TEMA: DATE CADASTRALE GRAFICE SI TEXTUALE

PROIECT - SISTEME CADASTRALE

Coordonator: Prof.univ.dr.ing GHEORGHE BADEA

Student: Simion Andrei Mihai
AN: AN IV
Specializare: AUTOMATICA SI INFORMATICA APLICATA
 Cuprins
1.Cerinte proiect
2.Modulul 1 -Imobiliar
2.1 Georeferentiere
2.2 Vectorizare
2.3 Caracteristicile tehnice ale constructiilor si simboluri
2.4 Fişa bunului imobil
2.5 Plan de amplasament
2.6 Generare CP
3.Modulul 2 -Edilitar
3.1 Reteaua de alimentare cu apa
3.2 Reteaua de canalizare
3.3 Reteaua de gaze naturale
3.4 Reteaua de alimentare cu energie electrica
3.5 Reteaua de telecomunicatii
3.6 Reteaua de termoficare
1.Cerinte proiect : Date cadastrale grafice şi textuale
MODULUL 1 - IMOBILIAR

1. Georeferenţierea a două planşe la scara 1:500, în format digital **.tif, din municipiul Bucureşti,
vectorizarea în AutoCAD a unui sector cadastral (ales asftel încât să fie situat pe ambele planșe
și să încapă pe un format A3 - când este tipărit la scara 1:500), numerotarea punctelor de pe
contur, extragerea într-un inventar a coordonalele acestor puncte, calculul suprafeţei totale a
sectorului cadastral;
2. Vectorizarea imobilelor şi parcelelor din sectorul cadastral, completarea adreselor poştale prin
copierea numerelor trecute pe plan, efectuarea numerotării cadastrale a imobilelor şi parcelelor,
determinarea suprafeţelor şi întocmirea unui tabel cu acestea;
3. Vectorizarea construcţiilor permanente existente pe plan, numerotarea lor, calculul suprafeţelor,
completarea desenului cu elemente de cartare imobiliară;
4. Completarea formularului “Fişa bunului imobil” (elemente specifice sistemului informaţional al
fondului imobiliar - 1 exemplar);
5. Întocmirea “Planului de amplasament şi delimitare a imobilului” (1 proprietate);
6. Utilizarea aplicaţiei “GenerareCP.msi (destinată persoanelor fizice şi juridice autorizate să
realizeze lucrări de specialitate în domeniul cadastrului pe teritoriul României) pentru crearea
fişierelor .cp pentru 1 imobil;
7. Realizarea Planului digital pe layere, respectând semnele convenţionale şi tipurile de scriere în
vigoare.

MODULUL 2 - EDILITAR

1. Interpretarea conținutului unei planşe la scara 1:500, format digital **.tif, cu reţelele edilitare din
municipiul Bucureşti;
2. Plan tehnic-edilitar complex, planuri tematice (reţeaua de alimentare cu apă "A", reţeaua de
canalizare "C", reţeaua de alimentare cu gaze naturale "G", reţeaua de termoficare "t", reţeaua
electrică "e", reţeaua de telecomunicaţii "T") - conţinut specific pentru sistemul informaţional
al reţelelor edilitare, conform anexei 1 din metodologia MLPAT;
3. Redactarea unui profil longitudinal pentru reţeaua de canalizare sau pentru cea de alimentare cu
apă;

Planul digital va fi realizat pe layere, vor fi respectate semnele convenţionale şi tipurile de

scriere. Se va tipări o zonă reprezentativă din planşă, aleasă asftel încât să încapă pe un format
A4 - când este tipărită la scara 1:500;
 2.Modulul 1 –Imobiliar
2.1 Georeferentiere
Georeferentierea este procesul eoreferenţierea este procesul prin care unei imagini (hartă,
imagine satelitară etc) i se atribuie anumite coordonate, astfel încât orice aplicatie GIS să poată
poziţiona corect imaginea, pe Glob
După ce o imagine a fost georeferenţiată, informaţiile referitoare la poziţia sa pe Glob sunt
stocate într-un fişier de georeferenţiere (sau world file). Acesta însoţeşte întotdeauna imaginea
ale cărei coordonate le conţine, are aceeaşi denumire, însă extensia conţine litera w (ce provine
de la cuvântul world).
In proiect georeferentierea imaginii se realizeaza pe un grid al Orasului Bucuresti
Bucuresti.dwg .Primul pas consta in identificarea trapezului conform denumirii imaginii scalare
in acest caz 8a’.Pentru a realiza georeferentierea este necesar sa stim coordonatele celor patru
colturi ale plansei.
 Ce urmarim : Georeferenţierea a două planşe la scara 1:500, în format digital **.tif, din
municipiul Bucureşti, vectorizarea în AutoCAD a unui sector cadastral (ales asftel încât să fie
situat pe ambele planșe și să încapă pe un format A3 - când este tipărit la scara 1:500), numerotarea
punctelor de pe contur, extragerea într-un inventar a coordonalele acestor puncte, calculul
suprafeţei totale a sectorului cadastral;
Zona ce trebuie georeferentiata este : Valerian Prescurea - Afinelor - Serban Voda

