C2 PDF

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice
CONVERTOARE ELECTROMECANICE
Prof. dr. ing. Leonard Marius MELCESCU
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 1

II. TRANSFORMATORUL ELECTRIC

II.1. Definiţii, convenţii şi mărimi nominale
Transformatorul electric este dispozitivul electromagnetic static, cu două sau
mai multe înfăşurări cuplate magnetic, care permite transformarea unor parametrii
ai energiei electrice de curent alternativ (tensiunea, intensitatea curentului
electric, numărul de faze) fără a modifica frecvenţa.
Φ
(1) Înfăşurarea primară – i1
înfăşurarea care primeşte energia A
de c.a. (1)
u1
(2) Înfăşurarea secundară – w1
înfăşurarea care cedează energia
X
de c.a. cu parametrii transformaţi a i2 Φ
(2)
Zs u2
w2
Mărimile asociate înfăşurării
primare vor avea indicele 1 iar cele x
ale înfăşurării secundare indicele 2
Φ
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica Γ 3

Daca u1>u2 transformatorul este coborâtor:
• Înfăşurarea (1)– înfăşurarea de înaltă tensiune
• Înfăşurarea (2)– înfăşurarea de joasă tensiune
Φ
Daca u1<u2 transformatorul este ridicător: i1
A
• Înfăşurarea (1)– înfăşurarea de joasă tensiune
(1)
• Înfăşurarea (2)– înfăşurarea de înaltă tensiune
u1
Bornele înfăşurării de înaltă w1
X i
tensiune se notează cu litere a 2 Φ
mari iar cele ale înfăşurării (2)
joasă tensiune cu litere mici.
Zs u2
w2
Începuturile înfăşurărilor se
x
notează cu litere de la începutul
alfabetului, iar bornele finale cu Φ
litere de la sfârşitul alfabetului.
Sensurile de referinţă ale tensiunilor şi curenţilor pentru primar sunt asociate
cu regula de la consumatoare, pentru secundar cu regula de la generatoare.
După numărul de faze transformatoarele Φ

pot fi monofazate, trifazate sau polifazate i1
A
Prin regimul nominal de funcţionare al (1)
unui transformator se înţelege regimul u1
pentru care este destinat sa funcţioneze
fără a se depăşii limitele admisibile de w1
încălzire a elementelor sale. X i2
a Φ
(2)
Zs u2
w2
x

Mărimile nominale
Puterea aparentă nominală: Sn [VA] [kVA] [MVA]

Tensiunile nominale de linie U1n / U2n [V] [kV]
Curentii nominali de linie I1n / I2n [A] [kA]
Frecvenţa nominală fn [Hz]
Numărul de faze m
Schema si grupa de conexiune (Yy-k, Yd-j, Yz-j, Dy-j, Dd-k, Dz-k)
k ∈{2,4,6,8,10,12}; j∈{1,3,5,7,9,11}
Tensiunea nominala de scurtcircuit usc [%]
Pierderile in scurtcircuit Psc [W]
Curentul de mers in gol i10 [%]
Pierderile la gol P10 [W]
Serviciul de funcţionare S1 ÷ S8
Modul de răcire
Greutate totala [kg]
Greutatea uleiului [kg]
Greutatea părţii decuvate [kg]
II.2. Elemente constructive
Miezul este realizat din tole având coloane pe care se aşează bobinele si juguri care
leagă coloanele intre ele.
Întreţeserea tolelor transformatorului Întreţeserea tolelor transformatorului

monofazat trifazat

Miezul este realizat din tole având coloane pe care se aşează bobinele si juguri care
leagă coloanele intre ele.
a)
b)
a) b) c)
c)
Secţiuni ale coloanelor: a) puteri mici; b) puteri medii;
c) puteri mari
Secţiunile jugurilor sunt cu 10...15% mai mari decât ale Secţiuni ale jugurilor
coloanelor.
Transformator cu coloane
cu înfăşurări concentrice Transformator monofazat in manta
cu înfăşurarea in galeţi
COLOANA
Transformator trifazat cu răcire in ulei Releu Buchholz
Indicator de temperatura local sau la

distanta;
indicator nivel de ulei;
supapa pentru evacuarea gaze;

II.3. Principiul de funcţionare a transformatorului
monofazat. Teoria fizica.
⎧Ψ1 = L11i1
⎨
i1 Pentru i2 = 0 ⎩Ψ2 = L21i1
Φ
A
⎧Ψ1 = Ψ11 + Ψ12 = L11i1 + L12i2
⎨
u1 Pentru i2 ≠ 0 ⎩Ψ2 = Ψ21 + Ψ22 = L21i1 + L22i2
w1
X ⎧ dΨ di di
T.e.m. induse: ⎪e1 = − 1 = − L11 1 − L12 2
i2 ⎪ dt dt dt
⎨
a ⎪e2 = − dΨ2 = − L21 di1 − L22 di2
⎪⎩ dt dt dt
w2 u2
x Teorema a II-a ⎧ R i − u = e
11 1 1
Kirchhoff: ⎨
⎩ R2i2 + u2 = e2
⎧ di1 di2 In medii liniare si omogene inductivităţile mutuale
⎪⎪u1 = R1i1 + L11 dt + L12 dt sunt egale: L12 = L21 = M
⎨
⎪− u2 = R2i2 + L21 di1 + L22 di2 Notaţii: L11 = L1 L22 = L2
⎪⎩ dt dt
di ⎧
di 1 2
⎪⎪ u1 = R1i1 + L1 + M
dt dt
i1 Φ ⎨
A ⎪− u2 = R2i2 + M di1 + L2 di2
⎪⎩ dt dt
u1 w1 ⎧U 1 = R1 I 1 + jωL1 I 1 + jωM I 2
⎪
X ⎨− U 2 = R2 I 2 + jωM I 1 + jωL2 I 2
i2 a ⎪U = Z I
⎩ 2 S 2
⎧ Z 1 = R1 + jX 1 = R1 + jωL1
w2 u2 Zs Notaţii: ⎪
⎨ Z 2 = R2 + jX 2 = R2 + jωL2
x ⎪ M = jωM
⎩
⎧U 1 = Z 1 I 1 + M I 2
⎪ M ⎛ M 2 ⎞
⎨− U 2 = Z 2 I 2 + M I 1 I2 = − I1 ⎜
U1 = Z1 − ⎟I 1
Z2 + ZS ⎜ + ⎟
⎪U = Z I ⎝ Z 2 Z S ⎠
⎩ 2 S 2
⎛ M 2 ⎞
i1 Φ U1 = ⎜Z1 − ⎟I 1
A ⎜ Z 2 + Z S ⎟⎠
⎝
La funcţionarea in sarcina înfăşurarea primara
u1 w1 se comporta ca un consumator cu impedanţa
X echivalenta :
i2 M2
a Z e = Z1 − = Re + jX e
Z2 + ZS
w2 u2 Zs
x La un transformator care funcţionarea cu
o sarcina rezistiv - inductiva:
Re > R1
X e < X1

II.4. Teoria tehnica a transformatorului monofazat.
Funcţionarea în gol.
Regimul de funcţionare în gol nominal =
Regimul în care înfăşurarea primară este alimentată cu tensiune nominală U1n, iar
circuitul secundar este întrerupt I2 = 0.
i10 U = U1n;
A
I2 = 0;
u1 I10 = 0,5 … 8% din I1n.
X w1
i2
a
u20
x
w2

II.4.1 Fluxurile magnetice şi tensiunile electromotoare la funcţionarea în gol
Fluxurile fasciluare: T.e.m. induse:
⎧Φ1 = Φ + Φ σ 10 ⎧
− w
dΦ1
= − w
dΦ σ 10
− w
dΦ
⎨ ⎪⎪ 1 dt 1
dt
1
dt
⎩Φ 2 = −Φ ⎨
⎪− w2 dΦ 2 = + w2 dΦ
Φ ⎪⎩ dt dt
i10
A Notaţii:
dΦ
u1 Φσ10 e1 = − w1
dt
X dΦ
i2
w1 e2 = + w2
a Φ dt
dΦσ 10 di
u20 eσ 10 = − w1 = − Lσ 1 10
w2 dt dt
x
w1Φσ 10
Lσ 1 = ⇒ w1Φσ 10 = Lσ 1i10
i10
Φ
Fluxurile fasciluare: T.e.m. induse:
⎧Φ1 = Φ + Φ σ 10 ⎧
− w
dΦ1
= − w
dΦ σ 10
− w
dΦ
⎨ ⎪⎪ 1 dt 1
dt
1
dt
⎩Φ 2 = −Φ ⎨
⎪− w2 dΦ 2 = + w2 dΦ
Φ ⎪⎩ dt dt
i10
A Notaţii:
dΦ
u1 Φσ10 e1 = − w1
dt
X dΦ
i2
w1 e2 = + w2
a Φ dt
dΦσ 10 di
u20 eσ 10 = − w1 = − Lσ 1 10
w2 dt dt
x
Teorema Kirchhoff II:
⎧ R1i10 − u1 = eσ 10 + e1
Φ ⎨
u20 = e2
2016 - Facultatea de Inginerie⎩Electrica 16
⎧ di10
Ecuaţiile de tensiuni: ⎪u1 = R1i10 + Lσ 1 − e1
⎨ dt
⎧ R1i10 − u1 = eσ 10 + e1
⎨ ⎪⎩u20 = e2
⎩u20 = e2
⎧ di10 dΦ
Φ ⎪⎪u1 = R1i10 + Lσ 1 dt + w1 dt
i10 ⎨
A ⎪u20 = w2 dΦ
⎪⎩ dt
u1 Φσ10 Ecuaţiile de tensiuni simplificate:
X w1 u1 (t ) = U1 2 sin (ωt )
i2 Φ di10
a R1i10 << U1 2 , Lσ 1 << U1 2
u20 dt
w2 ⎧ dΦ
⎪⎪u1 ≈ w1 dt
x
⎨
Φ ⎪u20 = w2 dΦ
⎪⎩
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica dt 17
Raportul de transformare:
⎧ dΦ
⎪⎪u1 ≈ w1 dt u1 U w
⎨ = 1 = 1 = kT
⎪u20 = w2 dΦ
u20 U 20 w2
⎪⎩ dt
Dacă tensiunea de alimentare u1 are o variaţie sinusoidală:
u1 (t ) = U1 2 sin (ωt )
Fluxul fascicular Φ are o variaţie tot sinusoidală, fiind defazat cu π/2 în urma
tensiunii u1:
1 U1 2 U1 2 U 2 ⎛ π ⎞ ⎛ π ⎞
Φ (t ) = ∫ u1 d t = ∫ sin (ω t ) d t = − cos (ω t ) = 1 sin ⎜ ω t − ⎟ = Φ m sin ⎜ ω t − ⎟
w1 w1 w1ω w1ω ⎝ 2⎠ ⎝ 2⎠
Amplitudinea fluxului fascicular:

U1 2
Φm =
w1ω
II.4.2 Curentul la funcţionare în gol şi pierderile prin histerezis
Φ
Φ = BAFe Φ~B
B
∫ Hdl = w i
Γ
1 10 ⇒ HlFe = w1i10 i10 ~ H
i10
H
Γ
i10
A
u1
X
i2
w1 B = f (H ) ⇔ Φ = f (i10 )
a
AFe Φ
u20
w2
x

u1 , Φ u1 Φ Φ B
i10
ωt H
0 π 2π 3π 4π 5π
i10
0
La funcţionarea în gol curentul

π
absorbit nu este sinusoidal
2π
3π
4π
5π
ωt

u1 , Φ u1 Φ Φ B
i10
ωt H
0 π 2π 3π 4π 5π
i10
0
Curentul de mers în gol este înlocuit cu π

un curent sinusoidal echivalent astfel
încât să se menţină neschimbate 2π
valorile puterilor active şi reactive

3π
luate de la reţea:
4π
⎛ π ⎞
i10 (t ) = I 10
5π
2 sin ⎜ ω t − + α H ⎟ ωt
⎝ 2 ⎠
u1 (t ) = U1 2 sin (ωt )
⎛ π ⎞
i10 (t ) = I10 2 sin⎜ ωt − + α H ⎟
⎝ 2 ⎠
Puterea pierdută prin histerezis:
cos(U , I ) = U I
⎛π ⎞
PH = U1I10 1 10 1 10 cos⎜ − α H ⎟ = U1 I10 sin (α H )
⎝2 ⎠
sin (α H ) =
PH
U1I10
OBSERVAŢIE: Densitatea de volum a pierderilor prin histerezis este

proporţională cu aria ciclului de histerezis:
∫
pH = f BdH PH = ∫ pH dv
Vmiez
II.4.3 Pierderile in miez prin curenţi turbionari
y << l Bz = Bm cos(ωt ) Φ1234 = Φ ( y ) = Bz ⋅ 2ly
Bz = Bm cos(ωt)
z
y 4 3 T.e.m. indusă pe conturul 12341:
x
1 2y d
2 e( y ) = − Φ ( y ) = ω ⋅ 2 Bmly ⋅ sin(ωt )
dt
e( y ) = ∫ E( t ) dl = ∫ ρJ ( t ) dl =ρ J ( t ) ⋅ 2 ⋅ ( l + 2 y ) ≈ 2 ⋅ ρ J ( t )l
Γ12341 Γ12341
2ρJ (t )l = 2ωBmly ⋅ sin(ωt ) J = σE ⇔ E = ρJ

Densitate de curent pe conturul 12341:
l
ωy ωy
J (t ) = Bm sin(ωt ) = J 2 sin(ωt ) J = Bm
ρ ρ 2
Pierderile prin curenţi turbionari (FOUCAULT) din volumul tolei:
Δ
Δ
2 2 2 2 2
ω y 2 ω 2 ω 2 1 3 2
PF = ∫ ρJ 2dv = ∫ ρ 2
Bm dxdydz = Bm ⋅ al ⋅ ∫ dy =
y 2
Bm ⋅ al ⋅ y
V V
2ρ 2ρ Δ 2ρ 3 −
Δ
− 2
2
ω2 2 ⎡⎛ Δ ⎞ 3 ⎛ Δ ⎞ 3 ⎤ ω 2 Δ 2 2 ω 2Δ 2 2
PF = Bm ⋅ al ⋅ ⎢⎜ ⎟ − ⎜ − ⎟ ⎥ = Bm ⋅ alΔ PF = Bm ⋅ Vtola Vtola = alΔ
6ρ ⎢⎣⎝ 2 ⎠ ⎝ 2016
2 ⎠ ⎥⎦- Facultatea
24ρ de Inginerie Electrica 24ρ
23
II.4.3 Pierderile in miez prin curenţi turbionari
Pierderile specifice prin curenţi turbionari:
PF ω 2Δ 2 2
pF = = Bm
Vtola 24 ρ
La o frecvenţă dată şi la un nivel al inducţiei magnetice cunoscut reducerea pierderilor
prin curenţi turbionari se face prin:
→0
Reducerea grosimii tolei p F ⎯ Δ⎯
⎯→ 0
Uzual pentru transformatoarele de putere, la 50 Hz Δ=0,35 mm.
→∞
Creşterea rezistivităţii tolei p F ⎯ ρ⎯⎯→ 0
Se face prin alierea Fe cu Si (2 ... 5%).
OBSERVAŢIE: Curenţii turbionari produc o solenaţie defazata in timp cu π/2 fata de inducţie şi pot
determina o repartiţie neuniformă a inducţiei în secţiunea tolei.
Pierderile totale din miezul magnetic la funcţionarea în gol:

PFe = PH + PF Datorită pierderilor din miez, curentul de mers în gol va fi defazat
inaintea fluxului cu un unghi α0 dat de relaţia:
PFe α0 reprezintă complementul defazajului ϕ10 dintre
sin (α 0 ) = tensiunea şi curentul din primar:
U 1 I 10
sin(α 0 ) = cos(ϕ10 ) = 0,1...0,3
II.4.4 Diagrama de fazori a transformatorului la funcţionarea în gol
Ecuaţiile de tensiuni in instantaneu: Ecuaţiile de tensiuni in complex:
⎧ di10 dΦ
u
⎪⎪ 1 = R i
1 10 + Lσ1 + w1 ⎧ U1 = R1 I10 + jωLσ 1 I10 − E1
dt dt ⎪U = E
⎨
⎪u20 = w2 dΦ ⎪ 20 2
⎪⎩ dt ⎪ Φ
⎨ E1 = − jωw1
⎪ 2
Φ
i10 ⎪ Φ
A ⎪ E 2 = jωw2
⎩ 2 X = ωL
σ1 σ1
u1 Φσ10
X w1 ⎧ U1 = R1 I10 + jX σ 1 I10 − E1
i2 Φ ⎪U = E
a ⎪ 20 2
u20 ⎪ Φ
w2 ⎨ E1 = − jωw1
⎪ 2
x
⎪ Φ
E
⎪ 2 = jω w 2
⎩ 2
Φ
jX σ1 I10
U1
R1 I10
− E1
E 2 = U 20 ⎧ U1 = R1 I10 + jX σ 1 I10 − E1
⎪U = E
⎪ 20 2
I10 ⎪ Φ
ϕ10 ⎨ E1 = − jωw1
I10a Φ ⎪ 2
α0 ⎪ Φ
E
⎪ 2 = jω w 2
I10μ ⎩ 2
Puterea aparentă absorbită la gol:
jX σ1 I10 * * * * *
S 10 = U1 I10 = R1 I10 I10 + jX σ1 I10 I10 − E1 ( I10 a + I10μ )
U1
2 2
S 10 = R1I10 + jX σ1I10 + E1I10a + jE1I10μ =
R1 I10 2 2
R1I10 + E1I10a + j ( X σ1I10 + E1I10μ ) = P10 + jQ10
− E1
P10 = R1I10
2
+ E1I10a ≈ E1I10a = PFe
2
Q10 = X σ1I10 + E1I10μ ≈ E1I10μ = Qμ
E 2 = U 20 ⎧ U1 = R1 I10 + jX σ1 I10 − E1
⎪U = E
⎪ 20 2
I10 ⎪ Φ
ϕ10 ⎨ E1 = − jωw1
I10a Φ ⎪ 2
α0 ⎪ Φ
E
⎪ 2 = jω w 2
I10μ ⎩ 2
II.4.5 Schema electrică echivalentă a transformatorului
la funcţionarea în gol
Puterea aparentă absorbită la gol:
jX σ1 I10
U1 S 10 = P10 + jQ10 E1 PFe U12
RFe = = 2 ≈
2 I10a I10a PFe
R1 I10 P10 = R1I10 + E1I10a ≈ E1I10a = PFe
E1 Qμ U12
2 Xμ = = 2 ≈
− E1 Q10 = X σ1I10 + E1I10μ ≈ E1I10μ = Qμ I10μ I10μ Qμ
U1 = R1 I10 + jX σ 1 I10 − E1
E 2 = U 20
I10 Se poate aproxima:

ϕ10
I10a Φ sin(α 0 ) = cos(ϕ10 ) cos(ϕ10 ) =
P10
α0 U 1 I 10
I 10 a = I 10 cos(ϕ10 )
I10μ
2016 - Facultatea de Inginerie I 10 sin(ϕ10 )
I 10μ =Electrica 28
II.5. Funcţionarea transformatorului monofazat în sarcină
II.5.1. Relaţia solenaţiilor
Legea circuitului magnetic:
Φ
i1
A
∫ H d l = w1i1 − w2i2
Γ
u1 Φσ1
w1
i10 componenta curentului primar X
care asigura magnetizarea a i2 Φ
miezului:
w2
u2 Φσ2
θ0 = w1i10 = ∫ H d l Zs
Γ x
Φ
Relaţia dintre curentul, i10 , si fluxul magnetic
fascicular util din miez, Φ , studiată la gol
rămâne valabilă si la funcţionarea in sarcina.
Γ
II.5.1. Relaţia solenaţiilor
Legea circuitului magnetic: Φ

i1
∫ H d l = w1i1 − w2i2 A
Γ
i10 componenta curentului primar u1 Φ

σ1 w
1
care asigura magnetizarea
miezului:
X
a i2 Φ
θ0 = w1i10 = ∫ H d l w2
Γ Zs u2 Φσ2
w1i10 = w1i1 − w2i2 x
La funcţionarea în sarcină curenţii din înfăşurări Φ

variază astfel încât diferenţa solenaţiilor
instantanee să fie egală cu solenaţia de Γ
magnetizare a miezului.
II.5.2. Ecuaţiile transformatorului în sarcină
Fluxurile fasciluare:
Φ
⎧ Φ1 = Φ + Φ σ1 i1
⎨ A
⎩Φ 2 = −Φ + Φ σ2
Teorema a II-a Kirchhoff: u1 Φ
σ1 w
⎧ dΦ1 1
⎪ R1i1 − u1 = − w1 dt X
⎨ dΦ 2 a i2 Φ
⎪ R2i2 + u2 = − w2 w2
⎩ dt
Zs u2 Φσ2
T.E.M corespunzătoare fluxurilor de
dispersie: x
⎧ dΦ σ1 di1 ⎧ di1 dΦ Φ
w
⎪ 1 dt = Lσ1 u
⎪ 1 = R i
11 + L σ1 + w1
dt dt dt
⎨ dΦ di ⎨ di dΦ Γ
⎪ w2 σ2
= Lσ2 2 ⎪u2 = − R2i2 − Lσ2 2 + w2
⎩ dt dt ⎩ 2016 - Facultatea de Inginerie
dt Electricadt 31
II.5.2. Ecuaţiile transformatorului în sarcină
Ecuaţiile de tensiuni in instantaneu: Notaţii:

⎧ di1 dΦ
X σ1 = ωLσ1
⎪ u1 = R1i1 + Lσ1 dt + w1 dt
⎨ di2 dΦ
⎪u2 = − R2i2 − Lσ2 + w2 X σ2 = ωLσ2
⎩ dt dt
Ecuaţiile în complex la funcţionarea în
sarcina:
Ecuaţiile de tensiuni in complex: ⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1
⎧ U1 = R1 I1 + jωLσ1 I1 − E1 ⎪ U = − R I − jX I + E
⎪ U = − R I − jωL I + E ⎪ 2 2 2 σ2 2 2
⎪ 2 2 2 σ2 2 2 ⎪⎪ E = − jωw Φ
1 1
⎪ Φ ⎨ 2
⎨ E1 = − jωw1 ⎪ Φ
2
⎪ ⎪ E 2 = jωw2
⎪ E = jωw Φ ⎪ 2
⎪⎩ 2 2
2 ⎪⎩ w1 I10 = w1 I1 − w2 I 2
II.5.3. Raportarea mărimilor din secundar la primar
Ecuaţia de tensiuni din secundar:
U 2 = − R2 I 2 − jX σ2 I 2 + E 2 w1
•
w2
2 2
⎛ w1 ⎞ ⎛ w1 ⎞ ⎛ w2 ⎞ ⎛ w1 ⎞ ⎛ w2 ⎞ ⎛ w1 ⎞
U 2 ⎜⎜ ⎟⎟ = − R2 ⎜⎜ ⎟⎟ I 2 ⎜⎜ ⎟⎟ − jX σ2 ⎜⎜ ⎟⎟ I 2 ⎜⎜ ⎟⎟ + E 2 ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ w2 ⎠ ⎝ w2 ⎠ ⎝ w1 ⎠ ⎝ w2 ⎠ ⎝ w1 ⎠ ⎝ w2 ⎠
Notaţii:
2 2
′ ⎛ w1 ⎞ ⎛w ⎞ ′ ⎛ w2 ⎞ ⎛w ⎞ ′ ⎛ w1 ⎞
U 2 = U 2 ⎜⎜ ⎟⎟ R2′ = R2 ⎜⎜ 1 ⎟⎟ I 2 = I 2 ⎜⎜ ⎟⎟ X σ′ 2 = X σ 2 ⎜⎜ 1 ⎟⎟ E 2 = E 2 ⎜⎜ ⎟⎟ = − E1
⎝ w2 ⎠ ⎝ w2 ⎠ ⎝ w1 ⎠ ⎝ w2 ⎠ ⎝ w2 ⎠
Ecuaţia de tensiuni din secundar în mărimi raportate:

' ' ' ' ' ' '
U 2 = − R 2' I 2 − jX σ2
'
I2 + E2 U 2 = − R2' I 2 − jX σ2
'
I 2 − E1

II.5.3. Raportarea mărimilor din secundar la primar
Ecuaţiile de tensiuni in complex:
⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1 ' ' ' '

⎪ U = − R I − jX I + E U 2 = − R2' I 2 − jX σ2
'
I2 + E2
⎪ 2 2 2 σ2 2 2
⎪⎪ E = − jωw Φ ′ ⎛ w1 ⎞
⎨
1 1
2 E 2 = E 2 ⎜⎜ ⎟⎟ = − E1
⎪ Φ ⎝ w2 ⎠
⎪ E 2 = jωw2
⎪ 2 1
• '
I10 = I1 − I 2
⎪⎩ w1 I10 = w1 I1 − w2 I 2 w1
Ecuaţiile de tensiuni în complex în mărimi raportate:
⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1
⎪ U ' = − R ' I ' − jX ' I ' − E
⎪ 2 2 2 σ2 2 1
⎨ E = − jωw Φ = − E′
⎪ 1 1
2
2
⎪ '
I =
⎩ 10 1 2I − I 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 34
II.5.4. Diagrama de fazori
jX σ 1 I1 Ecuaţiile de tensiuni în complex în
mărimi raportate:
U1 R1 I1
'
⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1
jX σ' 2 I 2 ⎪ U ' = − R ' I ' − jX ' I ' − E
⎪ 2 2 2 σ2 2 1
− E1 = E '2 ⎨ E = − jωw Φ = − E′
'
R2' I 2 ⎪ 1 1
2
2
⎪ '
'
I =
⎩ 10 1 2I − I
U2
' ' ' ' '
I
' I1 U 2 + R I + jX I = − E 1 = E 2
'
2 2 2 σ2 2
ϕ2
'
I10 + I 2 = I1
ϕ1 I10a
I10 Φ
I10μ
II.5.5. Schema electrică echivalentă
Ecuaţiile de tensiuni în complex în

Schema generală: mărimi raportate:
⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1
⎪ U ' = − R ' I ' − jX ' I ' − E
⎪ 2 2 2 σ2 2 1
⎨ E = − jωw Φ = − E′
⎪ 1 1
2
2
⎪ '
I =
⎩ 10 1 2I − I
Ecuaţiile de tensiuni simplificate:
I10 = 0,5 … 8% din I1n I10 << I1n '
I 2 ≈ I1 I10 ≈ 0
⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1 U1 = (R1 + R2' )I1 + j (X σ1 + X σ2 )I1 + U 2
' '
⎪ U ' = − R ' I − jX ' I − E

⎪ 2 2 1 σ2 1 1
U1 = Rsc I1 + jX sc I1 + U 2
'
⎨ E = − jωw Φ = − E′
⎪ 1 1
2
2 Notaţii:
⎪ ' Rsc = R1 + R2' X sc = X σ1 + X σ2
'
I
⎩ 1 2= I

⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1
⎪ U ' = − R ' I ' − jX ' I ' − E
⎪ 2 2 2 σ2 2 1
⎨ E = − jωw Φ = − E′
⎪ 1 1
2
2
⎪ '
I =
⎩ 10 1 2I − I
Schema electrică simplificată:
U1 = (R1 + R2' )I1 + j (X σ1 + X σ2 )I1 + U 2

' '
'
U1 = Rsc I1 + jX sc I1 + U 2
Notaţii:
Rsc = R1 + R2' X sc = X σ1 + X σ2
'


⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1
⎪ U ' = − R ' I ' − jX ' I ' − E
⎪ 2 2 2 σ2 2 1
⎨ E = − jωw Φ = − E′
⎪ 1 1
2
2
⎪ '
I =
⎩ 10 1 2I − I
Schema electrică simplificată:
U1 = (R1 + R2' )I1 + j (X σ1 + X σ2 )I1 + U 2

' '
'
U1 = Rsc I1 + jX sc I1 + U 2
Notaţii:
Rsc = R1 + R2' X sc = X σ1 + X σ2
'

Diagrama de fazori simplificată:
jX sc I1 = j (X σ1 + X σ' 2 )I1
U1 = (R1 + R2' )I1 + j (X σ1 + X σ2 )I1 + U 2

' '
'
U1 U1 = Rsc I1 + jX sc I1 + U 2
Rsc I1 = (R1 + R2' )I1
Notaţii:
Rsc = R1 + R2' X sc = X σ1 + X σ2
'
'
U2 Schema electrică simplificată:
'
I 2 = I1
ϕ2
ϕ1

