice altă informaţie furnizată de
producător;
c) influenţa produsului asupra altui produs sau produse, când în mod justificat se presupune că acesta va fi utilizat împreună cu alt produs sau produse;
d) categoriile de utilizatori cărora li se adresează, o atenţie deosebită fiind acordată grupei de consumatori cu grad de risc major.
ART. 61 Prevederile art. 58-60 sunt aplicabile în egală măsură şi serviciilor de piaţă.
ART. 62 Prevederile art. 58-60 nu se aplică în cazul produselor care necesită reparaţii sau recondiţionări înaintea utilizării, cu condiţia ca despre acest fapt
consumatorii să fie informaţi de către comercianţi în momentul cumpărării.
ART. 63 În aplicarea prevederilor art. 58, 60 şi 61 se vor avea în vedere reglementările legale în vigoare privind activitatea de standardizare, acreditare şi
infrastructura pentru evaluarea conformităţii.
A. Reguli privind etichetarea şi ambalarea

pag. 188
 ART. 64 La vânzarea produsului sau la prestarea serviciului comerciantul ori, după caz, prestatorul trebuie să aducă cu bună-credinţă la cunoştinţă
consumatorului, la solicitarea acestuia, pe lângă informaţiile furnizate prin etichetare, marcare şi ambalare şi informaţii corecte şi utile privind caracteristicile
produsului sau serviciului, condiţiile de vânzare şi modul de utilizare.
ART. 65 (1) Informaţiile furnizate prin etichetare, marcare, ambalare vor respecta prevederile legale referitoare la etichetare.
(2) Pentru unele categorii de produse, în scopul asigurării protecţiei consumatorilor şi pentru menţinerea unui mediu concurenţial normal, Guvernul poate elabora
reglementări specifice de etichetare.
(3) Pentru a informa consumatorul despre impactul unor produse asupra mediului înconjurător, precum şi pentru a promova producţia şi utilizarea acelor produse
care, pe toată durata lor de viaţă, au efecte nesemnificative asupra calităţii apei, aerului şi solului, se va institui un sistem naţional de etichetare ecologică.
ART. 66 Ambalajele produselor trebuie să asigure integritatea şi protecţia calităţii acestora, să fie uşor de manipulat, să promoveze vânzarea produselor, fiind
totodată conforme prevederilor legale referitoare la protecţia muncii, mediului şi a securităţii consumatorilor.
B. Obligaţia indicării preţurilor/tarifelor
ART. 67 (1) Comerciantul care în reţeaua de distribuţie oferă spre vânzare produse/servicii trebuie să indice preţul de vânzare/tariful practicat şi preţul pe unitatea
de măsură, conform reglementărilor legale în vigoare.
(2) Preţurile de vânzare, preţurile pe unitatea de măsură şi tarifele practicate se indică în mod vizibil, lizibil şi fără echivoc prin marcare, etichetare şi/sau afişare.
(3) Când livrarea produsului sau prestarea serviciului se face ulterior plăţii unui acont, comerciantul este obligat să elibereze consumatorului, la plata acontului, un
document fiscal conform legislaţiei în vigoare sau, după caz, un contract scris şi să respecte condiţiile contractuale.
(4) Comercianţii care, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale vor elibera bonuri fiscale cumpărătorilor de
produse/servicii.
C. Reguli privind indicarea cantităţii
ART. 68 (1) În funcţie de tipul şi caracteristicile produsului, pe ambalajul acestuia se vor indica vizibil, lizibil şi fără echivoc dimensiunile sau numărul de articole
(bucăţi) conţinute, cantitatea netă conţinută, exprimată în unităţi de măsură recunoscute de autoritatea statului român în materie de metrologie.
(2) Obligativitatea indicării acestor date revine producătorului, ambalatorului sau, după caz, importatorului.
ART. 69 În cazul vânzărilor la distanţă prin corespondenţă, orice comerciant care informează consumatorul asupra ofertei sale de produse prin intermediul
cataloagelor, broşurilor sau al altor publicaţii tipărite este obligat ca pentru produsele preambalate să menţioneze cantitatea netă conţinută de fiecare ambalaj, preţul de
vânzare, precum şi preţul pe unitatea de măsură, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
ART. 70 (1) Pentru produsele comercializate în vrac, care sunt cântărite sau măsurate în prezenţa consumatorului, dispoziţiile art. 68 alin. (1) nu se aplică.
(2) Informaţiile furnizate de aparatele de măsură utilizate pentru determinarea cantităţii produselor vândute în vrac trebuie să fie clare şi vizibile pentru consumator.
D. Clauze abuzive
ART. 71 În calitate de parte contractantă consumatorii pot refuza încheierea contractelor care cuprind clauze definite ca abuzive, conform prevederilor legale în
vigoare.
ART. 72 Pentru unele categorii de produse/servicii, în scopul asigurării unui echilibru între obligaţiile şi drepturile părţilor contractante şi pentru a promova un
mediu concurenţial normal, Guvernul poate stabili contracte-tip cu caracter obligatoriu.
ART. 73 Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum
urmează:
1. desfăşurarea oricărui exerciţiu comercial cu încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1), cu suspendarea activităţii comerciale până la data autorizării şi cu amendă:
a) de la 200 lei la 500 lei pentru structurile de vânzare cu suprafaţă mică;
b) de la 500 lei la 1.000 lei pentru structurile de vânzare cu suprafaţă medie;
c) de la 1.000 lei la 2.000 lei pentru structurile de vânzare cu suprafaţă mare;
d) de la 100 lei la 200 lei pentru comercianţii ambulanţi;
pag. 189
 e) de la 500 lei la 1.000 lei pentru comercianţii care practică vânzări în afara spaţiilor comerciale şi pentru cei care practică vânzări directe;
2. nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (2), cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei;
3. comercializarea de produse şi servicii de piaţă, altele decât cele înscrise în autorizaţia de funcţionare, cu amendă de la 100 lei la 1.000 lei;
4. nerespectarea prevederilor art. 9, cu amendă de la 200 lei la 2.000 lei;
5. oferirea spre vânzare a produselor în pierdere în alte cazuri decât cele prevăzute la art. 17, cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei în măsura în care nu sunt
aplicabile prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată;
6. vânzările de lichidare efectuate în alte cazuri decât cele prevăzute la art. 18 lit. a)-g), cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei şi cu sistarea operaţiunilor de
lichidare;
7. nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (2), cu privire la notificare, cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei;
8. neprezentarea la solicitarea organelor de control abilitate a documentelor legale privind justificarea situaţiei care a motivat lichidarea, conform dispoziţiilor
cuprinse în art. 19 alin. (2), cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei;
9. nerespectarea prevederilor art. 20, 23 şi 24, cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei şi cu sistarea vânzărilor de lichidare sau de soldare, după caz;
10. realizarea vânzărilor de soldare în alte perioade decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1), cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei şi cu sistarea vânzărilor de
soldare;
11. neprezentarea, la solicitarea organelor de control abilitate, a documentelor legale justificative, conform prevederilor art. 26 şi 31, cu amendă de la 2.000 lei la
10.000 lei;
12. nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (3) şi ale art. 28 alin. (2), cu amendă de la 500 lei la 3.000 lei;
13. utilizarea denumirii "soldare/solduri/soldări" sau a sinonimelor acesteia, în cazuri în care aceasta nu este în legătură cu o operaţiune de soldare astfel cum este
definită de prezenta ordonanţă, cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei şi cu interzicerea practicării acestei denumiri;
14. practicarea de vânzări sau de orice alte procedee prevăzute la art. 36, cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei, iar veniturile realizate din aceste practici se
confiscă şi se fac venit la bugetul de stat;
15. nerespectarea prevederilor art. 39, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
16. nerespectarea prevederilor art. 40, cu amendă de la 100 lei la 200 lei;
17. nerespectarea de către organizatorii de loterii publicitare a prevederilor art. 41 alin. (2), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, iar veniturile realizate ilicit din
această practică se confiscă şi se fac venit la bugetul de stat;
18. neprezentarea în termen a documentelor solicitate conform prevederilor art. 43 alin. (2), cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei;
19. nerespectarea prevederilor art. 49, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;
20. nerespectarea prevederilor art. 51, 54 şi 56, cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei;
20^1. nerespectarea prevederilor art. 51^1, cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei;
21. nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (2), cu amendă de la 100 lei la 500 lei;
22. exercitarea de activităţi de comerţ cu ridicata şi comerţ cu amănuntul în aceeaşi structură de vânzare, respectiv suprafaţă de vânzare, cu amendă de la 2.000 lei la
10.000 lei şi cu interzicerea uneia dintre cele două activităţi;
23. desfăşurarea oricărui exerciţiu comercial în perioada suspendării activităţii comerciale, cu amenda prevăzută la pct. 1 lit. a)-e), caz în care limitele minime şi
maxime se dublează, iar veniturile realizate ilicit în perioada dintre data suspendării activităţii comerciale şi momentul constatării contravenţiei se confiscă şi se fac
venit la bugetul de stat.
ART. 74 Sancţiunile prevăzute la art. 73 se pot aplica şi persoanelor juridice, caz în care limitele minime şi maxime ale amenzilor se dublează.
ART. 75 Împiedicarea sau obstrucţionarea sub orice formă, de către comerciant sau de oricare altă persoană, a organelor autorităţilor administraţiei publice în
exercitarea atribuţiilor lor privind controlul respectării prevederilor prezentei ordonanţe constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000
lei.
pag. 190
 ART. 76 Contravenţiile prevăzute la art. 73 se constată şi se sancţionează de către:
a) organele de control abilitate ale primăriilor, pentru cele prevăzute la pct. 1-4, 6-11, 13 şi 20^1-23;
b) organele de control abilitate ale Ministerului Finanţelor Publice*), pentru cele prevăzute la pct. 5, 6, 8-11, 13, 14, 17-19 şi 22;
c) organele de control abilitate ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, pentru cele prevăzute la pct. 4, 12, 18, 20, 20^1 şi 21;
d) organele de control abilitate ale poliţiei, pentru cele prevăzute la pct. 15, 16, 18 şi 20^1.
ART. 77 Prevederile prezentei ordonanţe referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 28 şi 29.
ART. 78 În cazul repetării contravenţiilor prevăzute la art. 73 pct. 1, 3, 6-11, 13, 22 şi 23 într-un interval de 12 luni, chiar dacă amenda a fost plătită, precum şi în
cazul în care se încalcă în mod repetat dispoziţiile legale privind liniştea şi ordinea publică, primăriile vor suspenda activitatea comercială pe o perioadă de până la 30
de zile pentru structura de vânzare respectivă.
ART. 79 Sancţiunile aplicate de organele de control abilitate, conform prevederilor prezentei ordonanţe, vor fi aduse la cunoştinţă primăriilor în termen de 48 de ore
de la aplicarea acestora.
ART. 80 În cazul vânzărilor de lichidare şi de soldare, atunci când acestea se efectuează în pierdere, conform prevederilor art. 17, costul de achiziţie este deductibil
din punct de vedere fiscal.

LEGE nr. 12 din 06.08.1990 (*republicata*) privind protejarea populatiei î mpotriva unor activitãti de productie,
comert sau prestări de servicii ilicite
Art. Continutul literei Pers. fizice Pers. juridice
Următoarele fapte reprezintă activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite şi constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în
ART.1
astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin Art.2 al.1 Art.2 al.1
a
lege; 500-5000 2000-20.000
Art.2 al.1 Art.2 al.1
b vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de primării, consilii judeţene sau prefecturi;
500-5000 2000-20.000
condiţionarea vânzării unor mărfuri sau a prestării unor servicii de cumpărarea altor mărfuri ori de prestarea de Art.2 al.1 Art.2 al.1
c
servicii; 500-5000 2000-20.000
expunerea spre vânzare ori vânzarea de mărfuri sau orice alte produse fără specificarea termenului de valabilitate ori Art.2 al.1 Art.2 al.1
d
cu termenul de valabilitate expirat; 500-5000 2000-20.000
efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, cu bunuri a căror provenienţă nu este
dovedită, în condiţiile legii. Documentele de provenienţă vor însoţi mărfurile, indiferent de locul în care acestea se
Art.2 al.1 Art.2 al.1
e află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării. Prin documente de provenienţă se înţelege, după caz,
500-5000 2000-20.000
factura fiscală, factura, avizul de însoţire a mărfii, documentele vamale, factura externă sau orice alte documente
stabilite prin lege;
nedeclararea de către operatorii economici la organele fiscale, înainte de aplicare, a adaosurilor comerciale şi a celor
Art.2 al.1 Art.2 al.1
f de comision;
500-5000 2000-20.000

pag. 191
 omisiunea întocmirii şi afişării, în unitate, la locurile de desfacere sau servire, de către operatorii economici a
Art.2 al.1 Art.2 al.1
g preţurilor şi tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de preţuri şi
500-5000 2000-20.000
tarife;
neexpunerea la vânzare a mărfurilor existente, vânzarea preferenţială, refuzul nejustificat al vânzării acestora sau al Art.2 al.1 Art.2 al.1
h
prestării de servicii cuprinse în obiectul de activitate al operatorului economic; 500-5000 2000-20.000
acumularea de mărfuri de pe piaţa internă în scopul creării unui deficit pe piaţă şi revânzării lor ulterioare sau al Art.2 al.1 Art.2 al.1
i
suprimării concurenţei loiale; 500-5000 2000-20.000
depăşirea de către orice operator economic a adaosurilor maxime stabilite prin hotărâri ale Guvernului, la formarea Art.2 al.1 Art.2 al.1
j
preţurilor de vânzare cu amănuntul; 500-5000 2000-20.000
falsificarea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum şi expunerea spre vânzare ori vânzarea de Art.2 al.1 Art.2 al.1
k
asemenea bunuri, cunoscând că sunt falsificate sau substituite. 500-5000 2000-20.000
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 1 săvârşite de către persoane fizice se sancţionează cu amendă de la 500 lei la
5.000 lei, iar dacă sunt săvârşite de persoane juridice, cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către funcţionarii din aparatul de specialitate al
primarului, de organele Direcţiei generale antifraudă fiscală, de organele controlului financiar şi de personalul Poliţiei
Române, Jandarmeriei Române şi Poliţiei de Frontieră Române.
ART.2
(3) Contravenţiile prevăzute la art. 1 lit. b)-d), g), h) şi k) se constată şi se sancţionează şi de către inspectorii
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
(4) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal
ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator
făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Bunurile care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea vreuneia dintre faptele prevăzute la art. 1,
ART.3 dacă sunt ale contravenientului, precum şi sumele de bani şi bunurile dobândite prin săvârşirea contravenţiei
se confiscă.
Contravenţiilor prevăzute la art. 1 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
ART.4 juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.

H.C.L. nr. 321 din 27.01.2001 com pletată prin H.C.L. 324 din 25.07.2006 şi H.C.L. 385 din 26.09.2006 , privind
com pletarea H.C.L.168/10.07.2001 privind autorizarea şi desfăşurarea activităţii de comerţ stradal
Art Continut Articol Pers. fizice Pers. juridice
a. comercializarea oricăror produse, precum şi a animalelor şi păsărilor, fără autorizaţie de comerţ stradal sau fără
1 respectarea menţiunilor de pe acesta; 150 –250 150–250
b. utilizarea altui mobilier stradal decât cel stabilit de Primăria Municipiului Timişoara;
a. utilizarea rulotelor de alt tip decât cel comercial, neomologate şi neînmatriculate;
b. amplasarea teraselor sezoniere şi a vitrinelor şi lăzilor frigorifice în alte locuri decât în imediata vecinătate a unităţii
2 1000–1500 1000–1500
comerciale proprii;

pag. 192
 c. amplasarea mobilierului stradal în faţa unităţilor comerciale cu sediu fix, atunci când acesta nu aparţine unităţilor
respective;
d. comercializarea produselor agroalimentare la mai puţin de 500 de metri faţă de pieţele de acelaşi profil;
a. amplasarea mobilierului stradal şi a rulotelor sau amenajarea teraselor sezoniere pe spaţiile verzi;
b. neafişarea datelor de identificare ale comerciantului şi a numărului autorizaţiei de comerţ stradal;
3 500–1000 500–1000
c. neefectuarea salubrizării permanente a amplasamentului;
d. stocarea produselor în cantităţi mari pe amplasamentul deţinut, creîndu-se astfel un aspect inestetic;
Produsele care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea vreuneia dintre faptele prevăzute la art.1 lit. a) şi
art.2 lit. d), dacă sunt ale contravenientului sau ale agentului economic, precum şi sumele de bani şi lucrurile dobândite prin
săvârşirea contravenţiei se confiscă şi se valorifică în condiţiile legii, contravaloarea lor făcându-se venit la bugetul
4
administraţiei publice locale. Veniturile obţinute ilicit de persoanele fizice sau juridice din activităţile prevăzute la art.1 lit.
a) şi art.2 lit. d), precum şi încasările în întregime din vânzarea mărfurilor a căror provenienţă nu este dovedită se confiscă
şi se fac venit la bugetul administraţiei publice locale.

H.C.L. nr. 334 din 10.12.2002 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionarea a pieţelor
Pers.
Art.20 Continut literei Pers. fizice
juridice
I. Pentru administraţia pieţelor
a) nerespectarea obligaţiei de a înregistra persoanele fizice sau juridice care rezervă
locurile de vânzare pe o perioadă mai mare de zile;
b) neeliberarea tichetului de taxare zilnică la atribuirea locurilor de vânzare;
c) nenumerotarea vizibilă a locurilor de vânzare;
d) atribuirea unor locuri de vânzare unor persoane care nu posedă acte legale
doveditoare care atestă calitatea lor de producător/comerciant;
I.1 e) neasigurarea cântarului etalon; 200-400 200-400
f) eliberarea unor cântare defecte sau neverificate metrologic;
g) neasigurarea sectoarelor distincte conform art.11;
h) neasigurarea spaţiilor speciale pentru sacrificarea şi comercializarea mieilor;
i) neasigurarea containerului ermetic pentru animalele şi păsările moarte;
j) neafişarea la loc vizibil a programului de fucţionare şi a extraselor din regulamentul de functionare referitoare la drepturi,
obligaţii şi contravenţii.
II.Pentru utilizatorii pieţelor
a) subînchirierea sau permiterea folosirii spaţiului rezervat în nume propriu la terţe persoane ;
b) utilizarea locurilor de vânzare fără rezervare sau achitarea taxei zilnice;
II.1 300-500 300-500
c) staţionarea autovehiculelor în perimetrul pieţelor în scopul depozitării sau comercializării produselor, fără aprobare şi
fără achitarea taxei de ocupare a domeniului public;
pag. 193
 d) comercializarea de produse fără să aibă acte doveditoare legale care să ateste calitatea de comerciant/producător.
a) neafişarea datelor de identificare a societăţilor comerciale pe care le reprezintă ;
II.2 b) neafişarea datelor de identificare a mărfurilor, a preţurilor şi tarifelor practicate la loc vizibil pentru fiecare produs; 200-400 200-400
c) utilizarea de mijloace de măsurare şi cântărire neverificate metrologic;
a) comercializarea substanţelor toxice, inflamabile sau explozive, a armelor de foc şi a muniţiei ;
b) comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice şi a substanţelor halucinogene în incinta pieţelor;
II.3 400-600 400-600
c) comercializarea produselor fără avizul foto-sanitar (pentru produsele care necesită obligatoriu acest aviz);
d) comercializarea produselor de origine animală în alte locuri decât în halele special destinate şi dotate;
a) comercializarea produselor în alte locuri decât cele stabilite;
II.4 b) nerespectarea curăţeniei la locul de desfăşurare a activităţii; 100-200 100-200
c) introducerea la comercializarea produselor murdare, alterate sau degradate.
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională următoarele fapte:
a) Neasigurarea curăţeniei şi dezinfecţiei la locul de precolectare a deşeurilor provenite din activitatea pieţei.
b) Neasigurarea curăţeniei pe culoarele şi încăperile cu acces public din pieţe pe toată perioada programului de funcţionare.
c) Neînlocuirea pubelelor, coşurilor de gunoi deteriorate din incinta pieţelor şi neigienizarea acestora.
d) Comercializarea fără drept a cărnii şi preparatelor din carne, fără respectarea legislaţiei Sanitar Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor în vigoare.
e) Comercializarea laptelui, produselor lactate, a cărnii şi preparatelor din carne în condiţii improprii, în afara vitrinelor
frigorifice.
f) Neafişarea la loc vizibil a unei copii a Atestatului de producător.
g) Neprezentarea documentelor care să ateste calitatea de producător sau comerciant, respectiv a documentelor de
proveninţă a mărfurilor, la solicitarea organelor de control.
h) Folosirea altui mobilier destinat comercializării produselor decât cel pus la dispoziţie de administraţia pieţei.
i) Modificarea suprafeţelor meselor destinate comercializării produselor, folosind sisteme improvizate, lăzi, paleţi.
j) Comercializarea, depozitarea produselor agroalimentare sau a mărfurilor de orice fel pe căile de acces şi culoarele
Art.21
pietonale.
k) Depozitarea în perimetrul locului de vânzare a ambalajelor.
l) Abandonul de deşeuri vegetale sau ambalaje în incinta sau perimetrul pieţei agroalimentare la finalizarea programului de
funcţionare.
m) Comercializarea murăturilor, a plantelor pentru ceai, a siropurilor din plante sau fructe, a preparatelor din fructe şi
legume fără a deţine avizele prevăzute de legislaţia în vigoare.
n) Ocuparea cu mărfuri a unei suprafeţe mai mari decât cea aprobată de administraţia pieţelor.
o) Folosirea de umbrele şi pavilioane murdare sau improvizaţii inestetice.
p) Dormitul în incinta pieţelor agroalimentare sau în parcările şi platourile adiacente acestora.
q) Depozitarea mărfurilor de orice fel, a ambalajelor sau alte obiecte pe mese, în perimetrul locurilor de vânzare aflate în
incinta pieţei, după terminarea programului sau înainte de începerea acestuia.
r) Ocuparea unui loc de vânzare în pieţele agroalimentare fără drept sau fără cerere aprobată, respectiv înainte de expirarea
interdicţiei aplicate conform Hotărârii Consiliului Local nr. 186/2014, în cazul comercianţilor, producătorilor agricoli care
au acumulat 3 puncte de penalizare."
pag. 194
 alin. (1) Contravenţiile prevăzute la art. 21, lit a), b), c) se sancţionează cu amendă de la 400 la 600 lei şi se aplică
administratorului/lucrătorului comercial al pieţei agroalimentare aflat în serviciu la data şi ora controlului.
alin. (2) Contravenţiile prevăzute la art. 21, lit d), e), f), g), h), i), j), k), l), m), n), o), p), q) se sancţionează cu amendă de la
Art.22 200 la 600 lei.
alin. (3) Contravenţiile prevăzute la art. 21, lit r) se sancţionează cu amendă de la 600 la 1000 lei. Bunurile care au servit
sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea faptei prevazute la art. 5, lit. r), daca sunt ale contravenientului, precum si
sumele de bani si bunurile dobandite prin savarsirea contraventiei se confisca."
Celelalte articole rămân nemodificate şi se renumerotează

H.C.L. nr.43/01.03.2011 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind aprobarea Regulamentului privind
conditiile de desfasurare a activitatilor de comert stradal - terase sezoniere pe raza Municipiului Ti mişoara

Art. 7 Desfasurarea activitatii de comert stradal in zone publice nu se poate realiza fara acordul de functionare ambulant emis de Primaria Municipiului Timisoara sau
cu incalcarea mentiunilor din acesta . In cazul nerespectarii mentiunilor din acord, constatate in mod repetat, aceasta va fi retrasa definitiv. Masura retragerii definitive
se stabileste prin dispozitia primarului, la propunerea agentului constatator.
Art. 9 In cazul in care se constata amplasarea pe domeniul public de mobilier stradal neautorizat, acesta va fi ridicat deindata si neconditionat, prin masuri
administrative.
Art. 10 Agentii economici care desfasoara activitati de alimentatie publica pe terase sezoniere vor putea detine maxim doua amplasamente pentru fiecare punct de
lucru.
Art. 13 La eliberarea amplasamentului licitat se va avea in vedere aducerea domeniului public la starea initiala, de catre adjudecatarul licitatiei .
Art. 16 Terasele pot fi racordate la utilitati urbane pe cheltuiala comerciantului si cu asumarea de catre acesta a riscului determinat de o dezafectare prematura a
teraselor respective .
Art. 17 Contraventiile prevazute in prezentul regulament se constata si se sanctioneaza de catre persoanele imputernicite de Primar si de catre agentii Politiei Locale .
Art. 18 Comerciantii care desfasoara activitati de comert stradal pe terase au urmatoarele obligatii :
1. Sa desfasoare activitati de comert stradal in mod civilizat, cu respectarea normelor legale privind igiena si sanatatea publica, protectia consumatorilor, provenienta si
calitatea marfurilor, protectia muncii, linistea si ordinea publica ;
2. Sa afiseze datele de identificare (denumire si sediul social) si acordul de functionare ambulant ;
3. Sa asigure expunerea estetica a produselor si afisarea in mod vizibil a preturilor (pentru terasele amplasate in municipiul Timisoara lista de meniuri si preturi va fi
disponibila in limba romana cat si intr-o limba de circulatie internationala) ;
4. Sa-si desfasoare activitatea comerciala in perimetrul si pe amplasamentul aprobat, fara posibilitatea de extindere in zonele invecinate ;
5. Sa pastreze curatenia in zona publica ocupata si in perimetrul ei ;
6. Sa utilizeze mobilierul stabilit si aprobat de catre Institutia Arhitectului Sef din cadrul Primariei Timisoara , de asemenea, in cazul societatilor care au castigat
licitatia publica au obligatia sa amplaseze la locul desfasurarii activitatii intocmai tipul de proiect declarat castigator ;
7. Sa respecte ordinea, linistea publica in perimetrul amplasamentului si sa nu creeze disconfort riveranilor ;
8. Sa nu aduca prejudicii zonelor verzi si mediului inconjurator ;
9. Sa asigure si sa impuna personalului de deservire :
a) echipament de protectie sanitara si ecuson cu date de identificare ;
pag. 195
 b) personalul de deservire sa detina documente de identificare si carnetul de sanatate ;
c) pe teresele amplasate pe raza municipiului Timisoara personalul de deservire va avea un aspect ingrijit si o tinuta decenta individualizata pentru fiecare
terasa.
9. Sa respecte orarul de functionare aprobat de Primaria Municipiului Timisoara la locul de desfasurare a activitatii de comert stradal .
10. Este obligatorie amplasarea recipientelor speciale pentru deseuri la locul desfasurarii activitatii comerciale. Este interzisa depozitarea deseurilor in zona publica
ocupata sau in perimetrul ei;
11. Comerciantii care desfasoara activitati comerciale in zone publice sunt obligati sa intrerupa , sa suspende sau sa restranga activitatea in cazul efectuarii unor lucrari
edilitare sau in cazul in care functionarea pe acel amplasament este de natura a cauza prejudicii proprietarilor imobilelor invecinate .
Art. 19 Terasele provizorii – cu profil de alimentatie publica pot fi amenajate de catre detinatorul acestuia, pe baza autorizatiei de construire (unde este cazul) si de
functionare .
1.1 Atribuirea amplasamentelor pentru amenajarea teraselor sezoniere, in fata punctului de lucru se face fară licitatie publică, în celelalte amplasamente prin licitaţie
publică conform amplasamentelor stabilite de catre Institutia Arhitectului Sef.
1.2. In situatiile in care terenurile din domeniul public sau privat al municipiului pe care sunt amplasate terasele sezoniere urmeaza sa fie afectate de constructii,
modernizari, reparatii, amenajari sau utilizari publice, detinatorii teraselor vor dezafecta terenurile neconditionat si fara trecerea vreunui alt termen, la somatia facuta
de primar, in termen de 15 zile de la comunicare .
1.3. Distanta intre terasa si punctul de lucru al societatii (care detine acord pentru desfasurarea exercitiilor comerciale eliberat in baza Legii 650/2002 si este dotat cu
grup sanitar) va fi max. 10 m.
1.4. Amplasamentele pentru amenajarea teraselor vor fi racordate la utilitati (apa,canal,energie electrica) prin pozare subterana .
Art. 20 Reguli generale de amplasare a teraselor
Terasele provizorii – pot fi amenajate in fata punctului de lucru, cu profil de alimentatie publica de catre detinatorul acestuia, pe baza autorizatiei de construire (dupa
caz) si de functionare, respectand urmatoarele reguli :
- terasele sezoniere vor fi strict desfasurate pe lungimea frontului fatadei, doar acolo unde latimea trotuarului este mai mare de 2 (doi) metri, pastrand pentru
circulatia pietonilor o portiune de trotuar de minimum 1,2 m.
- in situatiile in care mai multi comercianti au activitatea in acelasi imobil cu sau fara front la artera principala si solicita fiecare amenajarea unei terase, prioritatea
va avea cel de la frontul stradal ( fatada principala ).
- se interzice amplasarea teraselor pe carosabil, parcari, in zone verzi si in zone verzi de aliniament.
- pe suprafata amenajata ca terasa, operatorul economic va utiliza mobilierul urban avizat; materialul si cromatica se vor armoniza cu culorile si arhitectura
specifice zonei; se interzice mobilierul din material plastic .
- in scopul amenajarii teraselor, acoperirea pavajului (doar in cazul in care planeitatea acestuia nu este asigurata ) se permite cu platforme provizorii ori
postamente ce nu vor depăşi 15 cm inaltime.
- terasele pot fi acoperite cu umbrele realizate din materiale impermeabile, rezistente la intemperii, vor avea aceiasi forma, culoare si dimensiuni si nu vor depasi
limita autorizata a terasei; la terasele lipite de punctul de lucru al societatii se pot amplasa si copertine cu conditia obtinerii autorizatiei de construire.
- se interzice inchiderea teraselor lateral cu orice fel de material .
- pe terasele situate in fata punctului de lucru se interzice amplasarea barurilor si a vitrinelor frigorifice , exceptie facand vitrinele frigorifice de inghetata .
Pentru urmatoarele amplasamente se stabilesc urmatoarele reguli specifice :
1. Piata Unirii
Terasele se vor amplasa doar in fata punctului de lucru . 5

pag. 196
 Terasele se vor amplasa (conform Anexei 2 in fata imobilelor de la nr. 2;3;6;8;9;10;11;13 si 14 ; str.Mercy nr. 9 – fatada spre Piata Unirii) de-a lungul fatadelor avand
o distanta maxima de amplasament fata de cladire de 10 m si pastrand un spatiu de trecere pe langa cladire de 3 m, asigurand acces pentru interventia autospecialelor
2. Strazile din Cetate
Amenajările sezoniere se vor amplasa de-a lungul fatadelor in fata punctului de lucru care are activitate de alimentatie publica pastrand trotuarul liber de minimum 1,2
m pentru circulatia pietonala.
3. Str. Alba-Iulia
Terasele vor fi amplasate in fata punctului de lucru lasand un spatiu de trecere in mijloc de minimum 3 m faţă de axul străzii, de fiecare parte.
4. Piata Victoriei
Terasele vor fi amplasate conform Anexei 3.
5. Piata Traian
Terasele vor fi amplasate conform Anexei 4.
6. Malurile Canalului Bega
Se interzice amplasarea teraselor pana la finalizarea proiectului "Reabilitarea infrustructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega " aprobat prin Hotararea
Consiliului Local nr. 352/28.09.2010.
Art. 21 Reglementari specifice de functionare :
1) In Piata Unirii, strazile din Cetate, in Piata Victoriei
a) Se va asigura planeitatea terenului pe care se va amplasa terasa .
b) Volumetria se va raporta la fatadele cladirilor ;
c) Umbrelele vor avea o structura independenta de fatadele cladirilor si de pavaj si va fi realizata din panze impermeabile si rezistente la intemperii ( umbrelele
amplasate pe terase nu vor avea materiale publicitare. Se admite numai publicitate in nume propriu) .
d) Cromatica constructiilor sezoniere se va incadra in culorile stabilite prin Regulamentul Local de Urbanism si PUZ «Cartierul Cetate Timisoara » si anume : nuante
pastelate, culori calde cu preponderenta spre galben si ocru .
e) Mobilierul va fi din lemn sau metal (stil anii 1900) in concordanta cu arhitectura cladirilor si cu restul elementelor ce alcatuiesc terasa. Vitrinele frigorifice (de
sucuri, bere, etc.) in amplasamentele licitate vor fi mascate de mobilier de preferinta din lemn care sa se armonizeze cu arhitectura din zona si cu amenajarea .
f) Iluminatul teraselor nu va prejudicia iluminatul global al Pietei Unirii si a strazilor din Cetate prin amplasarea de corpuri cu putere mare, la orele serii mesele vor fi
dotate cu lumanari.
g) Se admite muzica live la instrumente reci (fara sisteme de amplificare). Se va prezenta un program de activitate culturala (muzica : blues, jazz, clasica – de ex.
precontracte cu facultati, formatii) care sa cuprinda minim un concert pe saptamana. Se pot organiza de asemenea si expozitii de grafica, pictura, arta fotografica si
caricaturi si alte activitati cu acordul Primariei Timisoara.
h) Se vor pune la dispozitia consumatorilor de pe aceste terase, ziare, reviste si publicatii.
i) Se interzice prepararea in aer liber a tuturor sortimentelor culinare (mici, gratar, frigarui,etc).
j) Se va tine cont de programul comunicat de catre Vicariatul Sarbesc si Episcopia Romano-Catolica (in timpul slujbelor si a procesiunilor religioase nu se va difuza
muzica).
2) In Piata Traian 6
a) Mobilierul va avea stil bier garden si se admite muzica folk si folclor (fara sisteme de amplificare).
b) Se admite prepararea de sortimente culinare in aer liber, pe terasele amplasate (mici, carnaciori, gratar, frigarui, etc).
c) Se va tine cont de programul comunicat de catre Biserica Sarbeasca (in timpul slujbelor si a procesiunilor religioase nu se va difuza muzica).

pag. 197
Art. 24 1). Orarul de functionare al tuturor teraselor din oras, indiferent de zona va fi :
- In perioada 01 IUNIE - 30 SEPTEMBRIE, pana la ora 01.00
- In restul restul perioadei, respectiv pana la 01 IUNIE si dupa 30 SEPTEMBRIE, pana la ora 24.00
2). Pentru Cartierul Cetate, Piata Victoriei si Piata Unirii aprovizionarea se va face intre orele 5,00-8,00.
Art.26 Incalcarea dispozitiilor prezentului Regulament constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 200-1500 lei pentru nerespectarea
dispozitiilor art.7, art. 9, art.13 , art. 18 pct. 1-11 , art. 19 pct. 1.2, art.20, art.21, art.24 pct.1-2.
Art.27 Contraventiile se constata si se aplica de catre agentii constatatori, imputerniciti ai Primarului si de catre agenti ai Politiei Locale.
Art.28 Prevederile prezentului Regulament se completeaza cu dispozitiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor , aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 180/2002 , cu exceptia art. 28 si art. 29.
Art.29. Definirea unor termeni utilizati pe parcursul regulamentului
- agent economic – persoana fizica sau juridica autorizata, care in cadrul activitatii sale profesionale, fabrica, importa, depoziteaza, transporta sau comercializeaza
produse, ori parti din acestea, sau presteaza servicii, definite in baza legii 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si
societati comerciale.
- consumator - orice persoana fizica, sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care cumpara, dobandesc, utilizeaza, ori consuma produse, sau servicii in
afara activitatii profesionale;
- comerciant - persoana fizica sau juridica autorizata sa desfasoare activitati de comercializare a produselor si serviciilor de piata;
- comert stradal - comert, cu caracter permanent, sezonier, sau ocazional, desfasurat pe domeniul public, in afara spatiului magazinelor, de regula in zone cu
intensa circulatie pietonala, pe strazi, trotuare, pasaje 7publice, sau orice zona destinata folosintei publice.
- comert sezonier - activitatea de comert stradal desfasurata in perioade de timp determinate, de regula in sezoanele turistice;
- punct de desfasurare a activitatii – spatiu public delimitat in cadrul amplasamentului avizat de Institutia Arhitect Sef pus la dispozitia partenerilor pentru
desfasurarea activitatii ;
- structura de vanzare/promovare - spatiul de desfasurare a unuia, sau mai multor exercitii comerciale;
- terasa de alimentatie publica – spatiu amenajat in fata unitatii proprii de alimentatie publica, in vederea servirii consumatorilor, sau cu ocazia unor evenimente
cu caracter de agrement si/sau tematic (festivaluri, targuri)

H.C.L. nr. 186 din 15.04.2014 privind marcarea produselor din pieţele administrate de Pri măria Municipiului
Timisoara
Art. Continut Articol
(1) Comercianţii din pieţele agroalimentare vor afişa pentru toate produsele pe care le comercializează, etichete corespunzătoare marcate cu „Produs
2. Românesc” respectiv „Produs Import” confom modelului anexat. Aceste etichete vor fi puse la dispoziţie de către administraţia fiecărei pieţe în parte.

