Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA “ANDREI ŞAGUNA” DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE : ŞTIINŢE ECONOMICE

Specializarea: Finanţarea şi Administrarea Afacerilor în Turism şi Servicii

REFERAT LA DISCIPLINA MANAGEMENT


FINANCIAR

Titular disciplină,
Prof. Univ. Dr. Elena Ruse

Masterand,
Andreea-Mădălina Moga

CONSTANŢA
2017
1
UNIVERSITATEA “ANDREI ŞAGUNA” DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE : ŞTIINŢE ECONOMICE

Specializarea: Finanţarea şi Administrarea Afacerilor în Turism şi Servicii

ANALIZA DE TIP CVP (COST, VOLUM, PROFIT) ÎN


PROCESUL DECIZIONAL AL ÎNTREPRINDERII

Titular disciplină,
Prof. Univ. Dr. Elena Ruse

Masterand,
Andreea-Mădălina Moga

CONSTANŢA
2017

2
Cuprins

Introducere....................................................................................................................................4
Capitolul 1. Analiza cost-volum-profit........................................................................................5
1.1. Punctul de echilibru (punctul critic)...........................................................................6
1.2. Intervalul de siguranță și indicele de siguranță dinamic............................................8
1.3. Factorul de acoperire..................................................................................................9
1.4. Indicele de prelevare................................................................................................10
1.5. Coeficientul de volatilitate sau levierul operațional.................................................11
Capitolul 2. Analiza de tip CVP ( cost, volum, profit) în procesul decizional al
întreprinderii SILKY S.A. ( STUDIU DE CAZ).....................................................................12
2.1. Prezentarea generală a societății SILKY S.A........................................................12
2.2. Analiza cost-volum-profit la societatea SILKY S.A.............................................13
Concluzii.......................................................................................................................................17
Anexe
Bibliografie...................................................................................................................................20

3
INTRODUCERE

Lucrarea intitulată Analiza de tip CVP ( cost, volum, profit) în procesul


decizional al întreprinderii este structurată în două capitole.
În primul capitol, intitulat Analiza cost-volum-profit, am avut în vedere
aspecte precum:
 punctul de echilibru (punctul critic)
 intervalul de siguranță și indicele de siguranță dinamic
 factorul de acoperire
 indicele de prelevare
 coeficientul de volatilitate sau levierul operațional
În cel de-al doilea capitol, intitulat Analiza de tip CVP (cost, volum, profit)
în procesul decizional al întreprinderii SILKY S.A., am avut în vedere analiza
cost-volum-profit în cadrul acestei societăți.
Analiza cost-volum-profit (CVP) reprezintă analiza modelelor de evoluţie a
costului, care pune în evidenţă relaţiile dintre cost, volumul producţiei şi profit.
Analiza CVP este un instrument necesar atât pentru planificare, cât şi
pentru controlul managerial.
În scopul planificării, managementul poate utiliza analiza CVP pentru
calculul profitului aferent unui anumit volum al vânzărilor, sau pe baza analizei
amintite poate stabili nivelul vânzărilor necesar pentru a obţine profitul programat.

4
CAPITOLUL 1
ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT

Analiza cost-volum-profit (CVP) reprezintă analiza modelelor de evoluţie a


costului, care pune în evidenţă relaţiile dintre cost, volumul producţiei şi profit.
Analiza CVP este un instrument necesar atât pentru planificare, cât şi
pentru controlul managerial. În scopul planificării, managementul poate utiliza
analiza CVP pentru calculul profitului aferent unui anumit volum al vânzărilor,
sau pe baza analizei amintite poate stabili nivelul vânzărilor necesar pentru a
obţine profitul programat.
În scopul efectuării controlului, analiza CVP, constituie o metodă utilizată
pentru a măsura performanţele departamentelor unei entităţi. La sfârşitul
exerciţiului financiar, entitatea analizează volumul vânzărilor şi costurile efective
corespunzătoare pentru a determina profitul efectiv.
Performanţa este evaluată prin compararea costurilor reale cu cele
proiectate, costuri care au fost calculate prin aplicarea metodei CVP la volumul
efectiv al vânzărilor. Rezultatul este un raport privind performanţa pe baza căruia
managementul poate efectua controlul operaţiunilor.
Bazată pe distincţia dintre costurile variabile şi costurile fixe, analiza
corelaţiei dintre volumul activităţii, costuri şi profit este orientată, în mod esenţial,
către luarea deciziilor pentru a ghida gestiunea întreprinderii în domeniul
previziunii comerciale.
Utilizată încă de la finele primului război mondial, analiza acestei
corelaţii se poate realiza apelând la următorii indicatori:
o punctul de echilibru (punct critic)
o intervalul de siguranţă şi indicele de siguranţă dinamic
o factorul de acoperire

5
o indicele de prelevare
o coeficientul de volatilitate sau levierul operaţional.

