Clasificare tipologii de temperament

Exista mai multe tipologii ale temperamentului, aceasta problema fiind o preocupare
constanta de-a lungul istoriei si evolutiei stiintei.

A. Tipologia lui Hipocrate

B. Tipologii morfologice sau bioconstitutionale (Tipologia lui E. Kretschmer-W. Sheldon)

C.Tipologii fiziologice si psihofiziologice (I.V. Pavlov)

D.Clasificarea potrivit grupelor sanguine (Bernard Montain, 1992)

E.Clasificarea bazata pe asimetria functionala a emisferelor cerebrale (Ned Hermann,

1976)

F.Tipologiile psihologice „Tipologia scolii franco-olandeza”( Heymans-Wiersman-Le

Senne)

G. Tipologii psihologice (Tipologia lui C.G.Jung si H. Eysenck)

A. Tipologia lui Hipocrate

Prima incercare de identificare si explicare a tipurilor temperamentale o datoram medicilor

Antichitatii, Hipocrate (400 I.e.n.) si Galenus (150 e.n.).

In concordanta cu filosofia epocii, care considera ca intreaga natura este compusa din patru
elemente fundamentale - aer, pamant, foc si apa - acestia au socotit ca predominanta in organism
a uneia dintre cele patru 'umori' (hormones): sange, flegma, bila neagra(splina) si bila galbena
(fiere), determina temperamentul. Clasificarea celor doi autori contine niste intuitii de geniu:

-intuirea naturii afective si biochimice a temperamentului,

-intuirea cauzelor unor tulburari comportamentale (umorile sunt „radacina” unor boli).
 Pe aceasta baza se stabilesc cele patru tipuri clasice de temperament: sangvinic, flegmatic,
melancolic si coleric.

Colericul este energic, nelinistit, impetuos, irascibil, uneori impulsiv si isi risipeste energia.
El este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Oscileaza intre entuziasm si
deceptie, are tendinta de exagerare in tot ceea ce face. Este o persoana foarte expresiva, usor 'de
citit', gandurile si emotiile i se succed cu repeziciune. Are tendinta de dominare in grup si se
daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.

Sangvinicul se caracterizeaza prin ritmiciatate si echilibru. Este vioi, vesel, optimist si se

adapteaza cu usurinta la orice situatie. Fire activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte
permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si
instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu
alte persoane.

Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in tot ceea ce face, pare a dispune de o
rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita, poate obtine performante deosebite mai
ales in muncile de lunga durata si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce face. Fire inchisa,
greu adaptabila, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.

Melancolicul este la fel de lent si inexpresiv ca felgmaticul, dar ii lipseste forta si vigoarea
acestuia, emotiv si sensibil, are o viata interioara agitata datorita unor exagerate exigente fata de
sine si a unei neincrederi in fortele proprii. Este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin
comunicativ, inchis in sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este
scazut, gesticulatie redusa.

B. Tipologii morfologice sau bioconstitutionale -Tipologia lui E. Kretschmer-W. Sheldon

a) clasifica temperamentul dupa constitutia corporala a individului; considera ca o

anumita constitutie predispune la un anumit comportament.

Erst Kretschner realizeaza patru tipuri constitutionale:

-picnic: grasut, inaltime medie, fata moale, extremitati scurte,

 -astenic: dezvoltat mai mult in lungime in toate segmentele corpului

-atletic: mare dezvoltare a scheletului osos si a musculaturii,

-displastic: malformatii congenitale.

W. Sheldon clasifica temperamentul dupa gradul de dezvoltare a celor trei foite embrionare:

-endoderm – constitutie endomorfa – temperament visceroton,

-mezoderm – constitutie mezomorfa – temperament somatoton,

-ectoderm – constitutie ectomorfa – temperament cerebroton.

b) cuprinde trei tipuri principale:

- tipul picnic-ciclotim (constitutie orizontala, abdomen voluminos, obezitate, piele intinsa,

fata moale, sistem osos fragil), predispune la tulburari maniaco-depresive;

- tipul leptosom (astenic-schizotin) constitutie verticala, trunchi cilindric, cutie toracica plata
(turtita), umeri apropiati si ingusti, cap mic si rotund, muschi si oase subtiri (aspect scheletic),
nas lung si ascutit, paloarea fetei, trasaturi feminine la barbati si masculine la femei), predispune
la tulburari de natura schizoida (schizofrenica)

- tipul atletic-vascos (constitutie fizica proportionata, dezvoltare robusta a sistemului osos si

muscular, umeri lati si bazin ingust), predispune la epilepsie.