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională următoarele fapte:

a) Neafişarea etichetelor tipizate, conform prevederilor prezentei hotărâri, pe toate produsele expuse spre vânzare în incinta pieţelor agroalimentare
3.
de pe raza Municipiului Timişoara.
b) Înscrierea de date eronate pe etichetele care însoţesc produsele expuse spre vânzare.
c) Refuzul prezentării sau nedeţinerea documentelor care atestă informaţiile înscrise pe etichetă.

pag. 198
 d) Comerciantul/Producătorul care a fost sancţionat contravenţional pentru încălcarea prevederilor prezentei hotărâri primeşte un punct de
penalizare. Evidenţa punctelor de penalizare se ţine într-un Registru special al administratorului pieţei şi fiecărui proces verbal de sancţionare îi
corespunde un punct de penalizare. Punctele de penalizare se trec în Registru doar însoţite de procesul verbal de sancţionare şi cu semnarea
obligatorie a poliţistului local care a constatat contravenţia şi a întocmit procesul verbal de sancţionare şi a administratorului pieţei, precum şi a
persoanei sancţionate. Dacă persoana sancţionată refuză semnarea în Registru şi luarea la cunoştinţă a punctului de penalizare, acest lucru se
consemnează şi semnează o altă persoană care poate îndeplini calitatea de martor.
e) Comerciantului/Producătorului care acumulează trei puncte de penalizare i se interzice de către administraţia pieţei
rezervarea/închirierea/utilizarea pe bază de tichet de taxare a unei mese în incinta oricărei pieţe de pe raza Municipiului Timişoara, aflate în
administraţia S.C. Pieţe S.A. timp de un an de la data primirii celui de al treilea punct de penalizare. În cazul în care există un contract de
închiriere între părţi acesta se reziliază unilateral prin decizia Directorului Executiv al S.C. PIEŢE S.A.
f) Nedistribuirea etichetelor tipizate de către administratorul punctului de lucru al S.C. PIEŢE S.A. sau lipsa etichetelor la punctul de lucru,
respectiv la administraţia pieţei, astfel încât comercianţii/producătorii să nu poată respecta obligaţiile ce le revin conform prezentei hotărâri sau să
motiveze aceste cauze.
g) Închirierea, rezervarea sau taxarea de mese unui comerciant/producător care a fost penalizat cu trei puncte, înaintea expirării interdicţiei de un an.
Contravenţiile prevăzute la art. 3, lit. a), b), c) se sancţionează cu amendă de la 400 la 600 lei.
4. Contravenţiile prevăzute la art. 3, lit. f), g) se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.000 lei şi se aplică doar S.C.Pieţe S.A.
Contravenţiile prevăzute la art.3 se constată şi sancţiunile se aplică de către poliţiştii locali din cadrul Direcţiei Poliţiei Locale Timişoara, în baza
5. împuternicirii Primarului Municipiului Timişoara.
Contravenţiilor prevăzute la art.3, lit.a), b), le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

H.C.L. nr. 446 din 28.10.2008 privind interzicerea expunerii spre vanzare a vehiculelor pe domeniul public sau
privat al Municipiului Ti misoara
Art. Continut Articol Pers. fizice Pers. juridice
Expunerea spre vânzare a vehiculelor pe raza Municipiului Timişoara se efectuează de către persoanele fizice şi
1. juridice doar în spaţii special amenajate şi autorizate în condiţiile legii ( târguri auto, showroomuri, etc.).
În sensul prezentei hotărâri următorii termeni se definesc astfel:
1) Vehicul expus spre vânzare - vehiculul de orice categorie, având sau nu numere de înmatriculare, stationat pe
domeniul public sau privat al Municipilui Timişoara , care poartă afişe, însemne ori alte înscrisuri privind intenţia
2.
de vânzare a acestuia.
2) Deţinător de vehicul - proprietarul vehiculului la data săvârşirii faptei, cât şi persoana căruia acesta i-a
încredinţat vehiculul sub orice forma.
Ocuparea sau blocarea părţii carosabile a drumurilor, parcărilor, trotuarelor, scuarurilor, spaţiului verde de pe
3. 1000-1500 1000–1500
domeniul public sau privat al Municipiului Timişoara prin expunerea spre vânzare a vehiculelor.
În cazul în care contravenientul este de faţă, acesta va fi legitimat de către agentul constatator care va întocmi pe
5.
loc procesul-verbal de constatare a contravenţiei, prin care va aplica amenda conform art. 3 al prezentei hotărâri.

pag. 199
 Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori,
6. după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezentul act normativ,
agentul constatator făcând menţiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.

H.C.L. nr. 139 din 19.04.2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de desfasurare a activitatilor de
comerţ stradal pe raza Municipiului Ti misoara
Continut Regulament

CAP. I DISPOZIŢII GENERALE

1.1 Scopul regulamentului
Art. 1. Prezentul regulament stabileste cadrul unitar pentru organizarea, autorizarea si desfasurarea activitatilor comerciale stradale de lunga durata, sezoniere si
ocazionale in zone publice din Municipiul Timişoara.
Regulamentul se aplica fara excepţie atat pe domeniul public si privat al Statului Roman sau al Municipiului Timişoara, cat si pe proprietatea personala a persoanelor
fizice sau juridice .
1.1 Domeniul de reglementare
Art. 2 Prevederile prezentului regulament se aplica: organizaţiilor fara scop lucrativ, agenţilor economici - persoane fizice autorizate, persoanelor juridice,
întreprinderilor individuale si familiale care desfasoara activitati sociale, sportive, comerciale, sau presteaza servicii către populaţie: producătorilor direcţi,
comercianţilor, organizaţiilor si fundaţiilor, instituţiilor publice, etc, in zonele publice din Municipiul Timişoara.
CAP. II CATEGORII DE ACTIVITATI ECONOMICE DESFASURATE IN MUNICIPIUL TIMIŞOARA
Art. 4. Nomenclator de produse ce pot fi comercializate pe domeniul public si privat al Statului Roman sau al municipiului Timişoara precum si pe proprietatea
personala a persoanelor fizice si juridice:
activitati comerciale
- comercializare produse alimentatie publica, tip fast food, produse alimentare si Realimentare ambalate;
- comercializare produse de panificaţie si patiserie ;
- comercializare produse si preparate din came ;
- comercializare inghetata in vitrina frigorifica ;
- comercializare pop corn, aparat/dozator inghetata, lapte;
- comercializare flori si aranjamente florale ;
- comercializare presa, cârti, ziare si alte publicaţii;
- comercializare martisoare , bete Sf. Nicolae, alte produse care se preteaza acestui tip de comerţ;
- comercializare fructe si legume .
activitati comerciale ocazionale
. In perioada 23 februarie - 3 Martie — comercializare martisoare, etc ;
. Comemorare Ziua Morţilor - comercializare flori, coroane, candele si alte asemenea ;
. In perioada 02 - 06 Decembrie - comercializare bete Sf. Nicolae, etc ;
. Târgul de Crăciun si de Paşti — comercializare felicitări, cadouri, jucării, podoabe de pom, obiecte de cult, etc .

pag. 200
Art. 5. Comerţul stradal poate fi clasificat astfel:
funcţie de durata de desfasurare a activitatii :
- comerţ ocazional;
- comerţ sezonier;
- comerţ de lunga durata;
funcţie de locul amplasarii acestora:
- in zone pietonale, in fata unitatilor de profil se pot comercializa: flori, legume fructe, ziare si reviste, cârti, produse de patiserie, cofetărie, vitrina frigorifica
pentru inghetata si aparat pentru inghetata, cu excepţia chioşcurilor si tonetelor (in fata acestora se poate amplasa doar vitrina frigorifica pentru inghetata)
- in parcuri (doar in cazul in care au fost prevăzute astfel de amplasamente in proiectul parcului);
- alte spatii publice .
functie de modul de amplasare:
- pe baza acordului de funcţionare ambulant;
functie de structura de vanzare utilizata:
- chioşcuri;
- tonete;
- triciclete, rulote, autospeciale sau alte tipuri de unitati mobile destinate desfasurarii de activitati comerciale;
- alte tipuri de mobilier urban specific pentru tipul de comerţ prevăzut la pct. 5.2. lit. a;
CAP. III PROCEDURA DE AUTORIZARE
Art.10 Desfasurarea activitatii de comerţ stradal in zone publice nu se poate realiza fara acordul/avizul emis de Primaria Municipiului Timişoara sau cu incalcarea
menţiunilor din acesta . In cazul nerespectarii menţiunilor din acord/aviz, constatate de cel mult doua ori, acesta va fi retras definitiv. Masura retragerii definitive se
stabileste prin dispoziţia primarului, la propunerea agentului constatator,
Art.12 In cazul in care se constata amplasarea pe domeniul public de mobilier stradal neautorizat, acesta va fi ridicat deindata si necondiţionat, prin masuri
administrative.
Art. 16 Contravenţiile prevăzute in prezentul regulament se constata si se sanctioneaza de către persoanele împuternicite de Primar.
CAP. IV OBLIGAŢIILE COMERCIANŢILOR CARE DESFASOARA ACTIVITATI DE COMERŢ STRADAL
Art. 17 Comercianţii care desfasora activitati de comerţ stradal au urmatoarele obligaţii:
- Sa desfasoare activitati de comerţ stradal in mod civilizat, cu respectarea normelor legale privind igiena si sanatatea publica, protectia consumatorilor,
provenienţa si calitatea mărfurilor, protectia muncii;
- Sa utilizeze mijloace de cantarire autorizate, sa detina buletin de verificare metrologica a cantarelor;
- Sa afişeze datele de identificare (denumire si sediul social) si acordul/avizul de funcţionare stradal;
- Sa asigure expunerea estetica a produselor si afişarea in mod vizibil a preturilor ;
- Sa utilizeze mobilierul avizat de către Institutia Arhitectului Sef din cadrul Primăriei Timisoara cu respectarea suprafeţei autorizate si a menţiunilor din acord;
- Sa respecte ordinea, liniştea publica si curatenia in perimetrul amplasamentului si sa nu creeze disconfort riveranilor;
- Sa nu aduca prejudicii zonelor verzi si mediului înconjurător ;
- Sa asigure si sa impună personalului de deservire :
- echipament de protectie sanitara si ecuson cu date de identificare ;
- personalul de deservire sa detina documente de identificare si carnetul de sanatate .

pag. 201
- Sa respecte orarul de funcţionare aprobat de Primaria Municipiului Timisoara la locul de desfasurare a activitatii de comerţ stradal;
Este obligatorie amplasarea recipientilor speciali pentru deşeuri la locul desfasurarii activitatii comerciale. Este interzisa depozitarea mărfurilor si a deşeurilor in zona
publica ocupata sau in perimetrul ei;
Pentru comercianţii care desfasoara activitatea comerciala in gherete, tonete, chioşcuri, standuri, etc., este obligatoriu sa păstreze aspectul ingrijit al acestora,
intervenind cu reparaţiile, reconditionarile, lucrările care se impun ori de cate ori este cazul ;
Orice activitate comerciala care se desfasoara pe artere sau in zone pietonale se autorizeaza cu condiţia de a nu perturba circulaţia pietonilor ;
Comercianţii care desfasoara activitati comerciale in zone publice sunt obligati sa intrerupa , sa suspende sau sa restranga activitatea in cazul efectuării unor lucrări de
utilitate publica sau in cazul in care funcţionarea pe acel amplasament este de natura a cauza prejudicii proprietarilor imobilelor învecinate.
CAP. V REGULI DE AMPLASARE A STRUCTURILOR DE VANZARE
V. 1. CHIOŞCURI, TONETE
Art. 18. De la data adoptarii prezentului Regulament toate chioşcurile si tonetele existente pe domeniul public si care nu deţin contracte de inchiriere pentru teren sau
acestea sunt expirate, cu excepţia obiectelor de mobilier urban destinate difuzării si comercializării presei si cărţilor , care vor fi reglementate printr-o hotarare
ulterioara a Consiliului Local, vor fi ridicate de pe domeniul public de către proprietarii acestora in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului
Regulament , in caz contrar, vor fi demolate pe cale administrativa pe cheltuiala proprietarilor acestora .
Art. 21. Condiţiile pe care trebuie sa le indeplineasca structurile de vanzare sunt urmatoarele :
sa asigure condiţiile corespunzătoare pentru expunerea, pastrarea si protejarea mărfurilor ; dimensionarea se va face in funcţie de zona si destinaţie fara insa ca aceasta
sa depaseasca suprafaţa maxima admisa de 25 mp;sa asigure spaţiu suficient pentru deservirea clienţilor , fara a depasi suprafaţa acestuia si fara a depozita produse pe
trotuar.
V. 2. RULOTE MOBILE
Art.31. Pentru amplasarea rulotelor atat pe domeniul public cat si pe proprietatea personala a persoanelor fizice sau juridice este obligatoriu :
- utilizarea numai a rulotelor de tip comercial, omologate si înmatriculate in stare de funcţionare;
- sa detina autonomie privind utilitatile necesare funcţionarii (energie eletrica, apa, etc ).
V.3 MOBILIER URBAN AMPLASAT IN FATA UNITATII DE PROFIL (flori, legume fructe, ziare si reviste, cârti, produse de patiserie, cofetărie, vitrina
frigorifica pentru inghetata si aparat pentru inghetata)
Art. 33. (1) In fata punctului de lucru al societatii cu acelaşi profil atat pe domeniul public cat si pe proprietatea personala a persoanelor fizice sau juridice se poate
amplasa mobilier urban pentru vanzare inghetata, flori , legume fineţe, ziare si reviste, cârti, produse de patiserie fara licitatie publica , dar, cu o suprafaţa nu mai mare
de 6 mp , cu condiţia sa nu afecteze circulaţia pietonala si activitatea societatilor învecinate , iar produsele expuse spre vanzare sa corespunda profilului de activitate
desfasurat la punctul de lucru respectiv.
(2)In fata chioşcurilor si tonetelor este interzisa amplasarea mobilierului urban (tarabe, pupitre, etc), standuri de expunere a mărfii sau frigidere cu băuturi, sucuri, cu
excepţia vitrinelor frigorifice de inghetata.
(3)Preţul pentru ocuparea domeniului public este stabilit in conformitate cu valoarea stabilita prin Hotarare a Consiliului Local privind impozitele si taxele locale .
V.4. VEHICULE DESTINATE DESFASURARII DE ACTIVITATI COMERCIALE
Art. 37. (1) In cazul vehiculelor specializate pentru comercializarea inghetatei si a produselor de tip fast- food, patiserie, etc. sau alte tipuri de unitati mobile destinate
desfasurarii de activitati comerciale, vehicule care trebuie sa fie de tip comercial, comercianţii isi vor stabili un traseu bine delimitat care se va aviza de către Comisia
de Circulaţie .
CAP.VI SANCŢIUNI
Art.54. Incalcarea dispoziţiilor prezentului Regulament constituie contravenţie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 200 - 1500 lei pentru nerespectarea
dispoziţiilor art. 10; art. 12; art. 17 alin. 4, 5, 7, 8, 10, 11, 12,13 ; art. 18 ; art. 21 ; art. 31; art. 33 alin. 1 si 2 ; art. 37 alin. 1 .
Pentru nerespectarea prevederilor din art. 17 alin.1,2,3,9 comercianţii vor fi sancţionaţi conform prevederilor legale in vigoare.
pag. 202
Art. 55. Contravenţiile se constata si se aplica de către agenţii constatatori, imputemiciti ai Primarului.
Art. 56. Prevederile prezentului Regulament se completeaza cu dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu excepţia art. 28 si art. 29.
Art. 57. Definirea unor termeni utilizaţi pe parcursul regulamentului
- agent economic - persoana fizica sau juridica autorizata, care in cadrul activitatii sale profesionale, fabrica, importa, depoziteaza, transporta sau comercializeaza
produse, ori parti din acestea, sau presteaza servicii, definite in baza legii 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si
societati comerciale.
- consumator - orice persoana fizica, sau grup de persoane fizice constituite in asociaţii, care cumpără, dobândesc, utilizeaza, ori consuma produse, sau servicii in
afara activitatii profesionale;
- comerciant - persoana fizica sau juridica autorizata sa desfasoare activitati de comercializare a produselor si serviciilor de piaţa;
- comerţ stradal - comerţ, cu caracter permanent, sezonier, sau ocazional, desfasurat pe domeniul public, in afara spaţiului magazinelor, de regula in zone cu
intensa circulaţie pietonala, pe străzi, trotuare, pasaje publice, sau orice zona destinata folosinţei publice.
- comerţ ambulant - activitatea de comercializare cu amanuntul realizata prin vanzarea in mai multe locaţii, pe unitati (standuri) mobile, rulote, sau in vehicule
special amenajate
- comerţ ocazional - activitatea de comerţ stradal desfasurata cu ocazia anumitor evenimente, pe o perioada limitata de timp

H.C.L. nr. 446 din 20.12.2010 privind conditiile de amplasare a punctelor de comercializare a plantelor,
substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice şi psihotrope

Art.1: Se interzice, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, amplasarea punctelor de comercializare a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante,
halucinogene, euforice şi psihotrope, de orice fel, care aduc atingere sau pun viaţa în pericol şi sănătatea populaţiei, ordinea şi liniştea publică, pe o rază de 2000 m în
jurul următoarelor imobile - situate pe teritoriul administrativ al Municipiului Timişoara, după cum urmează:
a) unităţi de învăţământ
b) spaţii destinate procesului de învăţământ
c) unităţi de cercetare ştiinţifică, biblioteci
d) cămine, internate, cantine
e) case de cultură ale studenţilor, case ale corpului didactic, case universitare
f) tabere şcolare, baze şi complexe cultural sportive, palate şi cluburi ale copiilor şi elevilor.
Art.2: Interdicţia prevăzută la art. 1 se aplică şi amplasării punctelor de comercializare a oricăror derivaţi, compuşi sau amestecuri conţinând una sau mai multe plante
şi substanţe stupefiante, halucinogene, euforice sau psihotrope care aduc atingere sau pun viaţa în pericol şi sănătatea populaţiei, indiferent de procentul în care se
găseşte substanţa activă, de starea fizică în care se află, de modul de divizare în unităţi de administrare, disimulate, falsificate sau contrafăcute, precum şi a celor care
au o altă destinaţie de utilizare decât cea pentru care sunt etichetate spre a fi comercializate.
Art.3 : În termen de 10 (zece) zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, persoanele fizice şi/sau juridice din Municipiul Timişoara, care comercializează
deţin şi /sau distribuie plante, substanţe şi preparate de natura celor prevăzute în art. 1 şi art. 2 din prezenta hotărâre sunt obligaţi să distrugă pe cheltuiala lor şi fără
afectarea mediului înconjurător toate stocurile de plante, substanţe şi preparate prevăzute în art. 1 şi art. 2 din prezenta hotărâre.
Art. 4: (1)Nerespectarea prevederilor art. 1, art. 2 şi art. 3 din prezenta hotărâre constituie contravenţie şi se sancţionează contravenţional prin aplicarea unei sancţiuni
contravenţionale principală şi a uneia sau a mai multor sancţiuni contravenţionale complementare.
(2) Sancţiunea contravenţională principală aplicată pentru contravenţiile prevăzute la alin. 1 este amenda contravenţională cuprinsă între minim 2000 lei şi maxim
2500 lei.
pag. 203
(3) Sancţiunile contravenţionale complementare aplicate pentru contravenţiile prevăzute la alin. 1 sunt:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;
b) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi;
c) închiderea unităţii;
d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activităţii agentului economic;
f) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv;
g) desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.
(4) Pentru una şi aceeaşi contravenţie se poate aplica numai o sancţiune contravenţională principală şi una sau mai multe sancţiuni complementare. În cazul în care
faptele comise întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni se vor sesiza organele de urmărire penală.
(5) Constatarea şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale, prevăzute în prezentul articol se face de către Primarul Municipiului Timişoara şi împuterniciţii acestuia,
precum şi de către agenţi ai Direcţiei Poliţia Locală Timişoara.
(6) Sumele provenite din amenzile contravenţionale aplicate persoanelor fizice şi persoanelor juridice, în conformitate cu prevederile prezentului articol, se fac venit
integral la bugetul local al Municipiului Timişoara.

LEGEA nr. 145 din 21 octombrie 2014 (cu modificarile si completarile ulterioare) - pentru stabilirea unor măsuri de
regle mentare a pieţei produselor din sectorul agricol

ART. 1 Prezenta lege reglementează modul de desfăşurare a activităţilor economice, de valorificare de către producătorii agricoli, persoane fizice, a produselor
agricole proprii şi de exercitare a comerţului cu aceste produse.
ART. 2 În înţelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) activitate economică în sectorul agricol - activitatea desfăşurată în propria fermă/gospodărie de un producător agricol persoană fizică, pentru obţinerea unor
produse agricole care depăşesc necesarul de consum propriu şi sunt destinate vânzării pe piaţă;
b) comerţ cu produse agricole obţinute în ferma/gospodăria proprie - comerţul cu ridicata sau comerţul cu amănuntul, care se desfăşoară în structuri de vânzare cu
locaţie permanentă sau temporară în teritorii delimitate special amenajate şi dotate corespunzător, precum pieţe agroalimentare, târguri, pieţe ambulante, de către
producătorii agricoli persoane fizice;
c) atestat de producător - documentul eliberat persoanei fizice care desfăşoară activitate economică în sectorul agricol, valabil pentru titularul acestuia, şi care atestă
calitatea de producător agricol persoană fizică;
d) carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol - documentul utilizat de persoana fizică care deţine atestat de producător, precum şi de soţul/soţia,
rudele/afinii de gradul I, după caz, pentru exercitarea actului de comerţ cu ridicata sau comerţ cu amănuntul a produselor agricole obţinute în ferma/gospodăria proprie.
ART. 3 (1) Atestatul de producător cuprinde informaţii şi date privind:
a) numele şi prenumele producătorului agricol;
b) denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată, respectiv efectivele de animale, care sunt înregistrate în registrul agricol organizat de autorităţile
administraţiei publice locale pe a căror rază se află terenul/ferma/gospodăria.
(2) Valabilitatea atestatului de producător este de un an de la data emiterii. Formularele tipărite şi aflate în stoc îşi menţin valabilitatea până la epuizarea stocului."
(3) Atestatul de producător se eliberează, la cerere, persoanelor fizice care optează pentru desfăşurarea unei activităţi economice în sectorul agricol, după verificarea
cu privire la existenţa suprafeţelor de teren, respectiv a efectivelor de animale pentru care se solicită eliberarea atestatului de producător.

pag. 204
 (4) Verificările prevăzute la alin. (3) se fac în condiţiile legii, atât pe baza datelor din registrul agricol, cât şi în teren, la fermele/gospodăriile agricole deţinute de
solicitanţi, de către reprezentanţi împuterniciţi, prin dispoziţie a primarului comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, după caz, şi de către
reprezentaţi ai oricărora dintre entităţile prevăzute la art. 4.
(5) În cazul verificărilor efectuate de entităţile prevăzute la art. 4 alin. (1), rezultatul acestora se consemnează în cadrul unui aviz consultativ, care se eliberează
gratuit, indiferent dacă solicitantul este membru sau nu al acestora, prin care se propune primarului emiterea atestatului de producător sau respingerea solicitării.
ART. 4 (1) Atestatul de producător se eliberează de către primari în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, cu avizul consultativ emis de către una dintre
structurile asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, după caz, constituite conform legii şi organizate la nivel local/zonal/ judeţean/regional/naţional,
care se înregistrează la primăriile comunelor, oraşelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucureşti şi care nominalizează cel puţin un reprezentant în acest
scop, sau de către entităţile teritoriale din subordine sau în coordonare, stabilite în condiţiile legii, în acest scop, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sau de
către consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.
(2) Abrogat.
(3) În vederea înregistrării, structurile asociative profesionale/ patronale/sindicale din agricultură depun la primăriile la care solicită înregistrarea următoarele
documente:
a) certificatul de identificare fiscală;
b) hotărârea judecătorească definitivă de constituire;
c) statutul, care să prevadă exercitarea de atribuţii privind furnizarea de servicii de consultanţă, informare şi certificarea calităţii de producător a fermierilor.
(4) Primarii asigură obţinerea avizului consultativ din partea structurilor asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, după caz.
ART. 5 (1) Modelul atestatului de producător, al registrului pentru evidenţa atestatelor de producător, regimul de completare şi utilizare al acestuia, precum şi
procedurile şi condiţiile specifice anulării atestatului se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului dezvoltării regionale şi
administraţiei publice în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Costurile generate de tipărire a atestatului de producător din sectorul agricol se suportă de către consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
iar sumele cheltuite de acestea se recuperează prin grija primarilor din sumele achitate de solicitanţi pentru eliberarea acestora, stabilite prin hotărâri ale autorităţilor
deliberative, la propunerea autorităţilor executive.
(3) Formularul atestatului de producător are regim special, este prevăzut cu elemente de siguranţă şi se tipăreşte în condiţiile legii de către Imprimeria Naţională, la
solicitarea consiliilor judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
ART. 6 (1) Preşedintele consiliului judeţean, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti transmit la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale lista
centralizatoare a structurilor asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, înregistrate în scopurile prevăzute la art. 3 alin. (4) şi (5), întocmită pe baza
listelor comunicate de primari de comune, municipii, oraşe, sectoare, după caz.
(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale asigură accesul la informaţia publică, prin afişarea, pe site-ul oficial, a listelor prevăzute la alin. (1).
ART. 7 (1) Exercitarea activităţilor de comerţ cu ridicata sau comerţ cu amănuntul a produselor agricole obţinute în ferma/gospodăria proprie de către
producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător se realizează în baza carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol.
(2) Se interzice vânzarea produselor cumpărate de la terţe persoane în baza carnetului de comercializare.
ART. 8 (1) Formularul carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol are regim special, este prevăzut cu elemente de siguranţă şi se tipăreşte, în
condiţiile legii, de către Imprimeria Naţională, la solicitarea consiliilor judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care le distribuie primarilor, la solicitarea
acestora.
(2) Costurile generate de tipărire a carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol se suportă din bugetele locale ale judeţelor sau, după caz, din
bugetul local al municipiului Bucureşti, iar sumele cheltuite de acestea se recuperează prin grija primarilor comunelor, oraşelor, municipiilor sau ale sectoarelor
municipiului Bucureşti din sumele achitate de solicitanţi pentru eliberarea acestora, stabilite prin hotărâri ale autorităţilor deliberative, la propunerea autorităţilor
executive.
pag. 205
 (3) Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol se eliberează la cerere solicitantului de către primarul pe a cărui rază de competenţă se află
terenul/ferma/gospodăria în care se obţin produsele estimate a fi destinate comercializării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, după verificarea
existenţei atestatului de producător şi după verificarea faptică în teren a existenţei produsului/produselor supuse comercializării.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale ţin evidenţa carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol printr-un registru special deschis în acest sens
şi condus, de regulă, de persoanele cărora le revine sarcina completării şi ţinerii la zi a registrului agricol.
(5) Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol se utilizează exclusiv pentru produse vegetale, produse zootehnice, precum şi pentru produse
apicole.
(6) Prima filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care conţine datele privind identitatea producătorului agricol ca titular şi, după caz, a
soţului/soţiei, rudelor/afinilor de gradul I, informaţiile privind suprafeţele cultivate şi structurile corespunzătoare pe specii de legume, pomi fructiferi, cartof, cereale,
oleaginoase, viţă-de-vie pentru struguri de vin/struguri de masă, alte culturi, respectiv pe specii de animale, care să reflecte grupele de produse vegetale/grupele de
animale stabilite de art. 72 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi producţiile estimate a fi destinate
comercializării, este semnată de primar şi rămâne nedetaşabilă la carnet.
ART. 9 (1) Modelul carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol şi modul de completare a acestuia şi modelul registrului de evidenţă a
carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului dezvoltării
regionale şi administraţiei publice, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Refuzul privind eliberarea atestatului de producător şi/sau a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol se motivează în scris şi poate fi atacat
la instanţa de contencios administrativ.
ART. 10 (1) Regimul de utilizare a filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol este următorul:
a) primul exemplar se înmânează cumpărătorului;
b) al doilea exemplar se păstrează de vânzător;
c) al treilea exemplar se păstrează la carnet.
(2) Carnetele utilizate, conţinând al treilea exemplar al filelor, se restituie la primăriile care au emis carnetul, în termen de 15 zile lucrătoare de la data utilizării
ultimei file a acestora.
(3) Prevederile alin. (1) se aplică pentru orice fel de vânzare de produse agricole, în orice cantitate şi structură sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului,
respectiv persoana fizică sau persoana juridică, cu excepţia exercitării actului de comerţ cu amănuntul în pieţe agroalimentare, târguri şi pieţe ambulante, pentru care se
aplică prevederile art. 15.
ART. 11 (1) Pe durata transportului produselor achiziţionate de la producători agricoli pe baza carnetului de comercializare, cumpărătorul trebuie să deţină fila din
carnet care justifică provenienţa mărfii, cu excepţia achiziţiei acestor produse din pieţe agroalimentare, târguri şi pieţe ambulante.
(2) În cazul transportului de produse agricole efectuat de către producătorii agricoli persoane fizice de la locul de deţinere la locul de comercializare, aceştia
completează o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, corespunzător cantităţilor transportate de producătorul agricol şi structurii
sortimentelor transportate.
(3) Fila prevăzută la alin. (2) constituie documentul justificativ pe timpul transportului, al desfacerii mărfii, precum şi al eventualelor retururi ale produselor
necomercializate.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică transportului produselor agricole proprii de la locul de producţie/recoltare/procesare la domiciliul/locul de depozitare. În acest
caz, producătorii agricoli trebuie să deţină documentul de identitate şi atestatul de producător.
ART. 12 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a comunica organelor fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,
trimestrial, informaţii cu privire la beneficiarii carnetelor de comercializare emise, precum şi datele cuprinse în acestea, potrivit art. 8 alin. (6).
(2) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei
publice, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
pag. 206
 ART. 13 (1) În cadrul structurilor de comercializare cu ridicata sau cu amănuntul este obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte, care sunt rezervate în
exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice deţinătoare ale unui atestat de producător şi ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din
sectorul agricol obţinute din gospodăria/ferma proprie.
(2) Procentul de alocare a spaţiilor de vânzare prevăzute la alin. (1) este de minimum 40% din totalul spaţiilor de vânzare existente.
(3) Spaţiile de vânzare distincte prevăzute la alin. (1) trebuie să respecte cerinţele legislaţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.
(4) Producătorii agricoli organizaţi în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, care comercializează doar producţia obţinută în propria
fermă/gospodărie, care deţin cod de înregistrare fiscală cu activitate principală cultivare/producţie, pot ocupa spaţii de vânzare care sunt rezervate în exclusivitate
producătorilor agricoli persoane fizice deţinătoare ale unui atestat de producător şi ale unui carnet de comercializare. În acest caz, producătorii agricoli organizaţi în
baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, prezintă obligatoriu administratorului pieţei extrasul din Registrul
agricol emis de către primăria în a cărei rază administrativ-teritorială se află ferma/gospodăria proprie, din care să rezulte suprafaţa de teren agricol şi/sau efectivele de
animale pe care le deţine/exploatează.
(5) În situaţia în care producătorii agricoli menţionaţi la alin. (4) desfăşoară acte de comerţ cu alte produse decât cele obţinute din propria fermă/gospodărie, aceştia
nu mai beneficiază de facilităţile prevăzute la alin. (4).
ART. 14 (1) Comercializarea produselor din sectorul agricol obţinute din gospodăria/ferma proprie de către producătorii agricoli persoane fizice se face pe baza
documentului de identitate, a atestatului de producător şi a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol.
(2) Producătorii agricoli, cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Europene, care comercializează produsele agricole proprii în spaţiile publice din România, sunt
exceptaţi de la prevederile alin. (1). Aceştia îşi desfăşoară activitatea în baza documentaţiei legale din statul membru de origine.
(3) Producătorii agricoli au obligaţia afişării la locul de vânzare a etichetei de produs, care conţine informaţii cu privire la denumirea produsului, localitatea de
origine, data obţinerii produsului şi preţul de vânzare.
ART. 15 Pentru vânzările zilnice cu amănuntul efectuate în pieţe agroalimentare, târguri şi pieţe ambulante, producătorii agricoli au obligaţia să înscrie la sfârşitul
fiecărei zile/perioade, în fila din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol prevăzută la art. 11 alin. (2), produsele agricole şi cantităţile totale vândute
în ziua/perioada respectivă.
ART. 16 Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
a) utilizarea carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol cu nerespectarea prevederilor art. 10, cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, pentru persoane
fizice;
b) transportul produselor achiziţionate de la producători agricoli, cu nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (1), cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, pentru persoane
fizice, şi cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei şi confiscarea cantităţilor de produse din sectorul agricol transportate, pentru persoane juridice;
c) transportul de produse agricole efectuat de către producătorii agricoli persoane fizice de la locul de deţinere la locul de comercializare, cu nerespectarea
prevederilor art. 11 alin. (2), cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei;
d) organizarea de spaţii de vânzare în cadrul structurilor de vânzare cu amănuntul din zonele publice, cu nerespectarea de către administratorii pieţelor a prevederilor
art. 13 alin. (1) şi (2), cu amendă de la 12.000 lei la 37.500 lei;
e) neafişarea etichetei de produs, prevăzute la art. 14 alin. (3), cu amendă de la 100 lei la 300 lei;
f) desfăşurarea activităţilor de valorificare a produselor agricole proprii şi de exercitare a comerţului cu aceste produse de către persoanele fizice care nu deţin un
atestat de producător valabil, respectiv un carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol valabil, şi care nu sunt produse în ferma proprie, cu amendă de la
15.000 lei la 22.500 lei;
g) eliberarea de către primar a atestatului de producător şi/sau a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol, cu încălcarea dispoziţiilor prezentei
legi, cu amendă de la 15.000 lei la 22.500 lei;

pag. 207
 h) vânzarea unor produse agricole, altele decât cele din producţie proprie, în baza carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol eliberat potrivit
prevederilor prezentei legi, cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei.
ART. 17 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 16 se realizează de persoanele împuternicite de către Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, şi de agenţii şi ofiţerii de poliţie din cadrul Poliţiei Române, de
către poliţia locală şi de către persoanele împuternicite de primar.
ART. 18 Contravenţiilor prevăzute la art. 16 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, iar sumele provenite din aceste amenzi se fac venit integral la bugetele
locale.