Fig.2.1.1-planse scanate in format digital 17B3.tif si 17B4.tif

In AutoCAD vom georeferentia astfel:

 a) Introducem imaginea in trapezul corespunzator selectand din meniul principal optiunea
Insert , apoi Raster Image Reference sau cu comanda Insert > Raster Image Reference>:

Fig.2.1.2-Inserarea unei imagini raster

b) Utilizand aplicatia TopoLT, prin comanda Imagini>Transforma imagini>, imaginea

scanata este adusa in coordonatele Proiectiei stereografice 1930 pe plan secant Bucuresti,
pe baza a 4 puncte (colturile plansei):
c)

Fig 2.1.3-Georeferentierea imaginii raster

c)In urma georeferentiereii rezulta o eroare medie patratica care trebuie sa fie mai mica de 0.2-
0.3 mm pe plan:

d) Rezultatul final al georeferentierii va fi afisat astfel:

Similar se face si pentru cea de a doua imagine 8a’3.tif

In cele din urma imaginile rezultate vor arata asa :

Dupa georeferentierea imaginilor urmeaza vectorizarea celor doua sectoare cadastrale (cele
incadrate in chenarele albastre . Vectorizarea se realizeaza peste conturul constructiilor
permanente, constructiilor anexe, se evidentiaza limitele de proprietate precum si strazile care
delimiteaza sectorul cadastral. Se intocmesc doua planuri, cel cadastral si cel topographic.

Google Maps
 Vectorizarea sectoarelor cadastrale (alese de profesor) astfel incat sa incapa pe un format
A3-cand este tiparit la scara 1:500. Vectorizarea reprezinta procesul de transformare a imaginii
raster in entitati de tip vector. Pixelii de aceeasi caracteristica (culare) ce alcatuiesct un detaliu pe
harta scanata sunt transformati intr-un vector. Folosind drept fundal imaginea raster, obiectele
reprezentate pe plan se deseneaza ca elemente grafice pe straturi (layere), astfel incat informatia
spatiala sa fie cat mai detaliata.
2.2. Vectorizarea imobilelor din sectorul cadastral, completarea adreselor poştale prin copierea
numerelor trecute pe plan, efectuarea numerotării cadastrale a imobilelor şi parcelelor,
determinarea suprafeţelor şi întocmirea unui tabel cu acestea;

Fig.2.13-Vectorizarea imobilelor, completarea adreselor postale si numerotarea

imobilelor

Calculul suprafetei totale a sectorului cadastral se realizeaza utilizand comanda “area” si

selectand intreaga suprafata a sectorului cadastral prin intermediul punctelor de contur. Fiecare
imobil si constructie este de tip polilinie, astfel la determinarea ariei dupa tastarea comenzii
“area” se selecteaza polilinie pentru care vrem sa determinam aria.
Calculul suprafetelor imobilelor celor 2 sectoare
2.3. Vectorizarea construcţiilor permanente existente pe plan, numerotarea lor, calculul
suprafeţelor, completarea desenului cu elemente de cartare imobiliară;

Fig2.3.1 a.Vectorizarea constuctiilor permanente din sector

Numerotarea cadastrala a constructiilor permanente din cadrul parcelelor avand categoria de