Pe baza combinatiilor in interiorul tipurilor morfologice picnic si astenic, Kretschmer a

obtinut 6 tipuri temperamentale: 3 ciclotimice si 3 schizotimice.

a)Temperamente ciclotimice:

1. hipomania (dispozitie euforica, mobilitate, sociabilitate, comunicativitate exagerata)

2. sintonic (spirit realist, pragmatism, simtul umorului, toleranta)

 3. greoi (lentoare, inertie, praguri senzoriale ridicate, timpi de reactie mari)

b)Temperamente schizotimice:

1. hiperestezic (nervozitate, iritabilitate, idealism, interiorizare, delicatete, circumspectie) 2.

schizotimic (intermediar, rece, calm, energic)

3. anestezic (rece, nervos, logic, sistematic, obtuz, lenes, inaccesibil pasiunilor, indolent).

C. Tipologii fiziologice si psihofiziologice (I.V.Pavlov)

Pavlov a pus in corespondenta tipurile generale de sistem nervos comune omului si

animalelor, cu cele patru temperamente stabilite in antichitate. El a utilizat atat criterii de ordin
psihologic cat si de ordin fiziologic, considerand ca activitatea nervoasa superioara are trei
insusiri fundamentale:

intensitatea (forta) proceselor de excitatie si inhibitie- (reprezinta capacitatea celulei

nervoase de a rezista mai mult sau mai putin la actiunile nervoase, fara a-si incetini activitatea),
sistemul nervos din acest punct de vedere poate fi puternic sau slab

echilibrul proceselor de excitatie si inhibitie- (se exprima in viteza cu care se trece de la

excitatie la inhibitie si invers), in cazul in care trecerea este rapida sistemul nervos este mobil si
in cazul in care trecerea este greoaie sistemul nervos este inert

mobilitatea proceselor de excitatie si inhibitie-(se refera la repartitia egala sau inegala a fortei
intre excitatie si inhibitie, iar cand predomina excitatia, sistemul nervos este echilibrat, iar cand
predomina excitatia, sistemul nervos este neechilibrat-excitabil.

tipul puternic-echilibrat-mobil are drept corespondent temperamentul sangvinic (vioi,

comunicativ, sociabil, adaptabil, controlat)

tipul puternic-echilibrat-inert are corespondent temperamentul flegmatic (calm, tacut,

nesociabil, lent, greu adaptabil la situatii noi, putin impresionabil, rezistent la stres si frustratii)
 tipul puternic-neechilibrat-excitabil are corespondent temperamentul coleric (rezistent,
vioi, hiperactiv, irascibil, impulsiv, imprudent, trairi emotionale explozive, instabilitate
comportamentala, tendinta de dominare in relatiile interpersonale, saturatie si plictiseala rapida la
monotonie)

tipul slab are drept corespondent temperamentul melancolic (interiorizat, retras, sensibil,
delicat).

Pavlov a demonstrat ca cele patru tipuri considerate “pure” se combina intre ele, dand 16
tipuri mixte, singurele care se intalnesc in realitate, “tipul pur” fiind o entitate mai mult teoretica.

D. Clasificarea potrivit grupelor sanguine (Bernard Montain, 1992)

grupei sanguine A ii corespunde temperamentul armonic (cautarea permanenta a armoniei cu

anturajul lor, neputandu-se realiza si dezvolta decat in aceasta conditie)

grupei sanguine 0 ii corespunde temperamentul melodic (se afla intotdeauna in

“consonanta” cu mediul extern, adaptandu-se fara dificultate la situatie)

grupei sanguine B ii corespunde temperamentul ritmic (slab, sensibili la mediu, traind si

exprimandu-se in ritmul lor propriu, raman relativ independenti la variatiile ambiantei)

grupei sanguine AB ii corespunde temperamentul complex (reunesc trasaturile contradictorii

ale celorlalte trei temperamente avand, in consecinta, dificultati in gasirea unui echilibru
satisfacator).