H.CL. nr. 538 din 08.12.2015 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de desfăşurare a activităţilor
comerciale şi de prestări servicii pe raza Municipiului Ti mişoara

REGULAMENT
privind condițiile de desfășurare a activităților comerciale și de prestăriservicii pe raza municipiului Timișoara
CAP.I. DISPOZIȚII GENERALE
Art.1 Prezentul Regulament stabileste condițiile de desfășurare a activităților comerciale și de prestări servicii pe raza Municipiului Timișoara precum și procedura de
obținere a acordurilor necesare desfășurării acestora.
Prezenta Hotărâre are în vedere realizarea următoarelor obiective:
- implementarea unor condiții prin care să se asigure desfășurarea activităților comerciale într-un cadru civilizat,
- stimularea dezvoltării activității de comercializare a produselor și serviciilor de piață,
- asigurarea concurenței loiale și a liberei circulații a produselor și serviciilor de piață,
- modernizarea și dezvoltarea formelor de comerț precum și a activităților de prestări servicii,
- informarea corectă și protejarea intereselor consumatorilor,
- stimularea dezvoltării activității comerciale pe raza Municipiului
Timișoara prin simplificarea procedurii de autorizare și implementrea unui cadru legal unitar pentru organizarea, autorizarea și desfășurarea exercițiilor
comerciale.
Domeniul de aplicabilitate:
Art.2 Prevederile prezentului Regulament se aplică societăților comerciale, pesoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor
familiale, producătorilor, precum și ONG-urilor, asociațiilor, fundațiilor, federațiilor, etc., care desfășoară activități de comerț și prestări servicii, în
structuri de vânzare destinate folosinței publice, aflate atât pe domeniul public și privat al statului și a unităților administrative, cât și pe domeniul privat al
persoanelor fizice sau juridice.
Art.3 În funcție de tipul exercițiului comercial desfășurat, activitățile autorizabile se clasifică astfel:
a) activități de alimentație publică
b) comerț cu amănuntul
c) comerț cu ridicata /de gros
d) activități de prestări servicii

pag. 208
Definirea unor termeni:
Art.4 a) Prin ,,Acord pentru desfășurarea exercițiilor comerciale ”, în înțelesul prezentei hotărâri, se întelege actul administrativ emis de către Primarul Municipiului
Timișoara, în temeiul Legii 650/2002, denumit în cuprinsul regulamentului ”Acord pentru desfășurarea exercițiilor comerciale”, prin care se autorizeaza tipul de
activitate comercială sau de prestări servicii precum și suprafața de vânzare, se stabilește orarul de funcționare în funcție de criteriile inserate în prezenta hotărâre și
totodata se impun unele condiții specifice pentru desfășurarea unor activități comerciale.
b) Prin ,,consumator”- se denumește orice persoana fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care cumpără, dobândește, utilizează ori consumă
produse sau servicii în afara activității profesionale.
c) Prin ,,comerciant/ operator economic”- se înțelege persoana fizică sau juridica autorizată să desfășoare activități de comercializare a produselor și serviciilor de
piață.
d) ,,Comerț cu amănuntul /de detail” – activitatea desfășurată de comercianții care vând produse, de regulă direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora.
e) Prin ,,comerț cu ridicata /de gros ”- se înțelege activitatea desfășurată de comercianții care cumpără produse în cantități mari în scopul revânzării acestora în cantități
mai mici altor comercianți sau utilizatori profesionali și colectivi.
f) Comerț de tip ,,cash and carry’’- forma de comerț cu autoservire pe baza de legitimație de acces - activitatea desfășurata de comercianții care vând mărfuri prin
sistemul de autoservire către persoane juridice, persoane fizice autorizate, asociații familiale autorizate conform legii și persoane fizice înregistrate în baza de date a
vânzătorului, în scopul revânzarii și/sau prelucrării precum și al utilizării acestora ca produse consumabile, păstrând regimul diferențiat de preț tip engross/ en detail.
g) Prin ,,serviciu de alimentație publică” se înțelege activitatea de pregătire, preparare, prezentare și servire a produselor și a băuturilor pentru consumul acestora în
unități specializate sau la domiciliul/ locul de muncă al consumatorilor.
h) Prin ,,exercițiu comercial” se definește una sau mai multe activităţi de comercializare cu ridicata, cu amănuntul, de tip cash and carry, de alimentaţie publică,
precum şi a serviciilor desfăşurate de un comerciant. Obiectul activităţilor de comercializare îl constituie produsele şi serviciile cuprinse în Anexa la prezenta hotărâre;
i) ,,Serviciu de piaţă” - orice acţiune sau prestaţie care face obiectul vânzării-cumpărării pe piaţă şi care nu are drept consecinţă transferul proprietăţii asupra unui bun
corporal, efectuată în scopul satisfacerii unor necesităţi ale consumatorilor.
J) ,,Spalatorie auto’’ - flux tehnologic care presupune curățarea - spălarea autovehiculelor.
k) ,,Structură de vânzare” se definește spaţiul de desfăşurare a unuia sau mai multor exerciţii comerciale;
l) ,,Suprafaţă de vânzare” - suprafaţă destinată accesului consumatorilor pentru achiziţionarea produsului/ serviciului, expunerii produselor oferite, plăţii acestora şi
circulaţiei personalului angajat pentru derularea activităţii. Nu constituie suprafeţe de vânzare cele destinate depozitării şi păstrării mărfurilor, producţiei, birourilor şi
anexelor;
m) ,,Structură de vânzare cu suprafaţă mică” - structură de vânzare având o suprafaţă de vânzare de până la 400 mp inclusiv
n) ,,Structură de vânzare cu suprafaţă medie “- structură de vânzare având o suprafaţă de vânzare cuprinsă între 400-1.000 mp inclusiv;
o) ,,Structură de vânzare cu suprafaţă mare” - structură de vânzare având o suprafaţă de vânzare mai mare de 1.000 mp;
p) ,,Centru comercial ”- structura de vânzare cu suprafaţă medie sau mare în care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul de produse, servicii de piaţă
şi de alimentaţie publică, ce utilizează o infrastructură comună şi utilităţi adecvate. Suprafaţa de vânzare a unui centru comercial este rezultată din suma suprafeţelor de
vânzare cu amănuntul de produse şi servicii de piaţă şi de alimentaţie publică cuprinse în acesta.
CAP II. CERINȚE ȘI CRITERII NECESARE DESFĂȘURĂRII EXERCIȚIILOR COMERCIALE
Art. 5 Orice exerciţiu comercial se poate desfăşura de persoane fizice sau persoane juridice care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) sunt constituite şi înregistrate legal;
b) au ca obiect de activitate principal sau secundar comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă;
c) deţin avizele/ acordurile/ autorizaţiile de funcţionare eliberate în conformitate cu reglementările legale în vigoare;
d) respectă prevederile prezentei hotărâri;
Art.6 Operatorii economici care desfășoară exerciții comerciale pe raza Municipiului Timișoara au obligația de a obține Acordul pentru desfășurarea
pag. 209
exercițiilor comerciale eliberat de către Primăria Municipiului Timișoara, în condițiile prezentei hotărâri.
Art.7 Acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale va fi înseriat și numerotat, va prezenta elemente de siguranță specifice și va fi format din două părți dintre
care, una va rămâne în evidențele Primăriei Municipiului Timișoara – Biroului Autorizare Activități Comerciale și Gestiune Spații Publicitare, iar cealaltă se
eliberează comerciantului, cu respectarea prezentei hotărâri, în baza documentației depuse.
Art.8 Activitățile supuse autorizării sunt prevazute în Anexa 1, parte integranta a prezentului Regulament.
Art.9 Acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale se emite în baza cererii tip a solicitantului, înregistrată la sediul Primariei Timișoara .
Art.10 Cererea (Anexa 2), va fi însoțită de documentele prevazute în prezentul Regulament, în funcție de activitatea desfășurată.
Art.11 Acordul prevăzut la art.6 nu se eliberează în următoarele cazuri:
a) documentația înregistrată în vederea autorizării nu respectă cerințele și criteriile stabilite prin prezentul regulament.
b) se aduc prejudicii spațiilor aflate în incinta sau în apropierea unor clădiri cu valoare arhitectonică sau cu valoare de patrimoniu.
c) exercițiul comercial se desfășoară în spații inprovizate.
d) acordul contravine planului general de dezvoltare urbană și criteriilor generale privind determinarea zonelor și locurilor de vânzare din municipiul Timișoara.
e) Acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale este solicitat pentru activități comerciale care sunt exceptate de la autorizare, în conformitate cu prevederile art.
3, pct. 3 din OG 99/2000, actualizată, republicată.
CAP. III PROCEDURA DE AUTORIZARE
A. Reguli generale
Art.12 Primăria Municipiului Timișoara asigură corelarea autorizării desfăşurării unui exerciţiu comercial într-o structură de vânzare, cu conţinutul certificatului de
urbanism şi al autorizaţiei de construire cu respectarea planului general de dezvoltare urbana și a criteriilor generale privind determinarea zonelor și locurilor de
vânzare din localitate.
Art.13 Comercianții pot solicita autorizarea în incinta unei structuri de vânzare a unuia sau mai multor activități comerciale, în funcție de criteriile și condițiile pe care
le stabileste prezentul Regulament.
Art.14 Exercitarea de activități de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul este interzisa în aceeași structură de vânzare .
Art.15 În scopul protejării patrimoniului arhitectual, istoric și de mediu, Primăria Municipiului Timișoara va autoriza desfășurarea activităților adecvate, care să se
armonizeze cu arhitectura zonală. Astfel, în aceste zone este interzisă desfășurea de activități care produc zgomot, noxe, miros. În cazul în care se constată de către
organele abilitate astfel de încălcări, autoritatea administrativă poate refuza emiterea Acordului, poate dispune suspendarea sau anularea acestuia în cazul în care acesta
a fost emis.
Art.16 Primăria Municipiului Timișoara stabilește criteriile de dezvoltare urbanistică a sectorului comercial pentru determinarea:
a) suprafețelor destinate activităților comerciale, în special pentru cele cu structuri de vânzare cu suprafata medie și mare;
b) modului de încadrare a suprafețelor structurilor de vânzare pentru protejarea lucrărilor de artă, a edificiilor cu valoare arhitectonică, istorică sau arheologică,
precum și a mediului în centrele istorice și în localitatile de interes turistic;
c) amplasamentelor spațiilor de parcare aferente diverselor structuri de vânzare, conform reglementărilor legale în vigoare.
Art.17 Proprietarii spaţiilor în care se desfăşoară activităţi de comerţ/servicii de piaţă vor asigura repararea, zugrăvirea şi întreţinerea faţadei clădirii în care se
desfăşoară activitatea si totodata vor asigura repararea si inlocuirea vitrinelor in cladirile de importanta istorica ,cu vitrine de lemn cu sticla sau termopan , cu
respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul construcţiilor, a planului urbanistic general şi îndeplinirea tuturor diligenţelor astfel încât starea tehnică a acesteia să nu
constituie pericol public şi să se încadreze în estetica urbană a oraşului. Operatorii economici au obligaţia de a asigura igienizarea/ deszăpezirea şi libera circulaţie în
zona aferentă punctului de lucru în care se desfăşoară activităţi de comerţ/ servicii de piaţă. Toate aceste obligaţii trebuie îndeplinite la momentul autorizării şi pe
parcursul derulării activităţii sub sancţiunea neacordării Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale, respectiv de retragerea acestuia.
Art.18 Este interzisă comercializarea, depozitarea, fabricarea, distribuţia, deţinerea, oferirea, transmiterea, achiziţionarea, producerea, intermedierea şi utilizarea
plantelor, stupefiantelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice şi psihotrope de orice fel, oricăror derivaţi, compuşi sau amestecuri conţinând una sau mai
pag. 210
multe plante şi substanţe stupefiante, halucinogene, euforice şi psihotrope care aduc atingere sau pun în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei, indiferent de procentul în
care se regăseşte substanţa activă, de starea fizică în care se află, de modul de divizare în unităţi de administrare disimulate, falsificate sau contrafăcute, precum şi a
celor care au altă destinaţie de utilizare decât cea pentru care sunt etichetate spre a fi comercializate pe raza Municipiului Timișoara.
Art.19 Operatorii economici care desfășoara activități care prin natura lor produc zgomot, au obligația de a antifona corespunzator spațiul, astfel încât să nu
depașească limita maximă admisă a zgomotului în exterior, conform legislației în vigoare.
Art.20
a) Operatorii economici își vor organiza și desfășura activitatea în așa fel încât funcționarea lor, accesul clienților și aprovizionarea să nu producă predjudicii
persoanelor care locuiesc în imediata vecinătate a amplasamentului unității.
b) Accesul autovehiculelor în scopul aprovizionării în zonele pietonale este permis doar cu condiția obținerii Avizului Comisiei de Circulatie din cadrul Primariei
Municipiului Timișoara, care va stabili și orarul pentru aprovizionare.
Art.21 Unitățile care necesită acorduri/ avize/ autorizări/ licențe speciale, specifice exercițiului comercial desfășurat, sunt obligate să facă dovada deținerii acestora la
momentul solicitării făcute în vederea obținerii Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale. În cazul în care pe parcursul funcționării, instituțiile care au
eliberat aceste acorduri/ avize/ autorizări/ licențe speciale le retrag, suspendă sau anulează, autoritatea administrativă va corela măsurile aplicate și în ceea ce priveste
Acordul pentru desfăsurarea exercițiilor comerciale.
Art.22 Agenții economici au obligația de a afișa la punctul de lucru:
a) datele de identificare ale societății,
b) Acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale eliberat de Primăria Municipiului Timișoara, vizat la zi, c) orarul de funcționare aprobat prin Acordul pentru
desfășurarea exercițiilor comerciale, comerciantul fiind obligat să-l respecte.
Art.23 Acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale se solicită de către operatorul economic pentru fiecare punct de lucru înființat la ORC, în cazul tuturor
activitățiilor prevazute în Anexa 1 din prezentul Regulament.
Art.24 Acordul pentru Desfășurarea Exercitiilor Comerciale poate fi suspendat/ anulat oricând, dacă nu se respecta una dintre următoarele condiții:
a) tipul de activitate autorizata prin acesta;
b) orarul de funcţionare aprobat;
c) suprafața aprobată;
d) normele curăţenie şi igienă;
e) normele de convieţuire socială, ordine şi linişte publică;
f) cerinţele şi criteriile ce au stat la baza eliberării Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale, respectiv dacă la dosar au fost depuse acte ce nu sunt
conforme, la constatarea împuterniciților primarului, sau a altor instituţii abilitate, ori prin alte prevederi impuse de legislaţie;
g) numărul maxim de locuri declarat de către operatorul economic.
Art. 25
(1) Referatul privind emiterea dispoziției primarului, în vederea suspendării/ anulării Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale va fi întocmit de către
reprezentaţii Biroului Autorizare Activități Comerciale și Gestiune Spații Publicitare din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara, în calitate de persoane împuternicite
de către Primar, ca urmare a verificărilor proprii sau ale altor autorităţi competente.
(2) Aceasta măsura de suspendare / anulare a Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale se aplică în urma nerespectării de către operatorul economic a
condițiilor prevăzute la art.24 din prezentul Regulament.
(3) Suspendarea Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale și implicit a activității operatorului economic, pentru o perioada de pana la 30 de zile, poate fi
aplicată în cazul în care operatorului economic îi sunt aplicate cel puțin două sancțiuni contravenționale pentru aceeași faptă din cele prevăzute la art. 24 din prezentul
Regulament, în decursul unui an.

pag. 211
(4) Anularea Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale se aplică pentru nerespectarea măsurii de suspendare a activității de catre operatorul economic,
masura dispusa prin Dispozitia Primarului. De asemenea, anularea Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale se poate dispune și în cazul în care sunt
aplicate minim trei sancțiuni contraventionale pentru aceeași faptă din cele prevăzute la art. 24 din prezentul Regulament, în decursul unui an.
(5) În situaţia în care cauzele care au dus la suspendarea/ modificarea Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale au fost remediate, la cererea operatorului
economic, se poate reveni la condițiile iniţiale de funcţionare, în baza Referatului întocmit de către Biroul Autorizare Activități Comerciale și Gestiune Spații
Publicitare din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara.
B. Procedura eliberarii Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale pentru activități de alimentație publică. Condițiile obligatorii impuse
operatorilor economici pe parcursul functionarii.
Art.26 Serviciul de alimentație publică, presupune activitatea de pregătire, preparare, prezentare și servire a produselor și a băuturilor, pentru consumul acestora în
unități specializate, sau la domiciliul /locul de muncă al consumatorilor.
Art.27 Exercitarea de activităţi comerciale cu produse din sectorul alimentar necesită cunoştinţe de specialitate şi se efectuează cu personal calificat conform
prevederilor O.G. nr. 99/ 2000, actualizată, republicată.
Art.28 Desfăşurarea activităţii de alimentație publică se va face, cu respectarea condiţiilor de protecţie a vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale
consumatorilor precum şi a mediului.
Art.29 Unitățile de alimentație publică au obligația de a respecta legislația cu privire la ordinea şi liniştea publică.
Art.30 Pentru unităţile de alimentaţie publică al căror program de funcţionare depășește ora 22:00, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) prin activitatea sa, prin activități conexe sau prin aparate, utilaje, dotări, instrumente generatoare de zgomot, noxe, mirosuri, etc., să nu producă disconfort de niciun
fel vecinilor limitrofi;
b) să nu provoace deranj stradal în zona localului respectiv.
Art.31 Unitățile care desfășoară activități de alimentație publică sunt obligate să asigure liniștea și ordinea publică prin personal specializat angajat, sau prin
contractarea de servicii specializate de pază şi protecţie, în măsură să intervină cu operativitate pentru rezolvarea situaţiilor de tulburare a liniștii publice de către
clienții localului, atat în interiorul cât şi în exteriorul acestuia. În situaţia în care se constată că măsurile luate prin personalul angajat sau firma de pază şi protecţie nu
sunt de natură a soluţiona situaţiile de tulburare repetată a liniştii şi ordinii publice, Primăria Municipiului Timișoara îşi rezervă dreptul de a reduce orarul de
funcţionare sau de a suspenda activitatea ori anula Acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale.
Art.32 Operatorul economic care organizează la cererea consumatorilor mese festive şi evenimente, în locaţii proprietate privată, sunt obligați să respecte orarul de
funcţionare stabilit de către Primăria Municipiului Timișoara. În cazul în care consumatorii solicită rezervarea în totalitate a localului, pentru o perioadă care depășește
orarul aprobat prin Acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale, lângă orarul de funcţionare aprobat se afişează anunţul “REZERVAT” cu precizarea perioadei
rezervate. Pentru această situație, operatorul economic va depune o notificare la Primăria Municipiului Timişoara, Biroul Autorizare Activități Comerciale și Gestiune
Spații Publicitare cu cel puţin 48 de ore înainte ca evenimentul să aibă loc, notificare în care va declara, pe propria răspundere, că va lua toate masurile ce se impun
pentru respectarea reglementărilor privind ordinea şi liniştea publică. Pe întreaga perioadă a rezervării localului, notificarea rezervării și documentul justificativ privind
închirierea localului de alimentație publică va fi păstrat la punctul de lucru în cauză, în vederea verificării acestora de către împuterniciții Primarului.
Art.33 În cazul în care se constată faptul că o unitate de alimentație publică poate crea riscuri pentru sănătate, sau disconfort pentru populaţie prin producerea de
zgomot, vibraţii, gaze toxice sau iritante, Primăria Municipiului Timișoara poate reduce unilateral orarul de funcţionare, sau, atunci când situaţia o cere, poate anula
sau suspenda Acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în baza Referatului întocmit de către Biroul Autorizare Activități Comerciale și Gestiune Spații
Publicitare din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara. Constatarea existenței unor riscuri dintre cele menționate la aliniatul anterior se face de către instituţiile
abilitate, de către Direcţia Poliţiei Locale și de către Biroul Autorizare Activități Comerciale și Gestiune Spații Publicitare din cadrul Primăriei Municipiului
Timișoara.
Măsura reducerii orarului de funcționare opereaza în cazul în care comerciantul este sancționat contraventional de doua ori în decursul unui an pentru nerespectarea
orarului de funcționare aprobat de Primăria Municipiului Timișoara. În situaţia în care cauzele care au dus la reducerea orarului de funcţionare au fost remediate, la
pag. 212
cererea operatorului economic, se poate reveni la orarul iniţial de funcţionare, în baza Referatului întocmit si documentat de către Biroul Autorizare Activități
Comerciale și Gestiune Spații Publicitare din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara;
Art.34 Documente necesare pentru emiterea Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale pentru activități de alimentație publică;
a) Cerere tip
b) Certificat Unic de Înregistrare emis de Oficiul Registrului Comerțului.
c) Certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului Timiș, în temeiul Legii 359/2004.
d) Extras de carte funciară nu mai vechi de 30 de zile al spațiului supus autorizării si acte doveditoare în cazul schimbarii funcțiunii față de functiunea
inițială (unde este cazul). În situația în care autorizarea se solicită pentru o construcție provizorie care nu necesita întabularea, se va depune și autorizația de construcție
și planurile anexa la aceasta, vizate spre neschimbare.
e) Contract de inchiriere/subînchiriere/concesiune sau comodat încheiat cu proprietarul tabular al spatiului supus autorizării, dacă este cazul (titlu asupra imobilului).
f) Acordul vecinilor direct afectați, in cazul schimbării funcțiunii spațiului (daca este cazul).
g) Dovada îndeplinirii cerinţei ca personalul angajat să dețină cunoștințe de specialitate pentru efectuarea de activități comerciale cu produse din sectorul de
alimentație publică, în conformitate cu prevederile art.5 alin 2 din OG 99/ 2000 actualizată, republicată.
h) Contract incheiat cu societatea de salubrizare respectiv cu cea de dezinsectie și colectare a uleiurilor uzate unde este cazul.
i) Planul punctului de lucru intocmit de către un proiectant autorizat din care să reiasă suprafața tuturor spațiilor care alcatuiesc unitatea supusa autorizării și în mod
obligatoriu pozitia unității (subsol/ demisol/ parter sau etaj).
j) Autorizaţia privind securitatea la incendiu pentru categoriile de construcţii şi amenajări pentru care sunt incidente prevederile HG nr.1739/ 06.12.2006, actualizata
sau documentul justificativ (negatie) prin care operatorul economic nu este obligat sa obtina autorizatia privind securitatea la incendiu.
k) Structurile de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică în circuit deschis: unităţi de alimentaţie din incinta structurilor de primire cu funcţiuni de cazare şi
cele administrate de societăţi de turism, indiferent de amplasament (restaurante, baruri, unităţi tip fast-food, cofetării, patiserii etc) vor prezenta copia certificatului care
atestă categoria localului emis de către Ministerul Turismului.
l) Autorizaţie de mediu pentru activităţile cuprinse în anexa 1 la Ordinul nr.1798/2007 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, sau acte normative ce vor
reglementa situaţia, în vigoare la data autorizării. Pentru activităţile de alimentație publică pentru care nu este necesară autorizaţia de mediu se va prezenta o declaraţie
pe proprie răspundere cu privire la numărul de locuri.
m) Notificarile/Avizele emise de catre Directia Sanitar-Veterninara în conformitate cu legislaţia specifică pentru unităţile cu profil alimentar inclusiv cele de
alimentaţie publică, sau orice altă procedură de reglementare sanitară intervenită după data adoptării prezentului Regulament.
n) Contract încheiat cu o firma de pază, în cazul unităților care au un orar de funcționare care depășește ora 22:00.
o) Declarația privind încadrarea pe tipuri a unității de alimentație publică. Sunt incidente prevederile H.G 843/14.10.1999
p) Dovada neîncadrării imobilului în restricțiile stabilite de prevederile O.G 20/1994 privind masurile pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente.
C. Procedura eliberării Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în cazul desfășurării activității de spălatorie auto, schimbare cauciucuri,
echilibrare roţi şi centre de diagnoză pentru maşini. Condițiile ce trebuie respectate de către agenții economici pe parcursul funcționarii.
Art.35 Prin serviciu de piaţă se întelege orice acţiune sau prestaţie care face obiectul vânzării-cumpărării pe piaţă şi care nu are drept consecinţă transferul proprietăţii
asupra unui bun corporal, efectuată în scopul satisfacerii unor necesităţi ale consumatorilor.
Art.36 Conform regulamentului local de urbanism, în zonele de locuinţe şi funcţiuni complementare sunt interzise următoarele activităţi:
a) activităţi industriale sau alte tipuri de activităţi care genereaza noxe, vibraţii, zgomot, fum, miros, etc.
b) staţii de întretinere auto.
Art.37 Spălătoriile auto, respectiv centrele de diagnoză pentru maşini (fără reparaţii şi întreţinere), schimbare cauciucuri şi echilibrare roţi, vor funcţiona cu condiţia să
corespundă necesităţilor şi confortului populaţiei din zonă, fără să dăuneze relaţiilor cu vecinatăţile şi să fie puse în practică toate măsurile pentru protecţia mediului
înconjurător.
pag. 213
Art.38 Construcţiile pentru funcţiunile mai sus menționate vor fi amplasate numai după întocmirea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) – prin care se asigură
condiţiile de amplasare, conformare şi servire edilitară a unuia sau mai multor obiective, în corelare cu vecinătăţile imediate, aprobat prin Consiliul Local.
Art.39 În zonele de unități industriale, de depozitare și de prestări servicii, funcțiunile sus menționate vor fi autorizate fără întocmirea unui Plan Urbanistic de Detaliu.
Art.40 Staţionarea şi parcarea autovehiculelor vor fi asigurate în incinta imobilului neafectând domeniul public.
Art.41 Funcţiunile aprobate prin prezentul Regulament vor fi autorizate conform legislaţiei în vigoare după obţinerea tuturor avizelor/ acordurilor necesare şi cu
acordul notarial al vecinilor direct afectaţi .
Art.42 Verificarea în vederea obţinerii Acordului pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale pentru activitățile de spălatorie auto, schimbare cauciucuri, echilibrare
roţi şi centre de diagnoză pentru maşini, după obţinerea autorizaţiei de construire şi intabulare în cartea funciară, se va face pe teren de către consilierii din cadrul
Biroului Autorizari Activități Comerciale și Gestiune Spații Publicitare, care vor întocmi un proces verbal de constatare a condiţiilor de funcţionare.
Obligațiile operatorilor economici care desfășoară activitatea de spălătorie auto, schimbare de cauciucuri, echilibrare roți și centrele de diagnoză pentru
mașini
Art.43 Agenţii economici care desfăşoară activitatea de spălatorie auto, schimbare cauciucuri, echilibrare roţi şi centrele de diagnoză pentru maşini, în
scopul reducerii impactului asupra factorilor de mediu, au următoarele obligaţii :
a) sursele generatoare de zgomot (compresoare, aspiratoare, etc.) vor fi izolate fonic determinarea nivelului de zgomot pe platforma de lucru în condiţii normale de
funcţionare se va realiza de către un laborator de acustică şi vibraţii acreditat; nivelul de zgomot la punctul de lucru va trebui să nu depășească nivelul maxim admis
stabilit conform legii. Depăşirea limitelor admise, conduce la obligativitatea luării de către operatorul economic de măsuri de reducere a nivelului de zgomot, până la
atingerea nivelului legal admis. În cazul în care se constată depăşirea nivelului admis de zgomot pe lângă amenda contravenţională, ca măsură complementară se va
dispune suspendarea activităţii până la intrarea în legalitate.
b) la punctul de lucru, activităţile specifice se vor desfăşura cu respectarea tuturor normelor privind buna convieţuire socială, astfel încât să se evite cauzarea oricărui
disconfort riveranilor/ vecinătăţilor.
c) agenţii economici au obligaţia de a se conforma prevederilor legale în vigoare privind managementul deşeurilor menajere şi a celor rezultate din procesul de
producţie.
d) la punctul de lucru societăţile au obligaţia de a amenaja un spaţiu corespunzător precolectării deşeurilor din producţie, împrejmuit şi securizat, pentru prevenirea
scurgerilor necontrolate, recipientele utilizate fiind adaptate caracteristicilor fizico-chimice ale deşeurilor.
Art.44 În vederea reducerii impactului asupra reţelei de canalizare şi staţiei de epurare, agenţii economici au obligaţia de a respecta următoarele condiții:
a) obligativitatea încheierii contractului cu operatorul reţelelor de apă canal şi al staţiei de epurare, pentru punctul respectiv de lucru, indiferent de forma juridică de
ocupare a spaţiului în care se desfăşoară activitatea.
b) Obţinerea avizului de la operatorul reţelelor de apă-canal prin care să fie atestată existenţa şi buna funcţionare a instalaţilor de preepurare.
c) Obligativitatea respectării normativelor privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale oraşului.
Art.45 Stabilirea orarului de funcționare se va face de către operatorul economic cu respectarea prevederilor inscrise în legislatia muncii și cu conditia respectarii
reglementarilor în vigoare privind linistea și ordinea publică și în conformitate cu solicitarile autorităților administratiei publice locale privind continuitatea unor
activități comerciale sau de prestări servicii, în funcție de necesitatea consumatorilor. În cazul societăţilor comerciale care au reclamaţii privind conturbarea liniştii şi
ordinii publice, la propunerea organelor abilitate, Primăria Municipiului Timișoara poate sa reduca orarul de funcționare a operatorului economic, să suspende
activitatea pe o perioada de până la 30 de zile sau în cazul în care operatorul economic nu respectă perioada de suspendare și condițiile de funcționare să anuleze
Acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale prin Dispozitie Primar .
Art.46 Documente necesare în vederea eliberarii Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale pentru activitatea de spălătorie auto, schimbare de cauciucuri,
echilibrare roți și centrele de diagnoză pentru mașini
a) Cerere tip
b) Certificat Unic de Inregistrare emis de Oficiul Registrului Comerțului
pag. 214
c) Certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului Timis în temeiul Legii 359/2004.
d) Extras de carte fuciară nu mai vechi de 30 de zile al spatiului cu altă destinație, având funcțiunea adecvată activității de spălătorie auto, schimbare de cauciucuri,
echilibrare roți și centrele de diagnoză pentru mașini, supus autorizari.
e) Contract de inchiriere/subînchiriere/concesiune sau comodat încheiat cu proprietarul tabular al spatiului supus autorizării, dacă este cazul (titlu asupra imobilului).
f) Contract încheiat cu societatea de salubrizare
g) Planul punctului de lucru întocmit de către un proiectant autorizat din care sa reiasă suprafata tuturor spațiilor care alcatuesc unitatea supusa autorizării și în mod
obligatoriu pozitia unității(subsol/parter sau etaj).
h) Autorizaţia privind securitatea la incendiu pentru categoriile de construcţii şi amenajări pentru care sunt incidente prevederile HG nr.1739/ 06.12.2006, actualizata
sau documentul justificativ (negatie) prin care operatorul economic nu este obligat sa obtina autorizatia privind securitatea la incendiu.
i) Dovada indeplinirii conditiilor prevazute de O.G 20/1994 privind masurile pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente.
D. Procedura eliberarii Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în cazul desfășurării activității de comerț cu ridicata/ de gros.
Condițiile ce trebuie respectate de către operatorii economici pe parcursul functionării.
Art.47 Prin comerț cu ridicata /de gros se întelege activitatea desfășurată de comercianții care cumpără produse în cantități mari în scopul revânzării acestora în
cantități mai mici altor comercianți sau utilizatori profesionali și colectivi.
Art.48 Desfășurarea activităților de comerț cu ridicata poate fi desfășurată doar în zonele de unități industriale.
Art.49 Exercitarea de activități de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul este interzisă în aceeași structură de vânzare.
Art.50 Documente necesare în vederea eliberarii Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în cazul desfășurării activității de comerț cu ridicata/ de gros
a) Cerere tip
b) Certificat Unic de Inregistrare emis de Oficiul Registrului Comerțului
c) Certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului Timiș, în temeiul Legii 359/2004.
d) Extras de carte funciară nu mai vechi de 30 de zile al spatiului supus autorizarii.
e) Contract de inchiriere/subînchiriere/concesiune sau comodat încheiat cu proprietarul tabular al spatiului supus autorizării, dacă este cazul (titlu asupra imobilului).
f) Contract încheiat cu societatea de salubrizare
g) Planul punctului de lucru întocmit de către un proiectant autorizat din care să reiasa suprafata tuturor spațiilor care alcatuiesc unitatea supusă autorizării și în mod
obligatoriu pozitia unității (subsol/parter sau etaj).
h) Autorizaţia privind securitatea la incendiu pentru categoriile de construcţii şi amenajări pentru care sunt incidente prevederile HG nr.1739/ 06.12.2006, actualizata
sau documentul justificativ (negatie) prin care operatorul economic nu este obligat sa obtina autorizatia privind securitatea la incendiu.
i) Dovada indeplinirii conditiilor prevazute de O.G 20/1994 privind masurile pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente.
E. Procedura eliberarii Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în cazul desfășurării activității de comerț cu amănuntul, cash and carry și de
prestări servicii ( altele decât cele de întreținere și repararea autovehiculelor) Condițiile ce trebuie respectate de către operatorii economici pe parcursul
functionării.
Art.51 Prin comerț cu amănuntul /de detail se întelege activitatea desfășurată de comercianții care vând produse, de regula direct consumatorilor pentru uzul personal
al acestora.
Art.52 Prin comerț de tip cash and carry se înțelege forma de comerț cu autoservire pe bază de legitimație de acces - activitatea desfășurată de comercianții care vând
mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane juridice, persoane fizice autorizate, asociații familiale autorizate conform legii și persoane fizice înregistrate în baza
de date a vânzătorului, în scopul revânzarii și/sau prelucrării precum și al utilizării acestora ca produse consumabile, păstrând regimul diferențiat de preț tip engross/
en detail.
Art.53 Prin prestarea de servicii se înțelege orice operațiune care nu constituie livrare de bunuri, constând în prestarea unei munci de către o persoana fizică sau
juridica unei alte persoane fizice sau juridice, în schimbul unei remunerații.
pag. 215
Art.54 Documentele necesare eliberarii Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în cazul desfășurării activității de comerț cu amănuntul, cash and carry și
de prestări servicii ( altele decât cele de întreținere și repararea autovehiculelor)
a) Cerere tip
b) Certificat Unic de Inregistrare emis de Oficiul Registrului Comerțului
c) Certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului Timiș, în temeiul Legii 359/2004.
d) Extras de carte nu mai vechi de 30 de zile al spațiului supus autorizării.
e) Contract de inchiriere/subînchiriere/concesiune sau comodat încheiat cu proprietarul tabular al spatiului supus autorizării, dacă este cazul (titlu asupra imobilului).
f) Contract încheiat cu societatea de salubrizare
g) Planul punctului de lucru întocmit de către un proiectant autorizat din care să reiasa suprafața tuturor spațiilor care alcătuiesc unitatea supusă autorizării și
în mod obligatoriu pozitia unității (subsol/parter sau etaj).
h) Autorizaţia privind securitatea la incendiu pentru categoriile de construcţii şi amenajări pentru care sunt incidente prevederile HG nr.1739/ 06.12.2006, actualizata
sau documentul justificativ (negatie) prin care operatorul economic nu este obligat sa obtina autorizatia privind securitatea la incendiu.
i) Notificare de la Direcţia Sanitar-Veterinara emis în conformitate cu legislaţia specifică pentru activităţile definite de “Coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare” şi
“Activităţi de întreţinere corporală”.
j) Dovada indeplinirii conditiilor prevazute de O.G 20/1994 privind masurile pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente.
F. Procedura eliberarii Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în cazul desfășurării activității de închiriere și subînchiriere a a bunurilor
imobiliare proprii sau închiriate
Art.55 Documentele necesare eliberării Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în cazul desfășurării activității de închiriere și subînchiriere a bunurilor
imobiliare proprii sau închiriate.
a) Certificat Unic de Înregistrare emis de Oficiul Registrului Comerțului
b) Certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului Timiș, în temeiul Legii 359/2004.
c) Extras de carte funciară nu mai vechi de 30 de zile al spațiului supus autorizării.
d) Contract de inchiriere/subînchiriere/concesiune sau comodat încheiat cu proprietarul tabular al spatiului supus autorizării, dacă este cazul (titlu asupra imobilului).
e) Dovada neîncadrării imobilului în restricțiile stabilite de prevederile O.G 20/1994 privind masurile pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente.
f) Autorizaţia privind securitatea la incendiu pentru categoriile de construcţii şi amenajări pentru care sunt incidente prevederile HG nr.1739/ 06.12.2006, actualizata
sau documentul justificativ (negatie) prin care operatorul economic nu este obligat sa obtina autorizatia privind securitatea la incendiu.
CAP. IV VIZAREA ACORDULUI PENTRU DESFĂȘURAREA EXERCIȚIILOR COMERCIALE
Art.56 Acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale se vizează în mod obligatoriu până la data de 28 februarie a fiecărui an, pentru anul în curs.
Art.57 Nevizarea acordului corespunde cu lipsa acestuia și se sancționeaza în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
Art.58 Taxa de viză se plăteşte la casieriile Primăriei Municipiului Timișoara sau prin ordin de plată în contul bugetului local, odată cu depunerea documentaţiei,
operatorul economic neputându-se considera autorizat decât în momentul vizării Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale. O copie a documentului de
plată se va anexa la documentaţie.
Art.59 Valoarea taxei de viză este stabilită prin H.C.L.M.T în funcție de activitatea desfășurata suprafaţa de servire și zona în care comerciantul își desfășoară
activitatea. Taxa de viză se va încasa pentru fiecare punct de lucru al operatorilor economici deschis pe raza Municipiului Timișoara.
Art.60 Autoritatea administrativă poate refuza vizarea Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale și implicit prelungirea valabilității acestuia, dacă pe
parcursul anului precedent au fost constatate și aplicate sancțiuni repetate în numele comerciantul pentru nerespectarea condițiilor inițiale de autorizare.
Art.61 Totodată, autoritatea administrativă poate modifica unilateral acordul pentru desfășurarea exercițiilor comerciale în sensul reducerii orarului ,in cazul în care pe
parcursul anului precedent au fost constatate încălcări repetate ale normelor care protejează ordinea și liniștea publică .

