Intrebari de tip grila de la sfarsitul unitatilor de studiu.

Raspunsurile sunt luate de pe blackboard din ultimul PDF intitulat “ Raspunsuri la intrebari grila”
– sunt corecte 100 %
FEAA ID IASI MANAGEMENT ANUL II SEM II
By Bogdan

US 1

1. Banii în sens larg, din punct de vedere al definirii statistice a monedei, cuprind:
a) [x ] ansamblul mijloacelor de plată general acceptate în schimbul de bunuri şi servicii sau în
reglarea unei datorii
b) [x] cvasimoneda
c) [x ] cecurile de călătorie

2. Keynes definea moneda ca fiind:

a) [ ] o convenţie sociala
b) [x ] lichiditate prin excelenta
c) [ ] un instrument social

3. Banii în sens larg, din punct de vedere al definirii statistice a noţiunii de moneda, cuprind:
a) [x ] numerarul
b) [x ] depozitele la vedere
c) [ x] ansamblul mijloacelor de plată general acceptate în schimbul de bunuri ºi servicii sau în
reglarea unei datori:

4. Funcţiile banilor în abordare clasică sunt:

a) [x ] mijloc de schimb

b) [x ] măsură a valorii
c) [ x] prezervare a valorii
d) [ ] funcţia de unitate de cont
e) [ ] funcţia de calcul economic

5. Funcţia de mijloc de schimb a banilor presupune:

a) [x ] separarea în timp a cumpărării de vânzare
b) [ ] schimbul direct de bunuri fără utilizarea banilor
c) [ ] un mare consum de timp în comparaţie cu trocul
d) [x ] face posibilă realizarea tranzacţiei fără dubla coincidenţă a dorinţelor/nevoilor specifică
trocului
US2
1. Sistemele monetare din Antichitate şi Evul Mediu s-au caracterizat, în principal, prin
următoarele
trăsături:
a) [ x] fărâmiţare
b) [ ] centralizarea baterii monedei
c) [x ] deteriorare

d) [x ] lipsa de unitate a circulaţiei monetare la nivelul unei ţări

2. În funcţie de modalitatea de fixare a raportului valoric dintre cele două metale monetare,
bimetalismul
a cunoscut următoarele variante:
a) [ x] bimetalismul integral
b) [ x] bimetalismul parţial
c) [ x] bimetalismul paralel
d) [ x] bimetalismul compozit

3. În condiţiile bimetalismului în varianta sa integrală, dacă prin lege se stabilea un raport între
aur şi
argint de 1 la15.5, iar pe piaţă raportul era de 1 la16.5:
a) [ ] funcţiile monetare urmau a fi îndeplinite de aur
b) [ ] aurul era supraevaluat juridic
c) [x ] aurul devine moneda bună
d) [ ] argintul era subevaluat juridic

4. Printre limitele utilizării cambiilor comerciale ca bani pot fi menţionate:

a) [x ] lipsa de siguranţă a creditorului în debitor, în solvabilitatea şi buna sa credinţă
b) [ x] inadaptarea lor la cerinţele efectuării unor plăţi în sume variabile
c) [ ] posibilitatea satisfacerii nevoilor de bani ale statului
d) [ x] imposibilitatea plăţii salariilor, impozitelor şi a cumpărării mărfurilor din comerţul cu
amănuntul

5. Printre avantajele folosirii etalonului aur-devize pot fi menţionate următoarele:

a) [x ] posibilitatea lărgirii circulaţiei băneşti fără lărgirea corespunzătoare a bazei aur a
emisiunii
b) [x ] uşurinţa gestionării de către băncile centrale a rezervelor de aur şi valute, precum şi
obţinerea unor
venituri sub formă de dobânzi
c) [ ] posibilitatea convertirii la banca de emisiune, de către deţinători, în orice moment, a
bancnotelor în
monede sau lingouri de aur
d) [ ] stabilitatea foarte ridicată a monedei naţionale
US3
1. Legea monetară de la 1867 va conduce la instituirea în România a:
a) [ x] bimetalismului

b) [ ] monometalismului argint

c) [ ] monometalismului aur

d) [x ] etalonului aur-devize

2. Sistemul monetar instituit în urma Legii de la 1867 se identifică cu cel:

a) [ ] englez
b) [ ] belgian
c) [ ] german
d) [ x] francez

3. Cele două şcoli din secolul al XIX-lea, care aveau un punct de vedere diferit în ceea ce priveşte
mecanismul
emisiunii de bancnote, au fost:
a) [x ] şcoala „monetară”
b) [ ] şcoala „monetaristă”
c) [x ] şcoala „bancară”

