Sunteți pe pagina 1din 9

Programul de formare continua

Educațiepentrusănătate

OBEZITATEA - CREȘTE RISCUL DE ÎMBOLNĂVIRE

Grupa: 1
Cursant: Moldovan Iulia Maria
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială ,,Ștefan cel Mare” Cetatea
de Baltă

Formator: Mureșan Manuela Eugenia

Februarie 2019

1
Obezitatrea – crește riscul de îmbolnăvire

I. Starea de sănătate
Sănătatea este o stare de bine complet, fizic, mental și social și nu constă doar în absența
bolii sau a infirmității. Sănătatea este un proces dinamic aflat într-o continuă remaniere(OMS).
Acest termen de bine complet presupune o relație armonioasa a tuturor nivelelor(fizic, mental,
social) care sunt într-o strânsă interdependență și într-un echilibru relațional. În momentul în care
acest echilibru este perturbat, dispare și armonia și este un semnal de alarmă, un semnal a
apariției bolii. Aceasta se poate traduce ca o dificultate sau o inadaptare la o situație nouă, un
semnal care poate fi tradus prin suferința fizică și/sau psihică.

Sunt mulți factori care cresc riscul de îmbolnăvire, iar potrivit unui raport al Organizației
Mondiale a Sănătății, obezitatea se numără printre primii cinci factori care cresc riscul de
îmbolnăvire și rata mortalității.

II. Obezitatea – definiție, factori determinanți


Obezitatea este o boală cronică de nutriție multifactorială, produsă prin interacțiunea
dintre factori genetici și de mediu. Fiind o afecțiune multifactorială, obezitatea este rezultatul
factorilor genetici cu dezvoltarea organismului și cu influențele factorilor de mediu.

Factorii genetici se referă la anumite gene care în unele condiții mediază predispoziția
pentru boală. Altfel spus, dacă într-o familie sunt părinți obezi, copiii acestora, datorită genelor
primite, sunt predispuși genetic spre obezitate.

Factorii individuali sunt reprezentați de factori psihogeni și comportamentali. Factorii


psihogeni se referă la stres, starea de spirit, somnul, depresia, adică sunt factori care țin de felul
în care gândești, faci față problemelor, modul în care îți organizezi munca și modul în care îți
gestionezi emoțiile, stări conflictuale, plictiseală. Factorii comportamentali se referă la
alimentația fiecărui individ și activitatea fizică a acestuia.

Factorii de mediu se referă atât la nivelul social și econimic cât și la cel familial. Acești
factori se referă la situația economică a populației și la nivelul de educației. Spre exemplu sărăcia
reduce accesul la o aimentație sănătoasă iar nivelul de educație scade accesul persoanelor la o
informare corectă asupra unei alimentații corecte. Aceste aspecte includ atât stilul de viață al
populației cât și cel familial întrucât acesta promovează sau nu obiceiuri alimentare sănătoase.

2
III. Factorii de risc ai obezității
Un prim factor de risc al obezității este alimentația deoarece alimentația poate produce un
dezechilibru între aportul și necesitățile energetice. Cu alte cuvinte, organismul nostru are nevoie
de energie adică de calorii, pentru a putea să își desfășoare activitatea, calorii care provin din
alimente. În momentul în care noi mâncâm mai multe calorii decât are nevoie organismul,
acestea se transformă în țesut adipos, adică în grăsimi. Acestea, se depun pe pereții vaselor de
sânge și duc la scăderea diametrului vaselor respective și implicit la scăderea cantității de sânge
care trece prin el.

Pentru a înțelege mai bine aceste acțiuni este suficient să ne gândim la un exemplu din viața
cotidiană. Fiecare dintre noi spălăm zilnic vase și de cele mai multe ori le punem în chiuvetă fără
a fi golite complet de conținutul lor. După o anume perioadă putem observa că chiuveta nu se
mai golește la fel de repede pentru că acele resturi s-au depus pe țevile de scurgere. Așadar va
trebui să recurgem la diverse acțiuni pentru a curăța țevile repective și pentru a evita înfundarea
lor. Așa funcționează și organismul nostru.

Este important să se știe că surplusul acela energetic transformat în trigliceride și


colesterol se depune pe vasele de sânge și va produce divere afecțiuni în funcție de zona sau
organul în jurul căruia s-a depus. Spre exemplu, dacă grăsimile e depun pe artere, apar afecțiuni
cardiovasculare care duc la hipertensiune arterială, cardiopatii ichemice, infarct miocadic,
deoarece inima nu îți mai poate realiza în condiții normale activitatea. De asemenea, grăsimile se
pot depune și pe vasele de sânge ale rinichilor(afecținui renale), ale creierului(anevrisme,
accident vascular cerebral), sau a altor organe.