1.1. PUNCTUL DE ECHILIBRU (PUNCTUL CRITIC)

Punctul de echilibru (punctul critic) este indicatorul care reprezintă nivelul


vânzărilor ce permite acoperirea totalităţii costurilor variabile aferente volumului
vânzărilor şi a costurilor fixe aferente perioadei de referinţă. Deci, punctul de
echilibru exprimă acel volum al activităţii în care veniturile obţinute din vânzarea
producţiei şi costurile totale aferente sunt în echilibru, degajând un rezultat nul.
El arată că orice suplimentare a volumului vânzărilor peste acest nivel aduce
beneficii şi activitatea devine profitabilă, după cum, orice reducere a vânzărilor
sub acest punct, în cadrul aceleaşi structuri generează pierderi.
Acest indicator mai este denumit, pe nedrept însă, în majoritatea lucrărilor
de specialitate, „prag de rentabilitate”.
Punctul critic se bazează pe un anumit număr de ipoteze restrictive de
simplificare cum ar fi: raţionamentele sunt limitate la o perioadă scurtă, ceea ce
implică fixarea unor elemente:
 capacitatea de producţie şi starea tehnică a echipamentelor sunt considerate
neschimbate pentru ansamblul perioadei de referinţă, deci nu se vor realiza
investiţii noi în perioada considerată. Rezultă că nivelul costurilor fixe rămâne
stabil în timpul analizei
 preţurile produselor vândute sunt invariabile în perioada analizată şi ele sunt
isesizabile modificărilor volumului vânzărilor
 în cazul fabricaţiei mai multor bunuri, repertiţia producţiei între acestea va
rămâne neschimbată
 preţurile factorilor de producţie sunt, de asemenea, stabile şi insensibile
6
schimbărilor cantităţii cerute de întreprindere.
Definiţia punctului de echilibru antrenează următoarele relaţii ce permit
determinarea lui:
o CIFRA DE AFACERI = COSTURILE TOTALE (VARIABILE ŞI
FIXE)
Adică: CA=CV + CF înlocuind elementele de calcul pentru producţia
omogenă, relaţia devine: 𝑞𝑣 𝑥𝑝𝑣 = 𝑞𝑣 𝑥𝑐𝑣 + 𝐶𝐹
o REZULTATUL = 0
Adică: CA – ( CV + CF ) = 0 sau M/CV – CF = 0
o MARJA/COSURILE VARIABILE = COSTURILE FIXE
M/CV = CF sau 𝑞𝑣 𝑥(𝑝𝑣 − 𝑐𝑣 ) = 𝐶𝐹
Se poate determina un punct critic în unităţi fizice (𝑞𝑒 ) şi în unităţi
monetare, adică o cifră de afaceri critică(𝐶𝐴𝑒 ).
Pornind de la relaţiile anterioare şi considerând ca necunoscute volumul
fizic de producţie vândut care asigură un rezultat nul, se obţine relaţia de calcul al
𝐶𝐹 𝐶𝐹
punctului critic: 𝑞𝑒 = sau 𝑞𝑒 =
𝑝𝑣 −𝑐𝑣 𝑚/𝑐𝑣

Punctul de echilibru fizic este deci egal cu raportul dintre costurile fixe
totale şi marja pe costul variabil unitar.
Prin multiplicarea relaţiei de calcul al punctului critic fizic cu preţul de
vânzare se obţine relaţia de calcul a punctului de echilibru valoric (sau cifra de
𝐶𝐹 𝐶𝐹 𝐶𝐹
afaceri critică), 𝑞𝑒 𝑥𝑝𝑣 = 𝑥𝑝𝑣 adică 𝐶𝐴𝑒 = 𝑚/𝑐𝑣 sau 𝐶𝐴𝑒 =
𝑚/𝑐𝑣 𝑟
𝑝𝑣

