Sunteți pe pagina 1din 24

REVISTA LUNARĂ EDITATĂ DE 0.0. AL U.T.O. ANUL XV - NR.

'179 10/85
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI II

SUMAR

AUTODOTAREA LABORATOARELOR
ŞCOLARE ...................... pag. 2-3
Robot electronic start-stop
Voltmetru electronic
INITIERE fN
RADIOELECTRONICA .......... pag. 4-5
Aplicaţii AO
Alarmă auto

CQ-VO ......................... pag. 6-7


Sistem de antene AZ-El pen-
tru sateliţii de radioamatori
ATELIER ....................... pag. 8-9
Staţie de telecomandă

HI-FI .......................... pag. 10-11


Amplificator stereo
Sonda acustică
LA CEREREA CITITORILOR ..... pag. 12-13
AUTO-MOTO ................ ," pag. 14-15
Autoturismele OLTCIT: Ser-
vice
Regulator electronic
FOTOTEHNICA ................. pag. 16-17
Miră-test pentru obiective
Mîner pentru obiective
CITITORII RECOMANDA ........ pag. 18
Controlul vitezei de rotaţie
a servomotoarelor
TEHNiCA MODERNA ........... pag. 19
Tipuri de videomagneto-
foane
SPORT ŞI TEHNiCA ' ............ pag. 20-21
Schibob motorizE'.t
REVISTA REViSTELOR .......... pag.22
Regulator de tensiune
Alimentator
VFO
Stereodecodor PLl
PENTRU TINERELE
GOSPODINE ................... pag. 23
Întreţinerea maşinii de gătit
SERVICE ....................... pag. 24
Niitional Panasonic RQ-512 DS

(CITITI iN PAG. 19)


dcţionat, contactul său fiind închis. figura 20. Se observă'" că se; folo-
Condensatorul C începe să se în- seşte vechiul sistem de alarmă al
carce prin grupul serie P-R. Cînd şcolii, dublînd contactele a, bale în-
tensiunea la bornele condensato- trerupătorului manual K cu contac-
rului este suficientă pentru a des- tele a', b' ale releului Rei t"
9hide lanţul D-T 1, tranzistorul T 1 Acest releu este acţionat de către
intră în saturaţie, blocînd tranzisto-
A
contactele releelor Reed 1 şi Reed 2
rul T2 • In consecinţă, releul Reed nu ale celor două sisteme de tem pori- ;
mai este acţionat, contactul său fi- zare "început pauză", respectiv
ind deschis. ,,sfîrşit pauză".
$e observă că timpul de acţio­ SURSA DE ALIMENTARE
nare a releului depinde de timpul de
încărcare a condensatorului C pînă Sursa de alimentare a circuitului
la yaloarea Uz + USE(T1)' Se poate trebuie să debiteze o tensiune sta-
scne: bilizată de 5 V la un curent de 1 A. În
Uz + USE (T = Vee • e-t/(R+P)C
)
figura 21 este arătată schema elec-
1 trică a acesteia. Se observă că pen-
Praf. MIHAI CORUTIU, Acest timp este proporţional cu tru stabilizare a fost folosit un cir-
Liceul tiC. A. Raaetti"- Bucureşti constanta de timp a grupului serie cuit integrat proiectat special În
R, p, C, deci poate fi modificat cu acest scop (exemple: LM7805,
(URMARE DIN NR. TRECUT) ajutorul potenţiometrului P. LM309K sau echivalentele lor).
SISTEMUL DE ALARMĂ Schema completă a dispozitivu-
CIRCUITUL DE TEMPORIZARE lui este arătată În figura 22.
Circuitul temporizator cu tranzis- Sistemul de alarmă este arătat În
toare utilizat este prezentat În fi-
gura 19. Particularitatea montajului
constă în faptul că altmentarea cir-
cuitului se face chiar din ieşirea
porţii de validare a sistemului de
alarmă.
n--~.---_ _ _ /IA
of5V
Cînd pe intrarea de validare
există nivel logic "O", circuitul este Re-teCi
nealimentat, iar contactul releului
deschis.
Cînd pe intrarea de validare
există nivel logic ,,1", condensato-
220 V
Iii 8V
,..,
(),~f'

