Sunteți pe pagina 1din 3

IMPACTUL TEHNOLOGIEI ASUPRA VIETII COTIDIENE SI A MEDIULUI

În a doua jumătate a sec. al XX – lea, ştiinţa şi tehnologia au schimbat condiţiile de viaţă ale
oamenilor.
Tehnologia nu pătrunde doar în procesul de producţie, ci, direct, în casele şi
vieţile oamenilor pe care le schimbă în mod radical.

CARACTERISTICI ALE DEZVOLTĂRII ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII


- accelerarea descoperirilor ştiinţifice ( ritmul descoperirilor este uluitor );
- transferul invenţiilor din timpul războiului (radarul, avionul cu reacţie, rachetele
balistice, fisiunea nucleară) în spaţiul civil;
- apariţia unor ştiinţe noi ( genetica, informatica, cibernetica );
- mobilitatea oamenilor de ştiinţă;
- ştiinţele au devenit interdisciplinare;
- scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică şi aplicarea practică a acesteia;
- creşterea costurilor cercetării ştiinţifice;
- implicarea directă a statului în susţinerea şi finanţarea activităţii ştiinţifice;
DOMENIUL ŞTIINŢIFIC

 Apar inovaţii noi în domeniul ştiinţific şi noi domenii de cercetare ştiinţifică:


 - ingineria genetică.
 - se descoperă structura AND-ului.
 - teoria Big-Bang-ului.
 - se dezvoltă radioastronomia.
 - folosirea sateliţilor şi a radarelor.
 - în medicină se fac mari progrese (transplantul de organe, dializa, scanarea cu
ultrasunete, noi vaccinuri.
 - cercetarea mărilor face progrese prin activitatea lui Yves Cousteau.
DOMENIUL TEHNOLOGIEI
 În domeniul tehnologiei, apariţia calculatorului a revoluţionat domeniul
informaţional. Calculatorul este invenţia care şi-a pus amprenta cea mai puternică
asupra vieţii cotidiene.
 Repere cronologice din istoria computerului:
 1946 – ENIAC;
 1947 – tranzistorul;
 1955 – Hard disk-drive ( HDD );
 1963 – mouse;
 1971 – e-mailul sau poşta electronică;
1971 –monitorul cu cristal lichid ( LCD );
 1971 – microprocesorul;
 1973 – PC-ul;
 1980 – CD –ul;
 1983 – Internetul;
 1990 - World Wide Web;

CUCERIREA SPAŢIULUI COSMIC


 12 aprilie 1961 – URSS lansează pe orbită în jurul Pământului prima navă
cosmică-satelit din lume, având un om la bord, pe IURI GAGARIN. Cu nava
“Vostok”, Iuri gagarin a înconjurat o singură dată planeta, în 108 minute.
 1961 – primul zbor în cosmos cu o durată mai mare de o zi; Gherman Titov;
 1962 - primul zbor spaţial al unui astronaut american, anume John Glenn;
 1962 - primul zbor în grup a două nave sovietice ( Vostok 3 si Vostok 4 )
 1963 – prima femeie în cosmos, Valentina Tereşkova, cu nava “Vostok 6”;

 1968 – primul zbor pe orbită în jurul Lunii a fost realizat de americanii Frank
Borman, james Lowell şi William Anders; au fost efectuate 10 revoluţii în jurul
satelitului natural al Pământului şi au fost transmise imagini televizate ale
suprafeţei terestre;

 20 iulie 1969 – americanul Louis Neil Armstrong devine primul om care pune
piciorul pe Lună; acesta a fost punctul terminus al ambiţiosului program american
Apollo.