folosinta curti-constructii se face cu cifra arabe de la 1 la n, in fata carora se atribuie litera ‘’C’’,
incepad cu constructia cea mai importanta, cu destinatia locuire (ex.: C1, C2…).
Din imaginea raster se extrag informatiile legate de caracteristicile constructive ale
cladirilor, numarul familiilor si al persoanelor care locuiesc in acestea si se inscriu suprafetele
desfasurate ale acestor constructii. Caracteristicile constructive se noteaza prin indici de cartare
dupa cum urmeza:
 A-indice cu care se noteaza cladirile cu cadru si plansee din beton armat sau schelet
metalic;
 B-indice cu care se noteaza cladirile din caramida sau din piatra si cu plansee din lemn;
 C-indice cu care se noteaza cladirile din lemn stabile;
 D-indici cu care se noteaza cladirile din piatra, pamant, chirpici, paianta;
 M-indici cu care se noteaza cladirile din metal.
 Indicii de cartare sunt insotiti de elemente care arata numarul de nivele si starea
constructiei. Daca indicele nu este insotit de nicio cifra, inseamna ca acea constructie are un
singur nivel.
Starea constructiilor se apreciaza pe baza unor elemente principale cum ar fi : vechimea
cladirii, echipa tehnica, confortul, starea de intretinere, gradul de finisare etc. In functie de aceste
elemente s-au stabilit urmatoarele grupe de cladiri:
 Cladiri foarte bune (fb)-realizate din materiale durabile, plansee din beton armat cu
instalatii si finisaje complete;
 Cladiri bune (b)-realizate din materiale durabile, plansee din beton sau lemn si cu finisaje
ingrijite, instalatii complete;
 Cladiri mediocre (m)-realizate din materiale durabile, instalatii incomplete;
 Cladiri rele (r)-realizate din materiale durabile sau nedurabile, avand deteriorari
importante la finisaje si structura;
 Cladiri insalubre (i);
 Ruine (x).

Constructiile anexe stabile din interiorul bunurilor imobile care nu servesc drept locuinta se
indica astfel:
 m-magazie;
 gj-garaj;
 gr-grajd;
 w-latrina.

In cele ce urmeaza voi calcula suprafetele pentru cele doua sectoare

Exemplu de calcul al suprafetelor pentru urmatorul imobil:

Br cladire cu cadru si plansee din beton stare rea cu 2 nivele (parter+1 etaj)
 170 suprafata desfasurata este de 122 m2, adica 61 m2 fiecare nivel;
 In cladire locuiesc doua familii , respectiv 4 persoane.
Calculul suprafetelor pentru sectorul cadastral :
2.4. Completarea formularului ”Fişa bunului imobil” (elemente specifice sistemului
informaţional al fondului imobiliar)
2.5.Întocmirea “Planului de amplasament şi delimitare a imobilului” (2 proprietăţi)
2.6 Generare CP
Aplicatie:
Autocad-GenerareCp (Gencp2 – command):
Layere folosite:
 3.Modul 2 – Edilitar
In AutoCAD vom georeferentia astfel:
a) Introducem imaginea in trapezul corespunzator selectand din meniul principal optiunea
Insert , apoi Raster Image Reference sau cu comanda Insert > Raster Image Reference>:

b) Utilizand aplicatia TopoLT, prin comanda Imagini>Transforma imagini>, imaginea

scanata este adusa in coordonatele Proiectiei stereografice 1930 pe plan secant Bucuresti,
pe baza a 4 puncte (colturile plansei):
c)In urma georeferentiereii rezulta o eroare medie patratica care trebuie sa fie mai mica de 0.2-
0.3 mm pe plan:

c) Rezultatul final al georeferentierii va fi afisat astfel + zona aleasa pentru a trasa retelele:
Profilul longitudinal

Reteaua de canalizare aleasa:

Planul longitudinal pentru reteaua de canalizare aleasa:
 1. Reţeaua de alimentare cu apă “A”

- reţeaua de alimentare cu apă potabilă;

- reţeaua de alimentare cu apă pentru scopuri de întreţinere a spaţiilor verzi, străzilor;
- reţeaua de alimentare cu apă industrială.

Reţeaua de alimentare cu apă în general se referă la sistemele de captare, de pompare, de

ameliorare a calităţii apei în sistemele de înmagazinare şi sistemele de transport ale apei de la
rezervoare sau staţiile de pompare la branşamentele consumatorilor.

In legătura cu reţeaua de alimentare cu apă trebuie să se furnizeze toate detaliile privind:

- captarea apei (din subteran sau de la suprafaţa);

- construcţiile şi instalaţiile de tratare în vederea îmbunătăţirii calităţii apei;
- reţeaua de transport a apei la rezervoarele de tratare şi înmagazinare;
- rezervoarele de tratare şi înmagazinare (subterane, la sol sau supraterane), de compensare
sau de pompare a apei;
- staţiile de pompare;
- reţeaua de distribuţie a apei de la rezervoarele de înmagazinare până la
- branşamentele consumatorilor.
 2. Reţeaua de canalizare “C”

Sistemul reţelelor de canalizare cuprinde un ansamblu de conducte şi dispozitive care colectează,

transportă, epurează şi evacuează apele uzate şi pluviale într-un emisar. Elementele principale ale
sistemului de canalizare care fac obiectul sistemului informational al fondului edilitar sunt:

- reţeaua de canalizare exterioară ( reţeaua stradală si colectoare);

- staţii de pompare sau repompare;
- instalaţii de preepurare şi epurare;
- colectorul de descărcare şi gura de descărcare.

