TURBINA ELICOIDALĂ PENTRU AGREGATE

EOLIENE ŞI MICROHIDROCENTRALE

Acad. Ion BOSTAN,

Rector al Universităţii Tehnice a Moldovei, Chişinău
Academician al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, academician de onoare al Academiei
Româno-Americane; academician de onoare al Academiei Tehnice din România; doctor
honoris causa al Universităţii "Petrol - Gaze" din Ploieşti, al Universităţii Tehnice „Gh.Asachi”
din Iaşi şi al Universităţii din Bacău. Preşedinte al Asociaţiei Inginerilor din Republica
Moldova. Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul ştiinţei şi tehnicii
(1977, 1998); Inventator Emerit al Republicii Moldova; Inventator de Elită al României.
Manuale şi monografii – 8; articole ştiinţifice – 325; invenţii – 132.

Dr. hab. conf. univ. Valeriu Ing. asist. Rodion CIUPERCĂ,

DULGHERU, Universitatea Tehnică a
Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău
Moldovei, Chişinău
Activează la catedra Teoria
Este şef al catedrei Teoria mecanismelor şi organe de maşini a
mecanismelor şi organe de maşini şi Universităţii Tehnice a Moldovei.
membru corespondent al Academiei Articole ştiinţifice – 9; invenţii – 6.
Româno-Americane. Membru al Biroului
Asociaţiei Inginerilor din Republica
Moldova. Laureat al Premiului de Stat al
Republicii Moldova în domeniul ştiinţei
şi tehnicii (1998). Inventator Emerit al
Republicii Moldova şi Inventator de Elită
al României. Manuale şi monografii – 9;
articole ştiinţifice – 160; invenţii – 102.

REZUMAT. Lipsa resurselor energetice în Republica Moldova face ca tot mai mult să ne orientăm spre explorarea surselor re-
generabile de energie. Unele dintre aceste surse sunt energia eoliană şi cea cinetică a apei râurilor. În lucrare se prezintă cercetarea
şi elaborarea unei noi geometrii a construcţiei turbinei elicoidale pentru staţii eoliene şi micro-hidrocentrale. Exploatarea acestor
energii alternative va diminua deficitul tot mai mare de energie care persistă în Republica Moldova. De asemenea, va fi redusă
considerabil emisia gazelor poluante.

ABSTRACT. Lack of energy sources in our country makes us direct our efforts more and more to the exploitation of renewable energy
sources. Some of these sources are wind energy and kinetic energy of rivers. This study deals with the research and the elaboration
of a new geometry of helicoid turbine construction for wind and micro-hydro-stations. Exploitation of these alternative energy
sources will diminish at a certain extend the energy shortage persisting in the country. Also, it will considerably abate the emission
of polluting gas.

1. INTRODUCERE 170 de ani, cărbunele brun – 500 de ani [1]. Perspectiva

În ultimul timp, pe piaţa internaţională a combustibili-
lor fosili, care a fost, este şi va fi în viitorul apropiat
baza energeticii mondiale, s-a stabilit un climat destul de
favorabil pentru consumatori. Cererea de pe piaţă este
satisfăcută practic în volum deplin, iar preţurile sunt re-
lativ constante şi accesibile. O dată cu aceasta, nu trebuie
de uitat faptul că rezervele de combustibili fosili se micşo-
rează pe an ce trece cu miliarde de tone. În ritmul actual
de consumare s-a stabilit că petrolul ar trebui să ajungă
pentru încă 50 de ani, gazul natural – 70 de ani, cărbunele –
nu este cea mai optimistă.
Rezervele de combustibili fosili sunt distribuite foarte
neuniform pe planetă. Ţara noastră face parte din categoria
celor care nu dispun de astfel de rezerve. Găsirea unor
surse locale de energie ar însemna obţinerea unei securităţi
energetice parţiale. Pentru ţările cu rezerve mari de com-
bustibili fosili este evident faptul că aceste rezerve se vor
epuiza cu timpul, iar preţul se va majora şi, ca rezultat,
apare necesitatea utilizării şi dezvoltării surselor necon-
venţionale de energie (SNE). De asemenea, nu în ultimul
rând, este necesar de menţionat faptul că folosirea combus-
 FABRICAŢIA ASISTATĂ DE CALCULATOR ÎN TRICOTAJE
tibililor fosili aduce daune irecuperabile mediului ambiant. induse în pala elicei. Astfel, posibilitatea integrării siste-
Acesta este un argument major în favoarea energiilor mului dat de ecuaţii (transcrise pentru turbina eoliană
ecologic pure. examinată) permite calculul direct al caracteristicilor aero-
dinamice.