Punctul de echilibru valoric este egal cu raportul dintre costurile fixe totale
şi rata marjei pe costurile variabile.
Relaţia de calcul a cifrei de afacere critice se mai poate stabili pornind de la
𝐶𝐹
volumul total al vânzărilor valorice (CA) astfel: 𝐶𝐴𝑒 = 𝑥𝐶𝐴 adică
𝐶𝐴−𝐶𝑉
𝐶𝐹 𝐶𝐹 𝐶𝐹
𝐶𝐴𝑒 = 𝐶𝐴−𝐶𝑉 sau 𝐶𝐴𝑒 = , deci: 𝐶𝐴𝑒 =
1 −𝑟′ 𝑟
𝐶𝐴

7
Calculul algebric al punctului de echilibru este preferabil atunci când se
cere şi o reprezentare grafică deoarece este necesară în acest scop definirea
ecuaţiilor diferitelor drepte (cifra de afaceri, costuri totale, marja pe costurile
variabile, costurile fixe).
Ţinând seama de relaţiile de echilibru privind modalităţile de calcul a
punctului critic se pot construi următoarele ecuaţii:
 Calculul bazat pe egalitatea CA= Cv + CF
y  x
 1

 y2  r ' x  CF

Unde: x = cifra de afaceri, r’= rata costurilor variabile


Punctul critic se determină punând în echilibru cele două ecuaţii 𝑦1 = 𝑦2
 Calculul bazat pe egalitatea R = 0 adică M/Cv – CF = 0
Ecuaţia 𝑦1 = 𝑟 ∗ 𝑥 − 𝐶𝐹 când 𝑦1 = 0 adică r * x – CF = 0, rezultă x = CF/r.
 Calculul bazat pe egalitatea M/Cv = CF
Se vor construi ecuaţiile dreptelor marjei pe costurile variabile şi a costurilor
fixe.
y  r * x
 1

 y 2  CF

Când 𝑦1 = 𝑦2 adică r * x = CF se obţine punctul critic x = CF/r.

1.2. INTERVALUL DE SIGURANȚĂ ȘI INDICELE DE


SIGURANȚĂ DINAMIC

Intervalul de siguranţă (𝑰𝑺 ) este indicatorul care arată cu cât pot să scadă
vânzările pentru ca întreprinderea să atingă punctul critic.

8
El reprezintă totalul cifrei de afaceri care poate fi suprimată de o conjuctură
nefavorabilă, fără a antrena pierderi pentru întreprindere. Această „marjă de
securitate” se determină ca diferenţă între cifra de afaceri totală şi cifra de afaceri
critică.
𝐼𝑠 = 𝐶𝐴 − 𝐶𝐴𝑒
Indicele de siguranţă dinamic (𝑰𝒅 ) reprezintă indicatorul prin care se
determină procentajul de diminuare a cifrei de afaceri pentru ca întreprinderea să
atingă punctul critic.
Se calculează ca raport între intervalul de siguranţă şi cifra de afaceri totală,
conform relaţiei:
𝐼𝑠
𝐼𝑑 = 𝑥 100
𝐶𝐴

Se mai poate determina ca raport între rezultatul din exploatare şi marja pe


costurile variabile în baza relaţiei:
𝑅
𝐼𝑑 = 𝑥 100
𝑀/𝐶𝑉

1.3. FACTORUL DE ACOPERIRE

Factorul de acoperire (𝑭𝒂 ) este indicatorul care exprimă procentajul din


cifra de afaceri necesar pentru acoperirea costurilor şi obţinerea unui profit.
Se determină raportarea marjei pe costurile variabile la cifra de afaceri totală
𝑀/𝐶𝑉
pe baza relaţiei: 𝐹𝑎 = 𝑥 100
𝐶𝐴

Se mai poate determina, ca raport între costurile fixe şi volumul vânzărilor


𝐶𝐹
în punctul de echilibru astfel: 𝐹𝑎 =
𝐶𝐴𝑒

9
Cunoscând factorul de acoperire se poate determina punctul critic valoric,
ceea ce înseamnă că factorul de acoperire reprezintă chiar rata marjei pe costurile
variabile.
Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât profitul va fi mai mare,
întreprinderea urmând să-şi orienteze politica de fabricaţie şi desfacere spre
produsele cu factorul de acoperire cel mai ridicat. El exprimă, deci, profitabilitatea
potenţială fiind deosebit de utilă în adoptarea deciziilor pe termen scurt privind
optimizarea structurii producţiei şi desfacerii produselor.
Pe baza acestui indicator se poate determina preţul de vânzare reprezentând
astfel un instrument de previzionare a preţurilor:
𝑀/𝐶𝑉 𝑞𝑣 𝑥𝑚/𝑐𝑣
𝐹𝑎 = 𝑥 100 => 𝐹𝑎 = 𝑥 100 de unde:
𝐶𝐴 𝑞𝑣 𝑥𝑝𝑣
𝑐𝑣
𝑝𝑣 𝑥𝐹𝑎 = (𝑝𝑣 − 𝑐𝑣 )𝑥 100 => 𝑝𝑣 = − 𝐹𝑎 𝑥 100
100

