MIHAIL SADOVEANU

B altagul
 204 MIHAIL SADOVEANU

,,S-a indepirtat zburindfoarte sus o pasire miiastri, dincolo cu

mult de zona joasd, a vribiilor. Nu voi mai intilni, cind sufletul
meu fi-va tulburat, aci,-la ciqiva pagi de mine, mdngiietorii
lui
ochi albagtri, zimbetul siu optimist gi consolator] omur
de
toate zilele s-a misruir, hs6nd ?n rocu-i simuracrere sale
de piat;rd
gi de bronz. ce-a fost a fiecdnfiadin noi a devenit
**rii
"t
acumnumai alpoporului' dinrru care aiegir." (G. cilinescu, "i "
u;ha;t
Sadov eanu,,,Contemporanul.., Zl oct. tllt! Cwprins
Posfum vor fi publicate romanele neterminate
,,cdntecur Mioarei..
gi ,,I isaveta" (citeva limuriri despre ultimele manuscrise
sado-
veniene" de Mihai Gafiqa, Edirura Min erva, 1971).
Notd aswpra edipiei . 5

Cwohnt tnainte 7

Activitate politicd PrefapddeProfiraSadoveanu .........1 9

I 13

Senator II 22
1926 - 1940
Pregedintele Senatului iunie
III 31
18 1931. - rc iunie 1932
Deputat IV 38
1946 - 1948
Pregedintele Adunirii Deputagilor 5 dec.
V 45
1.946 - 24 feb. 1948
Membru al Marii Aduniri Nagionale 1948 - 1961
VI 55
Vicepregedinte al Prezidiului provizoriu VII 64
al Republicii Populare Romine 30 dec. 1947 - 12 apr.1.948 VIII 74
IX 86
Arhivele Nationale Colectia 53 cu nr.Inven tar:3245
Dosare de partid ale membrilor de partid care auincerat
X 95
din viata
Dosar L/97.Concluzia cercetatorului Ion popescu la data XI 105
de
02.02.2011:Data incadrarii in pMR,a lui M.Sadoveanu
situatie incerra.
XII 117
Reiese ca,Mihail sadoveanu nu a facut parte din p.M.R
rebotezatp.c.R. XIII 131
Dtn 1948 si pana la moarre autorul Mihail Sadoveanu 1t',
nu a detinut nici o XIV
functie politica de raspundere.
XV 156
XVI 168

Cronologie 181
 I

rumea' a
ea\e :ilTiilff :i:hlT
si cinte
:,;n ;:'"*:n
cu cetera si neamqurui
SI-fb,
5\> -t
l::n::i-.lnrqat
Dtilltdo,,i, achematpe Moise gii-aporuncit:
Tu si scrii o lege; gi cind va veni vremea, si pui pe farisei si
ristigneasci pe fiul meu cel prea iubit Iisus; gi dupi aceea si
induragi multndcaz gi prigonire; iar pentru aceasta eu am si las
si curgi spre voi banii ca apele.
A chemat pe ungur cu degetul gi i-a ales, din cite avea Pe
lAngi sine, jucdrii: Iaca, dumitale i1i dau boftori ;i pinteni ;i
rigini sd-qi faci sfircuri la mustiqi; si fii fudul gi s5-qi placi
petrecerile cu sotii.
S-a inf;fgat gi turcul: Tu si fii prost; dar si ai putere asuPra
altora, cu sabia.
Sirbului i-a pus in mini sapa.
Pe rus l-a invrednicit si fie cel mai beliv dintre toli gi si se
dovedeasca bun cergetor gi cAntire t, la iar mar oace.
A poftit pe boieri 9i domni la ciubuc ;i cafea: Miriilor
voastre vi-i dat si triiqi in dezmierdare,, rdutate gi, ticilo-
qie; pentru care si faceqi bine si punegi a mi se zidi biserici si
rninistiri.
 14 MIHAIL SADOVEANU BALTAGUL 1,5