pag. 216
Art.62 Documente necesare pentru vizarea Acordurilor pentru desfășurarea exercițiilor comerciale pentru toate activitățile comerciale, altele decât cele de activitatea
de alimentație publică
a) Acord pentru desfășurarea exercițiilor comerciale, emis de primăria Timișoara în conformitate cu Legea 650/2002, în original
b) Dovada achitării taxei de viză stabilită.
c) Avizele/ Autorizațiile solicitate suplimentar prin prezentul Regulament, față de cele depuse la momentul emiterii Acordului pentru desfășurarea exercițiilor
comerciale emis de Primăria Timișoara conform Legii 650/2002.
Art.63 Documente necesare pentru vizarea Acordurilor pentru desfășurarea exercițiilor comerciale pentru activitatea de alimentație publică a) Acord pentru
desfășurarea exercițiilor comerciale emis de Primăria Timișoara în conformitate cu Legea 650/2002, în original
b) Dovada achitării taxei de viză stabilită .
c) Avizele/ Autorizațiile solicitate suplimentar prin prezentul Regulament, față de cele depuse la momentul emiterii Acordului pentru desfășurarea exercițiilor
comerciale emis de Primăria Timișoara conform Legii 650/2002.
CAP. V Modificarea Acordurilor pentru desfășurarea exercițiilor comerciale. Solicitarea de duplicate.
Art.64 Documente necesare pentru modificarea Acordurilor pentru desfășurarea exercițiilor comerciale emise de Primăria Timișoara, conform Legii 650/ 2002
a) Cerere tip pentru modificarea Acordurilor pentru desfășurarea exercițiilor comerciale emise de Primăria Timișoara, conform Legii 650/ 2002
b) Acord pentru desfășurarea exercițiilor comerciale emise de Primăria Timișoara, conform Legii 650/ 2002 - în original
c) Certificat constatator emis de ORC Timiș pentru punctul de lucru în cauză
d) Dovada achitării taxei pentru modificare
e) Documente justificative privind modificarea solicitată
Art.65 Documente necesare pentru emiterea de duplicat a Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale, emis de Primăria Timișoara, conform Legii
650/ 2002
a) Cerere tip pentru emiterea duplicatului Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale emise de Primăria Timișoara, conform Legii 650/ 2002
b) Certificat constatator emis de ORC Timiș pentru punctul de lucru în cauză
c) Dovada publicării pierderii și declarării nulității Acordului pentru desfășurarea exercițiilor comerciale, emis de Primăria Timișoara, conform Legii 650/ 2002
d) Dovada achitării taxei pentru duplicat
CAP. VI SANCȚIUNI
Art.66 Nerespectarea prevederilor din prezentul Regulament se consideră contravenții și se sancționează după cum urmează:
(1) Nerespectarea prevederilor art. 20 lit. a se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 500 – 2000 lei.
(2) Nerespectarea prevederilor art. 20 lit. b, se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 1000 – 2500 lei.
(3) Nerespectarea prevederilor art. 22 lit. b se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 200 – 400 lei.
(4) Nerespectarea prevederilor art. 24 lit. c se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 1000 – 2500 lei.
(5) Nerespectarea prevederilor art. 24 lit. g se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 1000 – 2500 lei.
(6) Nerespectarea prevederilor art. 32 alin. 1- 3 se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 1000 – 2500 lei.
(7) Nerespectarea prevederilor art. 56 se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 500 – 2000 lei.
Art.67 Contravențiile se constată și se aplică de către agenții Direcției Poliției Locale, și de către împuterniciți ai Primarului, amenzile făcându-se venit la bugetul
local al municipiului Timișoara.
Art. 68 La data intrării în vigoare a prezentului Regulament, orice dispoziţie contrară acestuia se abrogă. Regulamentul se completează cu prevederile legale în
vigoare și cu dispozițiile O.G. nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, republicată.

pag. 217
 H.C.L. nr. 129 din 11.03.2014 (cu modificarile si completarile ulterioare) privind conditiile de amplasare a
punctelor de comercializare a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice şi
psihotrope

Art.1: Se aproba infiintarea unor piete taranesti de tip piata volanta in Municipiul Timisoara: in parcarea stadionului „Dan Paltinisanu'- zona parcarii din str. Diaconu
Coresi, conform CF nr. 432523 cu nr. top.14166/2/2/1/1/1/1/1/1/a, proprietar Municipiul Timisoara domeniul public, pe o suprafata de 1500 mp; in Piata Traian si
zona Steaua - Calea Sagului.
Art. 2: S.C. Piete S.A. va incheia un protocol de colabore cu Primaria Municipiului Timisoara prin Directia Cladiri, Terenuri si Dotari Diverse, in vederea infiintarii
unei piete de tip piata volanta in locatia sus mentionata, conform Anexei 1, avand in vedere ca terenul apartine domeniului public si a unei piete tip piata volanta in
Piata Traian.
Art. 3: In pietele taranesti de tip volanta de pe teritoriul Municipiului Timisoara este permisa comercializarea produselor de tipul legumelor, fructelor, florilor, mierii
si produselor apicole, lapte si produse din lapte, alte produse de origine animala, provenite din productia proprie a vanzatorului sau a familiei acestuia.
Art. 4: Pentru toate produsele vor fi asigurate conditiile sanitar - veterinare de pastrare si desfacere prevazute de legislatia in vigoare.
Art. 5: Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda contraventionala urmatoarele fapte:
a) Comercializarea in piata taraneasca a produselor agroalimentare provenite din import sau a produselor care nu sunt cuprinse in obiectul de activitate al pietei.
b) Comercializarea produselor agroalimentare si expunerea spre vanzare direct pe carosabil/sol. Comerciantii vor folosi mese pliante, cu un aspect ingrijit, pe care isi
vor expune produsele. Se accepta depozitarea pe jos a produselor ambalate in saci. Produsele voluminoase din gama pepeni, varza, etc se vor comercializa din masini
sau din tarcuri cu capacitate de pana la 1 mc.
c) Folosirea unor sisteme de vanzare sau ambalare a produselor neingrijite, neigienizate, respectiv pavilioane sau umbrele murdare.
d) Comercializarea laptelui si produselor lactate in conditii improprii, fara vitrina frigorifica si sursa de curent, care sa asigure temperatura de pastrare prevazuta de
normele DSVSA.
e) Comercializarea fara drept a carnii si preparatelor din carne, care prin modul de obtinere, de transport, depozitare si expunere la vanzare pot pune in pericolsanatatea
consumatorului.
f) Neafisarea la loc vizibil a unei copii a Atestatului de producator.
g) Neprezentarea Atestatului de producator si a Carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol la solicitarea organelor de control.
h) Rezervarea locurilor de vanzare cu paleti, ambalaje, sau alte obiecte.
i) Rezervarea locurilor de vanzare cu remorci, autoturisme uzate, care nu corespund din punct de vedere tehnic circulatiei pe drumurile publice.
j) Folosirea unor persoane care nu sunt consemnate in Carnetul de comercializare si nu sunt membri ai familiei producatorului agricol, in scopul comercializarii
produselor.
k) Neintretinerea curateniei la locul de vanzare.
l) Abandonul de deseuri vegetale sau ambalaje pe amplasamentul pietei volante la finalizarea programului.
m) Comercializarea muraturilor, a plantelor pentru ceai, a siropurilor din plante sau fructe, a preparatelor din fructe si legume fara avizele prevazute de lege.
n) Comercializarea de produse agroalimentare pe amplasamentele unde functioneaza pietele volante, in alte zile decat cele stabilite sau in afara orarului de functionare.
In acest sens zilele de functionare a pietelor volante si orarul de functionare sunt urmatoarele:
1. Piata Volanta zona Stadion Dan Paltinisanu: zilele de miercuri si sambata ale lunii, in intervalul orar 05 - 16.
2. Piata Volanta din Piata Traian: zilele de joi ale lunii, in intervalul orar 05 - 15.
o) Comercializarea ambulanta de marfuri in incinta si perimetrul pietelor volante.
p) Accesul autovehiculelor in Piata Traian si stationarea lor in afara intervalului orar 05 -07, respectiv 14 - 15.
pag. 218
In intervalul orar 05 - 07 producatorii agricoli vor amenaja si aproviziona standurile de vanzare, iar in intervalul orar 14 - 15 vor aduna standurile, marfurile ramase si
ambalajele.
q) Ocuparea unui loc de vanzare in pietele volante fara drept sau fara cerere aprobata.
In acest sens cererile vor fi depuse la sediul S.C PIETE S.A semestrial si vor fi analizate si aprobate de membrii comisiei, formate din: un reprezentant al S.C PIETE
S.A, un reprezentant al Directiei Politiei Locale, un reprezentant al Ministerului Agriculturii - Directia Generala Control Antifrauda si Inspectie, Consilierul Local
Sandu Stefan, care va fi presedintele comisiei si un reprezentant al producatorilor agricoli care va fi desemnat de acestia. Cererea care nu are semnaturile tuturor
membrilor comisiei se considera nula.'
Art. 8:
alin. (1) Contraventiile prevazute la art. 5, lit b), c), d), f), h), k), l), m), n), o), p) se sanctioneaza cu amenda de la 200 la 600 lei.
alin. (2) Contraventiile prevazute la art. 5, lit e), g), i), j) se sanctioneaza cu amenda de la 1000 la 1500 lei.
alin. (3) Contraventiile prevazute la art. 5, lit a), q) se sanctioneaza cu amenda de la 2000 la 2500 lei. Bunurile care au servit sau au fost destinate sa serveasca la
savarsirea vreuneia dintre faptele prevazute la art. 5, lit. a) si q), daca sunt ale contravenientului, precum si sumele de bani si bunurile dobandite prin savarsirea
contraventiei se confisca. Producatorului agricol si membrilor familiei acestuia, consemnati in Carnetul de comercializare, daca au fost sanctionati cf. art. 5, lit. a),
respectiv q) li se interzice dreptul de a mai comercializa produse agroalimentare in pietele volante de pe raza municipiului Timisoara pentru o perioada de 12 luni de la
data aplicarii sanctiunii. Interdictia se aplica titularului si tuturor membrilor familiei consemnati in Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol,
indiferent care din acestia a fost sanctionat conform prevederilor mai sus amintite.

F. Reglementari privind evidenta persoanelor

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 97 din 14 iulie 2005 (*republicata*) (cu modificarile si completarile ulterioare) -
privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români

ART. 1 Prezenta ordonanţă de urgenţă constituie cadrul care reglementează evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, prin care
se asigură realizarea raporturilor juridice dintre persoanele fizice, juridice şi instituţiile statului de drept.
ART. 2 (1) Evidenţa cetăţenilor români reprezintă un sistem naţional de înregistrare şi actualizare a datelor cu caracter personal ale acestora, necesar cunoaşterii
numărului, structurii şi mişcării populaţiei pe teritoriul ţării şi furnizării de date în interesul cetăţenilor, al statului şi al instituţiilor publice.
(2) Evidenţa cetăţenilor români cu domiciliul în România se ţine după principiul locului de domiciliu al acestora de către Ministerul Administraţiei şi Internelor,
prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., împreună cu serviciile publice comunitare de
evidenţă a persoanelor organizate potrivit legii.
(3) Pentru cetăţenii români care au domiciliul în străinătate, evidenţa acestora se ţine după principiul ultimului domiciliu avut în ţară şi după reşedinţa declarată în
România.
(4) Activitatea de evidenţă a cetăţenilor români, precum şi cea privind eliberarea actelor de identitate ale cetăţenilor români se realizează în mod unitar şi sunt
coordonate de D.E.P.A.B.D., la nivel central, şi de către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, la nivel judeţean.
ART. 3 (1) Integrarea şi administrarea bazelor de date privind evidenţa persoanelor, a actelor de stare civilă, a cărţilor de identitate, a cărţilor electronice de
identitate, a cărţilor de identitate provizorii, a cărţilor de alegător şi a celorlalte documente necesare persoanei în relaţiile cu statul se realizează de D.E.P.A.B.D.
(2) D.E.P.A.B.D. administrează Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor, denumit în continuare S.N.I.E.P.

pag. 219
 (3) S.N.I.E.P. reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru ţinerea evidenţei persoanelor, producerea, emiterea şi evidenţa actelor de
stare civilă, a cărţilor de identitate, a cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate provizorii, a cărţilor de alegător şi a altor documente necesare persoanei în
relaţiile cu statul.
ART. 4 Abrogat.
ART. 5 Abrogat.
ART. 6 (1) În vederea realizării evidenţei cetăţenilor români, fiecărei persoane fizice i se atribuie, începând de la naştere, un cod numeric personal, denumit în
continuare C.N.P., care se înscrie în actele şi certificatele de stare civilă şi se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum şi
în Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, denumit în continuare R.N.E.P.
(2) C.N.P. reprezintă un număr semnificativ ce individualizează în mod unic o persoană fizică şi constituie un instrument de verificare a datelor de stare civilă ale
acesteia şi de identificare în anumite sisteme informatice de către persoanele autorizate.
(3) C.N.P. sunt generate şi administrate prin mijloace informatice de D.E.P.A.B.D., care emite şi distribuie anual către serviciile publice comunitare judeţene de
evidenţă a persoanelor, Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Municipiului Bucureşti şi Departamentul consular din cadrul Ministerului Afacerilor
Externe listele conţinând codurile numerice personale precalculate pentru anul în curs.
(4) Pentru situaţii de excepţie, la solicitarea instituţiilor publice prevăzute la alin. (3), D.E.P.A.B.D. generează C.N.P. suplimentare.
(5) Atribuirea C.N.P. se face, în ţară, de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor sau, acolo unde acestea nu există ori nu funcţionează, de autorităţile
executive ale unităţilor administrativ-teritoriale, iar în străinătate, de Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale
României, în baza listelor prevăzute la alin. (3) sau, după caz, alin. (4).
(6) Gestionarea şi verificarea atribuirii C.N.P. revin serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, sub coordonarea D.E.P.A.B.D.
ART. 7 (1) R.N.E.P. este componenta principală a S.N.I.E.P. şi reprezintă ansamblul datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români, rezultate în urma
prelucrării automate, într-o concepţie unitară, pentru scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1).
(2) R.N.E.P. este organizat pe 3 niveluri - central, judeţean şi local - şi funcţionează în sistem deschis, servind ca suport unic pentru furnizarea de date, în condiţiile
legii, pentru toate sistemele informatice ale instituţiilor şi autorităţilor publice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.
(3) Componenta informatizată a R.N.E.P. este organizată pe un singur nivel - central.
(4) Conţinutul R.N.E.P. se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
ART. 8 Abrogat.
ART. 9 (1) Cetăţenii români sunt înregistraţi în R.N.E.P. pe baza datelor de stare civilă din actele de naştere.
(2) Introducerea, actualizarea, exploatarea şi valorificarea datelor din R.N.E.P. se realizează de D.E.P.A.B.D. şi de serviciile publice comunitare de evidenţă a
persoanelor.
(3) Actualizarea datelor din R.N.E.P. se realizează pe baza documentelor prezentate de persoana interesată sau comunicate de autorităţi, potrivit atribuţiilor ce le
revin, în situaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.
(4) Autorităţile prevăzute la alin. (3) sunt:
a) Ministerul Afacerilor Externe, pentru evenimentele de stare civilă intervenite în străinătate;
b) Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, pentru cei care dobândesc sau pierd cetăţenia română;
c) organele judiciare, pentru persoanele faţă de care s-a dispus interzicerea exercitării drepturilor electorale, interzicerea prezenţei sau părăsirii localităţii, precum şi
pentru persoanele puse sub interdicţie;
d) instanţele judecătoreşti, notarii publici şi ofiţerii de stare civilă, pentru modificări intervenite ca urmare a divorţului;
e) Direcţia Generală de Paşapoarte, pentru cei care dobândesc sau deţin statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate.
f) structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor sau din cadrul primăriilor, acolo unde nu funcţionează servicii
publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, pentru modificările intervenite în statutul civil al persoanelor fizice.
pag. 220
 ART. 10
(1) Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt protejate de legea specială şi nu pot fi prelucrate decât în condiţiile prevăzute de aceasta.
(2) Beneficiarii datelor cu caracter personal furnizate din R.N.E.P. sunt obligaţi să utilizeze aceste date numai pentru destinaţia stabilită şi să asigure protecţia
acestora, în condiţiile legii.
ART. 11 (1) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face la cererea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice, în condiţiile
stabilite de lege.
(2) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se face în condiţiile stabilite de lege, în cadrul unor acţiuni de interes public sau în vederea
îndeplinirii unor obligaţii legale, cu plata corespunzătoare a taxelor prevăzute de lege, în baza unui contract încheiat între Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin
D.E.P.A.B.D., şi beneficiar.
(3) De la plata taxelor prevăzute la alin. (2) se exceptează furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. solicitată de:
a) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale şi justiţiei;
b) instituţiile publice cu atribuţii în domeniul realizării creanţelor bugetare prin modalităţile de executare silită prevăzute de lege;
c) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii
Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti;
d) Ministerul Sănătăţii, autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi spitalele judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale;
e) Ministerul Finanţelor Publice şi structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;
f) Ministerul Afacerilor Externe şi structurile subordonate acestuia;
g) instituţiile cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului şi al ocrotirii sociale a persoanelor vârstnice;
h) poliţia locală;
i) alte persoane juridice, în condiţiile prevăzute de lege.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3), furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal se face în baza unui protocol încheiat între Ministerul Administraţiei şi
Internelor, prin D.E.P.A.B.D., şi persoanele juridice enumerate.
(5) Contractul prevăzut la alin. (2) şi protocolul prevăzut la alin. (4) trebuie să conţină în mod obligatoriu destinaţia datelor, volumul şi structura acestora, suportul
pe care se livrează şi măsurile de protecţie şi securitate a datelor prevăzute de lege.
(6) Furnizarea sau verificarea unor date cu caracter personal din R.N.E.P. se realizează de:
a) D.E.P.A.B.D. sau de structurile sale teritoriale, la solicitarea scrisă adresată acestora;
b) serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, la solicitarea scrisă adresată acestora de către autorităţile publice locale sau de către persoanele fizice şi
juridice în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 12 (1) Începând cu vârsta de 14 ani, cetăţenilor români li se eliberează acte de identitate.
(2) În termen de 15 zile de la împlinirea vârstei prevăzute la alin. (1), cetăţenii români sunt obligaţi să solicite eliberarea actului de identitate.
(3) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie şi
buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate.
ART. 13 (1) Actul de identitate face dovada identităţii, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă.
(2) În condiţiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, cartea de identitate
şi cartea electronică de identitate constituie document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene.
(2^1) Cartea de identitate şi cartea electronică de identitate permit titularului utilizarea acestora ca şi card naţional de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile Legii
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentei ordonanţe de urgenţă.

pag. 221
 (3) Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne sau sisteme informatice terţe ale
administraţiei publice, stabilite prin hotărâre a Guvernului, precum şi utilizarea semnăturii electronice extinse bazate pe certificat calificat, în condiţiile Legii nr.
455/2001 privind semnătura electronică şi ale prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3^1) Prin autentificare se înţelege procedura prin care i se permite unei persoane ce posedă un anumit set de date create în acest scop să aibă acces la un sistem
informatic.
(4) În cazul minorului căruia nu i s-a eliberat primul act de identitate, dovada identităţii se face cu certificatul de naştere. Dovada cetăţeniei acestuia se face cu
certificatul de naştere însoţit de actul de identitate sau paşaportul unuia dintre părinţi.
ART. 14 (1) Actul de identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă a persoanei
fizice, pe baza cererii acesteia sau a reprezentantului său legal.
(2) Cetăţenii români cu domiciliul în România aflaţi temporar în străinătate pot depune cerere pentru eliberarea actului de identitate:
a) la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, în cazul în care, din motive obiective, nu se pot deplasa la serviciul public comunitar
de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă, cu excepţia cererii pentru eliberarea cărţii de identitate provizorie;
b) la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, prin împuternicit, pe bază de procură specială autentificată la misiunile diplomatice sau oficiile
consulare ale României din ţara respectivă, cu excepţia cererii pentru eliberarea cărţii electronice de identitate prevăzute la art. 17 alin. (6) lit. a).
(3) Primul act de identitate nu se eliberează pe bază de procură specială.
(4) În cazul minorului care la împlinirea vârstei de 14 ani se află, în condiţiile legii, în centre specializate aflate sub autoritatea serviciilor publice de asistenţă
socială, actul de identitate se eliberează, prin grija acestor servicii, de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din raza teritorială de competenţă.
(5) Minorul depune cererea pentru eliberarea actului de identitate, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din
cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială sau de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament.
(6) Pentru testarea şi urmărirea funcţionării aplicaţiilor informatice, pentru soluţionarea unor cazuri deosebite, precum şi pentru sprijinirea activităţii specifice a
structurilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, actele de identitate se eliberează şi de către D.E.P.A.B.D., de către serviciile publice
comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti.
ART. 15 (1) Cererea pentru eliberarea actului de identitate reprezintă un formular-tip care conţine datele cu caracter personal ale solicitantului şi informaţiile
stabilite de lege pentru constituirea şi actualizarea R.N.E.P.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se semnează de solicitant în prezenţa lucrătorului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a reprezentantului
misiunii diplomatice sau al oficiului consular şi trebuie să fie însoţită de documentele care, potrivit legii, fac dovada numelui de familie şi a prenumelui, datei de
naştere, statutului civil, cetăţeniei române, adresei de domiciliu şi, după caz, adresei de reşedinţă.
(3) Cererile care privesc eliberarea unui nou act de identitate trebuie însoţite numai de documentele care, potrivit legii, fac dovada adresei de domiciliu şi, după caz,
a adresei de reşedinţă, cu excepţia situaţiei în care:
a) au intervenit modificări ale datelor privind numele de familie şi prenumele, data de naştere, statutul civil şi cetăţenia română, când se prezintă şi documentele care
atestă aceste modificări;
b) solicitantul este titular al unei cărţi de identitate provizorii sau al unui buletin de identitate, când se prezintă toate documentele prevăzute la alin. (2).
(4) În cazul pierderii, furtului, distrugerii sau al deteriorării actelor de identitate, solicitantul trebuie să prezinte un alt document oficial, cu fotografie de dată recentă,
pentru certificarea identităţii. Atunci când persoana nu deţine un astfel de document ori în situaţia în care se constată diferenţe între fizionomia solicitantului şi
documentele prezentate sau informaţiile din R.N.E.P., se solicită verificarea identităţii de către structura teritorială a poliţiei.
(5) Termenul de soluţionare a cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este de până la 30 de zile de la data înregistrării cererii la serviciul public comunitar
de evidenţă a persoanelor. În situaţii deosebite, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile de către şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor.
ART. 16 (1) Cartea de identitate se eliberează:
a) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
pag. 222
 b) cu valabilitate de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani;
c) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani;
d) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani.
(2) De la data punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cartea de identitate şi cartea electronică de identitate se eliberează:
a) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
b) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani, cu excepţia cărţii electronice de identitate prevăzute la art. 17 alin. (6) lit. a), care se eliberează cu
termen de valabilitate de 5 ani.
(3) De la data punerii în circulaţie a cărţii electronice de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea:
a) unei cărţi de identitate;
b) unei cărţi electronice de identitate, în una dintre variantele prevăzute la art. 17 alin. (6).
ART. 17 (1) Cartea de identitate conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnici speciale, date aferente cardului naţional de asigurări sociale
de sănătate, stabilite la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, înscrise în mediu de
stocare, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.
(1^1) În mediul de stocare prevăzut la alin. (1), care asigură funcţionalitatea cărţii de identitate ca şi card naţional de asigurări sociale de sănătate, se înscriu exclusiv
datele aferente cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, stabilite la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(1^2) Datele aferente cardului naţional de asigurări sociale de sănătate stabilite la art. 331 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, înscrise în mediul de stocare a cărţii de identitate, pot fi accesate şi utilizate doar de persoanele abilitate conform Legii nr. 95/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, şi actelor normative subsecvente acesteia.
(1^3) Datele biometrice nu pot fi accesate de persoanele prevăzute la alin. (1^2).
(2) Datele cu caracter personal înscrise în cartea de identitate sunt:
a) numele şi prenumele titularului;
b) sexul;
c) cetăţenia titularului;
d) data şi locul naşterii titularului;
e) semnătura olografă a titularului;
f) imaginea facială a titularului;
g) C.N.P.;
h) adresa de domiciliu a titularului.
(3) În cazul incapabililor şi al persoanelor infirme sau analfabete, semnătura olografă a titularului poate lipsi din conţinutul cărţii de identitate.
(4) Cartea electronică de identitate conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, date aferente cardului
naţional de asigurări sociale de sănătate, stabilite la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi elemente de
particularizare şi de siguranţă.
(5) Datele cu caracter personal care se înscriu în cartea electronică de identitate sunt cele prevăzute la alin. (2), cu aplicarea, după caz, a prevederilor alin. (3). În
format electronic se înscriu:
a) datele din formatul tipărit, cu excepţia semnăturii olografe a titularului;
b) prenumele părinţilor titularului;
c) certificate şi certificate calificate, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 455/2001;
d) date biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete.
e) datele aferente cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, stabilite la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
pag. 223
 (5^1) Datele stabilite la art. 331 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se înscriu în cartea de identitate şi în cartea electronică de
identitate, în mediu de stocare electronic, ulterior producerii acestora, în condiţiile prevăzute de lege.
(6) La cererea solicitantului, cartea electronică de identitate se eliberează:
a) cu toate datele prevăzute la alin. (5); sau
b) cu datele prevăzute la alin. (5), cu excepţia imaginii impresiunilor papilare.
ART. 17^1 (1) Certificatele şi certificatele calificate se emit şi se înscriu după cum urmează:
a) certificatele, de către Ministerul Afacerilor Interne;
b) certificatele calificate, de un furnizor de servicii de certificare, acreditat în condiţiile Legii nr. 455/2001.
(1^1) Certificatul prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi utilizat numai în raport cu sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi cu sisteme informatice
terţe ale administraţiei publice stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(2) Pentru autentificarea în sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne, nivelul de aplicabilitate şi condiţiile de utilizare a certificatelor prevăzute la
alin. (1) lit. a) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Certificatul calificat se înscrie în cartea electronică de identitate ulterior producerii acesteia, la solicitarea titularului. Certificatul calificat se poate elibera doar
persoanelor având capacitate deplină de exerciţiu.
ART. 17^2 (1) Imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres al solicitantului cărţii electronice de identitate sau, în cazul minorilor şi al
incapabililor, numai cu acordul expres al părinţilor sau, după caz, părintelui care exercită autoritatea părintească ori al reprezentantului legal.
(2) Datele biometrice se colectează pentru a fi înscrise în cartea electronică de identitate numai în scopul verificării autenticităţii acesteia şi identităţii titularului.
(3) Verificarea identităţii titularului cărţii electronice de identitate se stabileşte prin compararea directă a datelor biometrice preluate de la titularul acesteia, cu
ocazia verificării, şi a datelor înscrise în cartea electronică de identitate.
(4) După personalizarea cărţii electronice de identitate, respectiv a cărţii de identitate şi transmiterea acestora la autoritatea competentă să le elibereze, toate datele
stocate în bazele de date de producţie se şterg imediat prin procedură automată şi ireversibilă.
(5) Imaginile impresiunilor papilare colectate pentru eliberarea cărţii electronice de identitate şi stocate în Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor se
şterg prin procedură automată imediat după ridicarea cărţii electronice de identitate sau, dacă nu a fost ridicată, cel târziu la împlinirea unui termen de 3 luni de la data
programată pentru eliberarea acesteia.
(5^1) Procedurile de ştergere prevăzute la alin. (4) şi (5) asigură imposibilitatea recuperării parţiale sau totale a datelor şterse.
(6) Procedurile de colectare a datelor biometrice pentru emiterea cărţii electronice de identitate, precum şi procedurile de ştergere a datelor prevăzute la alin. (4) şi
(5) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne.
ART. 18 (1) Orice modificări, adăugări sau menţiuni, altele decât cele prevăzute de lege, înscrise în actul de identitate sunt interzise şi atrag nulitatea acestuia.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), nulitatea se constată de către lucrătorii de poliţie sau de către lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a
persoanelor, după caz.
(3) Poliţistul care constată una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) este obligat să reţină actul de identitate şi să îl depună la cel mai apropiat serviciu public
comunitar de evidenţă a persoanelor, în termen de 24 de ore, cu proces-verbal din care să rezulte împrejurările şi motivul reţinerii.
ART. 19 (1) Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor eliberează un nou act de identitate în următoarele cazuri:
a) la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
b) dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, data ori locul naşterii, iar în cazul titularului unei cărţi electronice de identitate, şi prenumele părinţilor;
c) în cazul schimbării domiciliului;
d) în cazul schimbării denumirii sau rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
e) în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
f) în cazul deteriorării actului de identitate;
pag. 224
 g) în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
h) când imaginea facială din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
i) în cazul schimbării sexului;
j) în cazul anulării;
k) pentru preschimbarea actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile.
(2) Titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite eliberarea unui nou act de identitate, în condiţiile art. 15 şi 16, după cum urmează:
a) cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai puţin de 15 zile, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a);
b) în termen de 15 zile de la producerea uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-j);
c) oricând, în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. k).
(3) Actul de identitate valabil rămâne în posesia titularului până la data înmânării noului document.
ART. 20 (1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri:
a) când solicitantul nu prezintă toate documentele necesare pentru eliberarea cărţii de identitate sau a cărţii electronice de identitate;
b) când, temporar, nu se poate realiza procedura preluării datelor biometrice;
c) în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România;
d) când se solicită eliberarea unei cărţi electronice de identitate sau a unei cărţi de identitate, în unul din cazurile prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. a), b), e), f), g), h),
i) şi j), la cererea cetăţeanului.
(2) Termenul de valabilitate a cărţii de identitate provizorie este diferenţiat după cum urmează:
a) de la o lună la un an, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c);
b) 45 de zile, pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. d)*).
(3) Prevederile art. 15 şi 16 se aplică în mod corespunzător.
ART. 21 Abrogat.
ART. 22 (1) Actul de identitate al persoanei fizice reţinute, arestate preventiv sau care execută pedeapsa închisorii se păstrează de către administraţia aresturilor
ori a penitenciarelor şi se restituie la punerea în libertate a titularului acestuia.
(2) Actul de identitate al persoanei fizice internate în instituţii de reeducare şi de protecţie socială se păstrează pe durata internării de către administraţia acestor
instituţii.
(3) Cererea de eliberare a actului de identitate pentru persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se primeşte şi se soluţionează de către
serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială funcţionează instituţiile respective.
ART. 23 (1) Titularii actelor de identitate, precum şi autorităţile publice prevăzute la art. 22 sunt obligaţi să ia măsuri pentru a evita deteriorarea, distrugerea,
pierderea sau furtul acestora.
(2) Furtul actului de identitate trebuie reclamat de către persoanele fizice şi autorităţile publice menţionate în alin. (1) la unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs,
în termen de 24 de ore de la constatare, iar pierderea sau distrugerea documentului, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau
reşedinţă.
(3) Actele de identitate declarate pierdute, distruse sau furate sunt nule de drept.
ART. 24 (1) Persoana care a găsit sau a intrat în mod fortuit în posesia unui act de identitate, indiferent cine este titularul acestuia, este obligată să îl depună ori să
îl trimită, în termen de 24 de ore, la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor sau la cea mai apropiată unitate de poliţie.
(2) Actul de identitate declarat pierdut sau furat, care a fost ulterior găsit de titular, trebuie predat în termen de 48 de ore la serviciul public comunitar de evidenţă a
persoanelor unde a fost declarat evenimentul.
ART. 25 (1) Actul de identitate al unei persoane fizice nu poate fi reţinut în afara cazurilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă.