1.4. INDICELE DE PRELEVARE (𝐼𝑝 )

Indicele de prelevare exprimă procentajul din cifra de afaceri care serveşte


𝐶𝐹
acoperirii costurilor fixe în baza relaţiei: 𝐼𝑝 = 𝑥 100
𝐶𝐴

Cu cât acest indicator este mai mic, cu atât întreprinderea poate să îşi atingă
mai uşor punctul de echilibru.

10
1.5. COEFICIENTUL DE VOLATILITATE SAU
LEVIERUL OPERAȚIONAL

Levierul operaţional exprimă procentajul variaţiei rezultatului obţinut


pentru o variaţie procentuală a cifrei de afaceri. Astfel un Lo de + 1,5 semnifică
faptul că pentru o variaţie pozitivă de 10% a cifrei de afaceri, rezultatul creşte cu:
∆𝑅 = 𝐿𝑜 𝑥 10% = 15%
El reprezintă astfel elasticitatea rezultatului în raport cu cifra de afaceri, de
unde și numele său de coeficient de volatilitate, sau de elasticitate.
𝐶𝐴
𝐿𝑜 =
𝐶𝐴 − 𝐶𝐴𝑒
În concluzie, levierul operaţional este indicatorul prin care se apreciază
riscul economic, adică incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp şi
minimum de efort la variaţiile condiţiilor mediului economico-social. Acest risc
este proporţional cu nivelul costurilor fixe şi cu aproprierea cifrei de afaceri faţă de
punctul critic.

11
CAPITOLUL 2
ANALIZA DE TIP CVP (COST, VOLUM, PROFIT)
ÎN PROCESUL DECIZIONAL AL
ÎNTREPRINDERII SILKY S.A.
(STUDIU DE CAZ)

2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII SILKY


S.A.

Societatea SILKY S.A. Oradea este specializată în producerea și


comercializarea ţesăturilor tip mătase.
Societatea SILKY S.A. Oradea a luat ființă în anul 1992.
În anul 2013, societatea SILKY S.A. Oradea şi-a extins capacitatea de
producţie, ajungând în prezent la o capacitate de 4000 mp pe an.
Totodată, societatea SILKY S.A. Oradea s-a dotat cu utilaje moderne cu
care a devenit competitivă pe piaţa externă din 1992, realizând producţie de
export.
Principalele produse realizate de societatea SILKY S.A. Oradea sunt
ţesăturile tip mătase şi ţesături matlasate, cu destinaţia căptuşeli pentru confecţii.
O pondere foarte mică, sub 5%, din producţia realizată o reprezintă serviciile
constând în revopsiri şi matlasări.
Piaţa de desfacere a produselor realizate este atât cea internă cât şi exportul
direct şi prin societăţi de confecţii.
Strategia de vânzări este orientată cu predilecţie spre vânzări directe; astfel
în 2016, producţia realizată s-a comercializat după cum urmează:

12
 export direct - 572 mii lei, reprezentând 6,4 %
 confecţii export - 1.851 mii lei, reprezentând 20,7%
 vânzări la intern - 6.205 mii lei, reprezentând 69,4 %
 servicii - 265 mii lei, reprezentând 2,9%
 magazin propriu - 54 mii lei, reprezentând 0,6%.
În ceea ce priveşte concurenţa, atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă, se
pot aminti produsele similare, Matex Deva din ţară, precum şi importurile din
China, Turcia, etc.
Principalii concurenţi la producţia de căptuşeli care se lucrează în România,
cu destinaţia export sunt : Weyermann, Devetex Germania, Sedatex Spania, TMR
Cerdena Italia, Jessgrove Anglia, având ca principale atuuri: un preţ puţin mai
scăzut, dar în primul rând, facilităţi la plată.

2.2. ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT LA


SOCIETATEA SILKY S.A.