Laurmd" au venit si muntenii s-au ingenuncheat la scaunul

tmpirnfei. Domnul brr-rr.r.r, s-" rrit"t la ei cu mili:
Dar voi, nicijitilor, de ce agiintirziat?
- Am intirziat, Prea Slivite, cici suntem cu oile gi cu asi-
-
nii. Umblam domol; suim poteci oable gi coborim pripistii.
Aga ostenim zi gi noapte: ticem, gi dau zvon numai tdlin-
cile. Iar asezdrile nevestelor gi pruncilor ne sunr la locuri
strimte intre stinci de piatrd,. Asupra noasffA fulgeri, trisnegte
9i bat puhoaiele. Am dori stipiniri largi, cimpuri cu holde gi
ape line.
Apoi ati venit cei din urmi, zice Domnul cu pirere de
riu.- Dragi imi suntegi, dar n-am ce vi face. Rimineqi cu ce
aveti. Nu vi mai pot da intr-adaos decit o inimi ugoari ca si
vi bucuraqi cu al vosrru. Si vi. pari toate bune; si vie la voi cel
cu cetera; gi cel cu biutura; gi s-aveqi muieri frumoase gi
iubege.
Povestea asta o spunea uneori Nechifor Lipan la cumitrii
;i nunqi, la care in vremea iernii era nelipsit. Zice el c-ar fi in- A;" ? $i mn rog, cine-i ingelept gi cirturar ?
vagat-o de la un baci bitrin, care fusese jidov in tinereqi, gi - Cine si fie ? intreabe-mi ;i nu qi-oi putea spune.
binevoise Dumnezeu a-I face si. cunoasci credinla cea ade- - Mei femeie, tu iar caufi pe dracu'!
vdratd. Acel baci gtia gi altele gi cunostea si slovi, lucru de mare - Ce si-l caut, ca-i de fagd!
mirare intre ciobani. De la el Lipan deprinsese si unele vorbe -
adinci pe care le spunea cu inteles la vreme potriviti. $i de poveste gi de asemenea vorbe iuqi, Vitoria, nevasta lui
Nechifor Lipan, isi aducea aminte stind singuri pe prispi, in
Nimene nu poate siri peste umbra lui.
- Ce vrei si spui cu asta ? il intreba nevasti-sa Vitoria, pri-
lumina de toamni gi torcind. Ochii ei cdprii, in care parci se
-
vindu-l piezig. rdsfringea lumina castanie a pirului, erau dugi departe. Fusul
Spun gi eu o vorba celor care au urechi de artzit. se invirtea harnic, dar singur. Satul risipit pe ripi sub pidurea
-Nevasta inqelegea ceva dar era binuito are ca orice de brad, cisuqele sindrilite intre garduri de rdzlogi, piriul
femeie si
1 . v er
deprinsd si risari la orice intepituri. Tarciului care fulgera devale intre stinci erau cdzute intr-o
fi cum spui, bddicir; dar cel ce spune multe gtie puqine. neguri de noapte. Acei ochi aprigi gi inci tineri cdutau zdri
- AAsta necunoscute. Nechifor Lipan plecase de-acasi dupi nigte oi,
- Asta-ipentru cine-i ? se risucea Lipan.
pentm inqelepqi gi cirturari. la Dorna, g-acu Sfintu-Andrei era aproape gi el inci nu se
-
 BALTAGUL 17

intorsese. in singuritatea ei, femeia cerca sd pdtrunda p6,ni,la

el. Nu putea si-i vadi chipul; dar ii auzise glasul. Intocmai
asa spunea el povestea; femeia ii adiogase numai puqine cu-
vintJdespre cimpuri, holde gi ape line. Aceste vorbe erau ale
ei,izvorite dintr-o doringi, gi, repetindu-le in gind, ochii i se