4. Conform legii de la 1880, în urma căreia s-a înfiinţat Banca Naţională a României, emisiunea
bancnotelor urma
să aibă o acoperire metalică în proporţie de:
a) [ x] 1/3 din valoarea bancnotelor emise
b) [ ] 1/4 din valoarea bancnotelor emise
c) [ ] 2/3 din valoarea bancnotelor emise

5. În perioada conducerii prin plan central a economiei româneşti, intervenţiile directe ale statului în
sfera
economică, monetară şi bancară au constat în:
a) [x ] fixarea prin plan a preţurilor
b) [x ] subordonarea activităţii sectorului bancar faţă de plan
c) [ ] instituirea mecanismului convertibilităţii monedei naţionale
d) [x ] eliminarea bursei de valori

US4

1. Acordul de la Basel din 1972 stabilea:

a) [ x] crearea „şarpelui monetar”
b) [ ] crearea Sistemului Monetar European
c) [x ] ecartul între două monede europene să fie redus la 2,25%
d) [ ] o marjă de fluctuaţie faţă de paritate între o monedă europeană din sistem şi fiecare din
celelalte
monede membre de 2,25%

2. Mecanismul „şarpelui monetar” avea în vedere următoarele aspecte:

a) [x ] urmărirea ecartului dintre moneda cea mai puternică şi cea mai slabă
b) [ x] băncile centrale membre îşi asumau obligaţia de a interveni în dolari la limitele tunelului
şi în una
din monedele comunitare, după caz, la limitele şarpelui
c) [ x] acordarea reciprocă în mod automat, de către băncile centrale, de facilităţi de creditare
3. Ansamblul cursurilor pivot bilaterale era numit:
a) [x ] grila de paritate
b) [ ] cursuri centrale
c) [ ] cursuri limita de intervenţie

4. Cursurile pivot bilaterale din cadrul SME reprezintă:

a) [x ] cursuri formate folosind metoda cursurilor încrucişate, plecând de la cursurile pivot faţă
de ECU
b) [ ] cursurile centrale ale SME
c) [ ] cursul oficial de referinţă

5. Cursurile limita de intervenţie reprezintă:

a) [ x] cursurile obţinute prin aplicarea marjei de fluctuaţie de +/- 2,25% la cursul pivot bilateral
b) [ ] cursurile pivot bilaterale
c) [ ] grila de paritate

US5
1. În cazul biletului la ordin, dobânda:
a) [ ] nu se percepe în general
b) [x] poate fi inclusă în suma totală de plată, împreună cu valoarea mărfurilor
c) [x] poate fi cuprinsă într-un bilet la ordin emis separat

2. Domicilierea unei trate se referă la:

a) [x] locul unde se efectuează plata
b) [ ] domiciliul/sediul trăgătorului
c) [ ] locul unde a fost emisă trata

3. Girul presupune:
a) [x] cedarea unui titlu de creanţă unei alte persoane
b) [x] garantarea plăţii la scadenţă, solidar cu debitorul
c) [x] depunerea semnăturii pe dosul cambiei
d) [x] o formă de circulaţie a înscrisurilor cambiale

4. În cazul cecului, trasul:

a) [ ] poate fi orice agent economic
b) [x] poate fi o bancă
c) [ ] este obligatoriu o bancă
d) [ ] este obligatoriu agent economic nebancar

5. Scontul reprezintă:
a) [ ] valoarea tratei în momentul prezentării la scontare
b) [ ] valoarea tratei la scadenţă
c) [x] costul operaţiunii de scontare
d) [x] o operaţiune de transformare a creditului comercial în credit bancar
US6
1. Operaţiunile de pasiv ale băncilor de emisiune constau în:
a) [ ] refinanţarea celorlalte bănci
b) [x] emisiunea monetară
c) [ ] operaţiuni de decontare inter si intrabancare
d) [x ] constituirea capitalului propriu
e) [ ] creditarea directă a statului

2. Creditarea creanţelor de către băncile comerciale include ca operaţiuni specifice:

a) [ ] împrumuturile pe gaj de efecte publice şi acţiuni
b) [ ] scontarea cambiilor
c) [ ] avansul în contul curent
d) [ ] pensiunea
3. Diversificarea portofoliului ca modalitate de optimizare a performanţelor bancare vizează:
a) [x] minimizarea riscului lipsei de lichidităţi
b) [ ] minimizarea riscului de piaţă ce decurge din modificarea ratei dobânzii la credite
c) [x] menţinerea şi creşterea profitului existent
d) [ ] restabilirea stării de lichiditate pentru o bancă