1
rul C fiind descărcat, tensiunea la
bornele sale este insuficientă pen-
tru a deschide grupul serie D-T 1 .
Rezultă că tranzistorul T 1 este blo-
cat, iar T 2 saturat (prin rezistorul ecron .
R1). În consecinţă, releul Reed este ~/ect/'O.,tol-t('

J!
~('/).a

+f . ~--
W
;.sv

'~4'f.-- I
IN...

~oirl
O~C I
,----
I Reg/Qi
111'Nl/76

~$V

C08#7

e C}cbăŞTVcc e8c5ă§!Vec

~$V

A ţ a .4 f a e li

EI r /23 8 rl2J
CI
LI 7123 8 7123 bJ
b II 6 A o'Of'C9 bA

TEHNIUM 10/1985
2
r(Jl7clie ..!'ec'imctlti lolrO/'t!e ti!c'ocIoIY/(t//
Impt/loft//"/ jeylrllt!' /?(/mOl't:if()l'(//t/Î
(/11'. /mţXIl.r(J/,1 tI;O/lca-lt!'
/ll{/mciM'l'ol'tllu/ O'le «Ilt/I
(rt\l'"oec!tv l'eI[erile I~.,//'lit' q't!'codol't/lt/( .2'~âmt:l/~ I~-!ldle decOdol"('/!<1'
!;nttr:1d/~ o't!cochro!tI/
C!lB 1tL;7 C/pt/cQte Iq
ttyld .rtÎ'J! c(/)'IO'~ It)' !7f1mOrdl'oNI<li)
/]vmărdfo/'
(/eeodol')
O C .8 4 ă O c a e- 1 9
1); e,' 8,' A,' O 7 :2 3 4 S G 7
a o o o o o o o o o o o o o o o o / ·1
o o o I o o I / o o o
I
o o o
f
o o o o
I
o o , o
! 1 ()

o
! 1
2
o o. I o o
1
o
'/ 2
o o , ,
/ r I
j
4 o ! o o o
o
o I ,
/ 3
it o o o I
o
, !
o
I /
I
o o o o I 5 o o
j I () /
, I I o !
"

6 o ! o I o o o o o ~ o o I I o ! r
7 o I o o o I / f 7 o / ! o
8 I o o o () o o o o o o 8 o o o I / o
9 ' I o o I o o o o o o 9 / o o / /. / ! o

tensiune de 10 V şi se reglează din unde R, este rezistenţa internă a


S3 capătul de scală. instrumentului, iar 1, sensibilitatea
Pentru a regla zeroul instrumen- lui (capătul de scală).
tului şi pe scala de 50 V, se deschid Prin înlocuirea lui {3A741 cu
K1' K1 ', se scurtci rcuitează intrările ROB101T se pot obţine erori mai
şi se aţionează S2' mici. Eficienţa montajului se dove-
Montajul se poate adapta la orice deşte la acţionarea unor instru-
instrument indicator care are mente demodate, dar relativ pre-
curentul la cap de scală mai mic de cise, care se pot recupera de la apa-
20 mA ratele casate.