E. Clasificarea bazata pe asimetria functionala a emisferelor cerebrale (Ned Hermann,

1976)

tipul cortical stang (C.S.) – organizat, logic, determinat, stabil, conservator

tipul cortical drept (C.D.) – ingenios, intuitiv, emotional, creativ, instabil, deschis

tipul limbic stang (L.S.) – sigur pe sine, rezistent la frustratii, activ

tipul limbic drept (L.D.) – serviabil, amabil, comunicativ, afectuos

 F. Tipologiile psihologice tipologia scolii franco-olandeza – Heymans-Wiersman-Le
Senne

Delimiteaza trei dimensiuni (trasaturi) determinata dupa predominarea uneia din cele doua
functii identificate de Gross:

emotivitatea sau instabilitatea emotionala,

activitatea sau forta pulsionala generala

primaritate-secundaritate,

Psihologii olandezi G. Heymans si E. D. Wiersman propun o tipologie a temperamentelor

mult mai nuantata care va fi reluata si precizata de psihologii francezi Rene Le Senne si Gaston
Berger.

Pentru Le Senne caracterul este ceea ce intelegem azi prin temperament, adica 'ansamblul
dispozitiilor innascute, care formeaza scheletul mintal al individului'. Ei pornesc de la trei factori
fundamentali: emotivitatea, activitatea si 'rasunetul' (ecoul). Din combinarea lor rezulta opt tipuri
temperamentale.

Emotivitatea exprima reactiile afective ale persoanelor in fata diferitelor evenimente:

-emotivii au tendinta de a se tulbura puternic chiar si pentru lucruri marunte

-non-emotivii sunt aceia care se emotioneaza greu si ale caror emotii nu sunt prea violente.

Activitatea desemneaza dispozitia spre actiune a unei persoane:

-activii au o continua dispozitie spre actiune, nu pot sta locului

-non-activii actioneaza parca impotriva vointei lor, cu efort si plangandu-se continuu.

Rasunetul (ecoul) pe care il au asupra noastra diferite evenimente, impresii:

cei care traiesc puternic prezentul, extraversivii sunt numite persoane primare
 cei care au tendinta de a ramane sub influenta impresiilor trecute, introversivii sunt numite
persoane secundare.

Exista opt tipuri de temperament care rezulta din combinarea acestor factori, si anume:

1. pasionatii (emotivi, activi, secundari) EAS -valoare dominanta: opera de infaptuit

- ambitiosi care realizeaza tensiune extrema a intregii personalitati; activitate concentrata

pentru un scop unic; dominatori, apti pentru a conduce; stiu sa-si stapaneasca si sa utilizeze
violenta; serviabili, onorabili, iubesc societatea; au simt profund al grandorii; stiu sa-si reduca
nevoile organice; merg uneori pana la ascetism.

2. colericii (emotivi, activi, primari) EAP -valoare dominanta: actiunea

- generosi, cordiali, plini de vitalitate si exuberanta, optimisti; in general excitabili, adesea

fara gust si masura; activitatea lor e intensa, febrila si multipla; se intereseaza de politica, iubesc
poporul, cred in progres, sunt revolutionari; dotati cu aptitudini oratorice, plini de impetuozitate,
antreneaza oamenii.

3. sentimentalii (emotivi, non-activi, secundari) EnAS- valoare dominanta: intimitatea

- ambitiosi ce raman mereu in stadiul de aspiratie; meditativi, introvertiti, schizotimi; adesea

melancolici si nemultumiti de ei insisi; timizi, vulnerabili, scrupulosi; isi alimenteaza viata
interioara prin ruminatia trecutului; nu stiu prea bine sa intre in relatii cu oamenii, si cad usor in
mizantropie; neabili, se resemneaza dinainte cu ceea ce puteau totusi sa evite; individualisti, au
un sentiment viu al naturii.

4. nervosii (emotivi, non-activi, primari) EnAP- valoare dominanta: divertismentul

- cu dispozitie variabila vor sa epateze si sa atraga atentia; indiferenti la obiectivitate, simt

nevoia de a infrumuseta realitatea (ajungand de la minciuna la fictiune poetica); au un gust
pronuntat bizar, oribil, macabru; muncesc neregulat si numai ce le place; au nevoie de excitatii
pentru a se smulge inactivitatii si plictiselii; inconstanti in afectiunile lor sunt repede sedusi si
consolati.
 5. flegmaticii (non-emotivi, activi, secundari) nEAS- valoarea dominanta: legea.