Un alt factor de risc al obezității este activitatea fizică, deoarece se cunoaște faptul că
activitatea fizică crește consumul energetic, adică arderea caloriilor și dezvoltarea masei
musculare. Tot aici, am putea incadra și sedentarismul, care poate fi definit ca un stil de viață
care implică lipsa de mișcare sau activitate fizică.

Vârsta poate fi și ea o cauză a obezității deoarece odată cu înaintarea în vârstă capacitatea


organismului de a realiza metabolismul funcționează mai greu, corpul nemaiavând nevoie de atât
de multe calorii.

IV. Clasificarea categoriilor de persoane în funcție de IMC


Starea de nutriție poate fi evaluată cel mai bine prin măsurarea indicelui de masă corporală
raportată la înălțime(IMC). Pe baza acestui IMC se pot desprinde următoarele categorii:

- Subponderal – IMC 18,5 sau mai puțin;


- Greutate normală – IMC între 18.51 și 24.99;
- Supraponderal – IMC între 25.00 și 29.99;
- Obezitate de gradul I – IMC între 30.00 și 34.99;

3
- Obezitate de gradul II – IMC între 35.00 și 39.99;
- Obezitate de gradul III sau Morbidă – IMC 40.00 au mai mult.

În momentul în care apare obezitatea, greutatea are efecte negative asupra sănătății și
afectează funcționarea normală a organismului.

V. Problematica obezității la nivel național și global


Obezitatea a devenit o problemă majoră de sănătate publică, întrucât în numeroase țări
prevalența ei este într-o creștere alarmantă (tab.1).

Tab. 1. Prevalenţa obezităţii, populaţie totală, UE, 2009

Malta
Ungaria
Estonia
Republica Cehă
Grecia
Letonia Coloană1
Slovenia
Polonia
Germania
Spania
Cipru
Slovacia
Belgia
Austria
Franţa
Bulgaria
România

0% 5% 10% 15% 20% 25%

Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)

Conform acestui studiu, preyentat de OMS, România a înregistrat cele mai mici ponderi ale obezităţii dintre
membrele UE care au participat. La nivel Internaţional, un alt studiu a scos în evidenţă faptul că 46,2 % din
populaţia UE au o greutate normală, în timp ce 2,3 % sunt subponderali, 35,7% sunt supraponderali şi 15,8% sunt
obezi(Fig.2).

4
Fig. 2. Distribuţia IMC în UE

Cu trecerea timpului aceste date care erau destul de mulţumitoare, au început să crească
fapt care a dus la realizarea unor campanii de acţiune pentru creştera gradului de conştientizare şi
promovarea a sănătăţii şi chiar a stilurilor de viaţă active.

Ultima analiză de situaţie publicată de OMS scoate în evidenţă faptul că la nivel


internaţional obezitatea aproape s-a triplat din 1975. În Europa, incidenţa în creştere a obezităţii
la copil provoacă o îngrijorare aparte, întrucât creşte riscul apariţiei unor boli cronice precum
diabetul zaharat, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare. Conform OMS, în 2016,
prevalenţa supragreutăţii la cei peste 18 ani, în România, a fost de 57,7%.

5
VI. Studiu de caz
Pentru a vedea situaţia copiilor din şcolile noastre, am aplicat un chestionar, pe un eşantion
de 100 de elevi din ciclul primar, din mediul rural. Pentru a scoate în evidenţă şi influenţa
mediului social, chestionarul a fost aplicat în trei şcoli, una din ele fiind într-un mediu cu
populaţie predominant de etnie rromă. (Anexa 1)

În urma analizei chestionarelor, am putut constata că 72% din elevi fac zilnic mişcare,
media duratei activităţilor fizice fiind de 1-2 ore/zi. 65% din elevii chestionaţi au spus că
consumă zilnic fructe şi legume, 23% consumă doar o dată pe săptămână şi 12% doar ocazional.

În ceea ce priveşte mâncarea gătită, 74% o mănâncă zilnic, 23% des şi 3% rar. Până aici, datele
sunt destul de mulţumitoare, însă mulţumirea putem să spunem că scade când ajungem la
alimente precum chipsuri/snacksuri/fast-food, deoarece am constatat că 39% consumă zilnic
aceste alimente dăunătoare, 28% des şi 33% doar ocazional. De asemenea, 25 % din elevi au în
pacheţelul de la şcoală aceste alimente, 49% vin de acasă cu sandwich, 17% consumă doar ceea
ce primesc de la şcoală prin Programul lapte şi corn şi 9 % au alte produse alimentare.