2. CONSIDERAŢII GENERALE
Cunoaşterea caracteristicilor aerodinamice ale orga-
nului de lucru eolian este deosebit de importantă pentru
proiectarea profilului-aripă optim şi pentru stabilirea unor
valori ale parametrilor constructivi ce pot eficientiza func-
ţionarea receptorului la variaţia regimurilor de funcţionare,
cauzate de natura instabilă a intensităţii vântului.
Aceste caracteristici (atât cele globale, cât şi cele lo-
cale) pot fi determinate prin metodele atât teoretice, cât şi
experimentale.
La baza metodei teoretice se află bine cunoscutul sis-
tem al ecuaţiilor de mişcare a fluidului ideal incompresibil
şi izoentropic, care descrie mişcarea fluidului în jurul
receptorului cu exactitate destul de înaltă.
ρdivV = 0 – ecuaţia continuităţii,
dV
ρ = −gradp + ρf – ecuaţia impulsului, (1)
dt
de
ρ = − pdivV – ecuaţia energiei.
dt
Soluţiile acestor ecuaţii trebuie să satisfacă condiţiile
de limită pe elicele rotorului turbinei şi la distanţe mari, în
domenii neperturbate ale fluidului. Stabilirea acestor
condiţii pentru cazul general prezintă anumite dificultăţi
legate de forma constructivă şi de regimurile de funcţio-
nare ale turbinei eoliene. De aceea, se recurge la definirea
lor pentru anumite condiţii optime de funcţionare, când se
cunosc valorile vitezelor în flux ale rotorului şi ale vitezei
3. MODELAREA MATEMATICĂ
A TURBINEI ELICOIDALE
3.1. Stabilirea parametrilor geometrici
de bază ai profilului aripă
Turbina elicoidală (fig. 1) include axul 1 pe care sunt
fixate rigid, pe linie elicoidală cu pas constant, paletele 2.
Profilul-aripă (fig. 2) se caracterizează prin partea din faţă
tocită şi cea din urmă ascuţită. Linia lui medie este locul
geometric al centrelor cercurilor înscrise în profil. Para-
metrii geometrici principali ai profilului sunt:
− grosimea relativă c a profilului –
este raportul dintre grosimea
maximă a c profilului şi lungimea
b a coardei, c = c / b ;
− concavitatea relativă f – este
raportul dintre săgeata maximă f de
încovoiere a curbei axiale şi
lungimea b a coardei , f = f / b ;
− curbura profilului – se
caracterizează prin unghiul de
încovoiere a liniei medii ε, adică
unghiul dintre tangentele la linia
medie a profilului în părţile lui din
faţă şi din urmă.
Poziţiile c şi f sunt determinate prin abscisele relative:

x c = xc / b şi x f = x f / b .
Reţeaua de profile este constituită dintr-un număr infi-
nit de profile-aripă identice, situate asemenea şi distanţate
cu acelaşi pas.
 Fig. 1. Turbina elicoidală. Fig. 2. Profilul-aripă.