II.6. Determinarea parametrilor transformatorului din încercări
II. 6.1. Încercarea de mers în gol
Schema de încercare: Pentru U1=U1n se măsoară:
P1=P10n
I1=I10n
~
U2=U20
Se calculează:
Raportul de transformare: Parametrii schemei electrice echivalente:
kT =
U1n w1
≈ I10 a = I10 n cos(ϕ10 )
U 20 w2 I10μ = I10n sin(ϕ10 )
Factorul de putere la
funcţionarea în gol: U 1n
RFe =
P10 n I10 n cos(ϕ10 )
cos(ϕ10 ) =
U1n I10 n U 1n
Xμ =
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica I10 n sin (ϕ10 )40
II. 6.2. Încercarea în scurtcircuit
Schema de încercare: Pentru I1=I1n se măsoară:
P1=Pscn
~ U1=Uscn
I2=I2sc
Se calculează:
Raportul de transformare al Parametrii schemei electrice echivalente:
curenţilor:
I1n w2 1 Pscn
kI = ≈ = Rsc = 2
I 2sc w1 kT I 1n
Factorul de putere la 2
scurtcircuit: ⎛ U scn ⎞
X sc = ⎜⎜ ⎟⎟ − Rsc2
cos(ϕsc ) =
Pscn ⎝ I1n ⎠
U scn I1n
II. 6.2. Încercarea în scurtcircuit
Schema de încercare: Tensiunea de scurtcircuit în

unităţi relative:
uscn (% ) =
U scn
100
U1n
Se calculează:
Componentele tensiunii de Parametrii schemei electrice echivalente:
scurtcircuit:
U sca = I1n Rsc U scr = I1n X sc Pscn
Rsc = 2
I 1n
usca (% ) =
U sca I1n Rsc
100 = 100 2
U1n U1n ⎛ U scn ⎞
X sc = ⎜⎜ ⎟⎟ − Rsc2
uscr (% ) =
U scr
100 =
I1n X sc
100 ⎝ I1n ⎠
U1n U1n
II.7. Caracteristicile transformatorului
II. 7.1. Caracteristica externă şi variaţia de tensiune din secundar
Definiţie: U 2 = f (β ) |U1=U1n I2 I1reprezintă

f = fn unde β= ≈ factorul de încărcare
cos (ϕ 2 )=ct . I 2 n I1nal transformatorului
Căderea de tensiune din secundarul transformatorului de la gol la sarcină:
ΔU 2 = U 20 − U 2
Căderea de tensiune în procente:
ΔU 2 U − U2
Δu = 100 = 20 100
U 20 U 20
U1n w1 U1n
kT = ≈ U 20 =
U 20 w2 kT
w1
U 1n − U 2
U1n − kTU 2 w2 U 1n − U '
Δu = 100 = 100 = 2
100
U 1n U 1n U 1n
U1 C
' jX sc I1 ϕ2
U1 = Rsc I1 + jX sc I1 + U 2 ϕ1
A
O
ϕ2 ' ϕ2 D
U2 B
Rsc I1
Căderea de tensiune în procente: '
ΔU 2 U − U2 I 2 = I1
Δu = 100 = 20 100
U 20 U 20
w1
U 1n − U 2
U1n − kTU 2 w2 U1n − U 2'
Δu = 100 = 100 = 100
U 1n U 1n U 1n
OC − OA OD − OA AD R I cos(ϕ 2 ) + X sc I1 sin (ϕ 2 )
Δu = 100 ≈ 100 = 100 = sc 1 100
OC OC OC U 1n
U1 C
' jX sc I1 ϕ2
U1 = Rsc I1 + jX sc I1 + U 2
ϕ1
A
O
ϕ2 ' ϕ2 D
U2 B
Rsc I1
Căderea de tensiune în procente: '
ΔU 2 U 20 − U 2 I 2 = I1
Δu = 100 = 100
U 20 U 20 U 2 = U 20 (1 − Δu / 100)
Rsc I 1 cos (ϕ 2 ) + X sc I 1 sin (ϕ 2 ) I ⎛R I ⎞

100 = 1 ⎜⎜ sc 1n cos (ϕ 2 ) + sc 1n sin (ϕ 2 )⎟⎟100
X I
Δu =
U 1n I 1n ⎝ U 1n U 1n ⎠
Δu ≈ β[usca cos(ϕ 2 ) + uscr sin (ϕ 2 )] unde I
β= 1
reprezintă
factorul de încărcare
I 1n
U 2 ≈ U 20 {1 - β[usca cos(ϕ 2 ) + uscr sin (ϕ 2 )] / 100}
al transformatorului

Definiţie: Relaţie de calcul:

U 2 = f (β ) |U1=U1n
f = fn
U 2 ≈ U 20 {1 - β[usca cos(ϕ 2 ) + uscr sin (ϕ 2 )] / 100}
cos (ϕ 2 )=ct .
Reprezentare:
cos(ϕ 2 ) = 0,6
cos(ϕ 2 ) = 1
cos(ϕ 2 ) = 0,6

II. 7.2. Bilanţul puterilor şi randamentul transformatorului
Ecuaţiile de funcţionare in sarcina:
⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1 • I1* ⎧ U1 I1* = R1I12 + jX σ1I 2 − E1 I1*

⎪⎪ ' ⎪⎪ ' '* 1
'*
' ' ' '
U
⎨ 2 = − R I
2 2 − jX σ2 I 2 − E1 • I '*2 U
⎨ 2 2I = − R ' '2
I
2 2 − jX ' '2
I
σ2 2 − E I
1 2
⎪ ' ⎪ * * '*
⎪⎩I10 = I1 − I 2 E I = E I − E I
E 1 • ( )* ⎪⎩ 1 10 1 1 1 2
Puterea absorbita de transformator: S 1 = U1 I1* S 1 = PJ 1 + jQσ1 + S em,1

Pierderi Joule în înfăşurarea primară: PJ1 = R1 I12
Puterea reactiva consumata de
câmpul de dispersie al înfăşurării
primare:
Qσ1 = X σ1 I 12
Puterea electromagnetica complexa S em,1 = − E1 I1*
a primarului:

⎧ U1 I1* = R1 I12 + jX σ1 I 2 − E1 I1* S 1 = PJ 1 + jQσ1 + S em,1

⎪ 1
⎪ ' '* ' '2 ' '2 '* S 2 = − PJ 2 − jQσ 2 − S em , 2
U
⎨ 2 2I = − R2 2I − jX I
σ2 2 − E I
1 2
⎪ * * '* * Æ Puterea consumata
E I
⎪⎩ 1 10 = E I
1 1 − E I
1 2 S 0 = − E I
1 10 = S em ,1 + S em , 2 de miezul magnetic
Puterea furnizata de transformator:

⎡ ⎛ w1 ⎞⎤ ⎡ * ⎛ w2 ⎞⎤
S2 = U 2 I*2 = ⎢ U 2 ⎜⎜ ⎟⎟⎥ ⎢ I 2 ⎜⎜ ⎟⎟⎥ = U ' I '*2
2
⎢⎣ ⎝ w2 ⎠⎥⎦ ⎢⎣ ⎝ w1 ⎠⎥⎦
Pierderi Joule în înfăşurarea ⎡⎛ w ⎞ 2 ⎤ ⎡ ⎛ w ⎞ ⎤ 2

secundara: PJ 2 = R2 I 22 = ⎢⎜⎜ 2 ⎟⎟ R 2' ⎥ ⋅ ⎢⎜⎜ 1 ⎟⎟ I 2' ⎥ = R 2' I 2'2
⎢⎝ w1 ⎠ ⎥ ⎢⎣⎝ w2 ⎠ ⎥⎦
⎣ ⎦
2
Puterea reactiva consumata de câmpul ⎡⎛ w ⎞ ⎤ ⎡⎛ w 2
⎞ '⎤
de dispersie al înfăşurării secundare: Qσ 2 = X σ 2 I 2 = ⎢⎜⎜ ⎥
2 '
2⎟
X ⋅ ⎢ ⎜ 1 ⎟⎟ I 2 ⎥ = X σ' 2 I 2'2
⎢⎝ w1 ⎟⎠ σ 2 ⎥ ⎢⎣⎜⎝ w2 ⎠ ⎥⎦
⎣ ⎦
⎡ ⎛ w1 ⎞⎤ ⎡ * ⎛ w2 ⎞⎤
Puterea electromagnetica complexa S em,2 = − E 2 I*2 = ⎢ − E 2 ⎜⎜ ⎟⎟⎥ ⎢ I 2 ⎜⎜ ⎟⎟⎥ = E I '*2
1
a secundarului: ⎣⎢ ⎝ w2 ⎠⎦⎥ ⎣⎢ ⎝ w1 ⎠⎦⎥
⎧ U1 I1* = R1 I12 + jX σ1 I 2 − E1 I1* S 1 = PJ 1 + jQσ1 + S em,1

⎪ 1
⎪ ' '* ' '2 ' '2 '* S 2 = − PJ 2 − jQσ 2 − S em , 2
U
⎨ 2 2I = − R2 2I − jX I
σ2 2 − E I
1 2
⎪ * * '* * Æ Puterea consumata
E I
⎪⎩ 1 10 = E I
1 1 − E I
1 2 S 0 = − E I
1 10 = S em ,1 + S em , 2 de miezul magnetic
⎛ 1 ⎞ E12
( )
2
1 E
S 0 = − E1 I 10 = − E1 − E 1 ⎜ ⎟=
* *
+ +j 1
⎜R jX ⎟ R Xμ
⎝ Fe μ ⎠ Fe
S 1 − S 2 = R1I12 + R2 I 22 + jX σ1 I12 + jX σ 2 I 22 + E12 / RFe + jE12 / X μ
( ) (
S 2 = S 1 − R1I12 + R2 I 22 + E12 / RFe − j X σ1I12 + X σ 2 I 22 + E12 / X μ )
( ) (
P2 + jQ2 = P1 + jQ1 − R1 I12 + R2 I 22 + E12 / RFe − j X σ1I12 + X σ 2 I 22 + E12 / X μ )
( ) (
P2 + jQ2 = P1 + jQ1 − R1I12 + R2 I 22 + E12 / RFe − j X σ1I12 + X σ 2 I 22 + E12 / X μ )
Bilanţul puterilor active: P2 = P1 − R1I12 − R2 I 22 − E12 / RFe = P1 − PJ1 − PJ 2 − PFe
Diagrama energetică: Pierderi în miezul magnetic
PFe = E12 / RFe = RFe I10
2
a ≈ U1n I10 a = P10n
Puterea absorbită:
P1 = U1 I1 cos(ϕ1 ) = U1n I1 cos(ϕ1 )
Puterea furnizată:
P2 = U 2 I 2 cos(ϕ 2 ) ≈ U 2 n I 2 n cos(ϕ 2 ) = β ⋅ S n ⋅ cos(ϕ 2 )