pag. 225
 (2) Este interzisă darea, primirea sau solicitarea actului de identitate drept garanţie pentru prestarea unor servicii, pentru încredinţarea unor bunuri şi valori, pentru
plata datoriilor sau în alte scopuri, de către persoanele neautorizate.
CAP. IV DOMICILIUL ŞI REŞEDINŢA
ART. 26 (1) Cetăţenii români au dreptul să îşi stabilească sau să îşi schimbe, în mod liber, domiciliul ori reşedinţa, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.
(2) Cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili
domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele.
ART. 27 (1) Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuinţa principală*).
(2) Domiciliul minorului este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte statornic ori, după caz, la reprezentantul său legal sau la persoana fizică ori
juridică la care este încredinţat în plasament.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazul persoanei fizice puse sub interdicţie.
(4) În situaţia în care părinţii minorului aflat, în condiţiile legii, în centre specializate aflate sub autoritatea serviciilor publice de asistenţă socială nu sunt cunoscuţi
sau nu pot fi identificaţi, domiciliul minorului este la adresa centrului respectiv.
ART. 28 (1) Dovada adresei de domiciliu se poate face cu:
a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ;
b) declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau persoană juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a) sau, după caz,
la lit. d);
c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil cu
destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b);
d) documentul eliberat de autoritatea administraţiei publice locale, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul
agricol, cu imobil cu destinaţie de locuinţă;
e) actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului său legal ori actul de încredinţare, însoţit, după caz, de unul din actele prevăzute la lit. a)-d), în
cazul minorilor care solicită eliberarea unui act de identitate.
(2) Declaraţia de primire în spaţiu a găzduitorului prevăzută la alin. (1) lit. b) poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a
persoanelor, a poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.
(3) În cazul minorului şi al persoanei puse sub interdicţie, declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (1) lit. c) se dă şi se semnează de către părintele sau,
după caz, părinţii care exercită autoritatea părintească sau de către reprezentanţii lor legali.
ART. 29 (1) Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia se află ultimul domiciliu înscris în actul de identitate al solicitantului este obligat
să comunice la cererea cetăţenilor români, în termen de 10 zile, datele referitoare la domiciliile avute de către persoana respectivă în România şi orice menţiune
privind starea civilă, aflate în evidenţa acestuia, începând cu data de 1 ianuarie 2000.
(2) Pentru datele prevăzute la alin. (1), referitoare la perioada anterioară anului 2000, termenul de comunicare este de maximum 20 de zile.
ART. 30 Reşedinţa este acolo unde persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu**).
ART. 31 (1) Menţiunea privind stabilirea reşedinţei se înscrie la cererea persoanei fizice care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară.
(2) Menţiunea privind stabilirea reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, care nu poate fi mai mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte
în mod efectiv la adresa declarată ca reşedinţă. La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi menţiuni privind stabilirea reşedinţei.
ART. 32 (1) Pentru înscrierea reşedinţei solicitantul va completa cererea pentru stabilirea reşedinţei, pe care o va depune împreună cu actul său de identitate şi cu
unul dintre documentele prevăzute la art. 28.
(2) De la obligaţia de a solicita înscrierea în actul de identitate a reşedinţei sunt exceptate:
a) persoana care locuieşte la o altă adresă decât cea de domiciliu, în interesul serviciului sau în scop turistic;
b) persoana internată într-o unitate sanitară/medicală.
pag. 226
 ART. 33 Menţiunea privind reşedinţa se înscrie pe un document, denumit dovada de reşedinţă, care va însoţi cartea de identitate, cartea electronică de identitate şi
cartea de identitate provizorie.
ART. 34 (1) Persoanelor fizice care nu posedă act de identitate şi sunt internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în unităţi de ocrotire şi de protecţie socială,
în şcoli de reeducare sau în alte instituţii li se pot elibera acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reşedinţa la adresa instituţiei respective.
(2) În situaţia în care, din motive obiective, nu poate fi stabilită identitatea persoanelor fizice prevăzute la alin. (1), instituţiile respective sunt obligate să anunţe
imediat unitatea de poliţie pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea, care colaborează cu serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor în vederea stabilirii
identităţii lor.
ART. 35 (1) În cazul în care menţiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a reşedinţei s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost
anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat, această menţiune este nulă de drept.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), autoritatea care a constatat nulitatea menţiunii comunică serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor situaţia
intervenită.
(3) Nulitatea menţiunii poate fi constatată de instanţa de judecată, din oficiu ori ca urmare a sesizării D.E.P.A.B.D., a serviciilor publice comunitare de evidenţă a
persoanelor ori a persoanelor interesate.
ART. 36 Persoana care găzduieşte o altă persoană, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 32 alin. (2) lit.
a), are obligaţia de a anunţa poliţia sau serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul.
ART. 37 (1) Evidenţa locatarilor prin cartea de imobil se ţine în următoarele categorii de imobile care dispun de mai multe unităţi locative, astfel cum acestea sunt
definite de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:
a) destinate cazării în comun;
b) care servesc total sau parţial ca locuinţă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu sunt aplicabile locatarilor imobilelor situate în incinta unităţilor militare, a sediilor misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare sau
locuinţelor destinate exclusiv personalului acestora, precum şi, după caz, membrilor familiilor şi persoanelor aflate în îngrijirea acestora.
ART. 38 (1) Organizarea activităţii de ţinere a evidenţei locatarilor prin cartea de imobil revine Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin unităţile de poliţie.
(2) Cartea de imobil se întocmeşte şi se actualizează de către persoana anume desemnată, cu acordul acesteia, de către proprietarul imobilului sau de asociaţia de
proprietari; în cazul asociaţiei de proprietari, responsabilul cărţii de imobil este, de regulă, administratorul sau un membru al comitetului executiv al asociaţiei.
(3) Păstrarea, actualizarea şi utilizarea datelor din cartea de imobil de către persoana desemnată în acest sens, conform alin. (2), se fac cu respectarea dispoziţiilor
Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările
ulterioare.
(4) Responsabilul cărţii de imobil are obligaţia să înscrie, pe baza actului de identitate, persoanele care domiciliază sau au reşedinţa în imobilul respectiv şi să o
prezinte, la cerere, poliţiştilor sau lucrătorilor serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor.
(5) Cartea de imobil se întocmeşte într-un singur exemplar, care se păstrează la responsabilul cărţii de imobil.
ART. 39 (1) Persoanele care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa sunt obligate să ceară înscrierea în cartea de imobil la noua locuinţă în termen de 15
zile de la mutare.
(2) Persoanele care locuiesc în imobil sunt obligate să prezinte actul de identitate responsabilului cărţii de imobil, la solicitarea acestuia, pentru actualizarea cărţii de
imobil.
ART. 40 La hoteluri şi în alte locuri de cazare în comun, înscrierea în cartea de imobil se face la sosire, prin grija proprietarului sau a administratorului acestora,
după caz.
ART. 41 (1) În cazul în care, în condiţiile legii, se schimbă denumirea unor unităţi administrativ-teritoriale sau se aprobă reorganizarea ori trecerea în alt rang a
unei unităţi administrativ-teritoriale, precum şi în situaţia în care se schimbă denumirea străzilor sau se renumerotează imobilele, cheltuielile pentru schimbarea cărţii
de identitate şi a celorlalte documente prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se suportă din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale respective.
pag. 227
 (2) Pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor reţinute, arestate sau care execută o pedeapsă privativă de libertate în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de
condamnare, care nu posedă asemenea documente şi care nu dispun de mijloace financiare, precum şi persoanelor cu handicap şi celor fără venituri, şeful serviciului
public comunitar de evidenţă a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de identitate.
(3) Se exceptează de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de identitate persoanele care sunt victime ale calamităţilor naturale, incendiilor sau ale
altor dezastre şi care declară pe propria răspundere, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor în a cărui rază teritorială domiciliază ori îşi au reşedinţa,
faptul că actul de identitate a fost pierdut, distrus sau deteriorat ca urmare a producerii unei astfel de situaţii.
CAP. V SANCŢIUNI
ART. 42 Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau
penală a persoanelor vinovate.
ART. 43 Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (4), art. 23 alin. (1), art. 24 şi art. 38 alin. (4), cu amenda de la 25 lei la 50 lei;
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 19 alin. (2), art. 39 şi 40, cu amenda de la 40 lei la 80 lei;
c) nerespectarea dispoziţiilor art. 25, art. 34 alin. (2) şi art. 36, cu amendă de la 75 lei la 150 lei.
ART. 44 Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 43 lit. a)-c) şi aplicarea sancţiunii contravenţionale se fac de către persoane împuternicite din cadrul
serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor şi de către poliţişti.
ART. 45 Contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

G. Alte acte normative

LEGEA nr. 544 din 12.10.2001 (cu modificarile si completarile ulterioare) - privind liberul acces la informaţiile de
interes public

ART. 1 Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale
ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României.
ART. 2 În sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie
autonomă, societate reglementată de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în
coordonarea ori în subordinea unei autorităţi publice centrale sau locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori
majoritar, precum şi orice operator sau operator regional, astfel cum aceştia sunt definiţi în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federaţiile sportive şi organizaţiile neguvernamentale de
utilitate publică, care beneficiază de finanţare din bani publici;
b) prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezulta din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice,
indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei;
c) prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoana fizică identificată sau identificabilă.
ART. 3 Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul
compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.

pag. 228
 ART. 4 (1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza
compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu.
(2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de relaţii publice se stabilesc, pe baza dispoziţiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare şi
funcţionare a autorităţii sau instituţiei publice respective.
ART. 5 (1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:
a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;
b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;
c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
f) programele şi strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se considera vătămată în privinţa dreptului de acces la
informaţiile de interes public solicitate.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice şi să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Autorităţile publice sunt obligate să dea din oficiu publicităţii un raport periodic de activitate, cel puţin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea a III-a.
(4) Accesul la informaţiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:
a) afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii
proprii, precum şi în pagina de Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spatii special destinate acestui scop.
(5) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să pună la dispoziţia persoanelor interesate contractele de privatizare încheiate după intrarea în vigoare a prezentei
legi, prin consultarea la sediul acestora. Prevederile de mai sus nu se aplica în cazul contractelor de privatizare care se încadrează în sfera de aplicare a dispoziţiilor art.
12 alin. (1).
ART. 6 (1) Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
(3) Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:
a) autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea;
b) informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public;
c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului.
ART. 7 (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel
mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata
necesara pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia
înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunica în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.
(3) Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic.
ART. 8 (1) Pentru informaţiile solicitate verbal funcţionării din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice au obligaţia să precizeze condiţiile şi
formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot furniza pe loc informaţiile solicitate.
pag. 229
 (2) În cazul în care informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informaţia de interes public, urmând ca cererea să îi
fie rezolvată în termenele prevăzute la art. 7.
(3) Informaţiile de interes public solicitate verbal se comunica în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autorităţii sau instituţiei publice, care va fi afişat
la sediul acesteia şi care se va desfăşura în mod obligatoriu în timpul funcţionării instituţiei, incluzând şi o zi pe săptămână, după programul de funcţionare.
(4) Activităţile de registratură privind petiţiile nu se pot include în acest program şi se desfăşoară separat.
(5) Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.
ART. 9 (1) În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică, costul serviciilor
de copiere este suportat de solicitant, în condiţiile legii.
(2) Dacă în urma informaţiilor primite petentul solicită informaţii noi privind documentele aflate în posesia autorităţii sau a instituţiei publice, aceasta solicitare va fi
tratată ca o nouă petiţie, răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art. 7 şi 8.
ART. 10 Nu este supusă prevederilor art. 7-9 activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de răspunsuri la petiţii şi de audiente, desfăşurată potrivit specificului
competentelor acestora, dacă aceasta priveşte alte aprobări, autorizări, prestări de servicii şi orice alte solicitări în afara informaţiilor de interes public.
ART. 11 (1) Persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorităţii sau al
instituţiei publice pe baza solicitării personale, în condiţiile legii.
(2) Copiile de pe documentele deţinute de autoritatea sau de instituţia publică se realizează în condiţiile art. 9.
ART. 11^1 Orice autoritate contractantă, astfel cum este definita prin lege, are obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate, în condiţiile
prevăzute la art. 7, contractele de achiziţii publice.
ART. 12 (1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11^1, următoarele informaţii:
a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;
b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor
clasificate, potrivit legii;
c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi
principiului concurentei loiale, potrivit legii;
d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în
pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;
f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile
implicate în proces;
g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.
(2) Răspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor şi autorităţilor publice care
deţin astfel de informaţii, precum şi instituţiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informaţiilor.
ART. 13 Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate
şi constituie informaţii de interes public.
ART. 14 (1) Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de
exercitare a unei funcţii publice.
(2) Informaţiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre autorităţile publice decât în temeiul unei obligaţii legale ori cu acordul prealabil în scris al
persoanei care are acces la acele informaţii potrivit art. 2.
ART. 15 (1) Accesul mijloacelor de informare în masa la informaţiile de interes public este garantat.

pag. 230
 (2) Activitatea de culegere şi de difuzare a informaţiilor de interes public, desfăşurată de mijloacele de informare în masa, constituie o concretizare a dreptului
cetăţenilor de a avea acces la orice informaţie de interes public.
ART. 16 Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masa la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să desemneze
un purtător de cuvânt, de regula din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice.
ART. 17 (1) Autorităţile publice au obligaţia să organizeze periodic, de regula o data pe luna, conferinţe de presa pentru aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de
interes public.
(2) În cadrul conferinţelor de presa autorităţile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informaţii de interes public.
ART. 18 (1) Autorităţile publice au obligaţia să acorde fără discriminare acreditare ziariştilor şi reprezentanţilor mijloacelor de informare în masa.
(2) Acreditarea se acordă la cerere, în termen de doua zile de la înregistrarea acesteia.
(3) Autorităţile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfăşurarea normala a activităţii
autorităţii publice şi care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condiţiile şi în limitele legii.
(4) Refuzul acordării acreditării şi retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris şi nu afectează dreptul organismului de presă de a obţine acreditarea pentru
un alt ziarist.
ART. 19 (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferinţelor de presa sau oricăror alte
acţiuni publice organizate de acestea.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acţiunile publice organizate de acestea.
(3) Autorităţile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare şi funcţionare să desfăşoare activităţi specifice în prezenta publicului sunt obligate să
permită accesul presei la acele activităţi, în difuzarea materialelor obţinute de ziarişti urmând să se ţină seama doar de deontologia profesională.
ART. 20 Mijloacele de informare în masa nu au obligaţia să publice informaţiile furnizate de autorităţile sau de instituţiile publice.
ART. 21 (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere
şi atrage răspunderea disciplinara a celui vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la
luarea la cunoştinţă de către persoana lezată.
(3) Dacă după cercetarea administrativa reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei
şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.
ART. 22 (1) În cazul în care o persoana se considera vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios
administrativ a tribunalului în a carei raza teritorială domiciliază sau în a carei raza teritorială se afla sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în
termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.
(2) Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.
(3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.
(4) Decizia Curţii de apel este definitiva şi irevocabilă.
(5) Atât plângerea, cât şi recursul se judecă în instanţă, în procedură de urgenţă, şi sunt scutite de taxă de timbru.

pag. 231
 LEGEA nr. 7 din 18.02.2004 (*republicată*) - privind Codul de conduită a funcţionarilor publici

CAP. I Domeniul de aplicare şi principii generale

Domeniul de aplicare
ART. 1 (1) Codul de conduită a funcţionarilor publici, denumit în continuare cod de conduită, reglementează normele de conduită profesională a funcţionarilor
publici.
(2) Normele de conduită profesională prevăzute de prezentul cod de conduită sunt obligatorii pentru persoanele care ocupă o funcţie publică în cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi în cadrul autorităţilor administrative autonome, denumite în continuare autorităţi şi instituţii
publice.
Obiective
ART. 2 Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure creşterea calităţii serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public,
precum şi să contribuie la eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie din administraţia publică, prin:
a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a
prestigiului instituţiei funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea funcţionarilor publici în exercitarea funcţiilor publice;
c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi funcţionarii publici, pe de o parte, şi între cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice, pe de
altă parte.
Principii generale
ART. 3 Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici sunt următoarele:
a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;
b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în
exercitarea funcţiei publice;
c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a aplica
acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă,
corectitudine şi conştiinciozitate;
e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic,
economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei publice;
f) integritatea morală, principiu conform căruia funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun
avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei publice pe care o deţin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;
g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi
a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei publice şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici trebuie să fie de
bună-credinţă;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate de funcţionarii publici în exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse
monitorizării cetăţenilor.

pag. 232
 Termeni
ART. 4 În înţelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) funcţionar public - persoana numită într-o funcţie publică în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată**);
b) funcţie publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică, în temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale;
c) interes public - acel interes care implică garantarea şi respectarea de către instituţiile şi autorităţile publice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale
cetăţenilor, recunoscute de Constituţie, legislaţia internă şi tratatele internaţionale la care România este parte;
d) interes personal - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, de către funcţionarii publici
prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la care au acces, ca urmare a exercitării funcţiei publice;
e) conflict de interese - acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al funcţionarului public contravine interesului public, astfel încât
afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea
funcţiei publice deţinute;
f) informaţie de interes public - orice informaţie care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile unei autorităţi publice ori instituţii publice, indiferent de
suportul ei;
g) informaţie cu privire la date personale - orice informaţie privind o persoană identificată sau identificabilă.
CAP. II Norme generale de conduită profesională a funcţionarilor publici
Asigurarea unui serviciu public de calitate
ART. 5 (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la
transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice.
(2) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa
administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.
Loialitatea faţă de Constituţie şi lege
ART. 6 (1) Funcţionarii publici au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor
legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
(2) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.
Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice
ART. 7 (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se
abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis:
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi
strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are
calitatea de parte;
c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze
imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori
instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte
termene.
pag. 233
 (4) Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conţin asemenea informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei alte
autorităţi ori instituţii publice, este permisă numai cu acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public respectiv îşi desfăşoară
activitatea.
(5) Prevederile prezentului cod de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a funcţionarilor publici de a furniza informaţii de interes public
celor interesaţi, în condiţiile legii, sau ca o derogare de la dreptul funcţionarului public de a face sesizări în baza Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din
autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.
Libertatea opiniilor
ART. 8 (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului
cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(2) În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate. În
exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.
Activitatea publică
ART. 9 (1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei
publice, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare
încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că
opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.
Activitatea politică
ART. 10 În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;
d) să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.
Folosirea imaginii proprii
ART. 11 În considerarea funcţiei publice deţinute, funcţionarilor publici le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare
pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.
Cadrul relaţiilor în exercitarea funcţiei publice
ART. 12 (1) În relaţiile cu personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice,
funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi
desfăşoară activitatea, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:
a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;
c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.
(3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor. Funcţionarii publici au
obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, prin:
a) promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;

pag. 234
 b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau
alte aspecte.
(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficienţa activităţii, precum şi creşterea calităţii serviciului public,
se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1)-(3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.
Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale
ART. 13 (1) Funcţionarii publici care reprezintă autoritatea sau instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe,
seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei publice pe care o reprezintă.
(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, funcţionarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.
(3) În deplasările externe, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi
obiceiurilor ţării gazdă.
Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor
ART. 14 Funcţionarii publici nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei,
părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice
deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.
Participarea la procesul de luare a deciziilor
ART. 15 (1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în
mod fundamentat şi imparţial.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau instituţia publică, de către alţi funcţionari publici, precum şi
îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.
Obiectivitate în evaluare
ART. 16 (1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu
privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici din subordine.
(2) Funcţionarii publici de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din
subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând
orice formă de favoritism ori discriminare.
(3) Se interzice funcţionarilor publici de conducere să favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în funcţia publică pe criterii discriminatorii, de rudenie,
afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute la art. 3.
Folosirea prerogativelor de putere publică
ART. 17 (1) Este interzisă folosirea de către funcţionarii publici, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei publice deţinute.
(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control,
funcţionarilor publici le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.
(3) Funcţionarilor publici le este interzis să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei publice, pentru a
influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.
(4) Funcţionarilor publici le este interzis să impună altor funcţionari publici să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze
acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.
Utilizarea resurselor publice
ART. 18 (1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite
producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

pag. 235
 (2) Funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea
activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.
(3) Funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile
legale.
(4) Funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica
autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.
Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri
ART. 19 (1) Orice funcţionar public poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în
condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:
a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a
unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-
teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.
CAP. III Coordonarea, monitorizarea şi controlul aplicării normelor de conduită profesională
Rolul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici
ART. 20 (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici coordonează, monitorizează şi controlează aplicarea normelor prevăzute de prezentul cod de conduită,
exercitând următoarele atribuţii:
a) urmăreşte aplicarea şi respectarea, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, a prevederilor prezentului cod de conduită;
b) elaborează studii şi analize privind respectarea prevederilor prezentului cod de conduită;
c) colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care au ca scop promovarea şi apărarea intereselor legitime ale cetăţenilor în relaţia cu funcţionarii publici.
(2) Prin activitatea sa, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici nu poate influenţa derularea procedurii de lucru a comisiilor de disciplină din cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice.
Rolul autorităţilor şi instituţiilor publice
ART. 21 (1) În scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor prezentului cod de conduită, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice vor desemna un funcţionar
public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) exercită următoarele atribuţii:
a) acordarea de consultanţă şi asistenţă funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice cu privire la respectarea normelor de conduită;
b) monitorizarea aplicării prevederilor prezentului cod de conduită în cadrul autorităţii sau instituţiei publice;
c) întocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduită de către funcţionarii publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice.
(3) Atribuţiile prevăzute la alin. (2) se exercită în temeiul unui act administrativ emis de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sau prin completarea fişei
postului cu atribuţia distinctă de consiliere etică şi monitorizare a respectării normelor de conduită.
(4) Rapoartele prevăzute la alin. (2) lit. c), aprobate de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, se comunică funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau
instituţiei publice şi se transmit trimestrial, la termenele şi în forma standard stabilite prin instrucţiuni de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
(5) Rapoartele autorităţilor şi instituţiilor publice privind respectarea normelor de conduită vor fi centralizate într-o bază de date necesară pentru:
a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională, inclusiv a constrângerilor sau ameninţărilor exercitate asupra unui funcţionar
public pentru a-l determina să încalce dispoziţii legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător;
pag. 236
 b) identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională;
c) adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.
Publicitatea cazurilor de încălcare a normelor de conduită
ART. 22 (1) Raportul anual cu privire la managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, care se întocmeşte de Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici, trebuie să cuprindă şi următoarele date:
a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;
b) categoriile şi numărul de funcţionari publici care au încălcat normele de conduită morală şi profesională;
c) cauzele şi consecinţele nerespectării prevederilor prezentului cod de conduită;
d) evidenţierea cazurilor în care funcţionarilor publici li s-a cerut să acţioneze sub presiunea factorului politic.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care prezintă un interes deosebit pentru opinia
publică.
CAP. IV Dispoziţii finale
Răspunderea
ART. 23 (1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod de conduită atrage răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici, în condiţiile legii.
(2) Comisiile de disciplină au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare, în
condiţiile legii.
(3) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în niciun fel pentru sesizarea cu bună-credinţă a comisiei de disciplină competente, în condiţiile legii, cu
privire la cazurile de încălcare a normelor de conduită.
(4) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile
legii.
(5) Funcţionarii publici răspund potrivit legii în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii
persoanelor fizice sau juridice.
Armonizarea regulamentelor interne de organizare şi funcţionare
ART. 24 În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorităţile şi instituţiile publice vor armoniza regulamentele interne de organizare şi
funcţionare sau codurile de conduită specifice, potrivit dispoziţiilor prezentului cod de conduită, în funcţie de domeniul lor de activitate.
Asigurarea publicităţii
ART. 25 Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi de a
afişa codul de conduită la sediul autorităţilor sau instituţiilor publice, într-un loc vizibil.

pag. 237
 LEGEA nr. 17 din 2 aprilie 1996 (cu modificarile si completarile ulterioare) - privind regi mul ar melor de foc şi al
muniţiilor

CAP. III Uzul de armă

ART. 46 Prin uz de armă, în sensul prezentei legi, se înţelege executarea tragerii cu arma de foc asupra persoanelor, animalelor sau bunurilor de către personalul
instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale prevăzut la art. 47.
ART. 47 Persoanele care sunt dotate cu arme de foc pot face uz de armă, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau a misiunilor militare, în următoarele
situaţii:
a) împotriva acelora care atacă militarii aflaţi în serviciul de gardă, pază, escortă, protecţie, menţinerea şi restabilirea ordinii de drept, precum şi împotriva celor
care, prin actul săvârşit, prin surprindere, pun în pericol obiectivul păzit;
b) împotriva acelora care atacă persoanele investite cu exerciţiul autorităţii publice sau cărora, potrivit legii, li se asigură protecţie;
c) împotriva persoanelor care încearcă să pătrundă ori să iasă în mod ilegal în sau din unităţile, subunităţile militare ori din perimetrele sau zonele păzite - vizibil
delimitate - stabilite prin consemn;
c^1) împotriva animalelor care pun în pericol viaţa sau integritatea corporală proprie sau a altor persoane;
d) pentru imobilizarea unei persoane care ameninţă cu comiterea cu violenţă a unei fapte prevăzute de legea penală sau care, după comiterea acesteia, nu se supune
imobilizării, somaţiilor sau încearcă să fugă, iar rămânerea acesteia în stare de libertate poate pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor;
e) împotriva oricărui mijloc de transport folosit de persoanele prevăzute la lit. b) şi c), precum şi împotriva conducătorilor acestora care refuză să oprească la
semnalele regulamentare ale organelor abilitate, existând indicii temeinice că au săvârşit o infracţiune ori că este iminentă săvârşirea unei infracţiuni;
f) pentru imobilizarea sau reţinerea persoanelor cu privire la care sunt probe ori indicii temeinice că au săvârşit o infracţiune şi care ripostează ori încearcă să
riposteze cu armă ori cu alte obiecte care pot pune în pericol viaţa ori integritatea corporală a persoanei;
g) pentru a împiedica fuga de sub escortă sau evadarea persoanelor care, potrivit legii, au fost private de libertate cu scopul înlăturării unei stări de pericol pentru
ordinea publică;
g^1) pentru imobilizarea unei persoane care se sustrage de la executarea unei măsuri privative de libertate, dacă nu se supune imobilizării, somaţiilor sau încearcă să
fugă şi nu poate fi oprită prin alte mijloace;
h) împotriva grupurilor de persoane sau persoanelor izolate care încearcă să pătrundă fără drept în sediile sau în perimetrele autorităţilor şi instituţiilor publice;
i) împotriva celor care atacă sau împiedică militarii să execute misiuni de luptă;
j) în executarea intervenţiei antiteroriste sau intervenţiei contrateroriste asupra obiectivelor atacate sau capturate de terorişti, în scopul reţinerii sau anihilării
acestora, eliberării ostaticilor sau altor persoane şi restabilirii ordinii publice;
k) în executarea intervenţiei în scopul eliberării persoanelor lipsite de libertate în mod ilegal de către persoane înarmate.
ART. 48 Personalul instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale autorizat să deţină, să poarte şi să folosească arme de foc
din dotare poate face uz de armă, în legitimă apărare sau în stare de necesitate, potrivit legii.
ART. 49 Uzul de armă se face numai după somaţia legală.
Somaţia se face prin cuvintele: «Stai, stai că trag!». În caz de nesupunere, se somează prin tragerea focului de armă în plan vertical sau într-o altă direcţie presupus
sigură care să nu pericliteze viaţa, integritatea corporală sau bunurile oricărei persoane.
În cazul în care, după executarea somaţiei legale, potrivit alin. 2, persoana în cauză nu se supune, se poate face uz de armă împotriva acesteia. În cazul prevăzut la
art. 47 lit. h) şi i), se face uz de armă numai după ce s-a repetat de 3 ori, la intervale de timp suficiente pentru dispersarea participanţilor, somaţia: «Părăsiţi ....., vom
folosi arme de foc!».
pag. 238
 Prin excepţie de la prevederile alin. 1, în situaţiile prevăzute la art. 47 lit. a), b), f), j) şi k), precum şi la art. 48, se poate face uz de armă fără somaţie, dacă lipseşte
timpul necesar pentru aceasta.
În cazul folosirii armelor împotriva mijloacelor de transport, focul se execută asupra pneurilor sau componentelor ce asigură deplasarea, în scopul imobilizării
acestora.
ART. 50 Comandanţii sau şefii militari pot face uz de armă împotriva subordonaţilor, pentru a restabili ordinea, dacă alte măsuri de împiedicare sau de
constrângere nu sunt posibile, atunci când acţiunile acestora sunt îndreptate în mod vădit spre trădarea patriei sau zădărnicirea îndeplinirii unei misiuni de luptă ori
când periclitează în mod grav capacitatea de luptă a unităţii. În aceste cazuri, se face uz de armă, respectându-se prevederile referitoare la somaţia legală.
ART. 51 Uzul de armă, în condiţiile şi situaţiile prevăzute în prezentul capitol, se face în aşa fel încât să ducă la imobilizarea celor împotriva cărora se execută
uzul de armă, încetarea atacului sau a stării de pericol, imposibilitatea acestora de a mai acţiona sau neutralizarea acţiunilor ilegale, trăgându-se astfel încât să se evite,
pe cât posibil, cauzarea morţii acestora.
Dacă uzul de armă şi-a atins scopul prevăzut la alin. 1, se încetează recurgerea la un asemenea mijloc.
Cel care a făcut uz de armă este obligat să acţioneze în cel mai scurt timp posibil, pentru a se acorda primul ajutor şi asistenţă medicală persoanelor rănite.
Fiecare situaţie în care s-a făcut uz de armă se raportează de urgenţă, în mod ierarhic. De îndată ce va fi posibil, raportul se întocmeşte în scris. Dacă în urma uzului
de armă s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică, de îndată, procurorului competent, potrivit legii, de către instituţia din care face parte
persoana care a executat uzul de armă.
ART. 52 Se va evita, pe cât posibil, uzul de armă împotriva minorilor, dacă vârsta acestora este evidentă sau cunoscută, femeilor, bătrânilor şi persoanelor cu
handicap vizibil, precum şi în situaţia în care s-ar primejdui viaţa altor persoane, cu excepţia:
a) cazurilor în care se înfăptuieşte un atac armat izolat sau în grup împotriva persoanelor prevăzute la art. 47 lit. a) şi b);
b) situaţiilor prevăzute la art. 47 lit. j) şi k).
Se interzice uzul de armă:
a) în situaţia în care s-ar viola, în mod intenţionat, teritoriul, spaţiul aerian sau apele naţionale ale unui stat vecin;
b) împotriva copiilor, femeilor vizibil gravide, cu excepţia cazurilor în care înfăptuiesc un atac armat izolat sau în grup, care pune în pericol viaţa sau integritatea
corporală a unei persoane.
ART. 52^1 Uzul de armă executat în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de prezenta lege înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea materială a personalului
instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale.
ART. 52^2 Instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale au obligaţia de a pregăti personalul autorizat să deţină, să poarte şi
să folosească arme de foc cu privire la condiţiile utilizării acestora şi de a institui testări teoretice şi practice periodice ale acestui personal.
ART. 52^3 Prevederile art. 46-52 se aplică inclusiv instituţiilor care au încadrate persoane care ocupă funcţii ce implică exerciţiul autorităţii publice, înarmate cu
arme de foc, în situaţiile în care uzul de armă nu este reglementat prin lege specială.

pag. 239
 LEGEA nr. 677 din 21 noiembrie 2001 (cu modificarile si completarile ulterioare) - privind protecţia persoanelor cu
privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date

CAP. I Dispoziţii generale

Scop
ART. 1 (1) Prezenta lege are ca scop garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţa intima,
familială şi privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
(2) Exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta lege nu poate fi restrânsă decât în cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege.
Domeniu de aplicare
ART. 2 (1) Prezenta lege se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate, în tot sau în parte, prin mijloace automate, precum şi prelucrării prin alte
mijloace.decât cele automate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenta sau care sunt destinate sa fie incluse într-un asemenea sistem.
(2) Prezenta lege se aplica:
a) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate de operatori stabiliţi în România;
b) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României;
c) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate de operatori care nu sunt stabiliţi în România, prin utilizarea de mijloace de
orice natura situate pe teritoriul României, cu excepţia cazului în care aceste mijloace nu sunt utilizate decât în scopul tranzitarii pe teritoriul României a datelor cu
caracter personal care fac obiectul prelucrarilor respective.
(3) In cazul prevăzut la alin. (2) lit. c) operatorul îşi va desemna un reprezentant care trebuie sa fie o persoana stabilită în România. Prevederile prezentei legi
aplicabile operatorului sunt aplicabile şi reprezentantului acestuia, fără a aduce atingere posibilitatii de a introduce acţiune în justiţie direct impotriva operatorului.
(4) Prezenta lege se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice sau juridice, romane ori străine, de drept public sau de drept privat,
indiferent dacă au loc în sectorul public sau în sectorul privat.
(5) In limitele prevăzute de prezenta lege, aceasta se aplica şi prelucrarilor şi transferului de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor de prevenire,
cercetare şi reprimare a infracţiunilor şi de menţinere a ordinii publice, precum şi al altor activităţi desfăşurate în domeniul dreptului penal, în limitele şi cu restricţiile
stabilite de lege.
(6) Prezenta lege nu se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate de persoane fizice exclusiv pentru uzul lor personal, dacă datele în cauza nu sunt
destinate a fi dezvăluite.
(7) Prezenta lege nu se aplica prelucrarilor şi transferului de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor în domeniul apărării naţionale şi siguranţei
naţionale, desfăşurate în limitele şi cu restricţiile stabilite de lege.
(8) Prevederile prezentei legi nu aduc atingere obligaţiilor asumate de România prin instrumente juridice ratificate.
Definiţii
ART. 3 In înţelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc după cum urmează:
a) date cu caracter personal - orice informaţii referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila; o persoana identificabila este acea persoana care poate fi
identificata, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice,
psihice, economice, culturale sau sociale;
b) prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operaţiune sau set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau
neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea către terţi prin
transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea;
c) stocarea - păstrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;
pag. 240
 d) sistem de evidenta a datelor cu caracter personal - orice structura organizată de date cu caracter personal, accesibila potrivit unor criterii determinate, indiferent
dacă aceasta structura este organizată în mod centralizat ori descentralizat sau este repartizata după criterii functionale ori geografice;
e) operator - orice persoana fizica sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autorităţile publice, instituţiile şi structurile teritoriale ale acestora, care
stabileşte scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; dacă scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate
printr-un act normativ sau în baza unui act normativ, operator este persoana fizica sau juridică, de drept public ori de drept privat, care este desemnată ca operator prin
acel act normativ sau în baza acelui act normativ;
f) persoana imputernicita de către operator - o persoana fizica sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autorităţile publice, instituţiile şi structurile
teritoriale ale acestora, care prelucreaza date cu caracter personal pe seama operatorului;
g) terţ - orice persoana fizica sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autorităţile publice, instituţiile şi structurile teritoriale ale acestora, alta decât
persoana vizata, operatorul ori persoana imputernicita sau persoanele care, sub autoritatea directa a operatorului sau a persoanei împuternicite, sunt autorizate sa
prelucreze date;
h) destinatar - orice persoana fizica sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autorităţile publice, instituţiile şi structurile teritoriale ale acestora,
căreia ii sunt dezvăluite date, indiferent dacă este sau nu terţ; autorităţile publice cărora li se comunica date în cadrul unei competente speciale de ancheta nu vor fi
considerate destinatari;
i) date anonime - date care, datorită originii sau modalitatii specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o persoana identificata sau identificabila.
CAP. II Reguli generale privind prelucrarea datelor cu caracter personal
Caracteristicile datelor cu caracter personal în cadrul prelucrării
ART. 4 (1) Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrării trebuie sa fie:
a) prelucrate cu buna-credinţa şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
b) colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime; prelucrarea ulterioara a datelor cu caracter personal în scopuri statistice, de cercetare istorica sau ştiinţifică
nu va fi considerată incompatibilă cu scopul colectării dacă se efectuează cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, inclusiv a celor care privesc efectuarea notificării
către autoritatea de supraveghere, precum şi cu respectarea garanţiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute de normele care reglementează
activitatea statistica ori cercetarea istorica sau ştiinţifică;
c) adecvate, pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate şi ulterior prelucrate;
d) exacte si, dacă este cazul, actualizate; în acest scop se vor lua măsurile necesare pentru ca datele inexacte sau incomplete din punct de vedere al scopului pentru
care sunt colectate şi pentru care vor fi ulterior prelucrate, sa fie şterse sau rectificate;
e) stocate într-o forma care sa permită identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesară realizării scopurilor în care datele sunt colectate şi în care vor fi
ulterior prelucrate; stocarea datelor pe o durata mai mare decât cea menţionată, în scopuri statistice, de cercetare istorica sau ştiinţifică, se va face cu respectarea
garanţiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute în normele care reglementează aceste domenii, şi numai pentru perioada necesară realizării
acestor scopuri.
(2) Operatorii au obligaţia sa respecte prevederile alin. (1) şi sa asigure îndeplinirea acestor prevederi de către persoanele împuternicite.
Condiţii de legitimitate privind prelucrarea datelor
ART. 5 (1) Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu excepţia prelucrarilor care vizează date din categoriile menţionate la art. 7 alin. (1), art. 8 şi 10, poate
fi efectuată numai dacă persoana vizata si-a dat consimţământul în mod expres şi neechivoc pentru acea prelucrare.
(2) Consimţământul persoanei vizate nu este cerut în următoarele cazuri:
a) când prelucrarea este necesară în vederea executării unui contract sau antecontract la care persoana vizata este parte ori în vederea luării unor măsuri, la cererea
acesteia, înaintea încheierii unui contract sau antecontract;
b) când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieţii, integrităţii fizice sau sănătăţii persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate;
c) când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale a operatorului;
pag. 241
 d) când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publica
cu care este investit operatorul sau terţul căruia ii sunt dezvăluite datele;
e) când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terţului căruia ii sunt dezvăluite datele, cu condiţia ca acest interes sa
nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate;
f) când prelucrarea priveşte date obţinute din documente accesibile publicului, conform legii;
g) când prelucrarea este făcuta exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorica sau ştiinţifică, iar datele rămân anonime pe toată durata prelucrării.
(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispoziţiilor legale care reglementează obligaţia autorităţilor publice de a respecta şi de a ocroti viaţa intima, familială şi
privată.
Încheierea operaţiunilor de prelucrare
ART. 6 (1) La încheierea operaţiunilor de prelucrare, dacă persoana vizata nu si-a dat în mod expres şi neechivoc consimţământul pentru o alta destinaţie sau
pentru o prelucrare ulterioara, datele cu caracter personal vor fi:
a) distruse;
b) transferate unui alt operator, cu condiţia ca operatorul iniţial sa garanteze faptul ca prelucrările ulterioare au scopuri similare celor în care s-a făcut prelucrarea
iniţială;
c) transformate în date anonime şi stocate exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorica sau ştiinţifică.
(2) In cazul operaţiunilor de prelucrare efectuate în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. c) sau d), în cadrul activităţilor descrise la art. 2 alin. (5), operatorul
poate stoca datele cu caracter personal pe perioada necesară realizării scopurilor concrete urmărite, cu condiţia asigurării unor măsuri corespunzătoare de protejare a
acestora, după care va proceda la distrugerea lor dacă nu sunt aplicabile prevederile legale privind păstrarea arhivelor.
CAP. III Reguli speciale privind prelucrarea datelor cu caracter personal
Prelucrarea unor categorii speciale de date
ART. 7 (1) Prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasială sau etnică, de convingerile politice, religioase, filozofice sau de natura similară, de
apartenenţa sindicala, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate sau viaţa sexuală este interzisă.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica în următoarele cazuri:
a) când persoana vizata si-a dat în mod expres consimţământul pentru o astfel de prelucrare;
b) când prelucrarea este necesară în scopul respectării obligaţiilor sau drepturilor specifice ale operatorului în domeniul dreptului muncii, cu respectarea garanţiilor
prevăzute de lege; o eventuala dezvaluire către un terţ a datelor prelucrate poate fi efectuată numai dacă exista o obligaţie legală a operatorului în acest sens sau dacă
persoana vizata a consimţit expres la aceasta dezvaluire;
c) când prelucrarea este necesară pentru protecţia vieţii, integrităţii fizice sau a sănătăţii persoanei vizate ori a altei persoane, în cazul în care persoana vizata se afla
în incapacitate fizica sau juridică de a-si da consimţământul;
d) când prelucrarea este efectuată în cadrul activităţilor sale legitime de către o fundaţie, asociaţie sau de către orice alta organizaţie cu scop nelucrativ şi cu specific
politic, filozofic, religios ori sindical, cu condiţia ca persoana vizata sa fie membra a acestei organizaţii sau sa întreţină cu aceasta, în mod regulat, relaţii care privesc
specificul activităţii organizaţiei şi ca datele sa nu fie dezvăluite unor terţi fără consimţământul persoanei vizate;
e) când prelucrarea se referă la date făcute publice în mod manifest de către persoana vizata;
f) când prelucrarea este necesară pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în justiţie;
g) când prelucrarea este necesară în scopuri de medicina preventivă, de stabilire a diagnosticelor medicale, de administrare a unor îngrijiri sau tratamente medicale
pentru persoana vizata ori de gestionare a serviciilor de sănătate care acţionează în interesul persoanei vizate, cu condiţia ca prelucrarea datelor respective sa fie
efectuate de către ori sub supravegherea unui cadru medical supus secretului profesional sau de către ori sub supravegherea unei alte persoane supuse unei obligaţii
echivalente în ceea ce priveşte secretul;