- oamenii obisnuintelor, respecta principiile, punctuali, obiectivi, demni de credinta,

ponderati, cu dispozitie afectiva egala, in general impasibili, rabdatori, tenaci, lipsiti de orice
afectare; civismul lor e profund, religia lor are caracter mai ales moral; agreeaza sistemele
abstracte.

6. sangvinicii (non-emotivi, activi, primari) nEAP- valoare dominanta: succesul social

- extrovertiti, pot face observatii exacte si dovedesc un remarcabil simt practic; le place
lumea, unde se comporta politicos, sunt spirituali, ironici, sceptici; stiu sa manevreze oamenii,
sunt abili diplomati, liberali si talentati in politica, au putin respect pentru marile sisteme si pun
accent pe experienta; probeaza initiativa si o mare suplete de spirit; oportunisti.

7. apaticii (non-emotivi, non-activi, secundari) nEnAs- valoare dominanta: linistea

- Inchisi, secretosi, repliati in ei insisi, dar fara viata interioara frematatoare. Sumbri si
taciturni, rad rareori. Sclavi ai obisnuintelor, conservatori. Tenaci in aversiunile lor, sunt dificil
de reconciliat. Cei mai putin vorbareti dintre oameni, le place singuratatea. Desi indiferenti la
viata sociala, ei sunt in general cinstiti, iubesc adevarul, onorabili.

8. amorfii (non-emotivi, non-activi, primari) nEnAP- valoare dominanta: placerea

- disponibili, concilianti, toleranti prin indiferenta, dau adesea dovada de o incapatanare

pasiva tenace; in ansamblu au 'caracter bun'; neglijenti, lenesi, nepunctuali; indiferenti fata de
trecut mai mult decat fata de viitor; au adesea aptitudini catre muzica (executanti) si teatru.

Luand in considerare doar emotivitatea si activitatea putem reduce cele 8 tipuri la jumatate:

1. Emotivii inactivi -a) nervosii-reactioneaza rapid la evenimente; b) sentimentalii-

reactioneaza lent.

2. Emotivii activi -a) colericii au reactii rapide, explozive; b) pasionatii au reactii lente.

3. Neemotivii activi -a) sangvinicii au reactii echilibrate, rapide; b) flegmaticii au multa forta
dar lenti.
 4. Neemotivii inactivi – a) amorfii au mai putina energie, sunt bine ancorati in prezent; b)
apaticii au lipsa de energie care este dublata de un ritm lent al reactiilor.

G. Tipologii psihologice Tipologia lui C.G.Jung si H.Eysenck

Psihiatrul elvetian Carl Jung a constatat, pe baza unei impresionante experiente clinice, ca, in
afara unor diferente individuale, intre oameni exista si deosebiri tipice. Unii oameni sunt
orientati predominant spre lumea externa si intra in categoria extravertitilor, in timp ce altii sunt
orientati predominant spre lumea interioara si apartin categoriei introvertitilor.

Extravertitii -firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori; se inteleg

sau se cearta cu cei din jur, dar raman in relatii cu ei.

Introvertitii -firi inchise, greu de patruns, timizi, putini comunicativi, inclinati spre reverie si
greu adaptabili.

Carl Gustav Jung este cel care a fundamentat, din punct de vedere psihologic, tipologia
temperamentelor in perechi de trasaturi polare:

-extravert: personalitate orientata spre exterior, (e incitat de dinamismul vietii practice, e

sociabil, comunicativ, usor adaptabil, vioi).

-introvert: orientat spre propria interioritate, (are tendinta de interiorizare, de izolare)

-ambivert: echilibru intre primele doua.

Psihologul englez Hans Eysenck reia aceasta distinctie a lui Jung, amplificand cazuistica
probatorie, dar adauga o noua dimensiune numita grad de nevrozism.

Gradul de nevrozism exprima stabilitatea sau instabilitatea emotionala a subiectului.