Printre băuturile preferate ale copiilor sunt sucul(45%, 28% consumând zilnic aceste
răcoritoare, în special Coca Cola), apa, laptele şi ceaiul(55%). În timpul liber, elevii preferă să se
joace afară(36%), utilizând tehnologia(36%), să facă mişcare(20%) şi să se pregătească pentru
şcoală(8%). Şi, pentru că tehnologia este din ce în ce mai avansată şi mai accesibilă, am vrut să
aflu cât timp îşi petrec elevii utilizându-le. Aşadar, 24% utilizează tehnologia maxim o oră pe zi,
32% între 1 şi 2 ore, 14% între 3 şi 4 ore şi 30% mai mult de 4 ore pe zi.

În ceea ce priveşte elevii de etnie rromă, am putut observa că 90% consumă zilnic alimente
dăunătoare, consumă zilnic Coca Cola şi îşi petrec mai mult de 3 ore pe zi utilizând tehnologia.

În acest sens vor trebui luate măsuri imediate care presupun în primul rând oferirea de
informaţii atât lor, eleilor, cât şi părinţilor.

VII. Prevenirea obezităţii

Prevenirea se referă la acţiuni care trebuie realizate înainte de instalarea unei afecţiuni,
înainte de îmbolnăvire. În primul rând, pentru că este mai uşor şi mai ieftin să prevenim decât să
tratăm. Consumând alimente sănătoase şi evitând ceea ce dăunează sănătăţii este calea cea mai
uşoară şi economă. Se ştie că odată ce avem o afecţiune urmează vizite la medic, tratament,
diete, investigaţii şi toate acestea costă bani, timp şi ne costă chiar sănătatea.

Pentru prevenirea obezităţii, Asociaţia Franceză de Studiu şi Cercetări asupra obezităţii


recomandă acţiuni de prevenire în rândul populaţiei, dintre acestea amintim:

- Acordarea de informaţii nutriţionale părinţilor şi copiilor;


- Promovarea activităţii fizice;

6
- Lupta împotriva sedentarismului.

Aceste recomandări sunt accesibile tuturor şi nu presupun altceva decât implicarea activă a
părinţilor în viaţa ccopilului, căutarea unor metode prin care ei să facă mai multă mişcare şi a
unor soluţii prin care să îşi petrecă cât mai puţin timp tehnologia.

7
Anexa 1

CHESTIONAR

1. Cât de des faceți mișcare(alergare, role, bicicleta, fotbal..)?

 zilnic;  des; rar;

2. Cât timp faceți mișcare zilnic?

 maxim o oră;  1-2 ore;  3-4 ore; mai mult;

3. Cât de des mâncați fructeși legume?

 zilnic;  des;  rar;

4. Cât de des mâncați mâncare gătită?

 zilnic;  des;  rar;

5. Cât de des mâncați chipsuri, snacksuri, fast-food, corn cu ciocolată?

 zilnic;  des;  rar;

6. Ce mancați la școală?

 sandwich;  chipsuri/snacksuri/corn cu ciocolată/dulciuri;  corn șilapte;  altele;

7. Care sunt băuturile tale preferate?

……………………………………………………………………………;

8. Cât de des consumați aceste băuturi?

 zilnic;  des;  rar;

9. Cum vă petreceți timpul liber?

…………………………………………………………………………..;

10. Cât timp vă petreceți pe zi, stand la televizor/calculator/laptop/telefon/tabletă?

 maxim o oră;  1-2 ore;  3-4 ore;  maimult.

Vă mulțumesc!

8
Bibliografie

1. Association Francais d’Etude et de la Recherche sur l’obesite –


Recommandation pour le diagnostic, la prevention et les trateiment
des obesites en France, Cahier de nutrition et de dietetique, 1998,
vol.33, spl.1;
2. OMS, Analiza de situaţie, 2017;
3. OMS, Analiza de situaţie, 2018
4. Ministerul Sănătăţii, Institutul pentru Ocrotirea mamei şi
Copilului, Prof. Alfred Rusescu, Protocol de diagnostic şi
tratament în obezitate la copil, 2011;
5. Revista de Medicină Şcolară şi Universitară, Vol. V, Nr.2, aprilie
2018;
6. Ministerul Sănătăţii, Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020,
Sănătate pentru prosperitate, noiembrie 2014;
7. Intitutul Naţional de Sănătate Publică, Profilul stării de sănătate pe
baza indicatorilor comunitari, ECHI, România, 2011.