Sunteți pe pagina 1din 2

Valorile stilistice ale timpului perfect compus

VALORI EXPRESIVE EXEMPLE

TIMPUL PERFECT COMPUS: „fixează într-o perspectivă de anterioritate ireversibilă încheierea implacabilă
a unor procese situate în succesivitate.” (D. Irimia)
Perfectul  Înscrie evenimentele narate într-o Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil.
compus durată trecută închisă, într-un Veșnic a pizmuit pe cei bogați și veșnic s-a
interval anterior timpului enunțării. înarmat într-o hotărâre pătimașă: trebuie să
aibă pământ mult, trebuie! De pe atunci
pământul i-a fost mai drag ca o mamă...
(L. Rebreanu)

 Delimitează planul naratorului (a Pe trei covoare de răcoare


cărui obiectivitate poate fi exprimată Lin adormi torcnd verdeață,
prin perfectul simplu) de planul Când lângă sân, un rigă spân, cu eunucul lui
personajelor (marcat subiectiv prin bătrân,
Veni s-o-mbie cu dulceață:
perfectul compus)
- Enigel, Enigel,
- Ți-am auds dulceață, iacă”
(I. Barbu)
 Situarea la finalul textului poate avea Am râs. Am vorbit. Am plătit.
un rol rezumativ sau concluziv, Pe cer răsăreau stelele de jucărie.
reliefând astfel caracterul ireversibil (A. Mușina)
al evenimentelor.
Valorile stilistice ale timpului perfect simplu

VALORI EXPRESIVE EXEMPLE

TIMPUL PERFECT SIMPLU: „puțin frecvent în limba literară comună, este, în stilul beletristic, un al doilea
timp al narativității” (D. Irimia)
Perfectul simplu  Exprimă o durată absolută, de mare Și povestea bătrânul de neamuri curgând
narativ concentrare epică, situând râuri,
evenimentele într-un trecut recent, Din codri răsărite, ieșite din pustiuri
apropiat de timpul narării. Și cum pieriră toate pe rând precum veniră
Și cum cătând norocul mormântul și-l găsiră.
(M. Eminescu)
 Este timpul „narativității obiective, Grăind aceste, el se repezi pe cal, ieși călare pe
descriptive, neutre, epice: mișcarea ușa cea spartă, se întoarse spre pădure
construită prin perfectul simplu este (...)apoi ieși în drum și slobozi calul la vale,
rapidă și fără durată” (Dumitru Irimia) spre Moara cu noroc.
(Iona Slavici)
 Reliefează derularea rapidă a Moromete se așeză pe piatra albă de hotar și
evenimentelor sau valoarea își luă capul în mâini.
momentană a unei stări. (M. Preda)
 Situarea la finalul textului în care Atunci asfinți după creștete luna
predomină alt timpnarativ – Și cornul sună, însă foarte puțin.
imperfectul sau prezentul – provoacă (Șt. A.Doinaș)
o schimbare de timp narativ, având
rolul de accelerare bruscă a relatării.
Perfectul simplu  Situează secvența descriptivă în prim- Deodată se făcu rece și începu să bată vântul.
descriptiv plan. Ploaia începu să cază în stropi mari.
(I. Slavici)