4. Dintre dezavantajele finanţării indirecte, prin intermediari financiari, amintim:

a) [x] scumpirea resurselor
b) [ ] ameliorarea calitativă a resurselor de finanţare
c) [x] multiplică intermediarii
d) [x] poate întârzia finanţarea
e) [ ] sporeşte volumul resurselor de finanţare

5. Banca de emisiune apare în raporturile sale cu celelalte bănci în calitate de autoritate, de for
monetar, care
adoptă măsuri obligatorii de genul :
a) [x ] nivelul minim al rezervelor pe care celelalte bănci trebuie să le deţină la banca centrală
b) [ ] nivelul minim al rezervelor legale ale întreprinderilor
c) [x ] nivelul minim al unor coeficienţi de lichiditate
d) [x ] coeficienţi de dispersie a riscului

US7
1. Masa monetară:
a) [x ] exprimă angajamentele de plată ale instituţiilor abilitate să creeze şi să gestioneze
moneda

b) [ ] se reflectă în activul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar-monetare

c) [x ] exprimă ansamblul mijloacelor de plată existente la un moment dat în cadrul economiei

unei ţări sau a unei zone monetare

2. Moneda propriu-zisă:
a) [x ] este activul financiar cel mai lichid, dar cu randament zero
b) [ ] cuprinde numerarul şi depozitele la termen
c) [x ] vizează mijloacele de plată care permit deţinătorului achiziţionarea imediată de bunuri,
servicii şi efectuarea de plăţi directe

3. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la moneda primară:

a) [x ] se mai numeşte şi bază monetară
b) [ ] reprezintă mijloacele de plată create de banca centrală şi de celelalte instituţii bancare
c) [x ] constituie suportul pentru crearea monedei scripturale de către băncile comerciale

4. Contrapartidele masei monetare:

a) [ ] se reflectă în pasivul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar-monetare
b) [xx ] reflectă operaţiunile prin care se crează monedă
c) [ ] exprimă ansamblul finanţărilor realizate de instituţiile financiar-monetare pe seama
resurselor cu caracter monetar

5. Creditul neguvernamental:
a) [ x] exprimă creanţe deţinute de instituţiile financiar- monetare asupra societăţilor
nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei
b) [ ] reflectă impactul relaţiilor internaţionale asupra masei monetare interne
c) [ ] rezultă din achiziţionarea de titluri publice de către instituţiile financiar- monetare
d) [ ] se reflectă în pasivul bilanţului consolidat al instituţiilor financiar – monetare
US8

1. Moneda creată de o bancă comercială:

a) [ ] se reflectă în activul bilanţului bancar
b) [ ] exprimă creanţe asupra clienţilor săi
c) [x ] este utilizată în calitate de mijloc de plată de către clienţii săi
d) [x ] se concretizează într-o înscriere în contul clientului ei

2. Băncile creează monedă prin:

a) [ ] vânzare de active nemonetare (reale şi financiare)
b) [x ] cumpărare de devize
c) [ ] recuperarea la scadenţă a creditelor acordate
d) [ ] operaţiuni de rescontare a cambiilor

3. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la oferta de monedă:

a) [ ] exprimă cantitatea de monedă justificată a se găsi în circulaţie
b) [ x] exprimă ansamblul creanţelor deţinute asupra instituţiilor emitente de active ce se
cuprind în
structura masei monetare
c) [x ] reprezintă masa monetară existentă în circulaţie

4. Banca centrală creează monedă prin:

a) [ ] vânzare de devize
b) [x ] cumpărare de titluri publice pe piaţa monetară, în cadrul operaţiunilor de „open-market”
c) [x ] împrumuturi acordate celorlalte bănci din sistemul bancar
d) [ ] vânzare de active reale

5. Multiplicatorul creditului:
a) [ ] reflectă mărimea masei monetare
b) [x ] arată volumul maxim de monedă ce poate fi creat de către bănci
c) [x ] arată potenţialul de creditare al băncilor
d) [x ] exprimă numărul de unităţi de masă monetară nou creată pe baza unei unităţi de rezerve
excedentare

US9

1. Piaţa monetară este o componentă importantă a pieţei creditului, alături de:

a) [x ] piaţa financiară
b) [ ] piaţa bancară
c) [ ] piaţa monedei centrale
d) [x ] piaţa valutară
2. Moneda centrală este formată din:
a) [x ] numerar
b) [ ] moneda scripturală
c) [x ] disponibilităţile deţinute de bănci la banca centrală
d) [x ] biletele de bancă
e) [ ] depozitele în valută ale rezidenţilor