pag. 242
 h) când legea prevede în mod expres aceasta în scopul protejării unui interes public important, cu condiţia ca prelucrarea sa se efectueze cu respectarea drepturilor
persoanei vizate şi a celorlalte garanţii prevăzute de prezenta lege.
(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispoziţiilor legale care reglementează obligaţia autorităţilor publice de a respecta şi de a ocroti viaţa intima, familială şi
privată.
(4) Autoritatea de supraveghere poate dispune, din motive întemeiate, interzicerea efectuării unei prelucrari de date din categoriile prevăzute la alin. (1), chiar dacă
persoana vizata si-a dat în scris şi în mod neechivoc consimţământul, iar acest consimţământ nu a fost retras, cu condiţia ca interdicţia prevăzută la alin. (1) sa nu fie
înlăturată prin unul dintre cazurile la care se referă alin. (2) lit. b)-g).
Prelucrarea datelor cu caracter personal având funcţie de identificare
ART. 8 (1) Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată
numai dacă:
a) persoana vizata si-a dat în mod expres consimţământul; sau
b) prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală.
(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili şi alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute la alin. (1), numai cu condiţia instituirii unor garanţii
adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.
Prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sănătate
ART. 9 (1) In afară cazurilor prevăzute la art. 7 alin. (2), prevederile art. 7 alin. (1) nu se aplica în privinţa prelucrării datelor privind starea de sănătate în
următoarele cazuri:
a) dacă prelucrarea este necesară pentru protecţia sănătăţii publice;
b) dacă prelucrarea este necesară pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea săvârşirii unei fapte penale sau pentru împiedicarea producerii
rezultatului unei asemenea fapte ori pentru înlăturarea urmărilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte.
(2) Prelucrarea datelor privind starea de sănătate poate fi efectuată numai de către ori sub supravegherea unui cadru medical, cu condiţia respectării secretului
profesional, cu excepţia situaţiei în care persoana vizata si-a dat în scris şi în mod neechivoc consimţământul atâta timp cat acest consimţământ nu a fost retras, precum
şi cu excepţia situaţiei în care prelucrarea este necesară pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea săvârşirii unei fapte penale, pentru împiedicarea
producerii rezultatului unei asemenea fapte sau pentru înlăturarea urmărilor sale prejudiciabile.
(3) Cadrele medicale, instituţiile de sănătate şi personalul medical al acestora pot prelucra date cu caracter personal referitoare la starea de sănătate, fără autorizaţia
autorităţii de supraveghere, numai dacă prelucrarea este necesară pentru protejarea vieţii, integrităţii fizice sau sănătăţii persoanei vizate. Când scopurile menţionate se
referă la alte persoane sau la public în general şi persoana vizata nu si-a dat consimţământul în scris şi în mod neechivoc, trebuie cerută şi obţinută în prealabil
autorizaţia autorităţii de supraveghere. Prelucrarea datelor cu caracter personal în afară limitelor prevăzute în autorizaţie este interzisă.
(4) Cu excepţia motivelor de urgenta, autorizaţia prevăzută la alin. (3) poate fi acordată numai după ce a fost consultat Colegiul Medicilor din România.
(5) Datele cu caracter personal privind starea de sănătate pot fi colectate numai de la persoana vizata. Prin excepţie, aceste date pot fi colectate din alte surse numai
în măsura în care este necesar pentru a nu compromite scopurile prelucrării, iar persoana vizata nu vrea ori nu le poate furniza.
Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la fapte penale sau contravenţii
ART. 10 (1) Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la săvârşirea de infracţiuni de către persoana vizata ori la condamnări penale, măsuri de siguranţa
sau sancţiuni administrative ori contravenţionale, aplicate persoanei vizate, poate fi efectuată numai de către sau sub controlul autorităţilor publice, în limitele puterilor
ce le sunt conferite prin lege şi în condiţiile stabilite de legile speciale care reglementează aceste materii.
(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili şi alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute la alin. (1), numai cu condiţia instituirii unor garanţii
adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.
(3) Un registru complet al condamnărilor penale poate fi ţinut numai sub controlul unei autorităţi publice, în limitele puterilor ce ii sunt conferite prin lege.

pag. 243
 Excepţii
ART. 11 Prevederile art. 5, 6, 7 şi 10 nu se aplica în situaţia în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă
prelucrarea priveşte date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizata sau care sunt strâns legate de calitatea de persoana
publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicata.
CAP. IV Drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal
Informarea persoanei vizate
ART. 12 (1) In cazul în care datele cu caracter personal sunt obţinute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat sa furnizeze persoanei vizate cel puţin
următoarele informaţii, cu excepţia cazului în care aceasta persoana poseda deja informaţiile respective:
a) identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;
b) scopul în care se face prelucrarea datelor;
c) informaţii suplimentare, precum: destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; dacă furnizarea tuturor datelor cerute este obligatorie şi consecinţele
refuzului de a le furniza; existenta drepturilor prevăzute de prezenta lege pentru persoana vizata, în special a dreptului de acces, de intervenţie asupra datelor şi de
opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;
d) orice alte informaţii a căror furnizare este impusa prin dispoziţie a autorităţii de supraveghere, ţinând seama de specificul prelucrării.
(2) In cazul în care datele nu sunt obţinute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat ca, în momentul colectării datelor sau, dacă se intenţionează
dezvaluirea acestora către terţi, cel mai târziu pana în momentul primei dezvaluiri, sa furnizeze persoanei vizate cel puţin următoarele informaţii, cu excepţia cazului în
care persoana vizata poseda deja informaţiile respective:
a) identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;
b) scopul în care se face prelucrarea datelor;
c) informaţii suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenta drepturilor prevăzute de prezenta lege
pentru persoana vizata, în special a dreptului de acces, de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;
d) orice alte informaţii a căror furnizare este impusa prin dispoziţie a autorităţii de supraveghere, ţinând seama de specificul prelucrării.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica atunci când prelucrarea datelor se efectuează exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă aplicarea acestora ar da
indicii asupra surselor de informare.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica în cazul în care prelucrarea datelor se face în scopuri statistice, de cercetare istorica sau ştiinţifică, ori în orice alte situaţii în
care furnizarea unor asemenea informaţii se dovedeşte imposibila sau ar implica un efort disproportionat fata de interesul legitim care ar putea fi lezat, precum şi în
situaţiile în care înregistrarea sau dezvaluirea datelor este expres prevăzută de lege.
Dreptul de acces la date
ART. 13 (1) Orice persoana vizata are dreptul de a obţine de la operator, la cerere şi în mod gratuit pentru o solicitare pe an, confirmarea faptului ca datele care o
privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta. Operatorul este obligat, în situaţia în care prelucreaza date cu caracter personal care privesc solicitantul, sa comunice
acestuia, împreună cu confirmarea, cel puţin următoarele:
a) informaţii referitoare la scopurile prelucrării, categoriile de date avute în vedere şi destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le sunt dezvăluite datele;
b) comunicarea într-o forma inteligibila a datelor care fac obiectul prelucrării, precum şi a oricărei informaţii disponibile cu privire la originea datelor;
c) informaţii asupra principiilor de funcţionare a mecanismului prin care se efectuează orice prelucrare automată a datelor care vizează persoana respectiva;
d) informaţii privind existenta dreptului de intervenţie asupra datelor şi a dreptului de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;
e) informaţii asupra posibilitatii de a consulta registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal, prevăzut la art. 24, de a înainta plângere către
autoritatea de supraveghere, precum şi de a se adresa instanţei pentru atacarea deciziilor operatorului, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.

pag. 244
 (2) Persoana vizata poate solicita de la operator informaţiile prevăzute la alin. (1), printr-o cerere întocmită în forma scrisă, datată şi semnată. In cerere solicitantul
poate arata dacă doreşte ca informaţiile sa ii fie comunicate la o anumită adresa, care poate fi şi de posta electronica, sau printr-un serviciu de corespondenta care sa
asigure ca predarea i se va face numai personal.
(3) Operatorul este obligat sa comunice informaţiile solicitate, în termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei optiuni a solicitantului
exprimate potrivit alin. (2).
(4) In cazul datelor cu caracter personal legate de starea de sănătate, cererea prevăzută la alin. (2) poate fi introdusă de persoana vizata fie direct, fie prin intermediul
unui cadru medical care va indica în cerere persoana în numele căreia este introdusă. La cererea operatorului sau a persoanei vizate comunicarea prevăzută la alin. (3)
poate fi făcuta prin intermediul unui cadru medical desemnat de persoana vizata.
(5) In cazul în care datele cu caracter personal legate de starea de sănătate sunt prelucrate în scop de cercetare ştiinţifică, dacă nu exista, cel puţin aparent, riscul de a
se aduce atingere drepturilor persoanei vizate şi dacă datele nu sunt utilizate pentru a lua decizii sau măsuri fata de o anumită persoana, comunicarea prevăzută la alin.
(3) se poate face şi într-un termen mai mare decât cel prevăzut la acel alineat, în măsura în care aceasta ar putea afecta bunul mers sau rezultatele cercetării, şi nu mai
târziu de momentul în care cercetarea este încheiată. In acest caz persoana vizata trebuie sa îşi fi dat în mod expres şi neechivoc consimţământul ca datele sa fie
prelucrate în scop de cercetare ştiinţifică, precum şi asupra posibilei amânări a comunicării prevăzute la alin. (3) din acest motiv.
(6) Prevederile alin. (2) nu se aplica atunci când prelucrarea datelor se efectuează exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă aplicarea acestora ar da
indicii asupra surselor de informare.
Dreptul de intervenţie asupra datelor
ART. 14 (1) Orice persoana vizata are dreptul de a obţine de la operator, la cerere şi în mod gratuit:
a) după caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ştergerea datelor a căror prelucrare nu este conformă prezentei legi, în special a datelor incomplete sau inexacte;
b) după caz, transformarea în date anonime a datelor a căror prelucrare nu este conformă prezentei legi;
c) notificarea către terţii cărora le-au fost dezvăluite datele a oricărei operaţiuni efectuate conform lit. a) sau b), dacă aceasta notificare nu se dovedeşte imposibila
sau nu presupune un efort disproportionat fata de interesul legitim care ar putea fi lezat.
(2) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) persoana vizata va înainta operatorului o cerere întocmită în forma scrisă, datată şi semnată. In cerere
solicitantul poate arata dacă doreşte ca informaţiile sa ii fie comunicate la o anumită adresa, care poate fi şi de posta electronica, sau printr-un serviciu de
corespondenta care sa asigure ca predarea i se va face numai personal.
(3) Operatorul este obligat sa comunice măsurile luate în temeiul alin. (1), precum si, dacă este cazul, numele terţului căruia i-au fost dezvăluite datele cu caracter
personal referitoare la persoana vizata, în termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei optiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (2).
Dreptul de opoziţie
ART. 15 (1) Persoana vizata are dreptul de a se opune în orice moment, din motive întemeiate şi legitime legate de situaţia sa particulară, ca date care o vizează sa
facă obiectul unei prelucrari, cu excepţia cazurilor în care exista dispoziţii legale contrare. In caz de opoziţie justificată prelucrarea nu mai poate viza datele în cauza.
(2) Persoana vizata are dreptul de a se opune în orice moment, în mod gratuit şi fără nici o justificare, ca datele care o vizează sa fie prelucrate în scop de marketing
direct, în numele operatorului sau al unui terţ, sau sa fie dezvăluite unor terţi într-un asemenea scop.
(3) In vederea exercitării drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) persoana vizata va înainta operatorului o cerere întocmită în forma scrisă, datată şi semnată. In
cerere solicitantul poate arata dacă doreşte ca informaţiile sa ii fie comunicate la o anumită adresa, care poate fi şi de posta electronica, sau printr-un serviciu de
corespondenta care sa asigure ca predarea i se va face numai personal.
(4) Operatorul este obligat sa comunice persoanei vizate măsurile luate în temeiul alin. (1) sau (2), precum si, dacă este cazul, numele terţului căruia i-au fost
dezvăluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizata, în termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei optiuni a solicitantului
exprimate potrivit alin. (3).

pag. 245
 Excepţii
ART. 16 (1) Prevederile art. 12, 13, ale art. 14 alin. (3) şi ale art. 15 nu se aplica în cazul activităţilor prevăzute la art. 2 alin. (5), dacă prin aplicarea acestora este
prejudiciata eficienta acţiunii sau obiectivul urmărit în îndeplinirea atribuţiilor legale ale autorităţii publice.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile strict pentru perioada necesară atingerii obiectivului urmărit prin desfăşurarea activităţilor menţionate la art. 2 alin. (5).
(3) După încetarea situaţiei care justifica aplicarea alin. (1) şi (2) operatorii care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 2 alin. (5) vor lua măsurile necesare pentru a
asigura respectarea drepturilor persoanelor vizate.
(4) Autorităţile publice ţin evidenta unor astfel de cazuri şi informează periodic autoritatea de supraveghere despre modul de soluţionare a lor.
Dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale
ART. 17 (1) Orice persoana are dreptul de a cere şi de a obţine:
a) retragerea sau anularea oricărei decizii care produce efecte juridice în privinţa sa, adoptată exclusiv pe baza unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuată
prin mijloace automate, destinată sa evalueze unele aspecte ale personalităţii sale, precum competenta profesională, credibilitatea, comportamentul sau ori alte
asemenea aspecte;
b) reevaluarea oricărei alte decizii luate în privinţa sa, care o afectează în mod semnificativ, dacă decizia a fost adoptată exclusiv pe baza unei prelucrari de date care
întruneşte condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Respectându-se celelalte garanţii prevăzute de prezenta lege, o persoana poate fi supusă unei decizii de natura celei vizate la alin. (1), numai în următoarele
situaţii:
a) decizia este luată în cadrul încheierii sau executării unui contract, cu condiţia ca cererea de încheiere sau de executare a contractului, introdusă de persoana vizata,
sa fi fost satisfacuta sau ca unele măsuri adecvate, precum posibilitatea de a-si susţine punctul de vedere, sa garanteze apărarea propriului interes legitim;
b) decizia este autorizata de o lege care precizează măsurile ce garantează apărarea interesului legitim al persoanei vizate.
Dreptul de a se adresa justiţiei
ART. 18 (1) Fără a se aduce atingere posibilitatii de a se adresa cu plângere autorităţii de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa justiţiei pentru
apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta lege, care le-au fost incalcate.
(2) Orice persoana care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanţei competente pentru
repararea acestuia.
(3) Instanta competenta este cea în a carei raza teritorială domiciliază reclamantul. Cererea de chemare în judecata este scutită de taxa de timbru.
CAP. V Confidenţialitatea şi securitatea prelucrarilor
Confidenţialitatea prelucrarilor
ART. 19 Orice persoana care acţionează sub autoritatea operatorului sau a persoanei împuternicite, inclusiv persoana imputernicita, care are acces la date cu
caracter personal, nu poate sa le prelucreze decât pe baza instrucţiunilor operatorului, cu excepţia cazului în care acţionează în temeiul unei obligaţii legale.
Securitatea prelucrarilor
ART. 20 (1) Operatorul este obligat sa aplice măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal impotriva distrugerii
accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvaluirii sau accesului neautorizat, în special dacă prelucrarea respectiva comporta transmisii de date în cadrul unei
reţele, precum şi impotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegala.
(2) Aceste măsuri trebuie sa asigure, potrivit stadiului tehnicii utilizate în procesul de prelucrare şi de costuri, un nivel de securitate adecvat în ceea ce priveşte
riscurile pe care le reprezintă prelucrarea, precum şi în ceea ce priveşte natura datelor care trebuie protejate. Cerinţele minime de securitate vor fi elaborate de
autoritatea de supraveghere şi vor fi actualizate periodic, corespunzător progresului tehnic şi experienţei acumulate.
(3) Operatorul, atunci când desemnează o persoana imputernicita, este obligat sa aleagă o persoana care prezintă suficiente garanţii în ceea ce priveşte măsurile de
securitate tehnica şi organizatorice cu privire la prelucrările ce vor fi efectuate, precum şi sa vegheze la respectarea acestor măsuri de către persoana desemnată.

pag. 246
 (4) Autoritatea de supraveghere poate decide, în cazuri individuale, asupra obligării operatorului la adoptarea unor măsuri suplimentare de securitate, cu excepţia
celor care privesc garantarea securităţii serviciilor de telecomunicaţii.
(5) Efectuarea prelucrarilor prin persoane împuternicite trebuie sa se desfăşoare în baza unui contract încheiat în forma scrisă, care va cuprinde în mod obligatoriu:
a) obligaţia persoanei împuternicite de a acţiona doar în baza instrucţiunilor primite de la operator;
b) faptul ca îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) revine şi persoanei împuternicite.
CAP. VI Supravegherea şi controlul prelucrarilor de date cu caracter personal
Autoritatea de supraveghere
ART. 21 (1) Autoritatea de supraveghere, în sensul prezentei legi, este Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
(2) Autoritatea de supraveghere îşi desfăşoară activitatea în condiţii de completa independenta şi impartialitate.
(3) Autoritatea de supraveghere monitorizează şi controlează sub aspectul legalităţii prelucrările de date cu caracter personal care cad sub incidenta prezentei legi.
In acest scop autoritatea de supraveghere exercita următoarele atribuţii:
a) elaborează formularele tipizate ale notificărilor şi ale registrelor proprii;
b) primeşte şi analizează notificările privind prelucrarea datelor cu caracter personal, anuntând operatorului rezultatele controlului prealabil;
c) autorizează prelucrările de date în situaţiile prevăzute de lege;
d) poate dispune, în cazul în care constata încălcarea dispoziţiilor prezentei legi, suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ştergerea parţială ori
integrala a datelor prelucrate şi poate sa sesiseze organele de urmărire penală sau sa intenteze acţiuni în justiţie;
d^1) informează persoanele fizice sau/şi juridice care activează în aceste domenii, în mod direct sau prin intermediul structurilor asociative ale acestora, asupra
necesităţii respectării obligaţiilor şi îndeplinirii procedurilor prevăzute de prezenta lege;
e) păstrează şi pune la dispoziţie publicului registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal;
f) primeşte şi soluţionează plângeri, sesizări sau cereri de la persoanele fizice şi comunica soluţia data ori, după caz, diligenţele depuse;
g) efectuează investigaţii din oficiu sau la primirea unor plângeri ori sesizări;
h) este consultata atunci când se elaborează proiecte de acte normative referitoare la protecţia drepturilor şi libertăţilor persoanelor, în privinţa prelucrării datelor cu
caracter personal;
i) poate face propuneri privind iniţierea unor proiecte de acte normative sau modificarea actelor normative în vigoare în domenii legate de prelucrarea datelor cu
caracter personal;
j) cooperează cu autorităţile publice şi cu organele administraţiei publice, centralizează şi analizează rapoartele anuale de activitate ale acestora privind protecţia
persoanelor în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal, formulează recomandări şi avize asupra oricărei chestiuni legate de protecţia drepturilor şi libertăţilor
fundamentale în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal, la cererea oricărei persoane, inclusiv a autorităţilor publice şi a organelor administraţiei publice;
aceste recomandări şi avize trebuie sa facă menţiune despre temeiurile pe care se sprijină şi se comunica în copie şi Ministerului Justiţiei; atunci când recomandarea
sau avizul este cerut de lege, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I;
k) cooperează cu autorităţile similare de peste hotare în vederea asistenţei mutuale, precum şi cu persoanele cu domiciliul sau cu sediul în străinătate, în scopul
apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ce pot fi afectate prin prelucrarea datelor cu caracter personal;
l) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege.
m) modul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal se stabileşte prin lege.
(4) Întregul personal al autorităţii de supraveghere are obligaţia de a păstra secretul profesional, cu excepţiile prevăzute de lege, pe termen nelimitat, asupra
informaţiilor confidenţiale sau clasificate la care are sau a avut acces în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inclusiv după încetarea raporturilor juridice cu autoritatea
de supraveghere.

pag. 247
 Notificarea către autoritatea de supraveghere
ART. 22 (1) Operatorul este obligat sa notifice autorităţii de supraveghere, personal sau prin reprezentant, înainte de efectuarea oricărei prelucrari ori a oricărui
ansamblu de prelucrari având acelaşi scop sau scopuri corelate.
(2) Notificarea nu este necesară în cazul în care prelucrarea are ca unic scop ţinerea unui registru destinat prin lege informării publicului şi deschis spre consultare
publicului în general sau oricărei persoane care probează un interes legitim, cu condiţia ca prelucrarea sa se limiteze la datele strict necesare ţinerii registrului
menţionat.
(3) Notificarea va cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
a) numele sau denumirea şi domiciliul ori sediul operatorului şi ale reprezentantului desemnat al acestuia, dacă este cazul;
b) scopul sau scopurile prelucrării;
c) o descriere a categoriei sau a categoriilor de persoane vizate şi a datelor ori a categoriilor de date ce vor fi prelucrate;
d) destinatarii sau categoriile de destinatari cărora se intenţionează sa li se dezvaluie datele;
e) garanţiile care însoţesc dezvaluirea datelor către terţi;
f) modul în care persoanele vizate sunt informate asupra drepturilor lor; data estimată pentru încheierea operaţiunilor de prelucrare, precum şi destinaţia ulterioara a
datelor;
g) transferuri de date care se intenţionează sa fie făcute către alte state;
h) o descriere generală care sa permită aprecierea preliminară a măsurilor luate pentru asigurarea securităţii prelucrării;
i) specificarea oricărui sistem de evidenta a datelor cu caracter personal, care are legătura cu prelucrarea, precum şi a eventualelor legături cu alte prelucrari de date
sau cu alte sisteme de evidenta a datelor cu caracter personal, indiferent dacă se efectuează, respectiv dacă sunt sau nu sunt situate pe teritoriul României;
j) motivele care justifica aplicarea prevederilor art. 11, art. 12 alin. (3) sau (4) ori ale art. 13 alin. (5) sau (6), în situaţia în care prelucrarea datelor se face exclusiv în
scopuri jurnalistice, literare sau artistice ori în scopuri statistice, de cercetare istorica sau ştiinţifică.
(4) Dacă notificarea este incompleta, autoritatea de supraveghere va solicita completarea acesteia.
(5) In limitele puterilor de investigare de care dispune, autoritatea de supraveghere poate solicita şi alte informaţii, în special privind originea datelor, tehnologia de
prelucrare automată utilizata şi detalii referitoare la măsurile de securitate. Dispoziţiile prezentului alineat nu se aplica în situaţia în care prelucrarea datelor se face
exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice.
(6) Dacă se intenţionează ca datele care sunt prelucrate sa fie transferate în străinătate, notificarea va cuprinde şi următoarele elemente:
a) categoriile de date care vor face obiectul transferului;
b) ţara de destinaţie pentru fiecare categorie de date.
(8) Autorităţile publice care efectuează prelucrari de date cu caracter personal în legătura cu activităţile descrise la art. 2 alin. (5), în temeiul legii sau în îndeplinirea
obligaţiilor asumate prin acorduri internaţionale ratificate, sunt scutite de taxa prevăzută la alin. (7). Notificarea se va transmite în termen de 15 zile de la intrarea în
vigoare a actului normativ care instituie obligaţia respectiva şi va cuprinde numai următoarele elemente:
a) denumirea şi sediul operatorului;
b) scopul şi temeiul legal al prelucrării;
c) categoriile de date cu caracter personal supuse prelucrării.
(9) Autoritatea de supraveghere poate stabili şi alte situaţii în care notificarea nu este necesară, în afară celei prevăzute la alin. (2), sau situaţii în care notificarea se
poate efectua într-o forma simplificata, precum şi conţinutul acesteia, numai în unul dintre următoarele cazuri:
a) atunci când, luând în considerare natura datelor destinate sa fie prelucrate, prelucrarea nu poate afecta, cel puţin aparent, drepturile persoanelor vizate, cu condiţia
sa precizeze expres scopurile în care se poate face o asemenea prelucrare, datele sau categoriile de date care pot fi prelucrate, categoria sau categoriile de persoane
vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari cărora datele le pot fi dezvăluite şi perioada pentru care datele pot fi stocate;
b) atunci când prelucrarea se efectuează în condiţiile art. 7 alin. (2) lit. d).
pag. 248
 Controlul prealabil
ART. 23 (1) Autoritatea de supraveghere va stabili categoriile de operaţiuni de prelucrare care sunt susceptibile de a prezenta riscuri speciale pentru drepturile şi
libertăţile persoanelor.
(2) Dacă pe baza notificării autoritatea de supraveghere constata ca prelucrarea se încadrează în una dintre categoriile menţionate la alin. (1), va dispune obligatoriu
efectuarea unui control prealabil începerii prelucrării respective, cu anunţarea operatorului.
(3) Operatorii care nu au fost anunţaţi în termen de 5 zile de la data notificării despre efectuarea unui control prealabil pot începe prelucrarea.
(4) In situaţia prevăzută la alin. (2) autoritatea de supraveghere este obligată ca, în termen de cel mult 30 de zile de la data notificării, sa aducă la cunoştinţa
operatorului rezultatul controlului efectuat, precum şi decizia emisă în urma acestuia.
Registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal
ART. 24 (1) Autoritatea de supraveghere păstrează un registru de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal, notificate în conformitate cu prevederile
art. 22. Registrul va cuprinde toate informaţiile prevăzute la art. 22 alin. (3).
(2) Fiecare operator primeşte un număr de înregistrare. Numărul de înregistrare trebuie menţionat pe orice act prin care datele sunt colectate, stocate sau dezvăluite.
(3) Orice schimbare de natura sa afecteze exactitatea informaţiilor înregistrate va fi comunicată autorităţii de supraveghere în termen de 5 zile. Autoritatea de
supraveghere va dispune de îndată efectuarea mentiunilor corespunzătoare în registru.
(4) Activităţile de prelucrare a datelor cu caracter personal, începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi notificate în vederea înregistrării în termen de
15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) Registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal este deschis spre consultare publicului. Modalitatea de consultare se stabileşte de autoritatea de
supraveghere.
Plângeri adresate autorităţii de supraveghere
ART. 25 (1) In vederea apărării drepturilor prevăzute de prezenta lege persoanele ale căror date cu caracter personal fac obiectul unei prelucrari care cade sub
incidenta prezentei legi pot înainta plângere către autoritatea de supraveghere. Plângerea se poate face direct sau prin reprezentant. Persoana lezata poate imputernici o
asociaţie sau o fundaţie sa ii reprezinte interesele.
(2) Plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiţie, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost introdusă anterior.
(3) In afară cazurilor în care o întârziere ar cauza un prejudiciu iminent şi ireparabil, plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată mai devreme
de 15 zile de la înaintarea unei plângeri cu acelaşi conţinut către operator.
(4) In vederea soluţionării plângerii, dacă apreciază ca este necesar, autoritatea de supraveghere poate audia persoana vizata, operatorul si, dacă este cazul, persoana
imputernicita sau asociaţia ori fundaţia care reprezintă interesele persoanei vizate. Aceste persoane au dreptul de a înainta cereri, documente şi memorii. Autoritatea de
supraveghere poate dispune efectuarea de expertize.
(5) Dacă plângerea este gasita intemeiata, autoritatea de supraveghere poate decide oricare dintre măsurile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. d). Interdicţia temporară a
prelucrării poate fi instituită numai pana la încetarea motivelor care au determinat luarea acestei măsuri.
(6) Decizia trebuie motivată şi se comunica părţilor interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plângerii.
(7) Autoritatea de supraveghere poate ordona, dacă apreciază necesar, suspendarea unora sau tuturor operaţiunilor de prelucrare pana la soluţionarea plângerii în
condiţiile alin. (5).
(8) Autoritatea de supraveghere se poate adresa justiţiei pentru apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta lege persoanelor vizate. Instanta competenta este
Tribunalul Municipiului Bucureşti. Cererea de chemare în judecata este scutită de taxa de timbru.
(9) La cererea persoanelor vizate, pentru motive întemeiate, instanta poate dispune suspendarea prelucrării pana la soluţionarea plângerii de către autoritatea de
supraveghere.
(10) Prevederile alin. (4)-(9) se aplica în mod corespunzător şi în situaţia în care autoritatea de supraveghere afla pe orice alta cale despre săvârşirea unei încălcări a
drepturilor recunoscute de prezenta lege persoanelor vizate.
pag. 249
 Contestarea deciziilor autorităţii de supraveghere
ART. 26 (1) Impotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere în temeiul dispoziţiilor prezentei legi operatorul sau persoana vizata poate formula
contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancţiunea decăderii, la instanta de contencios administrativ competenta. Cererea se judeca de urgenta, cu citarea
părţilor. Soluţia este definitiva şi irevocabilă.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1), precum şi de la cele ale art. 23 şi 25 prelucrările de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor prevăzute la
art. 2 alin. (5).
Exercitarea atribuţiilor de investigare
ART. 27 (1) Autoritatea de supraveghere poate investiga, din oficiu sau la primirea unei plângeri, orice încălcare a drepturilor persoanelor vizate, respectiv a
obligaţiilor care revin operatorilor si, după caz, persoanelor împuternicite, în cadrul efectuării prelucrarilor de date cu caracter personal, în scopul apărării drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale persoanelor vizate.
(2) Atribuţiile de investigare nu pot fi exercitate de către autoritatea de supraveghere în cazul în care o cerere în justiţie introdusă anterior are ca obiect săvârşirea
aceleiaşi încălcări a drepturilor şi opune aceleaşi părţi.
(3) In exercitarea atribuţiilor de investigare autoritatea de supraveghere poate solicita operatorului orice informaţii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal
şi poate verifica orice document sau înregistrare referitoare la prelucrarea de date cu caracter personal.
(4) Secretul de stat şi secretul profesional nu pot fi invocate pentru a împiedica exercitarea atribuţiilor acordate prin prezenta lege autorităţii de supraveghere. Atunci
când este invocată protecţia secretului de stat sau a secretului profesional, autoritatea de supraveghere are obligaţia de a păstra secretul.
Norme de conduita
ART. 28 (1) Asociaţiile profesionale au obligaţia de a elabora şi de a supune spre avizare autorităţii de supraveghere coduri de conduita care sa conţină norme
adecvate pentru protecţia drepturilor persoanelor ale căror date cu caracter personal pot fi prelucrate de către membrii acestora.
(2) Normele de conduita trebuie sa prevadă măsuri şi proceduri care sa asigure un nivel satisfăcător de protecţie, ţinând seama de natura datelor ce pot fi prelucrate.
Autoritatea de supraveghere poate dispune măsuri şi proceduri specifice pentru perioada în care normele de conduita la care s-a făcut referire anterior nu sunt adoptate.
CAP. VII Transferul în străinătate al datelor cu caracter personal
Condiţiile transferului în străinătate al datelor cu caracter personal
ART. 29 (1) Transferul către un alt stat de date cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrari sau sunt destinate sa fie prelucrate după transfer poate avea
loc numai în condiţiile în care nu se încalca legea romana, iar statul către care se intenţionează transferul asigura un nivel de protecţie adecvat.
(2) Nivelul de protecţie va fi apreciat de către autoritatea de supraveghere, ţinând seama de totalitatea împrejurărilor în care se realizează transferul de date, în
special având în vedere natura datelor transmise, scopul prelucrării şi durata propusă pentru prelucrare, statul de origine şi statul de destinaţie finala, precum şi
legislaţia statului solicitant. In cazul în care autoritatea de supraveghere constata ca nivelul de protecţie oferit de statul de destinaţie este nesatisfăcător, poate dispune
interzicerea transferului de date.
(3) In toate situaţiile transferul de date cu caracter personal către un alt stat va face obiectul unei notificări prealabile a autorităţii de supraveghere.
(4) Autoritatea de supraveghere poate autoriza transferul de date cu caracter personal către un stat a cărui legislaţie nu prevede un nivel de protecţie cel puţin egal cu
cel oferit de legea romana atunci când operatorul oferă garanţii suficiente cu privire la protecţia drepturilor fundamentale ale persoanelor. Aceste garanţii trebuie sa fie
stabilite prin contracte încheiate între operatori şi persoanele fizice sau juridice din dispoziţia cărora se efectuează transferul.
(5) Prevederile alin. (2), (3) şi (4) nu se aplica dacă transferul datelor se face în baza prevederilor unei legi speciale sau ale unui acord internaţional ratificat de
România, în special dacă transferul se face în scopul prevenirii, cercetării sau reprimării unei infracţiuni.
(6) Prevederile prezentului articol nu se aplica atunci când prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, dacă datele au fost făcute
publice în mod manifest de către persoana vizata sau sunt strâns legate de calitatea de persoana publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care
este implicata.