În legătură cu reţeaua de canalizare, cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze toate

elementele privind:

- staţiile de pompare utilizate la traversări peste obstacole şi puncte obligate;

- staţiile de epurare, formate din construcţiile şi instalaţiile care au rolul de a face apele
uzate nepoluante;

Datele privind reţeaua de canalizare se obţin în principal, prin ridicarea căminelor de vizitare
(elementele care marchează traseul canalelor la suprafaţă).
 3. Reţeaua de alimentare cu gaze natural “G”

Reţeaua de gaze naturale se referă la traseele care duc gazele naturale de la conducta de transport
la staţiile de reglare de la consumator, pentru care cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze
toate informaţiile privind:

- conducta de transport care aduce gazele în localitate;

- staţiile de predare existente între conducta de transport şi reţeaua de repartiţie, amplasate
în suprateran;
- reţeaua de repartiţie care conduce gazele de la reţeaua de transport în diferite sectoare
(poate fi subterană sau supraterană);
- staţiile de reglare la sector, situate de obicei suprateran;
- reţeaua de distribuţie spre consumatori care poate fi supraterană sau subterană;
- conductele de branşament;

Conductele subterane de gaze sunt poziţionale (în mod obişnuit), sub spatiile verzi la adâncimea
de 0.90 m sau sub trotuare, alei pietonale. sau chiar sub partea carosabilă la adâncimea de 1 .0m.
4. Reţeaua electrica “e”

Cablurile electrice pot fi suspendate pe stâlpi sau pozate direct in pământ (sub trotuare sau spatii
verzi la adâncimi de 0.8m pana la 1.1 Om ). Pentru ele, cadastrul reţelelor edilitare trebuie să
furnizeze toate datele privind:

- reţeaua de transport (tensiune peste 1Kw ) constituind reţeaua de alimentare;

- reţeaua de distribuţie spre consumatori (de joasă tensiune), pornind de la punctele de
alimentare ale reţelei;
- punctele de transformare pentru reducerea tensiunii;
- camerele de distribuţie pentru cabluri de joasă tensiune şi camerele de tragere;
- cablurile subterane de 110 kw şi 220 kw (pozate în canalele cu instalaţii de răcire cu
ulei), având traseele marcate la sol prin borne.
5. Reţeaua de telecomunicaţii “T”

Această reţea cuprinde reţelele telefonică, telegrafică, de televiziune şi radio. Reţelele pot
fi pozate suspendat pe stâlpi, sau subteran fie în tuburi de beton sau PVC, fie în blocuri de beton
prefabricate cu 4 sau 6 goluri, la adâncimi între 0.8 m si 1.20 m.

Sistemul informational al fondului edilitartrebuie să furnizeze pentru ele toate elementele

privind:
- traseele liniilor telefonice principale (instalate de obicei în blocuri de beton);
- traseele liniilor telefonice secundare instalate în tuburi, ele se identifică prin căminele de
vizitare şi camerele de tragere;
- traseele liniilor telefonice supraterane prin poziţia stâlpilor şi săgeţi de direcţie:
- traseele liniilor T.V. supraterană sau subterană.
-
6. Reţeaua de termoficare “t”
Termoficarea este încălzirea centrală folosind ca agent termic apa fierbinte produsă în centrale
electrice de termoficare, sau aburul uzat din diferite procese tehnologice. Același agent termic
este folosit și la producerea apei calde de consum.
Căldura necesară termoficării este obținută de obicei prin cogenerare în
termocentrale arzând combustibili fosili, iar mai recent biomasă. Sunt folosite de
asemenea centrale termice doar pentru încălzire, centrale geotermale, centrale solare sau centrale
nuclearo-electrice. Producerea centralizată a căldurii se poate face cu randamente mari și cu un
mai bun control asupra poluării decât dacă această căldură ar fi produsă local. De asemenea,
minimizarea emisiilor de carbon în atmosferă este mai ușor de făcut
Layere folosite: