Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MODULAŢIA FSK
Obiective:
Descrierea modulaţiei şi demodulaţiei FSK (Frequency Shift Keying);
Realizarea unei conexiuni FSK, cu sau fără codificarea Manchester a datelor;
Studierea zgomotului montajului.
Materiale:
Modulele de alimentare PSU sau PSI;
Unităţile de control individuale SIS1, SIS2 sau SIS3 (sau comutatoarele notate S );
Modulul experimental MCM 31;
Osciloscopul.
1. NOŢIUNI TEORETICE
1.1. FSK - Frequency Shift Keying
În această formă de modulare sinusoida purtătoare ia două valori de frecvenţă,
determinate de semnalul de date binar. Modulatorul poate fi realizat în mai multe moduri;
printre cele mai utilizate vom menţiona:
Un oscilator controlat în tensiune (VCO);
Un sistem care transmite una din cele doua frecvenţe în funcţie de semnalul de date;
Un divizor de frecvenţă controlat de semnalul de date;
Cea mai utilizată tehnică de demodulare este cea care utilizează un circuit PLL (fig. I
20).
Semnalul de la intrarea circuitului PLL ia două valori ale frecvenţei. Tensiunea de
eroare furnizată de comparatorul de fază urmăreşte aceste variaţii şi în felul acesta se
realizează reprezentarea NRZ (nivele high şi low) a semnalului FSK. După demodulatorul
PLL urmează un FTJ care elimină componentele reziduale ale purtătoarei, urmat de un circuit
de formare, care asigură o formă dreptunghiulară a semnalului.
Principali factori care caracterizează FSK sunt:
- Este utilizată în special pentru transmisii de date prin modem ( ITU- T V21, ITU – T V23,
BELL 103, BELL 113, BELL 202), în transmisii radio digitale, în sistemul de telefonie
celulară ETACS ( informaţii transmise prin canalul de control);
- Necesită circuite de complexitate medie;
- Rată mare de erori, dar mai mică decât la ASK;
- Dacă denumim Fb viteza de transmisie a biţilor, spectrul minim de transmisie a semnalului
modulat, Bw, este mai mare decât Fb;
- Eficienţa transmisiei calculată ca fiind raportul dintre Fb şi Bw este mai mic decât valoarea 1;
- Viteza în baud, definită ca viteza simbolurilor, este egală cu viteza de transmisiune Fb.
24
Lucrarea MD 2 MODULAŢIA FSK
25
Lucrarea MD 2 MODULAŢIA FSK
Alimentaţi modulul;
Treceţi circuitul în modul FSK, cu 24 biţi de date fără codificare (conectaţi J1c – J3a –
J4 – J5 – J6b; treceţi SW2 – normal, SW3 – 24_bit, SW4 – 1800, SW5 – 1200, SW6 –
FSK, SW8 – BIT, ATT – min, NOISE – min);
Setaţi o secvenţă de date alternate 00/11 şi apăsaţi START;
Conectaţi osciloscopul la TP6 şi la TP16 pentru a afişa semnalul de date şi semnalul
FSK. Reglaţi faza purtătoarei de 1200 Hz (PHASE) pentru a obţine continuitatea
semnalului la trecerea dintre cele două frecvenţe (Acest tip de modulaţie se numeşte
Minimum Shift Keying). Desenaţi formele de undă obţinute în punctele TP6 şi
TP16!
Observaţi că sunt generate două frecvenţe diferite pentru biţii 1 şi 0 şi anume 1800 Hz
respectiv 1200 Hz.
26
Lucrarea MD 2 MODULAŢIA FSK
Semnalul furnizat de demodulator este filtrat printr-un FTJ care elimină frecvenţele
FSK reziduale. La ieşirea filtrului (TP24) se culege semnalul de date. Desenaţi semnalele
obţinute în TP23 şi TP24!
În transmisiile asincrone de date, caz în care nu mai este necesară regenerarea
ceasului şi resincronizarea datelor la receptor, este suficientă refacerea formei dreptunghiulare
a semnalului furnizat de filtru. Ieşirea circuitului de refacere a formei dreptunghiulare (circuit
de prag) este la TP29. Observaţi corespondenţa dintre datele transmise (TP6) şi datele
recepţionate (TP29).
Introduceţi atenuatorul de linie (ATT) şi observaţi că datele recepţionate nu sunt
afectate de variaţiile de amplitudine ale semnalului FSK. Dacă însă vom introduce şi zgomot
(NOISE), vom observa alterări ale datelor recepţionate. Cum arată acum semnalul în
TP20?
a) ITU – T V21, ITU – T V34, BELL 103, BELL 113, BELL 209;
b) ITU – T V22bis, ITU – T V32, BELL 103, BELL 113, BELL 202;
c) ITU – T V21, ITU – T V23, BELL 103, BELL 113, BELL 202;
d) BELL V21, BELL V23,ITU – T 103, ITU – T 113, ITU – T 202;
e) ITU – T V22bis, ITU – T V22, ITU – T V32, ITU –T V33, ITU– T V34.
30