 Punctul de echilibru (punctul critic)


În calculul acestui indicator se folosesc următoarele date:

INDICATORI 2016
cv (costuri variabile unitare) chv= 2.35
Pv (Preţul de vânzare) Pv = 3.5 lei
𝑞𝑣 (cantitatea vândută) 𝑞𝑣 = 2559 mii mp
CF (Costuri fixe) CF= 3872,4

CA =𝑞𝑣 x 𝑝𝑣 2559 x 3,5 = 8948


−𝐶𝑣 = 𝑞𝑣 𝑥𝑐𝑣 2559 x 2,35= 6014
= 𝑀/𝐶𝑣 2559 x1,15 = 2934
13
−𝐶𝐹 = 3872
=R = −938

C F / 2016 3844 3844


q e / 2016     3342.6 mii mp
Pv2016  Cv2016 3,5  2,35 1,15

qe – reprezintă punctul de echilibru fizic sub care producţia nu ar trebui să scadă


pentru ca societatea să nu înregistreze pierderi.
Comparând producţia critică cu cea realizată efectiv, se observă că în anul
2016, aceasta s-a aflat sub punctul critic fapt ce a dus la închiderea exercițiului
financiar cu pierdere.
Conform celor declarate de conducerea fabricii scăderea volumului
comenzilor s-a datorat următoarelor cauze: principalii clienţi care lucrează pentru
piaţa externă şi-au mutat producţia spre est respectiv în Lituania şi în Asia iar
licitaţiile organizate de jandarmerie, pompieri, armată, poliţie, penitenciare, pentru
confecţii şi la care fabrica furnizează căptuşeală au început în luna mai şi au fost
adjudecate în ultimul trimestru. Fabrica s-a bazat pe aceste comenzi care ar fi
trebuit să le lucreze în perioada de vară când piaţa era mai redusă şi pentru că au
fost lucrate în ultimul trimestru şi capacitatea ocupată a fost maximă, nu s-au putut
onora şi alte comenzi.
CF 3872,4 3872,4
CAe= x CA  * 8948   11808.48 mii lei
CA  Cv 8948  6013,65 2934,35

În ceea ce priveşte anul 2016, se poate observa că atât producţia cât şi cifra
de afaceri sunt mult sub valorile lor critice, iar reprezentanţii firmei vor trebui să
găsească o soluţie în vederea majorării producţiei şi implicit a cifrei de afaceri.
Vor trebui să găsească mult mai multe comenzi şi să încerce să le distribuie
uniform pe toată perioada de producţie, lucru destul de greu de realizat fiind vorba
de o activitate cu caracter sezonier.
 Calculul algebric al punctului de echilibru:

14
 Calculul bazat pe egalitatea CA= Cv + CF
y  x
 1

  0,67 x  3873
 y2
𝑐 2,35
r’= 𝑣 = = 0.67
𝑝𝑣 3,5

Când 𝑦1 = 𝑦2 adică x = 0,67x + 3873, x = 11.808


 Calculul bazat pe egalitatea R = 0 adică M/Cv – CF = 0
y1 = 0,33 ∗ x − 3873 când y1 = 0 adică 0,33 * x – 3873 = 0, rezultă x = 11808
 Calculul bazat pe egalitatea M/Cv = CF
 y  0,33 * x
 1

  3873
 y2
Când 𝑦1 = 𝑦2 adică 0,33 * x = 3873 se obţine punctul critic x = 11808

 Intervalul de siguranţă (Is) şi indicele de siguranţă dinamic (ID):


Is = CA – Cae = 8948 – 11808,48 = -2860,48 mii lei
Intervalul de siguranţă ne arată cu cât poate fi diminuată cifra de afaceri
pentru a ajunge la punctul critic dar să nu se treacă de acesta. După cum se obervă
Is2016 este negativ lucru care ne arată că societatea oricum a înregistrat pierdere şi
cifra de afaceri nu mai poate să scadă, acest lucru antrenând pierderi şi mai mari.
𝐼𝑆 −2859,48
𝐼𝐷 = 𝑥 100 = 𝑥 100 = −31,95 %
𝐶𝐴 8948

Indicele de siguranţă dinamic arată în principiu acelaşi lucru ca şi


intervalul de siguranţă doar că exprimarea este procentuală şi anume cât poate
scădea cifra de afaceri pentru ca întreprinderea să atingă punctul critic.
 Factorul de acoperire (Fa):

CF 3872,4
Fa = x 100= *100  32,8%
CAe 11808,48
Factorul de acoperire ne arată faptul că 32,8 % din cifra de afaceri este
necesară pentru acoperirea costurilor şi obținerea unui profit.