Nw aburira ca de lacrimi. Viala muntenilor e grea; mai ales viaqa

femeilor. Uneori stau viduve inainte de vreme, ca dinsa.
Munteanului i-i dat si-gi cigtige piinea cea de toate zilele
cu toporul, ori cu caga. Cei cu toporul dau jos brazri din pn-
dure gi-i duc la apa Bistriqei; dupi aceeaii fac plute pe care le
mindpdnd,la Galaqi, la marginea lumii. Cei mai vrednici inte-
meiazd" stini in munte. Acolo stau cu Dumnezeu ;i cu sin-
gurdtagile,pini ce se impuqineazl' ziua. Asupra iernii coboari
la locuri largi gi-9i pun turmele la iernap in belqi. Acolo-i mai
u;oari uinq^iq-:^"olo ar fi dorit ea si triiJsci, numai nu se poate
din pricini cavara-i prea cald s-afard, de asta, munteanul are
ridecini la locul lui, ca gi bradul.
Nechifor Lipan s-a ardtat totdeauna foarte priceput in meg-
tegugul oieritului. Stinile i-au fost bine rinduite gi ciobanii as-
cultitori. Bacii nu gtiau numai istorisiri, ci cunogtea:u taina
laptelui acnr g-a brinzeide burduf. ii rreneau scrisori gi cereri de
departe, din nigte tirguri cu nume ciudate. Ca si i le dezlege,
Lipan se ducea la pirintele Dinild, dupi aceea trecea pe la
cri;mi si beie un pahar cu alqi munteni ca gi dAnsul, vrednici
tovardgi in treburi de acestea. Cum se simlea pe Tarciu in sus
ci lui Nechifor i-a cdzutveste cu parale, rdsareau la crigma lui
domnu' Iordan ;i liutarii, parcd, i-ar fr adus haitul. Omul se
intorcea tirzht acasd",insi cu chef. Femeia gisea de cuviinqi si
se arate supirati.
se olerdsc in tine cei gapte draci ! ii zicea rizind Ne-
-Iar
chifor gi-gi mingiia mustaqa groasi adusi a oaIi. La mustaqa
aceea neagri gi la ochii aceia cu sprAncene aplecate gi la toati
 18 MIHAIL SADOVEANU
infdqigarea lui indesati si spitoasa, Vitoria uira ascutit si cu
se
indirjire, cd,ci era d.agostea ei de d,oudzeci si
mai bine de ani.
Asa-i fuses e dragin tinerega Lipan, aga-i era drag s-acum, cind
ayeal copii mari cit dAn;ii. Fiind ea asa de aprigi gi indirjiti,
Lipan socotea numaidecit ca a venit vremea sa*i scoata unii din
demonii care o stapineau. Pentru asta intrebuinqa doui mai-
strii pulin deosebite una de alta. CeaintAi se chema bdtaie, iar
a doua o bitaie ca aceea ori o mama de bitaie. Muierea indura
fd,ra,sd, crAcneasci purerea omului ei si riminea neinduplecata,
cu dracii pe care-i avea; iar Nechifor Lipan igi pleca fruntea gi
ardta mare parere de riu ;i jale. Pe urma lumea li se parea iar
buna uqoard., dupi rAnduiala lui Dumnezeu din povestea
_si
baciului care fusese jidov.
Avere aveau cit le trebuia: pocldzi in casi, piei de miel in
pod; oi in munre. Aveau gi parale srrinse inti-un cofiiel cu
cenusi. Fiindu-le lehamite de lapte, brdnza qi carne de oi sfir-
tecate de lup, aduceau de la cAmpie legume. Tot de la cimpii
largi cu soare muk aduceau fein; de pipugoi. IJneori se ducea
Vitoria singuri si o incarca in desagi pe cinci ciluqi. Pe cel din
frunte cdldrea ea b;rbategte; ceilalqi veneau in urma cu cape-
tele plecate gi cu friiele legate de cozile celor dinainte.
Din sapte prunci cu cAt ii binecuvAntase Dumnezet)) le rimi-
seseri. doi. Cinci murisera de pojar ori de difterie; numele gi
imaginile li se uitasern gi li se amesrecaseri cu florile, cu
fluturii ;i mieii anilor. La cer rdmasi, amAndoi se uitau cu pli-
cere. Lipan dezmierda mai mult pe fatd, care era mai maie gi
avea numele Minodora, asa cum auzise el de la o maici de la
Agapia gi-i placuse; iar pe fliciuag il chema Gheorghiga gi
maica-sa il ocrotea si-l apdra de cite ori in ochii lui Lipin erau
nouri de vreme rea.
Gheorghiqn era numele care placuse Vitoriei, cdci era nu-
mele cel adevd,rat si tainic al lui Nechifor Lipan. Acest nume
BALTAGUL 19
i-l rostiseri preotul gi ninagii la sfAntul botez, cind il lumi-
naseri gi cu mir intru credinqa cea adevdrati. insi
intr-al "u ^gii^t^i
patrulea an al viegii se bolnivise de hidropicd. gi atita
slabise incAt au fost poftiqi preo{i de i-au ficut sfintele masle.
Atuncea, dupi masle, a venit gi qiganca ceabdtrina aluiLazar
Cobzaru, gi maici-sa i l-a vindut pe fereastri luind pre! pen-
tru el un banul de Primindu-l de la mama lui, Cob-
aramb,.
zdrrta i-a suflat pe frunte descintind, ;i i-a schimbat numele,
ca si nu-l mai cunoasci bolile si moartea. De-atuncea r-a rdmas
numele Nechifor; dar cind n-o avzea nimeni qi erau singuri,
Vitoria it zicea, cu anumit glas, tot Gheorghiqd. Acel glas de
dulceaqi il avea ;i fecioragul.
Gheorghiqi coborise cu ciobanii, cu oile, cu asinii gi duleii
la vale laiernat, intr-o balta aJijiei, intr-un loc care se chema