3. Pe lângă funcţia de finanţare a băncilor comerciale, piaţa monetară mai îndeplineşte şi funcţia
de:
a) [ x] compensare a deficitului cu excedentul de lichidităţi al acestora
b) [ ] mobilizare a resurselor de creditare din economie
c) [ ] redistribuire a resurselor de creditare din economie
d) [ ] centralizare a resurselor de creditare din economie

4. Operaţiunile de împrumut realizate pe piaţa monetară se pot realiza:

a) [x ] în alb
b) [x ] prin cesionarea unor titluri de creanţă
c) [x ] prin punerea în pensiune a unor titluri de creanţă
d) [ ] prin alte modalităţi convenite între debitori şi creditori

5. Lipsa de eficienţă a pieţei monetare din România , mai ales în perioada 1989-2000, a avut
drept cauze
principale:
a) [x ] existenţa plăţilor restante şi a blocajului financiar
b) [x ] cantitatea insuficientă de titluri de stat utilizate în cazul operaţiunilor de împrumut
c) [x ] gradul redus de diversificare a titlurilor pieţei
d) [ ] nivelul redus al puterii de cumpărare a monedei naţionale
e) [ ] numărul redus al băncilor comerciale participante la operaţiunile derulate pe piaţa
monetară

US10

1. Tensiunile inflaţioniste reprezintă:

a) [ ] creşteri de preţuri izolate, la un singur produs
b) [ ] creşteri temporare, pentru o scurtă perioadă, a majorităţii preţurilor (variaţii sezoniere)
c) [x] fenomene inflaţioniste minore şi parţiale

2. Într-o perioada de inflaţie:

a) [ ] toate preţurile cresc
b) [x] unele preţuri pot scădea
c) [ ] toate preţurile scad
d) [ ] toate preţurile cresc la fel de repede

3. Între cauzele inflaţiei regăsim:

a) [x] dezechilibrul dintre cererea şi oferta de bunuri şi servicii
b) [ ] creşterea generalizată a preţurilor
c) [ ] oferta mai mare decât cererea
d) [ ] transformarea monedei active în monedă pasiva

4. Ecuaţia lui Koopmans arată:

a) [ ] creşterea masei monetare în circulaţie duce la inflaţie
b) [x] dezechilibrul monetar se poate produce şi fără emisiune de monedă
c) [ ] dezechilibrul monetar nu se poate produce fără emisiune de monedă
d) [x] detezaurizarea poate duce la un dezechilibru monetar

5. Cauze ale deflaţiei pot fi:

a) [x] reducerea vitezei de circulaţie a banilor
b) [x] reducerea cantităţii de monedă în circulaţie
c) [ ] reducerea ratei dobânzii

US11

1. Principalele servicii oferite de băncile internaţionale sunt:x

a) [ ] letters of debit;
b) [ ] operaţiuni de tip FOREX Bv;
c) [ ] servicii universale de banking şi two-stop shopping;
d) [ x] împrumuturi asigurate;

2. Principalele profituri obţinute din serviciile de genul „împrumuturi asigurate” se referă la:
a) [ x] asigurarea unora dintre propriile împrumuturi;
b) [ ] asigurarea unora dintre împrumuturile altor bănci;
c) [ ] prin îndrumarea acelor clienţi care doresc să-şi asigure orice împrumuturi pentru a le genera noi
capitaluri către firmele specializate în acest domeniu;
d) [ ] prin garantarea veniturilor investitorilor din fonduri proprii şi împrumuturi neasigurate.

3. Principalele acte legislative adoptate în SUA pentru reglementarea activităţii băncilor cu activităţi în
străinătate sunt:
a) [ x] actul bancar internaţional 1978;
b) [x ] actul „Depository Institutions Deregulation and Monetary Control” din 1980;
c) [ ] actul „International Lending and Spending” din 1983;
d) [ ] actul „Home Bank Supervision” din 1991.

4. International Lending and Supervision Act a impus agenţiilor de control a băncilor să pregătească noi
legi, cerând băncilor să:
a) [ ] accentueze taxele de reprogramare a împrumuturilor acordate împrumutanţilor străini cu probleme;
b) [ ] nu divulge acoperirea unei bănci împrumutatorilor străini;
c) [x ] întreprindă studii de fezabilitate a proiectelor străine înaintea aprobării unui împrumut;
d) [ ] să îşi restrângă activitatea.

5. Agenţia principală de reglementare pentru activităţi bancare din SUA este:

a) [ ] FED-ul;
b) [ ] FEDEX;
c) [ ] Federal Reserve Bird;
d) [ x] Federal Reserve Board.