I2
I 2n

Diagrama energetică: Randamentul:

P2
η=
P1
P1 = PJ1 + PFe + PJ 2 + P2
⎡⎛ w ⎞ 2 ⎤ ⎡⎛ w ⎞ ⎤ 2 Raportarea mărimilor din

PJ 2 = R2 I 22 = ⎢⎜⎜ 2 ⎟⎟ R2' ⎥ ⋅ ⎢⎜⎜ 1 ⎟⎟ I 2' ⎥ = R2' I 2' 2 secundar la primar nu modifică
⎢⎣⎝ w1 ⎠ ⎥⎦ ⎣⎝ w2 ⎠ ⎦ bilanţul energetic
Pierderile Joule din transformator:
PJ = PJ1 + PJ 2 = R1 I12 + R2 I 22 = R1 I12 + R2' I 2' 2 ≈ (R1 + R2' )I12 =

2 2
I I
= Rsc I12 = Rsc I 12n 12 = Pscn 12 = β 2 Pscn
I 1n I 1n
Expresia randamentului:
β ⋅ Sn ⋅ cos(ϕ 2 )
η(β ) =
β ⋅ Sn ⋅ cos(ϕ 2 ) + β2 ⋅ Pscn + P10n
Randamentul este maxim η = η max
când factorul de încărcare este
optim β = β opt. Acesta se
determină prin rezolvarea
ecuaţiei: ⎛ ∂η ⎞
⎜⎜ ⎟⎟ = 0
⎝ ∂β ⎠ opt
[
Sn ⋅ cos(ϕ 2 ) β ⋅ Sn ⋅ cos(ϕ 2 ) + β2 ⋅ Pscn + P10n − ] P10 n = β ⋅ Pscn β opt =
2 P10 n
− β ⋅ Sn ⋅ cos(ϕ 2 )[Sn ⋅ cos(ϕ 2 ) + 2 ⋅ β ⋅ Pscn + P10n ] = 0 Pscn

( ) (
P2 + jQ2 = P1 + jQ1 − R1I12 + R2 I 22 + E12 / RFe + j X σ1I12 + X σ 2 I 22 + E12 / X μ )
Bilanţul puterilor reactive: Q2 = Q1 − X σ1I12 − X σ 2 I 22 − E12 / X μ = Q1 − Qσ1 − Qσ 2 − Qμ
Diagrama energetică: Puterea de magnetizare:
Qμ = E12 / X μ = X μ I10 μ ≈ U1n I10μ = P10n tan(ϕ10 )

2
Puterea reactiva absorbită:
Q1 = U1 I1 sin (ϕ1 ) = U1n I1 sin (ϕ1 )
Puterea reactiva furnizată:
Q2 = U 2 I 2 sin (ϕ 2 ) ≈ U 2 n I 2 n sin (ϕ 2 ) = β ⋅ S n ⋅ sin (ϕ 2 )

I2
I 2n

II.8. Transformatorul trifazat
II. 8.1. Principiul transformatorului trifazat
Transformatoarele folosite în reţelele de transport a energiei

sunt de regulă trifazate.
Φb
Φa
Un transformator trifazat se obţine B
prin reunirea a trei transformatoare
monofazate.
A
Φc Y
Dacă se neglijează neliniaritatea X b
miezurilor, fluxurile fasciculare din cele Φa
trei circuite magnetice formează un
a Φb
y
sistem trifazat simetric de mărimi, a
x
C
căror sumă este nulă la orice moment
de timp:
Φc
Z
c
ΦA + ΦB + ΦC = 0
z
Prin urmare nu mai este necesară existenţa coloanei de
închidere a fluxurilor.
II. 8.1. Principiul transformatorului trifazat
A B C
Transformatorul trifazat se
comportă ca trei
transformatoare
monofazate, în care
înfăşurarea secundară X Y Z
aşezată pe o coloană ΦΑ ΦΒ
ΦC
interacţionează nu numai cu x y z
înfăşurarea de pe aceeaşi
coloană, cu condiţia ca
schema de conexiune a
înfăşurărilor primare şi n a b c
secundare să permită
închiderea curenţilor.

II. 8.2. Conexiunile transformatoarelor trifazate
CONEXIUNE – modul de legare a înfăşurărilor pe partea de înaltă sau de

joasă tensiune
Conexiuni posibile pe partea de înaltă:

Y - Stea
D - Triunghi
Conexiuni posibile pe partea de joasă:
y - Stea
d - Triunghi
z – Zig-zag
GRUPA DE CONEXIUNE – defazajul dintre tensiunea de linie de pe înaltă

tensiune şi tensiunea de linie omoloaga de pe joasa tensiune, măsurat în sens
orar de la înaltă către joasă exprimat în unităţi de 30 grade.

Conexiunea stea (Y) – se realizează prin legarea împreună fie a sfârşiturilor, fie a
începuturilor înfăşurărilor celor trei faze. Bornele libere vor fi bornele rezultante ale conexiunii.
uAB uBC • Tensiuni de linie: uAB, uBC, uCA
A uCA B C • Tensiuni de fază: uAX, uBY, uCZ
iA iB iC
• Curenţii de linie: iA, iB, iC
A B C
• Curenţii de fază: iA, iB, iC
uAX uBY uCZ
X Y Z
In cazul sistemelor trifazate simetrice:
• Tensiuni de linie (valori efective): U AB = U BC = U CA = U l
⎧
⎪uAB = U l 2 sin(ωt + ϕ 0 ) • Tensiuni de fază (valori efective): U AX = U BY = U CZ = U f
⎪
⎪ 2π U l = 3 ⋅Uf
⎨ BC
u = U l 2 sin( ω t + ϕ 0 − )
⎪ 3 • Curenţii de linie = Curenţii de fază (valori efective):
⎪ 4π
u
⎪⎩ CA = U l 2 sin( ω t + ϕ 0 − ) I AX = I BY = I CZ = I l = I f
3 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 57
Conexiunea triunghi (D) – se realizează prin legarea împreună a sfârşitului înfăşurării unei
faze cu începutul înfăşurării altei faze. Fie bornele de început, fie cele de sfârşit sunt bornele
rezultante ale conexiunii.
uAB u • Tensiuni de linie: uAB, uBC, uCA
BC
A uCA B C • Tensiuni de fază: uAX, uBY, uCZ
iA iB iC
• Curenţii de linie: iA, iB, iC
A B C
• Curenţii de fază: iAX, iBY, iCZ
uAX uBY uCZ
iAX X iBY Y iCZ Z
In cazul sistemelor trifazate simetrice:
• Tensiuni de linie = Tensiuni de fază (valori efective):
⎧ U AB = U BC = U CA = U l = U f
⎪uAB = U l 2 sin(ωt + ϕ 0 )
⎪ IA = IB = IC = Il
⎪ 2π • Curenţii de linie (valori efective):
⎨uBC = U l 2 sin(ωt + ϕ 0 − )
⎪ 3 • Curenţii de fază (valori efective): I AX = I BY = I CZ = I f
⎪ 4π
u
⎪⎩ CA = U l 2 sin( ω t + ϕ 0 − ) Il = 3 ⋅ If
3 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 58
II. 8.2. Conexiunile transformatoarelor trifazate - exemple
Conexiune Yy B
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
Z X
A B C
Y
uAX uBY uCZ
X Y Z A UCA C
a b c
uxa uyb uzc b
x y z Uab
Ubc
z x
a uab b ubc c y
a c
uca Uca
Conexiune Yy B
uAB uBC
uCA
UAB b UBC
A B C
Uab ZU X
bc
A B C z x Y
uCZ y
uAX uBY
aA c
X Y Z Uca UCA C
a b c
∠ (U AB , U ab ) = 0 ° = 360 °
uax uby ucz
x y z
Grupa: Notaţie:
360° Yy - 12
a uab b ubc c = 12
30°
uca
Conexiune Yyn B
uAB uBC
uCA
UAB b UBC
A B C
Uab ZU X
bc
A B C z x Y
uCZ y
uAX uBY
a c
X Y Z A Uca UCA C
a b c
∠ (U AB , U ab ) = 0 ° = 360 °
uax uby ucz
x y z
Grupa: Notaţie:
360° Yy n - 12
a uab b ubc c n = 12
30°
uca
Conexiune Yy B
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
Z X
A B C
Y
uAX uBY uCZ
X Y Z A UCA C
x y z
uxa uyb uzc
Uca
a b c c a
y
x z
a uab b ubc c
Ubc Uab
uca
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica
b 62
Conexiune Yy B
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
Z X
A B C
A Y
Uca
uAX uBY uCZ c
X Y Z y UCA C
x y z
a
x z
uxa uyb uzc Ubc Uab ∠ (U AB , U ab ) = 180 °
b
a b c Grupa: Notaţie:
180°
a uab b ubc c =6 Yy - 6
30°
uca
Conexiune Yd B
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
Z X
A B C
Y
uAX uBY uCZ
X Y Z A UCA C
x y z
a =y
uzc Uca
uxa uyb
a b c c= x Uab
Ubc b =z
a uab b ubc c
uca
Conexiune Yd
B
uAB uBC ∠ (U AB , U ab ) = 150 °