Cunoscând forţa de ascensiune care acţionează asupra Aplicând pentru volumul menţionat ABCD ecuaţia
reţelei de profile, se determină momentul forţei aplicat cantităţii de mişcare:
asupra turbinei. Carenarea tuturor profilelor reţelei va fi la
fel în cazul când numărul de profile va fi destul de mare. F ∆T = mw 2 − mw1 , (2)
Poziţia reciprocă a profilelor în reţea se caracterizează prin
proiecţiile rezultantei tuturor forţelor care acţionează în
pasul t, unghiul de poziţie θ (unghiul dintre coarda
acest volum pe axa Z şi flancul reţelei U sunt:
profilului şi flancul reţelei) şi unghiurile φ1 şi φ2 dintre
tangentele la linia medie a profilului în punctele lui şi PU′ = M (− w2 cosβ 2 + w1 cos β 2 ) =
flancul reţelei. Pasul relativ al reţelei este raportul dintre (3)
pasul t şi lungimea coardei b, t = t / b . Valoarea inversă = M [− w2U + w1U ] ,
pasului relativ se numeşte densitatea reţelei τ = 1/ t = b / t . unde: PU′ este proiecţia forţei rezultante pe axa U;
Poziţia profilului reţelei faţă de curentul de aer se M = m / ∆T – masa de aer care trece într-o secundă prin
caracterizează prin unghiul de atac i, adică prin unghiul reţeaua cu pasul t şi lungime unitară (în direcţie perpen-
dintre vectorul vitezei w1 şi tangenta la linia medie a diculară planului desenului).
profilului. Unghiul dintre vectorul vitezei w2 la ieşire din
reţea şi tangenta la curba profilului în partea din faţă se
numeşte unghiul de întârziere a curentului δ = θ – β2 .
Unghiul de acces β1 este unghiul dintre direcţia vitezei
la intrare în reţea şi flancul ei, unghiul de ieşire β2 este
unghiul dintre vectorul viteză W2 şi flancul reţelei.
Diferenţa acestor unghiuri determină schimbarea direcţiei
curentului de aer.

3.2. Studiul cinetostatic al rotorului

elicoidal şi argumentarea
parametrilor geometrici de bază Fig. 3. Diagrama forţelor generată de curenţii de aer.

La carenarea unei reţele infinite de profile de un curent Din ecuaţia continuităţii:

plan paralel permanent de aer, determinăm forţa de acţiune
M = ρ1w1Z ⋅ t ⋅ 1 = ρ2 w2 Z ⋅ t ⋅ 1. (4)
a curentului asupra unui profil unitar în direcţie per-
pendiculară planului desenului. Menţionăm în curent Pentru un gaz incompresibil:
secţiunile 1 şi 2 (fig. 3) paralele flancului desenului şi
ρ1 = ρ2 = ρ şi w1Z = w2 Z = wZ , (5)
depărtate de reţea la o distanţă ce permite acceptarea
vitezei şi presiunii constante în fiecare secţiune, adică şi proiecţia forţei rezultante pe axa Z a reţelei se determină
acolo unde curentul nu va fi perturbat. Ducem la distanţa cu relaţia:
pasului reţelei t liniile curentului AB şi CD.
 FABRICAŢIA ASISTATĂ DE CALCULATOR ÎN TRICOTAJE
PZ′ + ( ρ1 − ρ2 ) ⋅ t ⋅ 1 = M ( w2 Z − w1Z ) = 0. (6) Aceasta este ecuaţia lui Jukovski referitoare la forţa de
ascensiune.
Proiecţia forţei P , care acţionează asupra profilului- Vectorul geometric mediu al vitezei wm se determină
aripă de lungime unitară: din relaţia:
PU = − PU′ = − M ( w1U − w2U ) =
= −ρwZ t ( w1U − w2U ) ;
(
wm = w1 + w2 / 2.) (14)
(7)
PZ = − PZ′ = (ρ 1 − ρ 2 ) t. Proiecţia acestui vector pe axa U este ( w1U + w2U ) / 2 ,
iar pe axa Z respectiv ( w1Z + w2 Z ) = 2 wZ / 2 = wZ .
Astfel, P este forţa rezultantă aplicată la profil, iar P′ ,
forţa aplicată la volumul de calcul. Direcţia vitezei geometrice medii se determină cu rela-
Conform ecuaţiei Bernoulli se scrie: ţia:
w w + w2U
p1 + ρw12 / 2 = p2 + ρw22 / 2, (8) ctg β m = mU = 1U =
wmZ 2wZ
unde: p1 şi p2 sunt presiunile statice în secţiunile 1 şi 2; (15)
1⎛ w w ⎞ 1
ρw12 / 2 şi ρw22 / 2 – presiunile dinamice în secţiunile 1 şi = ⎜ 1U + 2U ⎟ = ( ctg β1 + ctg β2 ).
2, corespunzător. 2 ⎝ wZ wZ ⎠ 2
Astfel, rezultă: Astfel, rezultanta tuturor forţelor, care acţionează asupra
p1 − p2 = ρ / 2 ( w22 − w12 )= reţelei din partea curentului de gaz incompresibil este egală
cu produsul dintre densitate, viteza geometrică medie şi
( ) (
= ρ / 2 w22U + w22Z − ρ / 2 w12U + w12Z = ) (9)
circulaţia vitezei în jurul profilului. Direcţia ei de acţiune
este perpendiculară pe vectorul vitezei geometrice medii.