Eysenck a reprezentat cele doua dimensiuni pe doua axe perpendiculare, obtinand tipurile
extravertit - stabil, extravertit - instabil, introvertit - stabil si introvertit - instabil, pe care le-a
asociat cu cele patru temperamente clasice.
 Psihologul roman Nicolae Margineanu a considerat ca temperamentul caracterizeaza forma
manifestarilor noastre si, de aceea, l-a definit drept aspectul formal al afectivitatii si
reactivitatii motorii specifice unei persoane.

Gheorghe Zapan a determinat patru niveluri ale sistemului temperamental:

1. nivelul motor general (de activitate),

2. nivelul afectiv,

3. nivelul perceptiv-imaginativ

4. nivelul mental (al gandirii).

Rezulta urmatoarele tipuri temperamentale:

- activ (dominatia subsistemului afectiv),

- artistic (dominatia subsistemului perceptiv-imaginativ),

- ganditor (dominatia subsistemului mental).

Fiecare nivel se caracterizeaza prin indicii temperamentali: forta, echilibru, mobilitate,

persistenta, tonus afectiv (stenic si astenic) si directie (extravertit sau introvertit).

Gh. Zapan a elaborat o metoda de educare a capacitatii de interapreciere, numita metoda

aprecierii obiective a personalitatii.

Meritul lui Zapan consta, insa, nu doar in stabilirea unei noi tipologii temperamentale, ci mai
ales in imaginarea unei metode de diagnosticare a temperamentului.

Tipurile temperamentale si tipurile de sistem nervos sunt doua notiuni diferite, nu coincid,
deoarece in timp ce acestea din urma raman de-a lungul vietii neschimbate, temperamentul se
construieste in cadrul interactiunii individului cu mediul fizic si socio-cultural.
 49 trăsături de caracter
 49 trăsături de caracter
La o privire mai atentă ne dăm seama că succesul nu constă în ceea ce vom realiza în viață, ci în
ceea ce ne va propulsa spre aceste realizări—caracterul personal. Bifați trăsăturile care vă vor
ajuta să vă atingeți țelurile! Ele sunt ilustrate și în natură (Vezi manualele).

Ascultare vs. Încăpățânare

A îndeplini cu bucurie cerințele și dorințele celor ce sunt responsabili pentru mine.

Atenție vs. Neatenție

A-i acorda unui om prețuirea cuvenită, concentrându-te asupra spuselor sale.

Autocontrol vs. Indulgență

A-mi respinge dorințele greșite și a face ceea ce este corect.

Blândețe vs. Mânie

A ceda din drepturile și așteptările mele personale din dorința de a-i servi pe ceilalți.

Bunătate vs. Severitate

A manifesta respect și interes personal față de alții.

Cinstire vs. Lipsă de respect

A-i respecta pe cei care conduc datorită autorităților mai înalte pe care ei le reprezintă.

Compasiune vs. Indiferență

A investi tot ce este necesar pentru a vindeca rănile altora.

Conștiinciozitate vs. Inconsecvență

A săvârși ceea ce am consimțit să săvârșesc, chiar dacă aceasta pretinde sacrificii neașteptate.

Creativitate vs. Neafirmare

A aborda o necesitate, o sarcină de lucru sau o idee dintr-o nouă perspectivă.

Credință vs. Îndoială

Încrederea că faptele care și-au avut înrădăcinarea într-un caracter bun vor da roadele cele mai
bune, chiar dacă nu putem ști cum și când.

Cumpătare vs. Extravaganță

A-mi îngădui, mie și celorlalți să cheltuiesc doar atât cât este necesar.

Curaj vs. Teamă

Încrederea că ceea ce am de spus sau de făcut este adevărat, drept și just.

Determinare vs. Lașitate

A-ți propune să atingi scopuri potrivite la timpul potrivit, indiferent de obstacole.

Discernământ vs. Obtuzitate

A înțelege cauzele mai adânci ale evenimentelor care se petrec în jurul tău.

Discreție vs. Naivitate

A recunoaște și a evita cuvinte, acțiuni sau atitudini care ar putea provoca eventuale consecințe
de nedorit.

Disponibilitate vs. Egocentrism

A situa pe un plan secund propriile proiecte și priorități față de dorințele celor pe care îi servesc.

Elocvență vs. Ceartă

A călăuzi adevăruri vitale spre obstacolele mentale ale cuiva.