Ing. CORNEL STANESCU

.Apariţia amplificatoarelor ope-


raţionale
cu un
făcut posibilă realizarea,
a
număr minim de compo-
Vo
nente, a unor montaje performante.
Folosind un instrument magne-
Vz t-------~_­
toelectric de 4 mA/10 O se poate
realiza un vqltmetru cu rezistenţa VON------1I
de intrare de 1 MO/V. Montajul este
atît de simplu Încît poate fi introdus
împreună cu sursa de alimentare În
carcasa instrumentului original.
Principiul de funcţionare este
ilustrat în figura 1. Amplificatorul
operaţional AO, lucrînd În configu-
raţia repetor, funcţionează ca sepa-
rator, oferind la intrare o impedanţă
deosebit de mare şi asigurînd la ie-
şire un curent suficient. Dioda Dz şi
rezistenţa RA asigură limitarea ex-
cursiei semnalului la intrarea AO şi
implicit la ieşire. Rezistenţa Rs sta';'
bileşte capătul de scală şi se alege
astfel încît, pentru a minimaliza in-
fluenţa diferitelor surse de erori, să
se obţină o excursie mare de ten-
siune.
În figura 2 se prezintă caracteris-
tica de transfer intrare-ieşire a
montajului. Se observă limitarea
excursiei de tensiune de către
dioda Zener. Domeniul de măsură
O se alege în zona liniară a caracte-
risticii. Prin adaptarea unor divi-
zoare rezistive la intrare, domeniul
de măsură poate fi extins.
Schema reală a voltmetrului este (aceste două
comutatoare sînt Rezistenţa Rs se calculează cu
reprezentată În figura 3. Pentru o acţionate simultan), deci pe scala
reducere a gabaritului montajului formula:
de 10 V, se scurtcircuitează intrările 2,5. (V)
se utilizează pentru alimentare o şi se reglează din S1 zeroul instru- Rs(O) = _..:.....:-!.-.:-- - RdU)
singură baterie de 9 V. Printr-un ar- mentului. Apoi se aplică la intrare 1) 1, (A)
tificiu de schemă, folosind dioda
electroluminescentă LED. şi R4 , se
obţine un potenţial intermediar ce
suplineşte lipsa celei de-a doua ba-
terii.
LED-ul poate fi Înlocuit prin trei
diode cu siliciu înseriate.
Voltmetrul are două scale, 10 V şi
50 V, ambele cu rezistenţa de in-
trare de 1 MO/V. Bineînţeles că prin
reproiectare se pot obţine şi alte
domenii de măsură.
Tensiunea de intrare este divi- I
zată cu R1' R2 , R3 şi apoi este repe-
Fete Locul VI Duca Lidia, jud. Galaţi Locul VI - Breabăn Petru, jud.
tată la ieşire. Se observă că excur-
Locul I - Pantilimon Marcela, jud. Suceava
sia de tensiune la ieşire este pozi- Hunedoara
tivă, curentul ce trece prin instru- Bilet l
Locul - Moralciuc Aurica, jud. Locul I - Bălan Laurenţiu, jud.
ment fiind injectat În LED.
La realizarea montajului s-a folo-
Locul
" III
Suceava
- Lazăr Simona, jud.
Galaţi
Locul II - Liţă Ionuţ, jud. Prahova
Echipe
Locul I şi cÎştigătoarea Cupei
- echipa judeţului
U.T.C.
Hune-
sit un amplificator operaţional
Bacău Locul III - Drenea Daniel, jud. doara
{3A 741, de preferat cu specificatia J,
ceea ce Înseamnă curenţi reduşi de Locul IV - Drenea Florentina, jud. Buzău Locul II - jud. Galaţi
Buzău Locul IV - Pantilimon Marius, jud. Locul III - jud. Buzău
intrare. Beşleagă Petronela, jud.
Datorită influenţei curenţilor de
Locul V - Hunedoara Locul IV - jud. Suceava
Iaşi Locul V - Boer Botond, jud. Satu
intrare s-au echilibrat intrările prin
introducerea grupului S1, S2' Rs. Mare
Cu K1 şi K1 ' pe poziţia închis

TEHNIUM 10/1985
1

APLICATII AC) SOOk!l..

