Sunteți pe pagina 1din 4

JURNAL DE CERCETARE PROTETICĂ

Recenzie

Revizuirea sistematică a studiilor comparând protezele totale conventionale și


supraprotezarea pe implant
INFORMAȚII DESPRE REZUMAT
ARTICOL
Scop: Mai multe studii au rapotat rezultate mai bune când
Istoricul articolului
restaurarea mandibulei edentate s-a realizat prin supraprotezare
Primit 28 aprilie 2017 comparativ cu protezele totale conventionale în orice caz, nu este
clar dacăaceste rezultate se mențin atunci când îintreaga literatură
Primit în forma revizuită 5 iunie este luată în considerare.Scopul acestei revizuiri sistematice este să
2017
compare protezarea totală convențională cu supraprotezarea pe
Acceptat 12 iunie 2017 implant privind eficacitatea, satisfacția si calitatea vieții.
Disponibil online 27 iunie 2017 Selectarea studiilor: Principala întrebare adresată a fost: Cum se
face compararea dintre supraprotezarea pe implant si protezarea
totală convențională privind eficacitatea, satisfacția si calitatea
Cuvinte cheie vieții? Trei baze de data au cautat electronic sa indentifice articole
care compară PTC cu supraprotezarea pe implant. Douăzeci și șase
Proteză convențională totală de articole au fost selectate și revizuite în întregime. Dintre aceste
Implant
articole selectate, douăzeci și cinci au comparat restaurarea prin
PTC la maxilar si supraprotezarea pe doua implante la mandibulă.
Eficacitate Doar un singur articol a comparat PTC la maxilar față de
supraprotezarea realizată tot la maxilar.
Satisfacție

Calitate a vieții
Rezultate :Aprecierea rezultatelor variază de la studiu la studiu,
include Impactul Profilului Sănătății Orale (OHIP), punerea în
balanta vizual, și teste de performanță masticatorie. Per totatl,
supraprotezările au fost asociate cu o mai bună performanță
masticatorie și o calitate a vietii înbunătățită ața cum este indicat de
Sănătatea Orală legate de Calitatea Vieții (OGRQoL).
Supraprotezarea la mandibulă este mai probabil să fie asocită cu
îmbunătățirea OHRQoL decât protezarea totală convențională
pentru pacienții edentați ți au fost asociate cu un randament
semnificativ mai crescut al satisfacției, confortului,stabilității,
abilității de a vorbi si de a mesteca.

Concluzii: Rezultatele acestei revizuri sistematice indică


superioritatea supraprotezării realizate pe două implante
mandibulare când se comparăcu protezarea totală convențională
privind eficacitatea, satisfacția și calitatea vieții.