Entuziasm vs. Apatie

A manifesta bucurie în efectuarea oricărei sarcini, dând ce e mai bun din mine.

Fermitate vs. Amânare

Abilitatea de a recunoaște factorii-cheie și de a duce la capăt decizii dificile.

Flexibilitate vs. Rigiditate

Capacitatea de a-ți schimba planurile sau ideile în funcție de orientarea îndrumătorilor tăi.

Generozitate vs. Zgârcenie

Să-ți dai seama că tu ești doar un garant a tot ceea ce ai și să folosești orice mijloc în scopurile
cele mai bune.

Hărnicie vs. Lene

A-mi investi timpul și energia pentru a duce la bun sfârșit orice sarcină încredințată mie.

Iertare vs. Respingere

A-mi șterge din minte greșelile celor ce mi-au făcut un rău și a nu păstra ranchiună.

Ingeniozitate vs. Risipă

A găsi folosințe practice pentru ceea ce alții nu bagă în seamă sau aruncă.

Inițiativă vs. Trândăvie

A recunoaște și a face ceea ce este de făcut înainte de a mi se cere să o fac.

Înțelepciune vs. Prostie

A vedea și a reacționa la situații din viață dintr-o perspectivă care depășește circumstanțele mele
curente.

Justiție vs. Corupție

A-ți asuma responsabilitatea personală de a susține ceea ce este curat, drept și adevărat.

Loialitate vs. Infidelitate

A folosi vremurile grele pentru a-mi onora angajamentele față de cei pe care îi slujesc.

Mărinimie vs. Egoism

A veni în întâmpinarea nevoilor esențiale ale altora fără a avea ca motiv vreo recompensă
personală.

Meticulozitate vs. Ineficiență

A ști ce factori, odată neglijați, vor diminua eficiența muncii ori a vorbelor mele.

Mulțumire vs. Lăcomie

A-ți da seama că adevărata fericire nu depinde de condițiile materiale.

Onestitate vs. Înșelare

A dobândi încrederea pentru viitor prin relatarea corectă a unor evenimente din trecut.

Ordine vs. Confuzie

A mă organiza pe mine și împrejurimile mele pentru a avea o eficiență mai mare.

Ospitalitate vs. Izolare

A împărți din inimă cu alții mâncarea, adăpostul sau conversația.

Prudență vs. Pripeală

A ști cât de important este să săvârșești la timpul potrivit acțiunile potrivite.
 Punctualitate vs. Întârziere
A-mi manifesta respectul față de ceilalți făcând lucrul potrivit la timpul potrivit.

Răbdare vs. Nervozitate

A accepta o situație dificilă fără a-mi proiecta un termen final pentru curmarea ei.

Recunoștință vs. Nemulțumire

A le arăta altora prin cuvintele și faptele mele cât au fost de binefăcători pentru viața mea.

Responsabilitate vs. Iresponsabilitate

A ști și a face ceea ce se așteaptă de la mine.

Rezistență vs. Descurajare

Tăria lăuntrică de a ține piept solicitărilor și de a da ce e mai bun din mine.

Sensibilitate vs. Asprime

A percepe atitudinile și emoțiile adevărate ale celor din jurul meu.

Siguranță vs. Îngrijorare

A-ți structura viața în jurul a ceea ce nu poate fi distrus sau înlăturat.

Sinceritate vs. Ipocrizie

Dorința de a face ceea ce este bine din motive transparente.

Smerenie vs. Mândrie

Conștiința că reușitele sunt rezultatele investițiilor făcute de ceilalți în viața mea.
 Stimă vs. Grosolănie
A-mi limita propria libertate astfel încât să nu stânjenesc dorințele celor din jurul meu.

Toleranță vs. Acuzare

A-ți da seama că toți oamenii se află la diferite nivele de formare a caracterului.

Vigilență vs. Neglijență

A fi conștient de tot ceea ce se află în jurul meu, astfel încât să am reacții potrivite.

Virtute vs. Necurăție

Excelența morală evidentă în viața mea, în măsura în care fac consecvent ceea ce este bine.

Voioșie vs. Autocompătimire

A păstra o atitudine pozitivă chiar și când te confrunți cu situații neplăcute.