15
 Indicele de prelevare (Ip):

CF 3872,4
Ip = x 100 = *100 = 43,28 %
CA 8948
În anul 2016, o mare parte (43,28%) din totalul vânzărilor au fost folosite
pentru acoperirea costurilor fixe.
 Coeficientul de volatilitate sau levierul operaţional (Lo)
CA 8948
Lo = =  3,12
CA  CAe 8948  11808,48

16
CONCLUZII

În cadrul societății SILKY S.A. Oradea, analiza cost-volum-profit (CVP)


reprezintă analiza modelelor de evoluţie a costului, care pune în evidenţă relaţiile
dintre cost, volumul producţiei şi profit.
De asemenea, în cadrul SILKY S.A. Oradea, analiza CVP este un
instrument necesar atât pentru planificare, cât şi pentru controlul managerial. În
scopul planificării, managementul poate utiliza analiza CVP pentru calculul
profitului aferent unui anumit volum al vânzărilor, sau pe baza analizei amintite
poate stabili nivelul vânzărilor necesar pentru a obţine profitul programat.
În scopul efectuării controlului, analiza CVP, constituie o metodă utilizată
pentru a măsura performanţele departamentelor entității. La sfârşitul exerciţiului
financiar, societatea analizează volumul vânzărilor şi costurile efective
corespunzătoare pentru a determina profitul efectiv.
Performanţa este evaluată prin compararea costurilor reale cu cele
proiectate, costuri care au fost calculate prin aplicarea metodei CVP la volumul
efectiv al vânzărilor. Rezultatul este un raport privind performanţa pe baza căruia
managementul poate efectua controlul operaţiunilor.
Bazată pe distincţia dintre costurile variabile şi costurile fixe, analiza
corelaţiei dintre volumul activităţii, costuri şi profit este orientată, în mod esenţial,
către luarea deciziilor pentru a ghida gestiunea societății SILKY S.A. Oradea în
domeniul previziunii comerciale.

17
ANEXE

Elemente de bilanţ - evoluţia patrimoniului

31.12.2015 31.12.2016
Active imobilizate 3.341.135 2.974.763
- necorporale 5.944 2.226
- corporale 3.335.191 2.972.537
- financiare 0 0
Active circulante (total) 5.079.561 5.247.355
- stocuri 3.337.903 3.284.242
- creanţe 1.392.264 1.221.870
Cheltuieli în avans 26.998 1995
Datorii pe termen scurt (credit+dob) 2.743.036
3.308.091

Active circulante nete 872.051


Active-dat.fornizori 670.892
TOTAL ACTIVE NETE 4.213.082 3.645.655
Datorii pe termen lung 0 0
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 0
0
Venituri în avans 0 0
Capital social 2.121.757 2.121.758
Rezerve din reevaluare 1.253.014 1.253.014
Rezerve 804.737 818.208
Rezultatul exerciţiului financiar 6.086 -569.102
Capitaluri proprii 4.213.082 3.645.655
CAPITALURI – TOTAL 4.213.082 3.645.655.

18
Contul de profit şi pierdere

31.12.2015 31.12.2016
Cifra de afaceri 9.989.841 8.947.624
Venituri din exploatare 9.710.768 9.224.877
Cheltuieli de exploatare 9.667.637 9.351.564
Rezultatul din exploatare 43.131 -126.687
Venituri financiare 248.207 91.814
Cheltuieli financiare 285.378 534.229

Rezultat financiar -37.045 -442.415


Rezultatul brut 6.086 -569.102
Impozit pe profit 0 0
Rezultatul net 6.086 -569.102
Număr mediu de salariați 166 159

Realizarea indicatorilor de producție în anul 2016

Nr.Crt. INDICATORI UM REALIZAT 31.12.2016

1. Țesături mătase Mii mp 2.559

2. Număr mediu personal Pers. 159

3. Productivitatea muncii Mp/pers 1.421


Livrări TOTAL Mii mp 2.619
din care – Export
4. din care - direct Mii mp 829
- indirect Mii mp 184
-Intern Mii mp 645
Mii mp 1.790

19
BIBLIOGRAFIE

1. Caraiani, C. (2014), Contabilitate şi control de gestiune, Editura Universitară,


Timişoara
2. Grosu, C, Almăşan, A. (2014), Control de gestiune, Editura Mirton, Timişoara
3. Sgârdea, F. (2015), Contabilitate şi control de gestiune, Editura Mirton,
Timişoara
4. Ruse, E. (2017), Management Financiar, suport de curs în format electronic.

20