uCA UAB UBC
A B C
Z X
A B C Y
A a =y
uAX uBY uCZ Uca
UCA C
X Y Z
x y z c= x Uab
uxa uyb uzc
Ubc b =z
a b c Notaţie:
Grupa:
150° Yd - 5
a uab b ubc c =5
30°
uca
Conexiune Dy B =X
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
A B C
uAX uBY uCZ
X Y Z A=Z UCA C =Y
x y z
uxa uyb uzc
Uca a
a b c
c y
z Uab
a uab b ubc c x
uca Ubc
b
Conexiune Dy B =X
uAB uBC ∠ (U AB , U ab ) = 150 °
uCA
A B C UAB UBC
A B C
uAX uBY uCZ A =Z
X Y Z Uca a
x y z UCA C =Y
uzc c y
uxa uyb z Uab
x
a b c
Ubc
Grupa: b Notaţie:
a uab b ubc c 150° Dy - 5
=5
uca 30°
Conexiune Yz B
uAB uBC
A uCA B C
A B C UAB UBC
uAX uCZ Z X
uBY
X Y Z A Y
a1 b1 c1 C
c=z2
ux1a1 uy1b1 uz1c1 UCA
x1 y1 z1 Uca
c2=b1
a2 b2 c2
ua2x2 ub2y2 uc2z2 z1 x1
x2 y2 z2 Ubc y1
a2=c1
a=x2
b2=a1
a uab b ubc c Uab
b=y2
uca 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 68
Conexiune Yz B
uAB uBC
A uCA B C ∠ (U AB , U ab ) = 210 °
A B C c=z2 UAB UBC

uCZ Uca Z X
uAX uBY c2=b1
X Y Z A Y
a1 b1 c1 z1 x1 C
Ubc y1
a2=c1
ux1a1 uy1b1 uz1c1 a=x2 UCA
x1 y1 z1 b2=a1
b=y2 Uab
a2 b2 c2
ua2x2 ub2y2 uc2z2
x2 y2 z2 Grupa: Notaţie:
210° Yz - 7
=7
a uab b ubc c 30°
uca 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 69
II.9. Cuplarea si funcţionarea în paralel a transformatoarelor
Conectarea în paralel este necesară pentru asigurarea continuităţii

alimentarii cu energie electrică a consumatorilor la deconectarea
transformatoarelor pentru revizii si reparaţii.
Dacă sarcina unei staţii de transformare variază foarte mult in decursul

unui interval de timp, existenta unor transformatoare care pot funcţiona in
paralel, permite menţinerea unui nivel minim al pierderilor în procesul de
transformare.
In cazul creşterii puterii staţiilor de transformare, pentru a face fata cereri

suplimentare de energie electrica precum si in cazul staţiilor de putere mare
apare necesitatea conectări in paralel a mai multor transformatoare.

Schema de conectare în paralel a
doua transformatoare trifazate Schema de conectare în paralel a
doua transformatoare monofazate
L1 L2 L3 L’1 L’2 L’3 N
A a
B b
C c
A a
B b
C c
n
Schema echivalenta simplificata a Schema de conectare în paralel a

doua transformatoare monofazate doua transformatoare monofazate
conectate în paralel

U 1 = Z scα I ' 2α +U ' 2α
Schema echivalenta simplificata a
doua transformatoare monofazate U 1 = Z scβ I ' 2β +U ' 2β
conectate în paralel I ' 2 = I ' 2α + I ' 2β
U '2α = kα ⋅ U 2
U '2β = kβ ⋅ U 2
( ) (
Z scα = R1α + R2' α + j X σ1α + X σ' 2α )
Z scβ = (R 1β + R '
2β ) + j(X σ1β + X '
σ 2β )
Z scα = Rscα + jX scα
Z scβ = Rscβ + jX scβ
I 1α ≅ I '2α
I 1β ≅ I '2β
U 1 = Z scα I ' 2α +U ' 2α

Z scα I '2α +U '2α = Z scβ I '2β +U '2β
U 1 = Z scβ I ' 2β +U ' 2β
I ' 2 = I ' 2α + I ' 2β Z scα I '2α +U '2α = Z scβ (I '2 − I '2α ) + U '2β
( )
Z scα I '2 − I '2β + U '2α = Z scβ I '2β +U '2β
(Z scα + Z scβ )I '2α = Z scβ I '2 +U '2β −U '2α

Z scα I ' 2 +U ' 2α −U ' 2β = (Z scβ + Z scα )I ' 2β
Z scβ U ' 2α −U ' 2β U '2α −U '2β

I ' 2α = I '2 − I 'c =
Z scα + Z scβ Z scα + Z scβ Z scα + Z scβ
Z scα U ' 2α −U ' 2β Curentul de circulaţie prin
I ' 2β = I '2 +
Z scα + Z scβ Z scα + Z scβ înfăşurările secundare ale celor doua
transformatoare monofazate
a. Condiţiile de cuplare in paralel
Curentul de circulaţie prin înfăşurările secundare ale celor doua

transformatoare monofazate
U '2α −U '2β
I 'c = I 'c = 0 ⇒ U ' 2α = U ' 2β
Z scα + Z scβ
Curentul de circulaţie se anulează dacă tensiunile din secundar U ‘2α si U ‘2β

sunt egale in modul si sunt in faza.
U ' 2α = kα ⋅ U 2
k α = kβ
U ' 2β = kβ ⋅ U 2
Cele doua transformatoare trebuie sa aibă acelaşi raport de transformare.
Pentru ca cele doua tensiuni U ‘2α si U ‘2β să fie în fază trebuie ca

transformatoarele sa aibă aceeaşi grupa de conexiune.
a. Condiţiile de cuplare in paralel
Pierderile provocate de curenţii de circulaţie încălzesc înfăşurările, scad

randamentul si limitează capacitatea de încărcare a transformatoarelor la o
putere mai mica decât cea nominala.
Condiţiile de cuplare în paralel a două sau mai multe transformatoare, ca să

nu apară curenţi de circulaţie în înfăşurări sunt:
1. Sa aibă aceleaşi tensiuni nominale pentru înfăşurările primare;
2. Să aibă acelaşi raport de transformare (abatere de maxim 0,5%);
3. Să aibă aceeaşi grupă de conexiune.

b. Condiţiile de funcţionare in paralel
Aceste condiţii rezultă din necesitatea ca, pentru un curent de sarcina cerut de
reţeaua din secundar, toate transformatoarele cuplate în paralel să se încarce
proporţional cu puterile nominale iar curenţii din înfăşurările secundare să fie în
fază. În aceste condiţii pierderile din înfăşurări sunt minime.
Z scβ U ' 2α −U ' 2β

I ' 2α = I '2 −
Z scα + Z scβ Z scα + Z scβ
Z scα U ' 2α −U ' 2β
I ' 2β = I '2 + I ' 2α Z scβ I 1α
Z scα + Z scβ Z scα + Z scβ = =
I ' 2β Z scα I 1β
U ' 2α −U ' 2β
I 'c = =0
Z scα + Z scβ

I ' 2α Z scβ I 1α
= =
I ' 2β Z scα I 1β
jϕscβ
I 1α Z scβ e
=
I 1β Z scα e jϕscα
⎛ X scα ⎞ ⎛ X scβ ⎞ uscβ

ϕ scα = arctan ⎜⎜ ⎟⎟ ϕscβ = arctan ⎜ ⎟ U1n
⎝ Rscα ⎠ ⎜ Rscβ ⎟ 100
⎝ ⎠ I1βn
I 1α j(ϕscβ −ϕscα )
= e
uscα uscβ I 1β uscα
U1n U scβn U1n U1n
Z scα =
U scαn
= 100 Z scβ = = 100 100
I1αn I1αn I1βn I1βn I1αn


uscβ I 1α uscβ I1αn j(ϕscβ −ϕscα )
U1n = e
100 I 1β uscα I1βn
I 1α I1βn j(ϕ −ϕ )
= e scβ scα I 1α I ' 2α
I 1β uscα
U1n
100 I1αn uscβ j(ϕscβ −ϕscα ) I ' 2αn
= e =
I1αn I 1β uscα I ' 2β
I1βn I ' 2βn
uscα = uscβ
Cazul b. 1.
ϕscα ≠ ϕscβ
Valorile relative ale curenţilor sunt
egale ca modul
I1α I1β I ' 2α I ' 2β
= =
I1αn I1βn I ' 2αn I ' 2βn
uscα = uscβ
Cazul b. 1.
ϕscα ≠ ϕscβ
Datorită defazajului dintre curenţi, curentul de sarcina va fi mai mic decât

suma aritmetica a curenţilor din secundarele celor două transformatoare:
I2< I2α+I2β.
Acest defazaj determină o supraîncărcare inutila a transformatoarelor.
Prin norme se impune: ϕ scβ − ϕ scα < 15° (condiţia este îndeplinită dacă
transformatoarele au puteri apropiate) .


I 1α I ' 2α I1α
uscα ≠ uscβ I1αn uscβ j(ϕscβ −ϕscα ) I ' 2αn I1αn uscβ
Cazul b. 2. = e = =
ϕ scα = ϕ scβ I 1β uscα I ' 2β I1β uscα
I1βn I ' 2βn I1βn
I1α U1n Sα
I1αn U1n uscβ Sαn uscβ Sα Sαn uscβ
= = =
I1β U1n uscα Sβ uscα Sβ Sβn uscα
I1βn U1n Sβn
Puterile aparente cu care cele două transformatoare contribuie la acoperirea

sarcinii cerute S2=Sα+Sβ sunt direct proporţionale cu puterile lor nominale si
invers proporţionale cu tensiunile de scurcircuit.