pag. 250
 Situaţii în care transferul este întotdeauna permis
ART. 30 Transferul de date este întotdeauna permis în următoarele situaţii:
a) când persoana vizata si-a dat în mod explicit consimţământul pentru efectuarea transferului; în cazul în care transferul de date se face în legătura cu oricare dintre
datele prevăzute la art. 7, 8 şi 10, consimţământul trebuie dat în scris;
b) când este necesar pentru executarea unui contract încheiat între persoana vizata şi operator sau pentru executarea unor măsuri precontractuale dispuse la cererea
pesoanei vizate;
c) când este necesar pentru încheierea sau pentru executarea unui contract încheiat ori care se va încheia, în interesul persoanei vizate, între operator şi un terţ;
d) când este necesar pentru satisfacerea unui interes public major, precum apărarea naţionala, ordinea publica sau siguranţa naţionala, pentru buna desfăşurare a
procesului penal ori pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în justiţie, cu condiţia ca datele sa fie prelucrate în legătura cu acest scop şi nu mai mult
timp decât este necesar;
e) când este necesar pentru a proteja viaţa, integritatea fizica sau sănătatea persoanei vizate;
f) când intervine ca urmare a unei cereri anterioare de acces la documente oficiale care sunt publice ori a unei cereri privind informaţii care pot fi obţinute din
registre sau prin orice alte documente accesibile publicului.
CAP. VIII Contravenţii şi sancţiuni
Omisiunea de a notifica şi notificarea cu rea-credinţa
ART. 31 Omisiunea de a efectua notificarea în condiţiile art. 22 sau ale art. 29 alin. (3) în situaţiile în care aceasta notificare este obligatorie, precum şi notificarea
incompleta sau care conţine informaţii false constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât sa constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu
amenda de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei.
Prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal
ART. 32 Prelucrarea datelor cu caracter personal de către un operator sau de o persoana imputernicita de acesta, cu încălcarea prevederilor art. 4-10 sau cu
nesocotirea drepturilor prevăzute la art. 12-15 sau la art. 17, constituie contravenţie, dacă nu este săvârşită în astfel de condiţii încât sa constituie infracţiune, şi se
sancţionează cu amenda de la 10.000.000 lei la 250.000.000 lei.
Neîndeplinirea obligaţiilor privind confidenţialitatea şi aplicarea măsurilor de securitate
ART. 33 Neîndeplinirea obligaţiilor privind aplicarea măsurilor de securitate şi de păstrare a confidenţialităţii prelucrarilor, prevăzute la art. 19 şi 20, constituie
contravenţie, dacă nu este săvârşită în astfel de condiţii încât sa constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amenda de la 15.000.000 lei la 500.000.000 lei.
Refuzul de a furniza informaţii
ART. 34 Refuzul de a furniza autorităţii de supraveghere informaţiile sau documentele cerute de aceasta în exercitarea atribuţiilor de investigare prevăzute la art.
27 constituie contravenţie, dacă nu este săvârşită în astfel de condiţii încât sa constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amenda de la 10.000.000 lei la 150.000.000
lei.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor
ART. 35 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se efectuează de către autoritatea de supraveghere, care poate delega aceste atribuţii unor
persoane recrutate din rândul personalului sau, precum şi de reprezentanţi împuterniciţi ai organelor cu atribuţii de supraveghere şi control, abilitate potrivit legii.
(2) Dispoziţiile prezentei legi referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel.
(3) Impotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare se poate face plângere la secţiile de contencios administrativ ale tribunalelor.

pag. 251
 ORDONANTA nr. 27 din 30 ianuarie 2002 (cu modificarile si completarile ulterioare) - privind reglementarea
activitatii de solutionare a petitiilor

ART. 1 (1) Prezenta ordonanta are ca obiect reglementarea modului de exercitare de catre cetateni a dreptului de a adresa autoritatilor si institutiilor publice petitii
formulate in nume propriu, precum si modul de solutionare a acestora.
(2) Dreptul de petitionare este recunoscut si organizatiilor legal constituite, acestea putand formula petitii in numele colectivelor pe care le reprezinta.
ART. 2 In sensul prezentei ordonante, prin petitie se intelege cererea, reclamatia, sesizarea sau propunerea formulata in scris ori prin posta electronica, pe care un
cetatean sau o organizatie legal constituita o poate adresa autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale
celorlalte organe centrale, companiilor si societatilor nationale, societatilor comerciale de interes judetean sau local, precum si regiilor autonome, denumite in
continuare autoritati si institutii publice.
ART. 3 Petitiile adresate autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 vor fi solutionate in termenele si in conditiile stabilite prin prezenta ordonanta.
ART. 4 Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 sunt direct raspunzatori de buna organizare si desfasurare a activitatii de primire,
evidentiere si rezolvare a petitiilor ce le sunt adresate, precum si de legalitatea solutiilor si comunicarea acestora in termenul legal.
ART. 5 Pentru solutionarea legala a petitiilor ce le sunt adresate conducatorii autoritatilor si institutiilor publice sesizate vor dispune masuri de cercetare si analiza
detaliata a tuturor aspectelor sesizate.
ART. 6 (1) Autoritatile si institutiile publice prevazute la art. 2 sunt obligate sa organizeze un compartiment distinct pentru relatii cu publicul, care sa primeasca,
sa inregistreze, sa se ingrijeasca de rezolvarea petitiilor si sa expedieze raspunsurile catre petitionari.
(2) Compartimentul prevazut la alin. (1) inainteaza petitiile inregistrate catre compartimentele de specialitate, in functie de obiectul acestora, cu precizarea
termenului de trimitere a raspunsului.
(3) Compartimentul prevazut la alin. (1) este obligat sa urmareasca solutionarea si redactarea in termen a raspunsului.
(4) Expedierea raspunsului catre petitionar se face numai de catre compartimentul pentru relatii cu publicul, care se ingrijeste si de clasarea si arhivarea petitiilor.
ART. 6^1 Petitiile gresit indreptate vor fi trimise in termen de 5 zile de la inregistrare de catre compartimentul prevazut la art. 6 alin. (1) autoritatilor sau
institutiilor publice care au ca atributii rezolvarea problemelor sesizate, urmand ca petitionarul sa fie instiintat despre aceasta.
ART. 7 Petitiile anonime sau cele in care nu sunt trecute datele de identificare a petitionarului nu se iau in considerare si se claseaza, potrivit prezentei ordonante.
ART. 8 (1) Autoritatile si institutiile publice sesizate au obligatia sa comunice petitionarului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii petitiei, raspunsul,
indiferent daca solutia este favorabila sau nefavorabila.
(2) Pentru solutionarea petitiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la alte autoritati sau institutii publice, termenul de 30 de zile curge de la data inregistrarii petitiei la
autoritatea sau institutia publica competenta.
ART. 9 In situatia in care aspectele sesizate prin petitie necesita o cercetare mai amanuntita, conducatorul autoritatii sau institutiei publice poate prelungi termenul
prevazut la art. 8 cu cel mult 15 zile.
ART. 10 (1) In cazul in care un petitionar adreseaza aceleiasi autoritati sau institutii publice mai multe petitii, sesizand aceeasi problema, acestea se vor conexa,
petentul urmand sa primeasca un singur raspuns care trebuie sa faca referire la toate petitiile primite.
(2) Daca dupa trimiterea raspunsului se primeste o noua petitie de la acelasi petitionar ori de la o autoritate sau institutie publica gresit sesizata, cu acelasi continut,
aceasta se claseaza, la numarul initial facandu-se mentiune despre faptul ca s-a raspuns.
ART. 11 In cazul in care prin petitie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi solutionata de persoana in cauza sau de catre
un subordonat al acesteia.

pag. 252
 ART. 12 (1) Repartizarea petitiilor in vederea solutionarii lor de catre personalul de specialitate se face de catre seful compartimentului caruia i s-a trimis petitia
de catre compartimentul prevazut la alin. (1) al art. 6.
(2) Functionarii publici si persoanele incadrate cu contract individual de munca sunt obligate sa rezolve numai petitiile care le sunt repartizate potrivit alin. (1),
fiindu-le interzis sa le primeasca direct de la petenti, sa intervina sau sa depuna staruinta pentru solutionarea acestora in afara cadrului legal.
ART. 13 Semnarea raspunsului se face de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice ori de persoana imputernicita de acesta, precum si de seful
compartimentului care a solutionat petitia. In raspuns se va indica, in mod obligatoriu, temeiul legal al solutiei adoptate.
ART. 14 Semestrial autoritatile si institutiile publice vor analiza activitatea proprie de solutionare a petitiilor, pe baza raportului intocmit de compartimentul
prevazut la alin. (1) al art. 6.
ART. 15 Constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici sau, dupa caz, potrivit
legislatiei muncii urmatoarele fapte:
a) nerespectarea termenelor de solutionare a petitiilor, prevazute in prezenta ordonanta;
b) interventiile sau staruintele pentru rezolvarea unor petitii in afara cadrului legal;
c) primirea direct de la petitionar a unei petitii, in vederea rezolvarii, fara sa fie inregistrata si fara sa fie repartizata de seful compartimentului de specialitate.
ART. 15^1 Modul de solutionare a petitiilor adresate Parlamentului si Presedintelui Romaniei se face potrivit reglementarilor proprii.

LEGEA nr. 230 din 6 iulie 2007 (cu modificarile si completarile ulterioare) - privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea asociaţiilor de proprietari

ART. 1 Prezenta lege reglementează aspectele juridice, economice şi tehnice cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari,
precum şi modul de administrare şi de exploatare a clădirilor de locuinţe aflate în proprietatea a cel puţin 3 persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept
privat, inclusiv în cazul celor care au în structura lor şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.
ART. 2 În condiţiile art. 1, datorită stării de indiviziune forţată, proprietarii au obligaţia să ia măsuri cu privire la drepturile şi obligaţiile comune ce le revin
tuturor asupra proprietăţii comune. În acest scop, proprietarii se pot asocia în asociaţii de proprietari cu personalitate juridică.
ART. 3 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) clădire-bloc de locuinţe-condominiu - proprietatea imobiliară formată din proprietăţi individuale, definite apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de
locuinţe, şi proprietatea comună indiviză. Poate fi definit condominiu şi un tronson cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condiţiile în care se
poate delimita proprietatea comună;
b) proprietate individuală - apartamentul sau spaţiul cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, parte dintr-o clădire, destinată locuirii sau altor activităţi, care
împreună cu cota-parte indiviză din proprietatea comună constituie o unitate de proprietate imobiliară. Cu excepţia unor situaţii pentru care există alte prevederi
exprese în prezenta lege sau în acordul de asociere, dreptul de proprietate asupra unei proprietăţi individuale dintr-un condominiu trebuie considerat în acelaşi mod ca
şi dreptul de proprietate asupra altor bunuri imobile;
c) proprietate comună - toate părţile dintr-un condominiu care nu sunt apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă;
d) proprietate comună aferentă tronsoanelor sau scărilor care nu poate fi delimitată - cel puţin o instalaţie pe verticală care alimentează în comun tronsoane ori scări
sau părţi de construcţie comune tronsoanelor ori scărilor, care nu pot fi definite separat din punct de vedere fizic ca poziţie şi suprafaţă;
e) cotă-parte indiviză - cota-parte de proprietate care îi revine fiecărei proprietăţi individuale din proprietatea comună şi este egală cu raportul dintre suprafaţa utilă a
proprietăţii individuale şi totalul suprafeţelor utile ale tuturor proprietăţilor individuale;
f) proprietar al spaţiului, respectiv al apartamentului - persoana fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, care are în proprietate acel spaţiu, respectiv
apartament, într-un condominiu;
pag. 253
 g) asociaţie de proprietari - formă de asociere autonomă şi nonprofit a majorităţii proprietarilor dintr-un condominiu;
h) acord de asociere - actul care consfinţeşte decizia proprietarilor de a se asocia;
i) cheltuieli ale asociaţiei de proprietari - cheltuielile sau obligaţiile financiare ale asociaţiei care sunt legate de exploatarea, reparaţia ori întreţinerea proprietăţii
comune, precum şi cheltuielile cu serviciile de care beneficiază proprietarii şi care nu sunt facturate individual către proprietăţile individuale;
j) cotă de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari- suma corespunzătoare din cheltuielile asociaţiei, pe care fiecare proprietar este obligat să o plătească
lunar;
k) atestat - actul care dovedeşte calitatea de administrator de imobil.
ART. 4 (1) Asociaţia de proprietari are drept scop administrarea şi gestionarea proprietăţii comune care, pe lângă drepturi, impune obligaţii pentru toţi
proprietarii.
(2) Consecinţele neluării măsurilor de organizare şi funcţionare cu privire la administrarea şi gestiunea proprietăţii comune sunt în răspunderea juridică a tuturor
proprietarilor sau a reprezentanţilor acestora, după caz.
ART. 5 (1) Asociaţia de proprietari se înfiinţează prin acordul scris a cel puţin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor şi spaţiilor cu altă
destinaţie decât aceea de locuinţă, din cadrul unei clădiri. Acordul se consemnează într-un tabel nominal, anexă la acordul de asociere.
(2) În clădirile de locuinţe cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociaţii de proprietari pe fiecare tronson ori scară în parte numai în condiţiile în care nu
există o proprietate comună aferentă tronsoanelor sau scărilor care nu poate fi delimitată.
(3) Dacă este cazul, asociaţiile de proprietari înfiinţate pe scări sau tronsoane de clădire îşi reglementează între ele raporturile juridice cu privire la aspectele tehnice
comune acestora, printr-o anexă la acordul de asociere.
ART. 6 (1) Cererea pentru dobândirea personalităţii juridice a asociaţiei de proprietari împreună cu statutul, acordul de asociere şi procesul-verbal al adunării
generale de constituire se depun şi se înregistrează la organul financiar local în a cărui rază teritorială se află clădirea.
(2) Statutul şi acordul de asociere se întocmesc în baza prezentei legi.
(3) Acordul de asociere trebuie să conţină:
a) adresa şi individualizarea proprietăţii individuale, potrivit actului de proprietate;
b) numele şi prenumele tuturor proprietarilor;
c) descrierea proprietăţii, cuprinzând: descrierea clădirii, structura clădirii, numărul de etaje, numărul de apartamente structurate pe număr de camere, numărul
spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, suprafaţa terenului aferent clădirii;
d) enumerarea şi descrierea părţilor aflate în proprietate comună;
e) cota-parte indiviză ce revine fiecărui proprietar din proprietatea comună.
(4) Asociaţia de proprietari dobândeşte personalitate juridică în baza încheierii judecătorului-delegat desemnat la organul financiar local de către preşedintele
judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află clădirea.
(5) Încheierea se dă fără citarea părţilor şi este executorie.
(6) Încheierea este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare. Apelul se judecă cu citarea părţilor.
ART. 7 Înscrierea ulterioară în asociaţia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenţi la adunarea generală de constituire se face la cererea scrisă a
acestora, fără alte formalităţi.
ART. 8 (1) Pentru modificarea sau completarea statutului ori a acordului de asociere este necesar acordul a cel puţin 2/3 din numărul proprietarilor membri ai
asociaţiei de proprietari.
(2) Orice modificare sau completare se înregistrează la judecătoria care a emis încheierea judecătorească de înfiinţare, fără alte formalităţi.
ART. 9 Proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari au dreptul să participe, cu drept de vot, la adunarea generală a proprietarilor, să îşi înscrie candidatura, să
candideze, să aleagă şi să fie aleşi în structura organizatorică a asociaţiei de proprietari. Pentru a beneficia de dreptul de a fi ales, persoana în cauză trebuie să aibă
capacitate deplină de exerciţiu.
pag. 254
 ART. 10 (1) Proprietarii au dreptul să cunoască toate aspectele ce ţin de activitatea asociaţiei şi au acces, la cerere, la orice document al acesteia.
(2) La solicitarea scrisă a proprietarului, preşedintele şi administratorul asociaţiei de proprietari au obligaţia să elibereze în scris o adeverinţă prin care să prezinte
situaţia cheltuielilor privind întreţinerea, defalcate pe datoria de bază şi penalităţi, precum şi modalitatea de calcul al penalităţilor.
ART. 11 (1) Proprietarul poate aduce îmbunătăţiri sau modificări proprietăţii sale individuale, cu respectarea prevederilor legale referitoare la autorizarea de către
autoritatea publică locală a modificărilor constructive, fără a pune în pericol integritatea structurală a clădirii sau a altor proprietăţi individuale.
(2) Proprietarul nu poate schimba aspectul sau destinaţia proprietăţii comune fără a obţine mai întâi acceptul din partea asociaţiei de proprietari.
ART. 12 Zidurile dintre apartamentele sau spaţiile alăturate, care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii şi din proprietatea comună, pot fi reamplasate
prin acordul dintre proprietarii apartamentelor sau spaţiilor respective, pe baza autorizaţiei de modificare a construcţiei, eliberată de autoritatea publică locală şi cu
înştiinţarea asociaţiei. Zidurile dintre apartamente sau spaţii şi proprietatea comună care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii pot fi reamplasate numai prin
modificarea acordului de asociere, în baza hotărârii majorităţii proprietarilor şi a autorizaţiei de modificare a construcţiei, eliberată de autoritatea publică locală.
ART. 13*) Veniturile obţinute din exploatarea proprietăţii comune aparţin asociaţiei de proprietari. Aceste venituri alimentează fondurile speciale ale asociaţiei de
proprietari pentru reparaţii şi investiţii cu privire la proprietatea comună şi nu se plătesc proprietarilor. Lista acestor venituri, precum şi cheltuielile aferente lor sunt
prezentate semestrial într-un raport afişat la avizierul asociaţiei de proprietari.
ART. 14 Proprietarul este obligat să menţină proprietatea sa individuală, apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, în stare bună, pe propria
cheltuială. Niciun proprietar nu poate încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală a celorlalţi proprietari din condominiu.
ART. 15 Cu un preaviz de 5 zile, proprietarul este obligat să accepte accesul în apartamentul sau în spaţiul său al unui delegat al asociaţiei, atunci când este
necesar să se inspecteze, să se repare ori să se înlocuiască elemente din proprietatea comună, la care se poate avea acces numai din respectivul apartament sau spaţiu.
Fac excepţie cazurile de urgenţă, când accesul se poate face fără preaviz.
ART. 16 (1) Proprietarii sunt obligaţi să ia măsuri pentru consolidarea sau modernizarea clădirii, pentru reabilitarea termică şi eficienţa energetică, potrivit
prevederilor legale. Indiferent de natura intervenţiilor, se va avea în vedere menţinerea aspectului armonios şi unitar al întregii clădiri.
(2) În clădirile afectate de seisme, proprietarii au obligaţia de a lua de urgenţă măsuri pentru consolidare, cu sprijinul autorităţii publice locale sau centrale.
ART. 17 Dacă proprietarul unui apartament ori spaţiu sau oricare altă persoană care acţionează în numele său provoacă daune oricărei părţi din proprietatea
comună sau unui alt apartament ori spaţiu, respectivul proprietar sau respectiva persoană are obligaţia să repare stricăciunile ori să plătească cheltuielile pentru
lucrările de reparaţii.
ART. 18 În cazurile în care în clădirile de locuinţe unul dintre proprietari sau chiriaşi împiedică, cu bună-ştiinţă şi sub orice formă, folosirea normală a clădirii de
locuit, creând prejudicii celorlalţi proprietari ori chiriaşi, după caz, proprietarii sau reprezentantul legal al acestora pot solicita instanţei să hotărască măsurile pentru
folosirea normală a clădirii, precum şi plata daunelor.
ART. 19 În cazul spaţiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, raporturile de coproprietate vor fi reglementate potrivit dreptului comun.
ART. 20 (1) Proprietarii care îşi înstrăinează apartamentele sau spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă sunt obligaţi ca la întocmirea formelor de
înstrăinare să facă dovada achitării la zi a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.
(2) Notarii publici nu vor autentifica actele de înstrăinare fără o adeverinţă din partea asociaţiei de proprietari, care să reprezinte dovada achitării la zi a cotelor de
contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, eliberată în original sub semnătura preşedintelui şi a administratorului asociaţiei de proprietari, cu precizarea
numelui şi prenumelui acestora, şi cu ştampila asociaţiei de proprietari. Actele de înstrăinare încheiate cu nerespectarea acestei obligaţii sunt nule de drept.
(3) În cazul existenţei unor datorii către asociaţia de proprietari, înstrăinarea proprietăţii se poate face numai dacă se introduce în contract o clauză privitoare la
preluarea datoriilor de către cumpărător.
ART. 21 (1) La adunarea generală de constituire a asociaţiei de proprietari, proprietarii vor alege dintre cei prezenţi un comitet executiv, format din preşedintele
asociaţiei de proprietari şi un cenzor sau o comisie de cenzori, şi vor hotărî numărul membrilor acestora şi durata mandatelor lor. Dacă dintre membrii asociaţiei de
proprietari nu se poate alege un cenzor sau comisia de cenzori, atunci adunarea generală a proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari va mandata comitetul

pag. 255
executiv pentru angajarea unui cenzor din afara asociaţiei de proprietari, persoană fizică ori juridică de specialitate, pe bază de contract sau convenţie de prestări de
servicii.
(2) Cenzorul sau membrii comisiei de cenzori trebuie să aibă cel puţin studii medii şi pot depune, dacă adunarea generală a asociaţiei de proprietari hotărăşte astfel,
într-un cont bancar al asociaţiei de proprietari, o garanţie suficientă şi îndestulătoare, pe baza unui contract de garanţie încheiat în acest sens. Cuantumul garanţiei nu
poate fi mai mic decât media anuală a totalului cheltuielilor lunare ale asociaţiei.
(3) Preşedintele asociaţiei de proprietari este fie candidatul care va obţine cel mai mare număr de voturi la alegerea membrilor comitetului executiv, fie oricare alt
membru al comitetului executiv ales prin voinţa sa şi a majorităţii proprietarilor din cadrul adunării generale. Preşedintele, în situaţii deosebite, poate numi temporar
dintre membrii comitetului executiv un vicepreşedinte căruia îi poate delega atribuţiile sale.
ART. 22 (1) Deponentul garanţiei menţionate la art. 21 alin. (2) nu poate dispune în niciun mod de suma depusă drept garanţie şi nici de dobânda aferentă, decât
după îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: aprobarea descărcării de gestiune privind exerciţiul financiar precedent de către adunarea generală a membrilor
asociaţiei de proprietari, precum şi încetarea efectelor delegaţiei menţionate la art. 21.
(2) În cazul în care se constată de către reprezentanţii asociaţiei de proprietari sau de către proprietarii înşişi minusuri în gestiune, asociaţia poate dispune asupra
unei sume de bani egale cu cuantumul minusului în gestiune, direct din contul bancar menţionat la art. 21 alin. (2), cu aprobarea scrisă, expresă, anterioară a adunării
generale, fără a avea nevoie de consimţământul deponentului garanţiei.
ART. 23 (1) După adunarea generală de constituire a asociaţiei de proprietari va avea loc cel puţin o dată pe an, în primul trimestru, o adunare generală a
proprietarilor membri ai asociaţiei. Responsabilitatea cu privire la neconvocarea a cel puţin unei adunări generale a proprietarilor aparţine membrilor comitetului
executiv, inclusiv preşedintelui asociaţiei de proprietari.
(2) Adunarea generală este alcătuită din toţi proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari.
(3) Adunarea generală ordinară se convoacă fie de preşedintele asociaţiei de proprietari, fie de comitetul executiv.
(4) Pentru situaţii speciale sau de maximă urgenţă, adunările generale extraordinare ale asociaţiei pot fi convocate oricând de către comitetul executiv sau de către
cel puţin 20% din numărul proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari.
(5) Proprietarii trebuie anunţaţi, prin afişare la loc vizibil sau pe bază de tabel nominal convocator, asupra oricărei adunări generale a asociaţiei de proprietari, cu cel
puţin 7 zile înainte de data stabilită, inclusiv cu privire la ordinea de zi a adunării generale. Ordinea de zi anunţată se poate completa prin hotărâre a adunării generale.
ART. 24 (1) Adunarea generală poate adopta hotărâri, dacă majoritatea proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari (jumătate plus unu) sunt prezenţi personal
sau prin reprezentant legal.
(2) Dacă la prima convocare nu este întrunit cvorumul necesar de jumătate plus unu, adunarea generală va fi suspendată şi reconvocată în termen de maximum 10
zile de la data primei convocări.
(3) La adunarea generală reconvocată, dacă există dovada că toţi membrii asociaţiei de proprietari au fost convocaţi, hotărârile pot fi adoptate, indiferent de numărul
membrilor prezenţi, prin votul majorităţii acestora.
(4) Hotărârile adunării generale a asociaţiei de proprietari sunt obligatorii şi pentru proprietarii din condominiu care nu au fost prezenţi la adunarea generală, precum
şi pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociaţiei de proprietari.
ART. 25 (1) Pentru adoptarea hotărârilor în adunarea generală a asociaţiei de proprietari, se vor avea în vedere următoarele:
a) fiecare proprietar are dreptul la un vot pentru proprietatea sa;
b) pentru hotărârile cu privire la stabilirea fondurilor de investiţii pentru consolidare, reabilitare şi modernizare, votul fiecărui proprietar are o pondere egală cu cota-
parte din proprietatea comună;
c) proprietarul poate fi reprezentat în adunarea generală de către un membru al familiei sau de către un alt reprezentant care are o împuternicire scrisă şi semnată de
către proprietarul în numele căruia votează;
d) un membru al asociaţiei de proprietari poate reprezenta unul sau mai mulţi membri absenţi, dacă prezintă împuternicire semnată de către proprietarii în numele
cărora votează;
pag. 256
 e) în cazul unui vot paritar, votul preşedintelui asociaţiei de proprietari este decisiv.
(2) Hotărârile adunărilor generale vor fi luate cu votul majorităţii membrilor asociaţiei de proprietari prezenţi la adunarea generală convocată sau reconvocată, după
caz. În statutul propriu al asociaţiei de proprietari pot fi prevăzute şi alte condiţii, dar nu mai puţin de jumătate plus unu din voturile celor prezenţi la adunarea generală
convocată sau reconvocată.
(3) În situaţii excepţionale, hotărârile pot fi luate prin acordul scris al majorităţii proprietarilor unei scări sau unui bloc, membri ai asociaţiei de proprietari, pentru
probleme care îi vizează direct, pe bază de tabel nominal.
(4) Hotărârile adunărilor generale se consemnează în registrul de procese-verbale al asociaţiei de proprietari, se semnează de către toţi membrii comitetului executiv
şi se comunică, în scris, tuturor proprietarilor.
ART. 26 Dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii, statutului sau acordului de asociere a asociaţiei de proprietari ori este de natură să producă daune
intereselor proprietarilor, aceştia pot ataca în justiţie respectiva hotărâre, în termen de 45 de zile de la adoptarea acesteia*). Acţionarea în justiţie nu întrerupe
executarea hotărârii decât în cazul în care instanţa dispune suspendarea acesteia.
ART. 27 Adunarea generală a proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari are următoarele atribuţii:
a) alege şi revocă din funcţie preşedintele, membrii comitetului executiv şi cenzorul sau membrii comisiei de cenzori a asociaţiei de proprietari;
b) adoptă, modifică sau revocă hotărâri;
c) adoptă şi modifică bugetele de venituri şi cheltuieli;
d) mandatează comitetul executiv reprezentat de preşedintele asociaţiei de proprietari pentru angajarea şi eliberarea din funcţie a persoanei care ocupă funcţia de
administrator imobile sau a altor angajaţi ori prestatori, în scopul administrării şi bunei funcţionări a clădirii;
e) exercită alte atribuţii care i-au fost conferite prin statut, prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor asociaţi.
ART. 28 (1) Asociaţia de proprietari poate intermedia servicii între furnizori şi proprietarii consumatori, în special cu privire la serviciile publice de utilităţi, pe
baza unor contracte de prestări de servicii sau de furnizare cu caracter individual. Pentru contractele de furnizare cu caracter individual, drepturile şi obligaţiile cu
privire la serviciul furnizat aparţin, pe de o parte, furnizorului şi de cealaltă parte, proprietarului.
(2) Pentru recuperarea debitelor cu privire la serviciile publice de utilităţi, furnizorul serviciului va acţiona împotriva proprietarilor restanţieri.
(3) Serviciul de intermediere din partea asociaţiei de proprietari constă în: repartizarea facturilor către proprietari prin lista de plată lunară, încasarea şi plata sumelor
reprezentând contravaloarea consumului facturat, înştiinţarea furnizorului cu privire la debitori.
ART. 29 (1) Cu excepţia atribuţiilor rezervate exclusiv proprietarilor cu privire la proprietăţile individuale, apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de
locuinţă, comitetul executiv reprezintă asociaţia de proprietari în administrarea şi exploatarea clădirii.
(2) Comitetul executiv poate angaja personal specializat pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin.
ART. 30 (1) Comitetul executiv, reprezentat de preşedintele asociaţiei de proprietari, are următoarele atribuţii:
a) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi urmăreşte respectarea prevederilor legale, a statutului şi a acordului de asociere ale asociaţiei de proprietari;
b) emite, dacă este cazul, decizii scrise privind reguli pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale şi pentru respectarea prevederilor legale, a
statutului şi a acordului de asociere, precum şi alte decizii ce privesc activitatea din asociaţia de proprietari;
c) întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi pregăteşte desfăşurarea adunărilor generale;
d) reglementează folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea părţilor proprietăţii comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietăţii
comune;
e) întocmeşte sau propune planuri de măsuri şi activităţi şi urmăreşte realizarea lor;
f) supraveghează desfăşurarea tuturor activităţilor din cadrul asociaţiei de proprietari, în mod special situaţia încasărilor şi plăţilor lunare;
g) pentru scopul şi activităţile asociaţiei de proprietari, angajează şi demite, încheie şi reziliază contracte;
h) îşi asumă obligaţii, în nume propriu sau în numele proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, privind interesele legate de clădire;
i) iniţiază sau apără în procese, în nume propriu sau în numele proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, interesele legate de clădire;
pag. 257
 j) stabileşte sistemul propriu de penalizări ale asociaţiei de proprietari pentru restanţele afişate pe lista de plată ce privesc cheltuielile asociaţiei de proprietari,
conform prevederilor legale;
k) avizează documentele asociaţiei de proprietari;
l) asigură completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei;
m) asigură urmărirea comportării în timp a construcţiei, pe toată durata de existenţă a acesteia;
n) gestionează situaţiile excepţionale şi de criză;
o) exercită alte atribuţii care i-au fost conferite prin hotărârile adunării generale.
(2) Şedinţele comitetului executiv sunt legal întrunite dacă jumătate plus unu din numărul membrilor săi sunt prezenţi. Şedinţele comitetului executiv pot fi
convocate de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(3) Deciziile comitetului executiv se consemnează în registrul de decizii al comitetului executiv.
ART. 31 (1) Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezintă asociaţia în derularea contractelor şi îşi asumă obligaţii în numele acesteia. El reprezintă asociaţia de
proprietari în relaţiile cu terţii, inclusiv în acţiunile iniţiate de asociaţie împotriva unui proprietar care nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de asociaţie sau în procesele
iniţiate de un proprietar care contestă o hotărâre a adunării generale a proprietarilor.
(2) Preşedintele asociaţiei de proprietari supraveghează şi urmăreşte aplicarea hotărârilor adunării generale, respectarea prevederilor statutului şi acordului de
asociere, precum şi aplicarea deciziilor comitetului executiv. Acesta, în funcţie de situaţie, poate propune comitetului executiv sau adunării generale, după caz, măsuri
împotriva celor care nu respectă regulile, regulamentele, hotărârile şi deciziile asociaţiei de proprietari, conform prevederilor legale şi statutare.
ART. 32 (1) Preşedintele asociaţiei de proprietari sau membrii comitetului executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării
generale a proprietarilor, la data adoptării bugetului anual de venituri şi cheltuieli.
(2) Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii comitetului executiv, inclusiv preşedintele asociaţiei de proprietari, răspund personal sau în solidar, după
caz, în faţa legii şi a proprietarilor pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor în mod deliberat.
ART. 33 (1) Cenzorul sau comisia de cenzori a asociaţiei de proprietari are, în principal, următoarele atribuţii:
a) verifică legalitatea actelor şi documentelor, a hotărârilor, deciziilor, regulilor şi regulamentelor;
b) verifică execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;
c) verifică gestiunea financiar-contabilă;
d) cel puţin o dată pe an, întocmeşte şi prezintă adunării generale rapoarte asupra activităţii sale şi asupra gestiunii asociaţiei de proprietari, propunând măsuri.
(2) Cenzorul sau cenzorii aleşi ai asociaţiei de proprietari pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, la
data adoptării bugetului anual de venituri şi cheltuieli.
(3) Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, cenzorul sau cenzorii asociaţiei de proprietari răspund personal sau în solidar, în faţa legii şi a proprietarilor, pentru
daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor în mod deliberat.
ART. 34 (1) Administrarea, întreţinerea, investiţiile şi reparaţiile asupra proprietăţii comune sunt în sarcina asociaţiei de proprietari.
(2) Asociaţia de proprietari angajează persoane fizice atestate pentru funcţia de administrator sau încheie contracte cu persoane juridice specializate şi autorizate
pentru realizarea, respectiv furnizarea serviciilor necesare administrării, întreţinerii, investiţiilor şi reparaţiilor asupra proprietăţii comune.
ART. 35 (1) Pentru activitatea de administrare care include activităţi de administrare tehnică, de contabilitate şi casierie, asociaţia de proprietari poate angaja fie
persoane fizice atestate pentru funcţia de administrator de imobile, fie poate încheia contract de administrare cu persoane juridice specializate şi autorizate, care au ca
obiect de activitate numai domeniul asociaţiilor de proprietari ori care au ca activitate principală administrarea imobilelor pe bază de tarife sau contract.
Administratorilor de imobile li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 21 alin. (2) şi ale art. 22.
(2) Persoanele fizice pot fi angajate prin încheierea unui contract individual de muncă, conform celor stabilite prin negociere directă.
(3) Candidaţii pentru funcţia de administrator de imobile trebuie să prezinte comitetului executiv al asociaţiei de proprietari documentele solicitate, garanţiile
profesionale şi materiale prevăzute de lege şi trebuie să nu fi suferit nicio condamnare.
pag. 258
 (4) Comitetul executiv adoptă decizii asupra cuantumului salariilor, al indemnizaţiilor şi al eventualelor premieri care se acordă personalului încadrat cu contract
individual de muncă, precum şi asupra valorii şi a modalităţilor de contractare, în cazul în care administrarea clădirii este asigurată de persoane juridice, în limita
bugetului de venituri şi cheltuieli adoptat de adunarea generală a proprietarilor.
(5) De asemenea, comitetul executiv decide şi asupra acordării unor drepturi băneşti membrilor asociaţiei de proprietari care desfăşoară activităţi lucrative
folositoare acesteia, în limita bugetului de venituri şi cheltuieli adoptat de adunarea generală a proprietarilor.
ART. 36 Administratorul, persoană fizică sau juridică, are, în principal, următoarele atribuţii:
a) prestarea serviciilor în mod profesional;
b) gestionarea bunurilor materiale şi a fondurilor băneşti;
c) efectuarea formalităţilor necesare în angajarea contractelor cu furnizorii de servicii pentru exploatarea şi întreţinerea clădirii, derularea şi urmărirea realizării
acestor contracte;
d) asigurarea cunoaşterii şi respectării regulilor cu privire la proprietatea comună;
e) gestionarea modului de îndeplinire a obligaţiilor cetăţeneşti ce revin proprietarilor în raport cu autorităţile publice. Obligaţiile cetăţeneşti sunt cele stabilite,
potrivit legii, de adunarea generală a proprietarilor;
f) îndeplinirea oricăror alte obligaţii expres prevăzute de lege.
g) informarea trimestrială, în scris sau prin poşta electronică, a proprietarilor, membrii asociaţiei de proprietari, cu privire la situaţia financiară cuprinzând toate
elementele de cheltuieli, venituri, încasări şi plăţi aferente asociaţiei de proprietari, sub semnătura proprie şi contrasemnată de preşedintele şi de cenzorul asociaţiei de
proprietari.
ART. 37 Pentru lucrările privind proprietatea comună, administratorul, ţinând seama de preţ, durată de execuţie şi calitate, supune spre analiză, selecţie de oferte
şi aprobare comitetului executiv al asociaţiei de proprietari ofertele operatorilor economici care satisfac cerinţele, în vederea executării lucrărilor, conform legislaţiei în
vigoare.
ART. 38 Pentru protejarea intereselor proprietarilor şi ale asociaţiei de proprietari împotriva riscurilor aferente activităţii de administrare într-un condominiu,
administratorii de imobile, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, pot încheia poliţe de asigurare de răspundere civilă profesională. Asigurarea
de răspundere civilă profesională nu acoperă riscurile cu privire la fraudă, înşelăciune, deturnare de fonduri înfăptuite cu bună-ştiinţă. Persoanele care nu au calitatea
de administrator de imobile nu pot încheia poliţe de asigurare de răspundere civilă profesională.
ART. 39 Proprietatea comună poate fi utilizată de către terţi, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorităţii
proprietarilor membri ai asociaţiei şi al proprietarilor direct afectaţi de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosinţă sau de concesiune.
ART. 40 Asociaţia de proprietari are obligaţia să ia măsuri cu privire la îmbunătăţirea confortului termic al clădirii.
ART. 41 Modificările constructive şi utilizarea în alte scopuri a unor părţi sau elemente de construcţie ale clădirii, cum ar fi: ancorarea de reclame pe pereţi,
suspendarea de stâlpi, pereţi, scări interioare şi altele asemenea, se vor putea face numai pe baza deciziei comitetului executiv, cu acordul proprietarilor direct afectaţi
şi, după caz, pe baza unui proiect tehnic întocmit de instituţii de specialitate, verificat de un expert autorizat, precum şi cu autorizaţia pentru executarea de lucrări,
eliberate în condiţiile legii.
ART. 42 Schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă faţă de destinaţia iniţială, conform proiectului iniţial al
clădirii cu locuinţe, se poate face numai cu avizul comitetului executiv şi cu acceptul proprietarilor direct afectaţi cu care se învecinează, pe plan orizontal şi vertical,
spaţiul supus schimbării.
ART. 43 Pentru lucrări majore cu privire la exploatarea, întreţinerea, repararea, consolidarea, reabilitarea şi modernizarea proprietăţii comune, asociaţia de
proprietari poate angaja, în numele proprietarilor şi cu semnătura lor individuală, credite bancare sau orice alte forme de creditare, conform prevederilor legale.
ART. 44 Pentru riscurile cu privire la proprietatea comună, asociaţia de proprietari, în numele proprietarilor asociaţi, poate încheia poliţe de asigurare.
ART. 45 (1) Anul fiscal al asociaţiei de proprietari este anul calendaristic.