2017 Societatea Japoneză de Protetică. Publicat de El sevier Ltd.


Toate drepturile rezervate.
1
.Introducere
Edentația sau pierderea totală a dinților se poate datora bolii parodontale, abceselor, traumatismelor și a
fracturilor verticale a dinților. Cele mai intâlnite consecințe a pierderii dinților includ rezorbția progresivă a
osului alveolar și reducerea performanței masticatorii. Edentația prezintă două probleme majore de dizabilitate
deoarece limitează abilitatea pacienților de a efectua două activități esențiale în viață vorbitul și mâncatul, și
handicapul, deoareceschimbările semnificative sunt necesare să compenseze deficiențele. Ambele dizabilități
sunt asociate cu un impact negativasupra bunăstarii psihosociale, în special când avem in vedere persoanele
învârstă. Edentația afectează sănătatea orală și generală pe lângă calitatea vieții.
Tratamentul edentației include protezarea totală convențională, supraprotezarea pe implant, și ,în unele cazuri,
protezările totale fixe pe implant. În trecut, cel mai comun tratament pentru edentație a fost restaurarea
funcțiilor prin proteze totale mobilezabile. Datorită faptului că edentația cauzează pierderea progresivă a osului,
tratamentul prin PTC este limitat, iar schimbările negative continuă în timp. Problemele comune în protezarea
mandibulară prin PTC includ lipsa stabilității și a retenției, durere și mai departe pierderea funcționalității.
Supraprotezarea pe implant este o opțiune alternativă de tratament pentru edentația totală care promite să
depășească numeroasele limitări ale protezelor convenționale. Studiile efectuate au comparat restaurarea
pacienților edentați prin proteze acrilice convenționale si prin supraprotezare, în special utilizarea
supraprotezării mandibulare realizate cu ajutorul a două implante. Într-adevăr, utilizarea supraprotezării
mandibulare pe două implante este considerată a fi prima variantă de tratament în cazul pacienților tineri
edentați care sunt nemulțumiți de protezarea acrilică convențională. În general, supraprotezarea mandibulară
poate fi o opțiune preferabilă datorită numeroaselor avantaje precum posibilitatea scăderii rezorbției crestelor
alveolare, poate îmbunătăți stabilitatea și retenția, si posibilitatea de a îmbunătăți calitatea și satisfacția vieții
pacientului. Utilizarea implantelor a îmbunătățit major variantele de tratament pentru cei mai mulți dintre
pacienții edentați, dar poate să nu fie accesibilă pentru pacienții din țările mai puțin prospere sau pentru
pacienții care nu pot să își permită costul acestei variante de tratament.
Chiar dacă numărul studiilor care compară aceste două modalități de tratament este vast, concluziiile definitive
nu sunt clar datorită proiectelor motodologice eterogene și a documentelor utilizate pentru evaluarea
rezultatelor. Cel mai comun document standardizat în literatură a fost studiul Oral Health Impact Profile
(OHIP). Alte abordări metodologice au fost utilizate ca documente ad hoc incluse. Likert Scale Questionnaire,
Visual Analogue Scale,etc.
Chestionarul OHIP a avut accesibilitate, fiabilitate și validitate referitore la evaluarea sănatății orale legate de
calitatea vieții.Versiunea scurtă a acestui instrument de estimări de susținere ale validității și reabilitării, precum
OHIP-14, OHIP 20și OHIP-EDENT, sunt de asemenea considerate documente valoroase și prezintă mai succint
întrebările care evaluează perceperea impactului a sănătății orale asupra subiecților cu bunăstare. Cea mai mare
parte din literatura disponibilă compară restaurarea ambelor maxilare prin protezare totală convențională cu
restaurarea maxilarului prin protezare convențională și a mandibulei prin supraprotezare pe două implante.
Pentru a investiga literatura disponibilă care evaluează rezultatele protezărilor totale convenționale și
supraprotezarea pe implant, revizuirea sistematică s-a realizat cu scopul de a da un răspuns la o întrebare
fundamentală cum putem compara protezarea tatală convențională cu supraprotezarea pe implant privind
eficacitatea, satisfacția și calitatea vieții? În acest proiect eficacitatea a fost definită ca fiind modul în care cele
două variante de tratament influențează funcțiile. Satisfacția a fost definită ca fiind senzația de mulțumire a
pacientului cu dentația sa, și calitatea vieții este definită ca fiind o variabilă multidimensională a evaluării
bunăstării fizice, sociale și emoționale.

Revizuirile sistematice reprezintă una din cheile dovezilor bazate pe sănătate. Khan et al. Descrie pas cu pas
procesul pentru realizarea acestui review, și a subliniat calitatea documentelor în fiecare pas. Primul pas
implică încadrarea întrebărior pentru un review care interferă cu problematica edentației, intervenșiilor dentare,
grupul comparațional PTC versus Supraprotezare pe implant, și rezultatele eficacitate , satisfacție și calitate a
vieții. Ulterior, munca relevantă a fost identificată in literatură, care afost urmată de evaluarea calității studiilor
selecate bazate pe criteriul eligibilității. Articolele eligibile trebuie sa compare protezarile totale convenționale
cu supraprotezarea realizată pe două implante, utilizând metode apropriate de proiectare (exemplu trialuri
clinice randomizate, studii prospective de cohortă, studii retrospective de cohortă, studii caz-control, cross-
sectional designs, sau alte metode de trialuri clinice adresate principalei întrebări din studiu). După aceea,
documentele au fost sumarizate și interpretate pentru a genera recomandările și concluziile. Bazată pe aceasttă
metodologie, această revizuire sistematică a literaturii a condus la comppararea eficacității, satisfacției și a
calității vieții dintre protezarile totale convenționale și supraprotezările pe implant. Pentru cunoștința noastră,
aceasta ete prima revizuire sistematicărealizată depre supraprotezarea pe implant ca modalitate de trratament.

2. Materiale și metode
2.1 Căutarea metodelor și identificarea studiilor.
O căutare sistematică a literaturii a fost dirijată. Trei baze de date științifice au fost verificate electronic pentru a
indentifica articolele care compară eficacitate, satisfacția și calitatea vieții dintre proteza totală convențională și
supraprotezarile pe implant de la cele mai vechi date disponibile până în ianuarie 2017. Căutarea a fost realizată
utilizând PubMed/Medline(NCBI), Dentistry and Oral Science Source(DOSS, EBSCO) și Cochrane Register of
Controlled Clinical Trials(EBSCO), fără limite aplicate la căutarea inițială. Cuvintele cheie incluse au fost
proteză totală sau proteză convențională și supraprotezare sau implant care reține proteza. Această căutare a fost
urmată de căutarea manuală(verificarea referințelor ale celor mai potrivite studii și a celor mai relevante articole
de tip review pentru literatura adițională).