Sα Sβ S α + Sβ
uscα ≠ uscβ Sα Sαn uscβ = =
Cazul b. 2. = Sαn Sβn Sαn Sβn
ϕ scα = ϕ scβ Sβ Sβn uscα +
uscα uscβ uscα uscβ
Generalizare pentru ν transformatoare cuplate in paralel:

ν
Sα Sβ Sν
∑S
i =α
i
= = ... = = ν
Sαn Sβn S νn
∑
Sin
uscα uscβ uscν usci
i =α
Sαn S2
Sα = ν
Puterea furnizată de transformatorul α: uscα
∑
ν
Sin , unde S2 = ∑S
i =α
i
i =α
usci
Sα Sβ Sα + Sα
uscα ≠ uscβ Sα Sαn uscβ = =
Cazul b. 2. = Sαn Sβn Sαn Sβn
ϕ scα = ϕ scβ Sβ Sβn uscα +
uscα uscβ uscα uscβ
Încărcarea este proporţională cu puterea transformatoarelor dacă uscα = uscβ
Prin norme se admit abateri de cel mult ± 10%.
Diferenţele dintre tensiunile de scurtcircuit se înscriu in limitele de mai sus,

daca transformatoarele au puteri apropiate Smax/Smin<4.
Condiţiile de buna funcţionare in paralel a două sau mai multe transformatoare:
1. Sa aibă aceleaşi tensiuni de scurtcircuit;
2. Să aibă acelaşi unghi intern de scurtcircuit;

II.10. Transformatoare speciale
II.10.1 Autotransformatorul
Între înfăşurarea primară şi cea

secundară există o legătură galvanică.
Transferul de putere dintre primar şi
secundar se face atât pe cale
electromagnetică cât şi pe cale galvanică.
w1 – nr. de spire dintre A şi X;
w2 – nr. de spire dintre a şi x.
Ecuaţiile de funcţionare:
U1 E1 w1
≈ =
U 20 E 2 w2
(w1 − w2 ) ⋅ I1 + w2 ⋅ I12 = w1 I10 ≈ 0
I12 = I1 − I 2
I1 w2
=
(w1 − w2 ) ⋅ I1 + w2 ⋅ (I1 - I 2 ) = w1 I1 − w2 I 2 = 0 I 2 w1

Bilanţul de puteri:
U1 E w I1 w1 * *
≈ 1 = 1 = S1 = S2 ⇒ U1 I1 = U 2 I 2
U 20 E 2 w2 I 2 w2
Puterea totală:
*
( * *
)
S t = U1 I1 = U1 I12 + I 2 = U1 I12 + U1 I 2
* *
Puterea transmisă pe cale electromagnetică:

Sem = U 2 I12 = (U1 − U 2 )I1 = U1 I1 − U 2 I1
* * * *
Puterea transmisă pe cale galvanică:

*
Sc = S t − Sem = U 2 I1 = U 2 2016 ( *
I 2 +- Facultatea
I12
*
)
de Inginerie Electrica 85

Sem (U1 − U 2 )I1

*
U1 E w I1 w1 U2 w2
≈ 1 = 1 = = *
= 1− = 1−
U 20 E 2 w2 I 2 w2 St U 1 ⋅ I1 U1 w1
Puterea totală:
( )
2 →0
* * * * * Sem ⎯w⎯ ⎯→ S t Transferul se face
S t = U I = U1 I + I = U I + U I
1 1 12 2 1 12 1 2
preponderent pe cale electromagnetică
Puterea transmisă pe cale electromagnetică: w2 →w1
Sc ⎯⎯ ⎯⎯→ S t Transferul se face
Sem = U I = (U1 − U 2 )I = U I − U I
* * * *
2 12 1 1 1 2 1
preponderent pe cale galvanică
Puterea transmisă pe cale galvanică:
*
Sc = S t − Sem = U 2 I1 = U 2 2016 (
I 2 +- Facultatea
I12
* *
)
de Inginerie Electrica 86
II.10.2. Transformatorul cu trei înfăşurări
Sunt folosite la capetele liniilor de transport, in apropierea centralelor electrice sau în
staţiile de transport intermediare.
Au o înfăşurare primara si doua secundare.
Exemplu: U1n/U2n/U3n=10,5/121/22 kV.

Un transformator cu trei înfăşurări
înlocuieşte doua transformatoare.
Se definesc 3 rapoarte de transformare:
w1 U
k12 = ≅ 1
w2 U 20
w1 U
k13 = ≅ 1
w3 U 30
w2 U 20
k 23 = ≅
w3 U 30
Se folosesc aceleaşi convenţii de sensuri pozitive ca la transformatorul cu două

înfăşurări:
- convenţia de la receptoare pentru înfăşurarea primară;

- convenţia de la generatoare pentru înfăşurările secundare.
Legea circuitului magnetic pe un contur de-a lungul unei linii a câmpului principal din miez:
w1 I1 − w2 I 2 − w3 I 3 = w1 I10
Dacă se neglijează curentul de magnetizare (I10=0):
w2 w3
w1 I1 − w2 I 2 − w3 I 3 = 0 / w1 I1 − I2 − I3 = 0
w1 w1
Relaţia dintre curenţi:

′ ⎛ w2 ⎞ ′ ⎛ w3 ⎞
I1 − I '2 − I '3 =0 I 2 = I 2 ⎜⎜ ⎟⎟ I 3 = I 3 ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ w1 ⎠ ⎝ w1 ⎠

Ecuaţiile de tensiuni scrise pe baza teoriei fizice:
U1 = R1 I1 + jX 11 I1 − jX 12 I 2 − jX 13 I 3
− U 2 = R2 I 2 − jX 21 I1 + jX 22 I 2 + jX 23 I 3 w1 / w2
− U 3 = R3 I 3 − jX 31 I1 + jX 32 I 2 + jX 33 I 3 w1 / w3
′ ⎛ w1 ⎞ ⎛w ⎞
2
⎛w ⎞ ⎛w ⎞
2 ⎛ w2 ⎞
U 2 = U 2 ⎜⎜ ⎟⎟ R2′ = R2 ⎜⎜ 1 ⎟⎟ '
X 21 = X 21 ⎜⎜ 1 ⎟⎟ '
X 22 = X 22 ⎜⎜ 1 ⎟⎟
'
X 23 = X 23 ⎜ 1 ⎟
⎝ w2 ⎠ ⎝ w2 ⎠ ⎝ w2 ⎠ ⎜ w2 w3 ⎟
⎝ w2 ⎠ ⎝ ⎠
⎛w ⎞ ⎛w ⎞
2
⎛ w1 ⎞ ⎛ w2 ⎞ ⎛ w1 ⎞
2
U ′3 = U 3 ⎜⎜ 1 ⎟⎟ R3′ = R3 ⎜⎜ 1 ⎟⎟ '
X 31 = X 31 ⎜⎜ ⎟⎟
'
X 32 = X 32 ⎜ 1 ⎟ '
X 33 = X 33 ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ w3 ⎠ ⎝ w3 ⎠ ⎜ w2 w3 ⎟
⎝ w3 ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ w3 ⎠
'
X 12
⎛w ⎞
= X 12 ⎜⎜ 1 ⎟⎟ '
X 13
⎛ w1 ⎞
= X 13 ⎜⎜ ⎟⎟
'
U1 = R1 I1 + jX 11 I1 − jX 12 I '2 − jX 13
' '
I3
⎝ w2 ⎠ ⎝ w3 ⎠
− U '2 = R 2' I '2 − jX 21
' '
I + jX 22 I '2 + jX 23
'
I '3
1
− U '3 = R 3' I '3 − jX 31

' '
I + jX 32 I '2 + jX 33
'
I '3
1
Ecuaţiile de tensiuni scrise pe baza teoriei fizice:
'
U1 = R1 I1 + jX 11 I1 − jX 12 I '2 − jX 13
' '
I3 I1 − I '2 − I '3 = 0
− U '2 = R 2' I '2 − jX 21

' '
I + jX 22 I '2 + jX 23
'
I '3
1
− U '3 = R 3' I '3 − jX 31

' '
I + jX 32 I '2 + jX 33
'
I '3
1
[ (
U1 − U '2 = R1 + j X 11 − X 21
' '
+ X 23 '
− X 13 ⋅ I1 + )]
[ (
+ R 2' + j X 22
' '
− X 12 '
+ X 13 '
− X 23 ⋅ I '2 )]
[ (
U1 − U '3 = R1 + j X 11 − X 31
' '
+ X 32 '
− X 12 ⋅ I1 + )]
[ (
+ R 3' + j X 33
' '
− X 13 '
+ X 12 '
− X 32 ⋅ I '3 )]

[ (
U1 − U '2 = R1 + j X 11 − X 21
' '
+ X 23 '
− X 13 ⋅ I1 + )]
[
+ R 2' + j X 22
'
( '
− X 12 '
+ X 13 '
− X 23 ⋅ I '2 )]
[ (
U1 − U '3 = R1 + j X 11 − X 31
' '
+ X 32 '
− X 12 ⋅ I1 + )]
[
+ R 3' + j X 33
'
( '
− X 13 '
+ X 12 '
− X 32 ⋅ I '3 )]
' ' ' ' ' '
Reactanţele mutuale sunt egale: X 12 = X 21 ; X 23 = X 32 ; X 31 = X 13
Notaţii:
( '
X σ1 = X 11 − X 21 '
+ X 23 '
− X 13 ) ( '
= X 11 − X 31 '
+ X 32 '
− X 12 )
'
X σ2 = (X '
22
'
− X 12 '
+ X 13 '
− X 23 )
'
X σ3 = (X '
33
'
− X 13 '
+ X 12 '
− X 32 )
Reactanţele parţiale de dispersie ale transformatorului cu trei înfăşurări

[
U1 − U '2 = [R1 + jX σ1 ]⋅ I1 + R 2' + jX σ2
'
⋅ I '2 ]
U1 − U '3 = [R1 + jX σ1 ]⋅ I + [R
1
'
3
'
+ jX σ3 ]⋅ I '
3 I1 − I '2 − I '3 = 0
Schema echivalenta a transformatorului cu trei înfăşurări cu considerarea pierderilor in

miez:

Tensiunile din înfăşurările secundare şi terţiare sunt dependente una de cealaltă

datorită căderii de tensiune din înfăşurarea primară.
De regula transformatorul nu merge cu încărcare maxima pe înfăşurările secundare si

terţiare, iar primarul poate avea o putere nominală mai mică decât suma puterilor
nominale ale celorlalte înfăşurări. Puterea nominală a transformatorului este dată de
puterea înfăşurării care asigură cel mai mare transfer de putere.
Exemplu de repartizare a puterii:
Sn1 Sn Sn Sn Sn
Sn2 0,67 Sn 0,67 Sn 0,67 Sn Sn
Sn3 0,33 Sn 0,67 Sn Sn Sn
Schemele uzuale la transformatoarele cu trifazate cu trei înfăşurări sunt:

- Yn/yn/d -12-1.
- Yn/d/d -11-12.