pag. 259
 (2) Înainte de începutul următorului an fiscal şi pentru fiecare an fiscal ce urmează, comitetul executiv va pregăti şi va prezenta proprietarilor în adunarea generală
un buget anual de venituri şi cheltuieli, suficient pentru a acoperi cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv fondurile necesare organizării şi funcţionării acesteia.
(3) Proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari au obligaţia să aprobe şi un fond de reparaţii anual, necesar pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune.
Comitetul executiv va pregăti şi va prezenta adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea acestui fond, care se alimentează în avans, în
tranşe lunare egale, prevăzute în lista de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari. Plăţile pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune se vor face din
fondul de reparaţii. Proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari pot aproba şi alte fonduri cu caracter special.
(4) Asociaţia de proprietari poate deschide unul sau mai multe conturi la oricare unitate bancară, în condiţiile legii.
ART. 46 Toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de
furnizori, cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociaţia de proprietari.
ART. 47 Cheltuielile asociaţiei de proprietari sunt următoarele:
a) cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfăşoară activităţi în proprietăţi individuale;
b) cheltuieli pe consumuri individuale;
c) cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcţie de suprafaţa utilă a proprietăţii individuale;
d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociaţiei de proprietari;
e) cheltuieli pe consumatori tehnici;
f) cheltuieli de altă natură.
ART. 48 (1) Stabilirea şi repartizarea sumei care priveşte proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar din cadrul condominiului se fac proporţional cu cota-
parte indiviză din proprietatea comună.
(2) Cheltuielile efectuate de asociaţia de proprietari pentru plata unor servicii de utilităţi publice sau de altă natură, legate de proprietăţile individuale din
condominiu şi care nu se facturează individual pe fiecare dintre acestea, se repartizează după acelaşi criteriu care a stat la baza emiterii facturii, în conformitate cu
prevederile contractului încheiat cu furnizorul respectivului serviciu.
ART. 48^1 Asociaţia de proprietari, prin grija preşedintelui asociaţiei, va afişa lunar, la vedere, lângă lista de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari,
modalitatea de calcul în urma căreia au rezultat sumele lunare de plată ale proprietarilor. Modalitatea de calcul va conţine şi va arăta explicit toate costurile şi sumele
care formează totalul de plată al proprietarilor, respectiv modul de calcul şi de repartizare a acestor cheltuieli către proprietari.
ART. 49 (1) Asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată. Penalizările nu vor
fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depăşeşte termenul stabilit pentru plată, fără ca suma
penalizărilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat.
(2) Termenul de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, afişate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.
(3) Sumele rezultate din aplicarea penalităţilor de întârziere vor face obiectul fondului de penalităţi al asociaţiei de proprietari şi se vor utiliza numai pentru plata
penalizărilor impuse asociaţiei de proprietari de către terţi şi pentru cheltuieli cu reparaţiile asupra proprietăţii comune sau alte cheltuieli de natură administrativă.
ART. 50 (1) Asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile
asociaţiei de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
(2) Acţiunea asociaţiei de proprietari este scutită de taxă de timbru.
(3) Sentinţa dată în favoarea asociaţiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice
modalitate permisă de Codul de procedură civilă.
ART. 51 (1) Asociaţia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor şi altor spaţii proprietăţi individuale ale proprietarilor din
condominiu, precum şi un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de
proprietari, după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute.

pag. 260
 (2) Privilegiul se înscrie în registrul de publicitate imobiliară al judecătoriei, la cererea preşedintelui asociaţiei de proprietari, pe baza extraselor de pe ultima listă
lunară de plată a cotelor de contribuţie din care rezultă suma datorată cu titlu de restanţă. Privilegiul se radiază la cererea preşedintelui asociaţiei de proprietari sau a
proprietarului, pe baza chitanţei ori a altui înscris prin care asociaţia confirmă plata sumei datorate.
(3) Operaţiunile de publicitate imobiliară privitoare la privilegiul prevăzut la alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxă de timbru.
ART. 52 (1) Consiliile locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sprijină activitatea asociaţiilor de proprietari pentru
realizarea scopurilor şi sarcinilor ce le revin, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Consiliile locale organizează în cadrul aparatului propriu un compartiment specializat în sprijinirea şi îndrumarea asociaţiilor de proprietari.
ART. 53 (1) Compartimentele specializate înfiinţate în cadrul autorităţii publice locale îndrumă şi sprijină proprietarii pentru a se constitui în asociaţii de
proprietari.
(2) Consiliile locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti îndrumă şi sprijină asociaţiile de proprietari pentru îndeplinirea
obligaţiilor locale ce le revin asupra proprietăţii comune.
ART. 54 (1) Persoanele fizice care au calitatea de administrator de imobile sunt atestate de către primar, la propunerea compartimentelor specializate din cadrul
autorităţii administraţiei publice locale, în baza unei hotărâri a consiliului local.
(2) Atestatul are drept scop certificarea calităţilor profesionale ale persoanelor care doresc să practice activitatea de administrare a imobilelor la asociaţiile de
proprietari.
ART. 55 Consiliile locale, cu sprijinul aparatului propriu al consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, exercită controlul
asupra activităţii financiar-contabile din cadrul asociaţiilor de proprietari, din oficiu ori la solicitarea unuia sau mai multor membri ai asociaţiei de proprietari.
ART. 56 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) neluarea de către proprietari, de către asociaţia de proprietari sau de către comitetul executiv al asociaţiei de proprietari a tuturor măsurilor necesare pentru
repararea şi menţinerea în stare de siguranţă a clădirii şi a instalaţiilor comune aferente (ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apă, de canalizare, de încălzire
centrală, de preparare şi distribuire a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze, centrale termice, crematorii, instalaţii de colectare a deşeurilor, instalaţii de antenă
colectivă, telefonie etc.) pe toată durata existenţei acestora;
b) neîndeplinirea atribuţiilor de către preşedinte, membrii comitetului executiv, cenzori, administrator de imobil;
c) neexecutarea de către proprietar a lucrărilor de întreţinere, reparaţii sau de înlocuire a elementelor de construcţii şi instalaţii aflate în proprietatea sa individuală,
dacă aceasta este de natură să aducă prejudicii celorlalţi proprietari;
d) schimbarea de către proprietar a destinaţiei locuinţei fără autorizaţiile şi aprobările legale;
e) modificarea aspectului proprietăţii comune, precum şi a elementelor constructive ale clădirii fără aprobările şi autorizaţiile legale;
f) neaplicarea sau nerespectarea prevederilor prezentei legi de către funcţionarii publici şi personalul angajat al autorităţilor publice locale şi centrale, inclusiv
personalul regiilor ori al societăţilor furnizoare de servicii publice de utilităţi, dacă fapta nu a fost comisă în astfel de împrejurări încât să constituie infracţiune.
g) neîndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 48^1.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:
a) faptele prevăzute la lit. a), b), c) şi g) se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 3.000 lei;
b) fapta prevăzută la lit. d), cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei;
c) faptele prevăzute la lit. e) şi f), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.
(3) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) se aplică persoanelor fizice constatate vinovate, iar cea prevăzută la alin. (1) lit. f) funcţionarilor
publici sau personalului angajat al autorităţilor publice, inclusiv personalului regiilor ori societăţilor furnizoare de servicii de utilităţi publice.
(4) Constatarea contravenţiilor prevăzute de prezenta lege, făcută la sesizarea oricărei persoane interesate, precum şi aplicarea sancţiunilor corespunzătoare se fac de
către persoanele împuternicite de Inspectoratul de Stat în Construcţii şi de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, de primari sau de împuterniciţii acestora.

pag. 261
 ART. 57 Prevederile art. 56 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 58 (1) Instituţiile administraţiei publice locale ori centrale sau orice alte societăţi de stat, care deţin în proprietate apartamente sau spaţii cu altă destinaţie
decât aceea de locuinţă în clădirile de locuinţe, au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca oricare alt proprietar din condominiu şi au obligaţia să mandateze persoane fizice sau
juridice pentru a colabora cu asociaţia de proprietari.
(2) Raporturile juridice ale proprietarului, stabilite de comun acord cu chiriaşul, indiferent de statutul locuinţei, precum şi nerespectarea obligaţiilor contractuale de
către chiriaş nu absolvă proprietarul de la obligaţiile sale faţă de asociaţia de proprietari prevăzute în prezenta lege.

pag. 262
 PROCES VERBAL

Anul ________, luna ______________, ziua ______, ora ________, în municipiul Timişoara.
Politist/Politistii locali _____________________________________________________________________________________________________
din cadrul Direcţiei Poliţiei Locale Timişoara – Biroul Dispecerat si Interventie Rapida.

Azi, data de mai sus, cu ocazia executării serviciului, m-am/ne-am sesizat din oficiu, am fost sesizat/sesizaţi de către ____________________________,
din _____________________str. ________________________, nr. ______, bl. ______, sc. ______, ap. ____, judeţul ___________________________, despre faptul
că: ________________________________________________________________________________________________________________________________
Având în vedere cele sesizate, m-am/ne-am deplasat la faţa locului, respectiv în Timişoara pe str. _______________________, nr. ____, bl. _____, sc.
____, ap. ___ unde în prezenţa martorilor asistenţi:
1. ______________________________, domiciliat în ___________________ str. ______________________nr. ___, bl. ___ sc. ___ ap. ___, judeţul
__________________, posesor al B.I./C.I. seria ____ nr. ________________,emis de _________________, la data de ______________, C.N.P.
________________________________.
2. ______________________________, domiciliat în ___________________ str. ______________________nr. ___, bl. ___ sc. ___ ap. ___, judeţul
__________________, posesor al B.I./C.I. seria ____ nr. ________________,emis de _________________, la data de ______________, C.N.P.
________________________________.
Am depistat persoana/persoanele în cauză, care cu ocazia legitimării am constatat că se numeşte/numesc:
1. _______________________________fiul lui _________________________, şi al ______________________, născut la data de _______________ domiciliat în
_________________________ str. ________________________nr. ___, bl. ___ sc. ___ ap. ___, judeţul ________________, posesor al B.I./C.I. seria ___ nr.
______________, emis de _______________________, la data de ______________, C.N.P. ___________________________.
2. _______________________________fiul lui _________________________, şi al ______________________, născut la data de _______________ domiciliat în
_________________________ str. _________________________ nr. ___, bl. ___ sc. ___ ap. ___, judeţul ________________, posesor al B.I./C.I. seria ___ nr.
______________, emis de ___________________, la data de ______________, C.N.P. ___________________________.
Asupra acestuia/acestora au fost găsite următoarele bunuri/valori:
_____________________________________________________________________________________________________________________________________

Cu privire la locul unde au fost depistaţi şi bunurile şi valorile găsite asupra lor aceştia afirmă:
1. _______________________________________________________________________________________
2. _______________________________________________________________________________________
Cu privire la cele constatate şi consemnate în prezentul proces verbal, atât persoanele depistate cât şi martorii asistenţi, nu au făcut/au de făcut obiecţiuni:
1. _______________________________________________________________________________________
2. _______________________________________________________________________________________
3. _______________________________________________________________________________________
4. _______________________________________________________________________________________

pag. 263
 În conformitate cu prevederile art. 293 din Codul de Procedură Penală, am procedat la reţinerea, conducerea şi predarea persoanelor, a bunurilor şi
valorilor găsite asupra lor, în condiţii corespunzătoare, la Secţia de Poliţie nr. ____, din cadrul Poliţiei Municipiului Timişoara, respectiv la agent/agenţii
____________________________________________________________________________.
Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal în 2(două) exemplare, din care originalul a fost lăsat d-lui agent
______________________________________________________________________.

Am predat Martori asistenţi Am primit

Politist local __________________________ Ag.pol.naţională.
1. __________________ __________________________ 1. __________________
2. __________________ __________________________ 2. __________________
__________________________

Persoane depistate
1. __________________________
2. __________________________

pag. 264
 GHID INSTITUȚII PUBLICE

Agentia pentru Protecția Mediului Timis

B-dul. Liviu Rebreanu nr.18-18A (pe linia de tramvai, intre str. Traian Vuia si Str. C. Brâncoveanu) – tel. 0256.491795, 0256.226675
Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare Profesionala Timis
B-dul Republicii nr. 21 (spre Gara de Nord) – tel. 0256.294627
Agentia Judeteana de Prestatii Sociale Timis
Str. Florimund de Mercy nr. 2 (in apropierea Pieței Libertății) – tel.0256.430820, 432779
AQUATIM Timisoara
Str. Gheorghe Lazar nr. 11 A (in spatele Pietei 700) – tel. 0256.201362, 0756119528
Autoritatea Rutiera Romana - Agentia Timis
Calea Dorobantilor nr. 90 (la iesire din Timisoara spre Lugoj pe E70) - tel. 0256.434464
Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara
P-ta Victoriei nr. 3 (vizavi de fântâna cu pești) – tel. 0256.490771, 490766
Colterm Timisoara
Str. Johann Wolfgang von Goethe (intre str. Piatra Craiului si Piața Victoriei) – tel. 0256.258504
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Timis
Str. Corbului nr. 4 (intre str. Ciprian Porumbescu si str. Romulus, paralel cu str. C. Brâncoveanu) – tel. 0256.201772, Tel verde: 0800.800.966
Casa Judeteana de Pensii Timis
str. Andrei Şaguna, bloc U6 (pe linia de tramvai dinspre Piata Traian spre Piata Sarmisegetuza) – tel. 0256.308050
Consiliul Judetean Timis / Prefectura Timis
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17 (pe linia de tramvai, vizavi de intrarea in Parcul Copiilor) – tel. 0256.406300, 406400 / 0256.493668, 493652
Curtea de Apel Timisoara
Str. Eugeniu de Savoya nr. 4 (de la Punctele Cardinale spre Hotel Continental) – tel. 0256.494650, 498.054
Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Timişoara (Casa Căsătoriilor)
Bd. Mihai Eminescu nr.11 (in spatele Poștei Mari) – tel. 0256.499359, 499476
Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Timiș
Str. A. Demetriade nr. 1 (Iulius Mall) – tel. 0256.227292
Birou Înmatriculări şi Birou Permise de Conducere
Str. A. Demetriade nr. 1 (Iulius Mall) – tel. 0256.210010, 0356.423503
Directia de Sanatate Publica a Judetului Timis
Str. N. Lenau nr. 10 (In spatele Primariei Timisoara, langa Hotel Central) – tel. 0256.494680
Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Timis
P-ta Regina Maria nr. 3 (In apropierea Spitalului de Copii, vizavi de Parcul Central) – tel. 0256.490281, 494030
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş
str. Gh. Lazăr nr. 9B (în apropierea Pieței 700) – tel. 0256.499334, 499335
Direcția Poliția Locala Timisoara
Str. Avram Imbroane nr. 54 (pe linia de tramvai, in apropierea Gării de Est) – tel. 0256.246112, 968

pag. 265
Directia Regionala de Posta Timisoara
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 2 (lângă BNR) – tel. 0256.293949
Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara
Str. Coriolan Băran nr. 18 (intre Piata Bălcescu si str. Alexandru Odobescu) – tel. 0256.246645, 246614
Directia Regionala Vamala Timisoara
Str. Lidia nr. 89 (lângă Parcul Pădurice) – tel. 0256.206602
Directia Sanitar Veterinara a Judetului Timis
Str. Martir Caceu nr. 4 (in spatele Casei Tineretului) – tel. 0256/204911
Directia Silvica Timis
Str. Nemoianu nr. 7 (pe linia de tramvai inspre Piata 700) – tel. 0256.294255, 294258
Enel Timişoara – Relatii Clienti
Str. Ştefan cel Mare nr. 24 (dinspre Piata Traian pe linia de tramvai spre str. Pestalozzi) – tel. 0256.929, Telverde 0800.070809
Eon Gaz Timisoara – Relatii Clienti
Bulevardul Eroilor de la Tisa nr. 30-40 (lângă Complexul Studentesc – zona Abator) – tel. 0265.200366, Telverde 0801.000366
Filarmonica de Stat "Banatul" Timisoara
Str. C.D. Loga nr. 2 (vizavi de Primaria Timisoara) – tel. 0256.492521, 495012
Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgență
Strada Înfrăţirii nr. 13 (vizavi de Regia Autonomă de Transport Timisoara) – tel. 0256.434870, 434871
Inspectoratul de Concurenta Timis
Str. P-ta Badea Cartan nr. 6, ap. 3A (in apropierea Pieței Badea Cârțan) – tel. 0256.292730, 498147
Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Timis
Calea Sever Bocu nr. 11 - 13 (pe Calea Lipovei la iesire din oras spre Dumbrăvița) – tel. 0256.306340, 306357
Inspectoratul Judetean de Politie Timis
B-dul Take Ionescu nr. 46 – tel. 0256.402110, 402111
Inspectoratul de Jandarmi Judetean Timis
Str. Gheorghe Baritiu nr.19-21 (de la Gara de Nord spre Solventul) – tel. 0256.490990
Inspectoratul Scolar Judetean Timis
B-dul C.D. Loga nr. 3 (in apropierea Primăriei Timisoara) – tel. 0256.305799
Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş
str. Splaiul N. Titulescu nr. 12 (după podul dinspre Gara de Nord) – tel. 0256.407959, 203678
Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Persoanele cu Handicap Timis
Str. Frantz Liszt nr. 3 (lângă Parcul Botanic) – tel. 0256.490925
Oficiul Judetean de Cadastru Geodezie si Cartografie al Judetului Timis
Str. Armoniei nr. 1V (pe Calea Lipovei, lângă Poliția de Frontieră) – tel. 0256.201089
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Timis
Str. Circumvalatiunii nr. 6 (pe linia de tramvai nr.4/5 dinspre Piața 700) – tel. 0256.422790
Primăria Municipiului Timișoara
Bdul CD Loga nr. 1 (vizavi de Filarmonica Banatul) – tel. 0256.408300, 408309

pag. 266
Regia Autonoma de Transport Timisoara
B-dul Take Ionescu nr. 56 (lângă Inspectoratul Județean de Poliție Timiș) – tel. 0356.803720
Registrul Auto Roman Timisoara
Calea Torontatului nr. 201 (după Aeroportul Utilitar spre Metro) – tel. 0256.220715
Radio Televiziunea Romana Timisoara
Str. Pestalozzi nr. 14 A (lângă Liceul Jean Louis Calderon) – tel. 0256.499560
Teatrul de Stat Csiky Gergely, Teatrul German de Stat, Teatrul National "Mihai Eminescu", Opera Romana Timisoara
Str. Marasesti nr. 2 (din Piața Victoriei) – tel. 0256.434814, 201291, 499908, 433020
Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes Timisoara
P-ta Eftimie Murgu nr. 2 (in spatele Prefecturii Timis) – tel. 0256.204400, 204250
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara
Calea Aradului nr. 119 (la iesire spre Arad) – tel. 0256.277001, 277009
Universitatea de Vest Timisoara
B-dul Vasile Parvan nr. 4 (in apropierea Podului Michelangelo) – tel. 0256.592111
Universitatea Politehnica Timisoara
P-ta Operei nr. 1 – tel. 0256.403000
Spitalul Clinic Judetean Timisoara
Bd. Iosif Bulbuca Nr. 10 - fost Liviu Rebreanu – tel. 0356.433111, 433121
Spitalul Clinic Municipal Timisoara
str. Gheorghe Dima nr.1 (langă Parcul Botanic) – tel. 0256.221553, UPU – 0256.433612
Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Dr. Dumitru Popescu
Str. Alexandru Odobescu (dinspre Piata Sinaia spre str. C. Brâncoveanu) – tel. 0256.491707, 491708
Spitalul de Copii Louis Ţurcanu
Str. Dr. Iosif Nemoianu nr. 2 (pe linia de tramvai dinspre Catedrala spre Piața 700) – tel. 0256.203303
Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara
Str. Gh. Adam nr.13 A (pe linia de tramvai de la Gara de Est spre Calea Lugojului) – tel. 0256.207355, 207356, 207357
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase V Babeș Timișoara
Str. Gh. Adam nr. 13 (pe linia de tramvai de la Gara de Est spre Calea Lugojului) – tel. 0256.207670, 207671, 207672, 207673
Clinica Bega Timisoara
Bd. Victor Babes nr. 12 (intre Bdul Mihai Viteazul si str. Cluj) – tel. 0256.463001, 491748
Clinica de Psihiatrie
Str. Iancu Vacarescu Nr. 21-23 (in apropierea Pieței Iosefin) – tel. 0256.498160
Centrul de Oncologie OncoHelp
Str. Ciprian Porumbescu Nr. 59 (dinspre Piata N. Bălcescu spre str. C. Brâncoveanu) – tel. 0256.495403

pag. 267
CLUBURI TIMIȘOARA
1. 700 Coffee&Lounge - Cladirea Business Center, parter, tel. 0771546688
2. Amigos Karaoke & Club - Str. Daliei nr.1, tel. 0736466861
3. Angel's Cafe - Str. Independentei nr. 24, tel. 0726 130 228
4. Bierhaus - Str. Emanoil Ungureanu, Nr. 15 (in spatele Liceului Lenau), tel. 0741 988 584
5. Bunker - Str. Emanoil Ungureanu nr. 15, tel. 0721 279 039
6. Cafe Paris&Web House -Str. Gheorghe Doja nr. 31, tel. 0733864360
7. Clave - Club Salsa - Bd. Dambovita nr. 1-3 (Centrul Comercial Alfa), tel. 0746 550 126
8. Club 30 -Piata Victoriei nr. 7, tel. 0256 247 878
9. Club Orizont - Str. Stefan O. Iosif nr. 50, tel. 0744 784 975
10. Club Studio 60 - Calea Circumvalatiunii nr. 12, tel. 0721 788 210
11. Curtea Berarilor - Str. Proclamatia de la Timisoara nr. 7, tel. 0726743789, 0728571552
12. Dali Club - Bd. Eroilor de la Tisa nr. 10-12, tel. 0723 583 829
13. Daos - Str. Nicolae Titulescu nr. 5
14. D'Arc - Piata Unirii nr.5, tel. 0722 891 085
15. Dublinexpress - Str. Coriolan Brediceanu nr. 9
16. El Torero - Str. Florimund Mercy nr. 7, tel. 0724 760 106
17. Fever (fostul Hush) - Str. George Cosbuc nr. 1 (langa Domul Catolic, P-ta Unirii)
18. Firestage - P-ta Huniade nr. 1, tel. 0256 498 008
19. Fratelli Lounge Club & Restaurant - Str. Corneliu Coposu nr. 1, tel. 0722 122 123
20. Happy Time -Str. Aristide Demetriade nr. 1 (Iulius Mall, parter, stand p53 si terasa), tel. 0256 247 684
21. Heaven outdoorclub -Str. Hector, tel. 0723 342 301, 0256 293 323
22. Heaven Studio (strand) - Zona Stadionului Dan Paltinisanu, str. Cerna, tel. 0256 293 323, 0755 432 836
23. Komodo -Str. Gheorghe Lazar nr. 5, tel. 0722 550 297
24. LifePub -Bv. Republicii nr. 11, tel. 0723695363
25. Maximus - Str. Gheorghe Lazar nr. 4, tel. 0256 229 032
26. Millenium - Str. Daliei, Complex Studentesc, tel. 0766 634 339
27. New Bounce - B-dul Vasile Parvan nr. 3, tel. 0731 262 922, 0730 110 350
28. No Name - Bd. Liviu Rebreanu nr. 11, tel. 0729 681 803
29. Papillon - Piata Unirii nr. 8, tel. 0256 437 030
30. Park Place - Bd. Mihai Viteazul nr. 1, tel. 0723 342 307
31. Porto Arte - B-dul 16 Decembrie 1989 (pod Traian)
32. Pub 13 - Str. Daliei nr. 13A, tel. 0723 660 287
33. River Deck Timisoara - Bv. Vasile Parvan nr. 5, tel. 0729.654.321
34. Santa Maria -Str. Barbu Iscovescu nr. 2, tel. 0256 223 339
35. Setup Venue & Club - Str. Pestalozzi nr. 22
36. Space - Str. Marasesti nr. 10, tel. 0356 442 700
37. Taine - Str. George Cosbuc nr. 1
38. The Club Francesco - Str. Gheorghe Asachi nr. 22, tel. 0256 288 476
pag. 268
39. The Note - Str. Mehadia nr. 10, tel. 0256 294 719, 0722 692 111
40. The Sound - Str. Hector nr. 2 (in curtea Bastionului), tel. 0722 890 873
41. The Tunel Pub & Club - Str. Marasesti nr.12, tel. 0256 295 318
42. Van Graph - Str. Matei Corvin nr. 4, tel. 0256-494561
43. Vanilla Club -Piata Operei (Modex), tel. 0762 805 533
44. Wave - Str. Marasesti nr. 10
45. Youtopia - Str. Pestalozzi nr. 22, tel. 0768 103 040
46. Zambara -Str. Popa Sapca nr. 4 (Cetatea Bastion), tel. 0256 293 323, 0723 342 307

FARMACII NON-STOP
1) FARMACIA ADONIA FARM - Calea Sagului Nr.3,Tel: 0256.240.394
2) FARMACIA HYPERICI - Str. Alba Iulia Nr.7,Tel: 0256.437.244
3) FARMACIA OLIMPIA FARM - Str. 1 Decembrie Nr. 90, bloc A7,Tel:0256.482.432
4) FARMACIA PRO-PHARM 1 - Str. Petofi Sandor Nr. 27/A,Tel: 0256. 228.583
5) FARMACIA PRO-PHARM 2 - Str. Ciprian Porumbescu Nr.25,Tel: 0256.228.583
6) FARMACIA ROVITAL - Str. Ciprian Porumbescu Nr. 25,Tel: 0256. 493.250
7) FARMACIA VLAD - Str. A. Pacha nr. 1, Tel: 0256-216531
8) FARMACIA VLAD 1 - B-dul 16 Decembrie 1989 Nr. 51-53,Tel: 0256. 492.650
9) FARMACIA VLAD 2 - Str. Gheorghe Lazar Nr. 8,Tel: 0256.201.889
10) FARMACIA VLAD 3 - Str. Dacilor Nr. 4,Tel: 0256. 431.199
11) FARMACIA VLAVARMED - Str. Brandusei Nr. 13,Tel: 0256. 425.380
12) HELP NET - Str. Ghe. Lazar nr. 30-32, Tel: 0746123887
13) HELP NET - Str. Naturii nr. 2, Tel: 0746123836
14) HELP NET - Calea Buziasului nr. 28, Tel: 0746333898
15) SENSIBLU - Str. Piatra Craiului, Tel: 0256-241648

HOTELURI TIMIȘOARA
1. Hotel 2000 Timisoara - Calea Dorobantilor nr. 94, tel. 0256/287575, 0256/287576, 0256/287577
2. Hotel Adriatico Timisoara - Strada Ion Ionescu de la Brad nr. 1 C, tel. 0256/280398
3. Hotel Alexandra Timisoara - Strada Dr. Pius Branzeu nr. 1 (colt cu Strada Mures, nr. 146), tel. 0256/462622, 0371176970
4. Hotel Angellis Timisoara - Strada Divizia 9 Cavalerie nr. 21 A, tel. 0256/207206
5. Hotel Apollo - Strada Linistei nr. 7, tel. 0256/215500
6. Hotel Arizona Timisoara - Strada Gavril Musicescu nr. 168, tel. 0256/439410, 0755149849
7. Hotel Arta Timisoara - Calea Lugojului nr. 30, tel. 0372796113, 0728922417, 0724130640
8. Hotel Aurelia Timisoara - Calea Sagului, DN 59, km 8+400 (vis-a-vis de Metro 1), tel. 0256/291200
9. Hotel Aurora Timisoara - Strada Lacului nr. 1, tel. 0256/271648, 0256/217040, 0356/445686, 0356/445685
10. Hotel Best Western Ambassador Timisoara - Strada Mangalia nr. 3, tel. 0356/003085, 0356/003086
11. Hotel Boavista - Aleea F. C. Ripensia nr. 7 A, tel. 0256/309409
12. Hotel Boca Junior - Strada Simion Barnutiu nr. 29, tel. 0256/400222
pag. 269
13. Hotel Casa De La Rosa Timisoara - Calea Urseni nr. 16 B, tel. 0256/223366
14. Hotel Casa Oamenilor de Stiinta Timisoara - Bulevardul Mihai Eminescu nr. 11, tel. 0256/490407, 0256/494507, 0256/229037
15. Hotel Central Timisoara - Strada Nikolaus Lenau nr. 6, tel. 0256/490091
16. Hotel Check Inn Timisoara - Strada Miorita nr. 11-13 , tel. 0356/829928
17. Hotel Cina Timisoara - Bulevardul Republicii nr. 7, tel. 0256/490130
18. Hotel Continental Timisoara - Bulevardul Revolutiei din 1989 nr. 5, tel. 0256/494144
19. Hotel Delpack Timisoara - Strada Glad nr. 51-53, tel. 0256/406080, 0727735452, 0727782870
20. Hotel Do Stil - Bulevardul Take Ionescu nr. 8, tel. 0256/407033
21. Hotel Doria Timisoara - Strada Moldovei nr. 10, tel. 0256/207837
22. Hotel Euro Hotel Timisoara - Strada Mehadia nr. 5, tel. 0256/201251, 0734400272
23. Hotel Excelsior Timisoara - Strada Romulus nr. 36, tel. 0256/303304
24. Hotel Francesca Timisoara - Strada Dr. Grigore T. Popa nr. 8, tel. 0256/226635
25. Hotel Imperial Timisoara - Strada Sfintii Apostoli Petru si Pavel nr. 29 A, tel. 0256/280673, 0256/280738
26. Hotel Iosefin Residence - Piata Alexandru Mocioni nr. 8, tel. 0356/113224, 0356/113225
27. Hotel IQ Timisoara - Calea Martirilor 1989 nr. 125, tel. 0766222722
28. Hotel Koronna Timisoara - Strada Steaua nr. 54, tel. 0356/465741
29. Hotel La Residenza Timisoara - Strada Independentei nr. 14, tel. 0256/401080
30. Hotel Larissa - Strada Aristide Demetriade nr. 6, tel. 0256/242404
31. Hotel Le Baron - Calea Dorobantilor nr. 92-94, tel. 0256/288114
32. Hotel Lido Timisoara - Bulevardul Doctor Iosif Bulbuca nr. 20, tel. 0256/407373
33. Hotel Mara Timisoara - Strada Ion Ionescu de la Brad nr. 15, tel. 0256/210837, 0742070210
34. Hotel Moara cu Noroc Timisoara - Aleea Lirei nr. 4, tel. 0256/214203, 0752107110, 0752107114
35. Hotel Moticica Timisoara - Calea Lugojului nr. 8, tel. 0256/219071, 0256/219072, 0256/219074, 0256/219075
36. Hotel Neon - Calea Aradului nr. 85, tel. 0356/807600, 0728015487
37. Hotel Next Timisoara - Strada Academician Petre P. Negulescu nr. 18, tel. 0256/296148, 0742025402, 0733078226
38. Hotel Novera Timisoara - Aleea F. C. Ripensia nr. 29 A, tel. 0256/466156, 0256/466157, 0356/467480
39. Hotel Oxford din Timisoara - Strada Garofitei nr. 26, tel. 0256/208130
40. Hotel Pacific Timisoara - Strada Mihail Kogalniceanu nr. 8, tel. 0356/466373
41. Hotel Perla 2 Timisoara - Strada Protopop George Dragomir nr. 9, tel. 0256/203100
42. Hotel Perla 3 Timisoara - Strada Evlia Celebi nr. 14, tel. 0256/497858, 0256/228670
43. Hotel President din Timisoara - Strada Dinu Lipatti nr. 25, tel. 0256/293797, 0256/294901, 0256/443946
44. Hotel Ramina Timisoara - Strada Strandului nr. 12 A, tel. 0256/272732
45. Hotel Reghina Blue - Strada Cozia nr. 51-53, tel. 0256/407299, 0722397431
46. Hotel Reghina Timisoara - Strada Cozia nr. 91, tel. 0256/491166, 0723276850
47. Hotel Roma Timisoara - Strada Alexandru Vaida Voievod nr. 14, tel. 0356/465870, 0729948452
48. Hotel Royal Plaza Timisoara - Strada Lorena nr. 1, tel. 0256/288910, 0256/206518
49. Hotel Savoy - Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 2, tel. 0256/249900
50. Hotel Senator Timisoara - Calea Lugojului nr. 7, tel. 0256/225463
51. Hotel Strelitia Timisoara, - Strada Simion Barnutiu nr. 44 tel. 0256/247067, 0722792119
pag. 270
52. Hotel Sydney din Timisoara - Strada Horia nr. 110, tel. 0256/499806
53. Hotel Timisoara - Strada Marasesti nr. 1-3, tel. 0256/498852
54. Hotel Titanic Timisoara - Calea Lugojului, DN 6 - E 70, tel. 0256/218188, 0744395115
55. Hotel Torontal - Calea Torontalului nr. 71 (in spatele PETROM), tel. 0256/207979, 0256/207978
56. Hotel Tresor Timisoara - Strada Radu Tudoran nr. 18, tel. 0256/228754, 0256/228755
57. Hotel Valentina Timisoara - Strada Mehadia nr. 5, tel. 0256/497535
58. Hotel Vandia Timisoara - Strada Turda nr. 28, tel. 0256/205353
59. Hotel Vanilla Timisoara - Bulevardul Eroilor de la Tisa nr. 57, tel. 0256/202129
60. Hotel Victoria Timisoara - Strada Lucian Blaga nr. 3, tel. 0256/433155, 0256/431602
61. Hotel Yellow Timisoara - Intrarea Martir Ianos Paris nr. 17, tel. 0256/270170
62. Hotelul Silva Timisoara - Bulevardul Victor Babes nr. 25, tel. 0256/201406, 0740238231
63. NH Hotel Timisoara - Strada J. H. Pestalozzi nr. 1/A, tel. 0256/407440
64. Pensiunea Casa del Sole Timisoara - Strada Romulus nr. 12, 0356/457771, 0770852276
65. Pensiunea Casa Palace Timisoara - Splaiul Nicolae Titulescu nr. 8, tel. 0356/171092, 0736336338, 0722663127
66. Residence Irlanda din Timisoara - Strada Martir Silviu Motohon nr. 26, tel. 0256/281004

pag. 271