Această revizuire sistematică a fost realizată urmarind instrucțiunile PRISMA-P. În cele din urmă, căutarea a
fost limitată doar pentru publicarea articolelor revizuite. Articolele duplicate au fost eliminate dintre articolele
care nu au fost publicate în engleză. Titlurile manuscriselor au fost temeinic cercetate pentru a exclude
articolele care nu compară în mod clar iferentele dintre cele două modalități de tratament.Oricând titlurile
articolelor nu au fost suficient de informative pentru a aprecia relevanța, rezumatul studiului a fost verificat.
Exemple de articole excluse pe parcursul acestui pas rezivuirile de literatură precedente, articolele care descriu
tehnicile folosite pentru amblele modalități sau comparațiile cu protezele fixe. Ulterior, rezumatele articolelor
au fost analizate independent de doi investigatori(A.K.&R.F.) pentru a determina potențialul de calificare al
aticolelor.

Criteriile dezvoltate de Dixon-Woods și coechipierii au fost utilizate pentru a evalua calitatea studiilor incluse
în această revizuire. Studiile cu o calitate bună au întâlnit urmatorul criteriu claritatea problemei de cercetare
care trebuie abordată, adecavrea metodelor cantitative în raport cu scopurile studiului și obiectivele, o tehnica
apropiată de eșantionare în ceea ce privește căutarea întrebării și generarea datelor. Articolele au fost revizuite
în întregime și independent de doi investigatori(A.K&E.B.) pentru a determina includerea în această revizuire
bazată pe un instrument de evaluare a calității pentru studiile cantitative. Acest instrument evaluează validitatea
internă și externă pentru fiecare studiu.

Urmatoarele criterii au fost evaluate pentru studiile selectate

1) Selectarea bias (80-100%), moderat(60-79%),sau slabe(<60%)


2) Repartizarea bias( puternică: dacă designul studiul a fost RTC, moderat dacă designul studiului a fost două grupuri ca ți
experiment, slab dacă: dacă designul studiului a fost caz controlat înainte sau după studiu)
3) Amestecarea este o situație când există mai mulți factori( altul decât intervenția) prezentat ca influența rezultatului sub
investigare
4) Orb(detectare bias), strong dacă DA, slab Dacă NU sau Nu a fost raportat.
5) Metodele colecției de date daca rezultatele au fost stabilite cu instrumente valide și de încredere;
6) Retrageri și abandonări ca Puternice bias (80-100%), moderat(60-79%),sau slabe(<60%);
7) Analiza statistică trebuie să aibă o dimensiune suficientă a eșantionului pentru a avea capacitatea de a detecta diferențe
semnificative între grupurile comparaționale. O lipsă a rezultatelor importante se poate datora studiului care nu are suficiente
numere,

2.2 Criterii de includere

Pentru includerea în aceasta revizuire , articolele au trebuit să îndeplinească două criterii. Prima dată, articolele
trebuiau să compare protezarea totală convențională cu supraprotezarea pe implant. În plus, studiul trebuia să
folosescacă una din urmatoarele metodologii: trialuri clinice randomizate, studii prospective de cohort, studii
retrospective de cohort, studio caz-control, cross-selection designs, sau alte trialuri clinice care sunt capabile sa
răspundă la principal întrebare a studiului. Pentru trialurile clinice randomizate, 5 criterii au fost utilizate pentru
evaluare: (1) randomizarea descrisă, (2) allocation concealment reported, (3) intenția de a trata analiza
efectuată(4) evaluările oarbe stabilite, si (5) capacitatea estimării effectuate. Pentru cohortă și alte studii, a fu
fost utilizate aceste criterii: (1) eșantione representative de dimensiuni adecvate, (2)eșantioane potrivite, (3)
ajustările pentru confuziile în analiză, (4) ) evaluările oarbe stabilite, si (5) abandonurile raportate(doar pentru
studiile prospective). Calitatea metodologiei si riscul influențării au fost verificate individual de revizuitor
conform cu Cooper.

2.3 Criterii de eliminare

Orice articol care nu a fost publicat în engleză a fost exclus. Articolele care au comparat mai mult sau mai puțin
de două implante, sau bară de atașament pentru arcul mandibular au fost excluse.Articolele care care prezintă
un nivel scăzut de dovezi , ca și studiile pe eșantioane de mărimi mici, studiile cu elemente finite, revizuirile
literare și studiile de laborator au fost eliminate.

3. Results

3.1 Selecția studiilor

Căutarea preliminară în cele trei baze de date a identificat 3402 de articole. Un total de 66 de articole au fost
eliminate deoarece nu erau publicate în engleză.Titlurile de articole care nu au comparat clar cello două
modalități de tratament au fost, de asemenea, excluse. După eliminarea duplicatelor din bazele de date, 100 de
rezumate au fost selectate pentru revizuirea adițională. Verificarea rezumatelor celor 100 de articole pentru
relevanță, în ceea ce privește abordarea principalei întrebări a acestei căutări, a eliminate alte 59 de articole,
reducând