Cristegti, nu departe de tirgul Iagi. Acolo avea sd steie, dupa
porunca lui Nechif or, pinl. ce-a veni el singur si pliteasci
stuhul perdelelor, fAnul gi simbriile. Trecuse vreme gi Nechifor
nu diduse semn nici acolo, ca si se intoarci mdcar feciorul.
ii venise c-o siptimAni in urmi scrisoare pe care o dez-
legase tot pirintele Diniln. Fliciul dedea rispuns c5, agteaptl'
pe tatil siu cu paralele, ca sa impace pe ciobani gi pe stipinul
bilqii. ,,Iar oile sunt bine sinitoase, adaogea el, gi noi, din mila
lui Dumnezeu, asemenea; ;i vremea-i inci buni gi ni-i dor de
casi. Sirut mina, mami; sarut mina,tatl.."
Asta era scrisoarea lui Gheorghiqe gi Vitoria o gtia pe de
rost. Vra sd" zicd, Nechifor Lipan nu se aritase nici acolo. Care
pricini putea sa-l intirzie ? Mai gtii ! Lumea asta-i mare si
plini de riutiqi.
A treia zi dupit scrisoarea lui Gheorghiqi pogtagul sunase
iar din trimbiqi in prund gi Vitoria coborise la piriu, ca si
mai primeasci un rivag. Acesta era un rispuns de la baciul
20 MIHAIL SADOVEANU
Alexa, scris de beiat. Slova eru abdiatului dar vorbele erau ale
baciului Alexa.
,,Precit am inteles, stipini, din epistolia pe care ai trimes-o
lui Gheorghiqi, egti tot singuri acasd; iar Nechifor Lipan
stipinul nostru g-al oilor nici pe aici nu s-a ardtat. Asa ci noi
avind musai nevoie de paralele pentru simbrii gi hrana do-
bitoacelor si a noastri, si faci bine si ne trimeti. Dai in tirgla
Piatra paralele la pogti si acei de acolo scriu la pogt; la Ia;i si
ne pliteascd noud atigia gi atigia bani ;i dupd, aceea se intilnesc
ei si se socotesc ce-au dat s-au luatrtreabalor. Asta-i buni rin-
duial; si-mi place, nu-i nevoie si faci drum cdlarepin-aici, nici
lotrul nu te pradd,.Iar dacd" socoli altfel, scrie porunci fecio-
rului si vindem unele din oile cele bitrine. Tot trebuie si vie
Nechifor Lipan stipdnul, s-aduca oile pentru care stim c-a
plecat la Dorna."
Ce putea si fie cu omul ei ? Numai de la dinsul nu primise
scrlsoare.
in ajun se bucurase o clipi. Postasul trAmbitase iar. Cu car-
tea pogtali in mini, Vitoria gribise la pirintele Ddnili.
Poate e ceva dinspre parqile Dornei. Nu era dinspre pirqile
Dornei. Era de-aproape, de la Piatra. Pirintele Danili rddea,
siltindu-gi burta. Ascultind, obrajii Vitoriei s-au imbujorat
de rugine. $i pe asta acuma o ttie pe de rost gi-i vede ingera;ii
aripagi si incununali cu trandafiri.
Cartea pogtali cu poze era adresati domnigoarei Minodora
Lipan.
Frunzuliyd de moltor,
Te iubesc $ te ador,
Ghipd C. Topor.
Vra si zicd,, feciorul dascilului Andrei, care face slujba
militiriei la Piatra, tot nu se astampari ;i tulburi minqile
BALTAGUL 21,
fetei. Vinovat e gi el; vinovati e gi maica-sa disciliga, cdreia
are si-i spuie ea cele de cuviinqi; vinovati mai ales trebuie si
fie hiitugca asta de fati" care trage cu coada ochiului in roare
parqile. Cum s-a intors acasd., i-a bitut din picior, a judecat-o
;-a osindit-o cu vorbe amdrite si ascutite:
- Asta-i grrja ta acuma, fata, sd-mi faci asemenea rusine, si
riminem de risul satului ? Acuma ai ajuns domnigoari ?
Asta nu-i nicio rusine, mimucS; acuma aga se spune.
- Apoi stiu eu; acuma vi strimbati una la alta si nu va mai
-
place catrinqa gi cimesa; 9i vd ung la inimi liutarii cind cinta
cAte-un vall nemlesc. Iti arit eu coc, valq ;i bluzl, ardd,-te para
focului si te arda ! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunici-mea n-am
gtiut de acestea - ;i-n legea noastri trebuie si triie;ti gi tu.
Altfel iqi leg o piatri de git;i te dau in Tarciu. Nu-s eu destul
de ndcdjita c-am rdmas singuri asupra iernii gi nu mai gtiu nimi-
ca de tatd-tiu; acuma am ajuns s-aud pe popi cetind lucruri
rusinoase. Dar evanghelia asta i-a voastra, nu-i a lui.
scrisoarea mea ? intreabi cu vicienie fata.
- Aceea-i
Care scrisoare ?
- Aceea pus-o la oglindi.
- Igi aratpeeucare aiscrisoare. Du-te si vezi de trage pini in
- lie
sara in fugal;i lina pe care ti-am pregitit-o. $i si te mai prind
ca dai gunoiul afarain fata soarelui, cum arfd,cut azr, cl,-ti pun
la glt doui pietre de cite cinci oci. N-ai mai inviqat rinduiala ?
Nu mai gtii ce-i curat, ce-i sfdnt gi ce-i bun de cAnd iqi umbli
gargiuni prin cap si te cheami domnigoari ! !
Astfel s-a frimintag fard sa i se aline gindurile qi fara sa
primeasci vreo veste de unde astepta. in noaptea asta, cdtrd. zori,
a avvt cel dintii semn, in vis, care a impuns-o in inimi g-a
tulburat-o ;i mai mult. Se fd,cea ca vede pe Nechifor Lipan
calare, cu spatele intors cdtrl" ea, trecind spre asfinqit o revir-
sare de ape.
 II