TEHNOLOGIA ŞI VIAŢA COTIDIANĂ

 Dezvoltarea tehnologică are efecte pozitive pentru viaţa cotidiană ( sănătate,


uşurarea comunicării, accesul la informaţie etc ).
 Societatea cunoaşte modificări fundamentale. Populaţia rurală va cunoaşte un
adevărat exod îndreptat spre marile aglomerări urbane. Centrul oraşului îşi
modifică funcţiile. Produsele considerate cândva un lux (frigider, televizor, telefon,
maşină de spălat, automobil) au devenit un standard de confort al omului obijnuit.
 Se produce o standardizare a cadrului de existenţă cotidiană. Omul trăieşte într-un
mediu înconjurător inteligent, în adevărate ,,case electronice”. Modernizarea este
însoţită şi de efecte negative: degradarea unor cartiere periferice, crima organizată,
poluarea mediului înconjurător.

CAUZELE DEGRADĂRII MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR


 amplasarea zonelor industriale în apropierea locuinţelor;
 - zonele cu o circulaţie intensă a mijloacelor de transport;
 - emanaţiile industriale de gaze şi deşeuri solide;
 - evacuarea apelor uzate şi a celor menajere contribuie la poluarea apelor;
 - folosirea în exces a pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice şi deversarea
rezidurilor;
 - deşeurile ajunse în spaţiu în urma numeroaselor lansări din cadrul programelor
spaţiale;

POLUAREA APEI

 Deversarea apelor menajere în mări şi oceane afectează zonele litorale. În spaţiile


maritime închise fac ravagii efectele poluării cu hidrocarburi, datorate naufragiului
unor petroliere, rafinării produselor petroliere şi accidentelor de pe platformele de
foraj maritim. Ajunsă la ţărm această ,,mare neagră” produce pagube imense: plajele
sunt poluate, păsările marine mor, iar flora şi fauna sunt profund afectate.

POLUAREA AERULUI
 Se datorează dezvoltării tehnologiei industriale şi tehnologiei nucleare, precum şi
lungul şir de experienţe cu arme atomice au dus, implicit, şi la poluarea radioactivă.
 Există numeroase substanţe care contribuie la deteriorarea stratului de ozon, cele
mai nocive sunt C.F.C.-urile (cloro-fluoro-carburile) şi halonii (care conţin brom);
 Erupţiile vulcanice puternice, au un efect indirect asupra stratului de ozon, din cauza
cantităţii mari şi eterogene de aerosoli care pătrund în stratosferă şi conduc la creşterea
eficienţei clorului în distrugerea atomilor de ozon;

Care sunt efectele negative ale subţierii stratului de ozon ?


 scăderea eficienţei sistemului imunitar, cu apariţia infecţiilor, a cancerului de piele,
a cataractei şi orbirii;
 arsuri grave a zonelor expuse la soare;
 este afectată şi creşterea plantelor terestre şi a culturilor agricole, precum şi viaţa
acvatică;
 degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în construcţii, vopsele,
ambalaje;
CONSECINŢELE DEGRADĂRII MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
 Degradarea treptată a mediului înconjurător are drept consecinţă modificări
climatice care se fac tot mai simţite. Ca urmare a încălzirii planetei, topirea
gheţurilor arctice şi antarctice ar contribui la creşterea nivelului mărilor,
ameninţând unele dintre cele mai populate regiuni ale Pământului.

CE PUTEM FACE FIECARE DINTRE NOI ?


 folosirea mijloacelor de transport în comun, a bicicletei, mersul pe jos;
 reducerea folosirii aerului condiţionat cât se poate de mult;
 înlocuirea cărbunilor sau a păcurii cu alţi carburanţi;
 înlocuirea îngrăşămintelor agricole poluante cu altele mai puţin poluante;
 înlocuirea gazelor cu conţinut de clor şi brom ( freonii şi halonii) cu hidrocarburi;
 înlocuirea tehnologiilor poluante cu altele alternative, care să reducă sau să elimine
emisiile de substanţe care pot provoca efecte adverse ale stratului de ozon.
 participarea la activităţi ecologice şi la cursuri de educaţie ecologică;