(
= ρ / 2 w22U − w12U ) Pentru a determina direcţia forţei P rotim vectorul wm cu
unghiul de 90o contra direcţiei acelor de ceasornic.
La carenarea reţelei cu un gaz real, valoarea reală a
Circulaţia vitezei pe conturul ABCD, acceptând drept
forţei de ascensiune v-a fi mai mică decât cea teoretică din
pozitivă direcţia contra acelor de ceasornic, se determină
astfel: cauza forţelor de viscozitate.

G ABCD = G AB + GBC + GCD + GDA (10)

3.3. Elaborarea ecuaţiilor energetice
Liniile curenţilor AB şi CD sunt congruente, iar distri-
buirea vitezelor pe ele este asemenea, deci G AB = −GCD de bază ale turbinei elicoidale
şi:
După cum a fost menţionat mai sus, asupra unui profil
 unitar, care se mişcă cu viteza periferică U, acţionează
G = GABCD = ∫ c ⋅ cos ( c, s ) ds =
(11)
forţa de ascensiune P , proiecţiile căreia pe axa reţelei şi
ABCD
pe linia frontală sunt egale, respectiv, cu PZ şi PU.
= − w2U ⋅ t + w1U ⋅ t = t ( w1U − w2U ). Aplicând ecuaţia cantităţii de mişcare pentru o secţiune
inelară elementară cu grosimea unitară, se va obţine:
Ţinând cont de circularea vitezei în jurul profilului,
ρG
proiecţiile forţei rezultante vor fi:
P =−
Z 2
( w1U + w2U )
PU = −ρwZ G, , (16)
PU = −ρGw Z
PZ =
2
(
ρ 2
w2U − w12U ⋅ ) G
( w1U − w2U )
=
(12) 2 2
P = PZ + PU =
ρG
=− ( w1U + w2U ). ( w1U + w2U ) 2 + w2
(17)
2 = ρG = ρ Gw .
2 Z m
Curentul de gaz ideal acţionează asupra profilului cu r
forţa: Să analizăm cum acţionează viscozitatea unui gaz
incompresibil asupra rezultatelor tuturor forţelor care
P = PU2 + PZ2 = acţionează asupra profilului în reţea.
(13)
2 Din ecuaţia cantităţii de mişcare vom obţine relaţiile
= ρG wZ2 + ⎡⎣( w1U + α w2U ) / 2 ⎤⎦ .
pentru componentele axială şi frontală ale reacţiei curentu-
lui pe un profil unitar al reţelei (fig. 4): R = ρ ⋅ Gwm , (23)
PZ = ( P1 −P2 ) t care, formal, nu se deosebeşte de cea pentru un gaz ideal,
(18)
PU = −ρw Z t ( w1U − w2U ) . însă aici şi wm şi G se determină conform vitezelor reale
w1 şi w 2 .
Wm
P Forţa rezultantă R de interacţiune a curentului de gaz
Y
Pz Y vâscos cu profilul reţelei:
R RY R = P + R′. (24)
R
Rz Aşa cum PU = RU, forţa de rezistenţă nu influenţează
RU momentul de torsiune al reţelei de profile.
RX Descompunem forţa R în componente:

Z m R = R X + RY , (25)

undeRX este forţa de rezistenţă frontală; RY – forţa de

X ascensiune.