II.10.3. Transformatoare pentru schimbarea numărului de faze
A. Transformatorul SCOTT – modifică sistemul trifazat intr-unul bifazat, la care

tensiunile sunt defazate cu 90°. (A) L1
B (B) L2
(C) L3
UAB UBC w '2 w1 /2
U1 = U CA M
w1 w1 w2 w'2
w1 /2
w2
M U2 = U BM
w1
A UCA C
U1 w '2 U CA U1
U2 =
U 2 w 2 U BM
U2
U1 w '2 2
U1 =
U2 w2 3
A. Transformatorul SCOTT – modifică sistemul trifazat intr-unul bifazat, la care

tensiunile sunt defazate cu 90°. (A) L1
B (B) L2
(C) L3
UAB UBC w1 /2
U1 2w '2 M
= w1 w2 w'2
U2 w2 3 w1 /2
M
A UCA C
U1 = U 2 U1
U2
3
w '2 = w2 U2
2
U1
Sistemul bifazat de tensiuni este folosit pentru alimentarea
servomotoarelor
2016 - Facultateabifazate din Electrica
de Inginerie sistemele de automatizări. 95
B. Transformatoare pentru schimbarea numărului de faze de la m=3 la m=6
Se utilizează în instalaţiile de alimentare a punţilor redresoare si pentru

alimentarea consumatorilor cu mai multe faze de la reţeaua trifazată;
In cazul redresoarelor din cauza conducerii nesimultane a elementelor

semiconductoare, apar încărcări nesimetrice în reţeaua de alimentare şi armonici
superioare accentuate. Pentru a se elimina aceste neplăceri, odată cu creşterea
puterii se măreşte si numărul de faze, ca durata de încărcare să se uniformizeze.

Sistem tri-hexafazat: B
uAB uBC
A uCA B C UAB UBC
Z X
A B C
A Y
uAX uBY uCZ C
X Y Z UCA
a1 b1 c1 b1
ux1a1 uy1b1 uz1c1 z2 x2
x1 y1 z1
x1=y1=z1=a2=b2=c2
a2 b2 c2
ua2x2 ub2y2 uc2z2
a1 c1
x2 y2 z2
y2
uAB uBC B
A uCA B C Sistem stea dublu zig-zag
A B C
UAB UBC
uAX uBY uCZ
Z X
X Y Z
a1 b1 c1 A Y
ux1a1
C
uy1b1 uz1c1
x1 y1 z1 UCA z3 x2
a2 b2 c2 b1=c3=a2
ua2x2 ub2y2 uc2z2
x1=y1=z1
x2 y2 z2 z2 x3
a1=b2=c2 c1=a3=b3
a3 b3 c3
ua3x3 ub3y3 uc3z3
x3 y3 z3 y2 y3
uAB uBC B
A uCA B C Sistem stea dublu zig-zag
A B C
UAB UBC
uAX uBY uCZ
Z X
X Y Z
a1 b1 c1 A Y
ux1a1
C
uy1b1 uz1c1
x1 y1 z1 UCA z3 x2
a2 b2 c2 b1=c3=a2
ua2x2 ub2y2 uc2z2
x1=y1=z1
x2 y2 z2 z2 x3
a1=b2=c2 c1=a3=b3
a3 b3 c3
ua3x3 ub3y3 uc3z3
x3 y3 z3 y2 y3
II.10.4. Transformatoare pentru sudare cu arc electric
Aceste transformatoare au in secundar, la funcţionarea în gol o tensiune U20 = 65 ÷ 89V,

care în timpul operaţiei de sudare scade la U2 = 20 ÷ 35V;
Este de dorit ca operaţia de sudare să se facă la curent constant, chiar dacă lungimea
arcului electric, care reprezintă impedanţa de sarcină, variază.
Condiţiile de mai sus sunt îndeplinite dacă caracteristica externă este foarte căzătoare:
80
60
40
20
2
40 80 120 160 200 240 280

Transformator de sudare cu arc cu şunt magnetic reglabil ca poziţie faţă de axele coloanelor.
u Caracteristica eternă este cazatoare,

1
daca dispersiile celor două înfăşurări sunt
mari.
Φ
Şuntul magnetic are rolul de a devia fluxul
Φσ1 din coloane şi de a mării fluxurile de
dispersie.
Şunt
Φσ1 magnetic
Φ Prin modificarea poziţiei şuntului se pot
Φσ2 Φσ2 modifica reactanţele de dispersie şi implicit
forma caracteristicii externe.
Prin proiectare se pot stabili diferite poziţii

Φ distincte ale şuntului pentru anumiţi curenţi
de sudare.
u 2

Punct de sudare cu arc electric alimentat de la un transformator normal T, prin

intermediul unei bobine de reactanţă B.
i
1
i
2
u
1
u
2
T B

C2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

Prof. dr. ing. Leonard Marius MELCESCU

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 1

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 2

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica Γ 3

După numărul de faze transformatoarele Φ

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica Γ 5

 Puterea aparentă nominală: Sn [VA] [kVA] [MVA]

Întreţeserea tolelor transformatorului Întreţeserea tolelor transformatorului

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 7

Transformator trifazat cu răcire in ulei Releu Buchholz

Indicator de temperatura local sau la

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 10

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 13

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 14

Dacă tensiunea de alimentare u1 are o variaţie sinusoidală:

Amplitudinea fluxului fascicular:

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 19

La funcţionarea în gol curentul

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 20

Curentul de mers în gol este înlocuit cu π

valorile puterilor active şi reactive

OBSERVAŢIE: Densitatea de volum a pierderilor prin histerezis este

2ρJ (t )l = 2ωBmly ⋅ sin(ωt ) J = σE ⇔ E = ρJ

Pierderile totale din miezul magnetic la funcţionarea în gol:

I10 Se poate aproxima:

Legea circuitului magnetic: Φ

i10 componenta curentului primar u1 Φ

w1i10 = w1i1 − w2i2 x

La funcţionarea în sarcină curenţii din înfăşurări Φ

Ecuaţiile de tensiuni in instantaneu: Notaţii:

Ecuaţia de tensiuni din secundar:

Ecuaţia de tensiuni din secundar în mărimi raportate:

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 33

⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1 ' ' ' '

Ecuaţiile de tensiuni în complex în

⎪ U ' = − R ' I − jX ' I − E

Ecuaţiile de tensiuni în complex în

U1 = (R1 + R2' )I1 + j (X σ1 + X σ2 )I1 + U 2

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 37

Ecuaţiile de tensiuni în complex în

U1 = (R1 + R2' )I1 + j (X σ1 + X σ2 )I1 + U 2

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 38

U1 = (R1 + R2' )I1 + j (X σ1 + X σ2 )I1 + U 2

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 39

Schema de încercare: Pentru U1=U1n se măsoară:

Schema de încercare: Pentru I1=I1n se măsoară:

Schema de încercare: Tensiunea de scurtcircuit în

Definiţie: U 2 = f (β ) |U1=U1n I2 I1reprezintă

Rsc I 1 cos (ϕ 2 ) + X sc I 1 sin (ϕ 2 ) I ⎛R I ⎞

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 45

Definiţie: Relaţie de calcul:

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 46

⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1 • I1* ⎧ U1 I1* = R1I12 + jX σ1I 2 − E1 I1*

 Puterea absorbita de transformator: S 1 = U1 I1* S 1 = PJ 1 + jQσ1 + S em,1

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 47

⎧ U1 I1* = R1 I12 + jX σ1 I 2 − E1 I1* S 1 = PJ 1 + jQσ1 + S em,1

 Puterea furnizata de transformator:

 Pierderi Joule în înfăşurarea ⎡⎛ w ⎞ 2 ⎤ ⎡ ⎛ w ⎞ ⎤ 2

⎧ U1 I1* = R1 I12 + jX σ1 I 2 − E1 I1* S 1 = PJ 1 + jQσ1 + S em,1

S 1 − S 2 = R1I12 + R2 I 22 + jX σ1 I12 + jX σ 2 I 22 + E12 / RFe + jE12 / X μ

P2 = U 2 I 2 cos(ϕ 2 ) ≈ U 2 n I 2 n cos(ϕ 2 ) = β ⋅ S n ⋅ cos(ϕ 2 )

Puterea aparentă nominală: Sn [VA] [kVA] [MVA]

Puterea absorbita de transformator: S 1 = U1 I1* S 1 = PJ 1 + jQσ1 + S em,1

Puterea furnizata de transformator:

Pierderi Joule în înfăşurarea ⎡⎛ w ⎞ 2 ⎤ ⎡ ⎛ w ⎞ ⎤ 2