thRC oarele bdtea de cdtrl. amiazi de pe qancul Magurii.

SRVII
\aYC/
sunt mai
'egri
decdide oticei. Da, asraeraopdrere,
cdci sub soare lunecau pilcuri de nouri alburii.
Vremea eru cdlduqa gi abia adiavdntuladucind in ogradi, ca pe
ni;te fluturi tirzii, cele din urmi frunze de salcie gi mesteacin.
Se a;;zird" pe drumug or talanci cunoscute. Venea Mitrea arga-
tul cu cirdigorul de oi gi cu cele doui vaci. Vitoria il auzi rd,c-
nind gi suduind incurcat, aga cum ii era obiceiul, pe cindvdra
animalele in qarcurile lor pe poarta din fundul gospoddriei spre
munte. Lisind la o parte furca, femeia chemi cu glas cdntat:
fatd,heit
-* Minodora,
Aud, mimuci, rispunse fata din gandramaua din dosul
casei de sub piretele de la miazdnoapte.
Las6., fata, fuEaldii gi cauti qi de altele. Vnd ci vine ar-
-
gatul inainte de vreme. Trebuie si se fi intimplat ceva.
Fata se ariti sprinteni, cu cimaEi albe gi catrinqd neagrl,
vristati rog. Purta pirul impletitin cununa, fere nicio broboadi,
dupi rinduiala fecioarelor. Era desculqi, ciuboqelele cu potcoave.
galbene gi cu virful de glang, cumpirate de la Gheorgheni le qi-
nea numai pentnr hori gi nunli gi pentru drumurile la tirg.
? intrebi Vitoria oftind 9i privind intr-o
- Ti. nu !i-i foame N
pafte a\intit. N- i:
24 MIHAIL SADOVEANU BALTAGUL 25