Fig. 4. Schema de calcul a componentelor radială şi frontală

a forţei generate de curentul de gaz real.

Ţinând cont de viscozitate ecuaţia Bernoulli pentru

secţiunile 1 şi 2 va fi:

p1 − p2 =
ρ 2
(
w − w2 + ∆p ,
2 2U 1U
) (19)

unde ∆p sunt pierderile însumate ale presiunii totale, care

apar din cauza viscozităţii.
Deci,
ρ
∆p = p1 − p 2 + w12U −w 22U ,
2
( )
(20)
ρt 2
RZ = ( p1 − p2 ) t = −
2 1U
(
w −w 22U + ∆p ⋅ t . )
Comparăm relaţiile pentru proiecţiile forţei de ascen-
siune la mişcarea unui gaz ideal cu relaţiile asemănătoare
la mişcarea gazului vâscos.
Pentru un gaz ideal avem:

PU = −ρGwZ ,
w1U +w 2U (21)
PZ = −ρG ⋅ .
2
Pentru un gaz ideal vâscos:

PU = −ρGwZ ,
w1U + w2U (22)
PZ = −ρG + t ⋅ ∆ P.
2
Membrul suplimentar t ⋅ ∆P exprimă proiecţia pe axa
reţelei a forţei de rezistenţă R′ . Proiecţia acestei forţe pe
axă este egală cu zero, adică este paralelă cu axa reţelei.
Introducem viteza geometrică medie w m = ( w1 + w2 ) / 2 şi
obţinem relaţia:
 FABRICAŢIA ASISTATĂ DE CALCULATOR ÎN TRICOTAJE
Componenta frontală a forţei rezultante RX caracte- Aici CR, CY, CX sunt coeficienţii forţelor aerodinamică,
rizează acţiunea energetică a curentului de aer asupra roţii de ascensiune şi de rezistenţă frontală.
de lucru, iar componenta axială RY determină forţa de 2t
încărcare a rulmenţilor turbinei. Coeficientul CY = ⋅ ( ctgβ1 − ctgβ2 ) ⋅ sin β m permite
b
Vom numi calitatea profilului: determinarea forţei de ascensiune conform caracteristicilor
cunoscute ale reţelei de profile.
K = RY / R X = ctgε , (26)

raportul dintre forţa de ascensiune a profilului şi forţa de

rezistenţă frontală. BIBLIOGRAFIE
Aceşti coeficienţi adimensionali ai forţelor profilului
1. Todos P., Sobor I., ş.a. „Energia regenerabilă. Studiu de
unitar sau ai reţelei depind de geometria profilului şi a
fezabilitate”. PNUD Moldova, 2002.
reţelei, de unghiul de atac i, de presiunea dinamică 2. Brown Lester R., Flavin Christopher, French Hilary, Starea
1
ρ ⋅ Wm / 2 şi de alţi factori auxiliari. lumii 2000. Editura Tehnică Bucureşti, 2000.
3. Dumitrescu Horia, Georgescu Adelina, Calculul elicei. Editura
Forţa rezultantă pentru reţeaua compusă din n profile Academiei Române, Bucureşti, 1990.
cu înălţime unitară se determină: 4. Paraschivoiu I. Wind Turbine Design, with Emphasis on Darrieus
Concept. Polytechnic International Press, Quebec, 2002.
2
R = C R nbρ ⋅ wm / 2, (27) 5. Bostan I., Ţopa M., Dulgheru V., Ciupercă R., „Turbină
elicoidală eoliană”. Brevet nr.2106MD; I.Cl.:F03D1/06. Publ.
iar componentele pentru profilul unitar: 28.02.2003, BOPI nr.2/2003.
6. Bostan I., Dulgheru V., Ciupercă R., „Staţie hidraulică”. Brevet
2 nr. 2288MD; I.Cl.: F03B7/00. Publ. 31.10.2003, BOPI
RY = C Yb ρ ⋅ w m / 2,
(28) nr. 10/2003.
2
R X = C X bρ ⋅ wm / 2.