Nu mi-i foame, rispunse rizind fata. La cine te ui1i, fior prin spate. Minodora aqezd cofa cu apd" la locul ei 9i in-
-
mimuci ? il vezi pe tata? cepu a rAde.
- il vad, rispunse nevasta suspinind. Cine gtie pe unde va Am auzit c5, te-nsori, bade Mitre.
fi fiind, singur gi fl5mind. Dd,fugalafintina gi adi apd. AgA'gFt
-
focul 9i pune ceaunul de mimiligi. Cauta in cuibare vreo -Ha?
doui oui. Scoate nigte brinzi in scifiqi. Pentru argat cautd de - Am atzit cd te-nsori.
Da' nu ma mai insor nici pe dracu'. Unde-i norocul
cea mai iute. -
acelat M-ag mulpmi gi c-o vadand, ori cu una care a fdcut copil
- indati, mimuci, raspunse fata lepiind prin bitituri gi
smuncind cofa goald. de pe fundul ei.
de fata mare. Dar pind. n-oi avea oi destule, nu gisesc' Azi ii
lumea rea gi femeile-s fudule. Da' nu-mi da{ ?
Mitrea se strecure in ogradd piezig, pe portifa vitelor. Era
Ce si-qi dim ?
un om fdrd,virstd", scund 9i cu ochii gtergi. Zimbeaincremenit - Apoi si-mi daqi tohoarci, opinci gi ciciuli, ci de-acu se
cu obrazu-i spin. Ducea din cind in cnnd o mini cu gheare -
cheama ca vine rarna.
?n piru-i rogcat, buhos gi bitucit.
s-a intimplat, Mitre ? Stipina strinse din umeri. Omul se agezd mormiind pe
- Ce
Cum? colqul prispei. Fata aqalase grabnic focul la va:;r.a de afatd,
- Ce intimplat ? umpluse ceaunul cu apd" gi-l asezase pe pirostrii . Zvitlisein el
- Nu s-as-a intimplat nimica. un pumn de fiine; presirase sare. Deodati vintul trecu $uqu-
- Atuncea de ce ai venit aga devreme acas6? ind prin crengile subqiri ale mestecenilor din preaimd. Pidurea
- de brad de pe Migura clipi din cetini gi dndu gi ea zvon.
-Ha?
De ce ai venit aga devreme acasa
- Apoi am vdzut ci pogoari algi oameni din poieni oile gi
? innlqind fruntea, Vitoria simqi adiere rece dinspre munte.
- $uviqele castanii din jurul frunqii i se zbaturi. Clipi din ochi,
vacile; le-am pogorit eu. Zice cd are si vremuiasca.
;i silindu-se oarecum si se trezeasci deplin' Pe toati costiga, in
- Cine spune asta ?
Spun oamenii. Am vizut ;i eu dumbrivencile zburind
gospoderiile rdzlete, se a:uzeav chemiri gi ingini.ri de glasuri-
- C3nii incepeau sd zdpaiasca. Coloanele de fum se aplecau im-
in cirduri spre soare. Se duc de unde-s ele. Dar mai ales m-am
prigtiindu-se pe faqa pimintului.
uitat la un nour cdtra Ceahhu. Nouru acela-i cu bucluc.
intr-adevir, se tulburi vremea, grii gospodina gribit.
De-acu vine iarna. $i eu te poftesc pe dumneata, stipini, -
Trebuie si ne mutim in casi. Treci, fati, inliuntru gi fi focul
si-mi dai tohoarci gi ciciuli gi piele pentru o pireche noui de
opinci. De-acu-i gata.intii are si viscoleasci; pe urmi au si in horn.
prindi aurla lupii in fundul ripilor. Cu migciri iu1i, fata apucd" ticiunii si trecu in tindi. Aburi
Mitrea vorbea bolborosit gi din fundul gitlejului. Pome- subgiri inviluiri soarele. Apoi nouri suird cu hirnicie dinspre
nind de iarni gi de lupi, se holba fioros. Vitoria simqi un muntele cel mare.