10
(2
0,1 ~F +
4I SV.!!..
CT
200 -ZOOO
Pagini realizate de fiz.
11.
A. MĂRCULESCU

o altă variantă simplă de pream- este de tip {3A741 , in capsulă DIL cu


pllficator AF pentru semnale mici 2 x 7 terminale.
este cea din figura 2, care utilizează Montajul se foloseşte cu precă­
un AO În configuraţie de amplifica- dere ca preampiificator de micro-
tor neinversor. fon, ataşat la intrarea amplificatoa-
La intrare se pot conecta surse de relor AF de putere care au o sensibi-
semnal cu amplitudinea de ordinul litate de ordinul sutelor de milivolţi. +12V
milivolţilor sau al zecilor de milivolţi Există situaţii speciale cînd se im-
şi cu impedanţa internă de la sute pune realizarea unor preampliflca-
de ohmi pînă la zeci de kiloohmi. toare AF cu Impedan1ă de Intrare
Impedanţa de intrare a montaju- foarte mare, de ordinul megaohmi-
lui este dată practic de valoarea lor (de exemplu, atunci cînd se utili- 51k.fl..
echivalentă a grupului paralel R1 II R2 zează ca traductor un microfon-
(în exemplul din figură cca 25 kO). condensator). O soluţie simplă a
Ea poate fi deci adaptată uşor la problemei, avînd la bază tot un AO
sursa de semnal folosită. În configuraţie de amplificator
După cum s-a arătat În cadrul se- neinversor, este redată În figura 3. (1
rialului teoretic referitor la amplifi- Montajul este cu alimentare dife-
catoarele operaţionale (vezi nr. renţială (±9 V pînă la ±15 V), de la ~!--+----11---f
5/1984, pag. 5, fig. 25), cîştigul în baterii sau redresoare duble, bine O,1-10JJF
tensiune al acestui montaj este dat filtrate.
aproximativ de relaţia G v = 1 + R4 /Rs , După cum se ştie, pentru a se le~ire
cu condiţia ca rezistenţa de reacţie obţine o bună stabilitate În regim RZ P
În C.C., R3, să fie mult mai mare ca R4 continuu, intrarea neinversoare tre- Intrare 51 kJl 5-50 ~I-o
şi Rs. În tabel sînt date valorile buie conectată la masă printr-o re- AF
orientative ale rezistenţelor R3 şi R4 zistenţă R1 , de valoare nu prea
k1l (6
pentru obţinerea unui cîştig În ten- mare. Această rezistenţă va fi însă
siune de 10, 20, respectiv 50 de ori. "văzută" la intrare de către sursa de
Alimentarea se face de la o sursă semnal, pe care am presupus-o cu OV
simplă de tensiune continuă (9 impedanţă internă foarte mare. Din
V-15 V), bine filtrată şi eventual acest motiv, Rl nu a fost conectată
stabilizată, consumul fiind de ordi- direct la masă'A ci În punctul de legă­
nul miliamperilor. tură C 2 -R 2 • Intr-adevăr, urmărind
Semnalul de ieşire, preluat din funcţionarea montajului, observăm
cursorul potenţiometrului P prin in- că, În regim alternativ, semnalele
termediul unui condensator, poate identice apar pe intrare/;'l neinver-
fi audiat În cască sau poate fi apli- soare şi În punctul C2 -Fh (punctul 1M.D.
cat la intrarea unui amplificator AF. median al divizorului R3 -R 2 ce
Valoarea potenţiometrului şi cea a determină cîştigul În alternativ,
condensatorului de ieşire Cs (0,1- condensatorul C 2 comportîndu-se
10 p.F) se aleg În funcţie de desti- practic ca un scurtcircuit). Prin ur-
naţia concretă a montajului. mare, curentul alternativ care tra-
Operaţionalul indicat În figură versează rezistenţa Rl este aproape

Iesire
I

10 1,0 100 ov
20 2,2 220
50 5,6 560

330.a..
EGALIZOR DE
AUDIOFRECVENŢA R~
STEREOFONIC E 2101 68kll.

PRODUS NOU
1. P. R.S.-BANEASA'
- Nivel semnal de intrare: 0,775 V147kn
- Eficacitate reglaj: ±15 dB'
- Număr de canale: 10 Ca 6/2k.fi.
- Bandă de frecvenţă: 20-20000 Hz. O,1-1pF
Aparatul poate fi utilizat atît la înregis-
trare, cit şi la redare, În orice lanţ audio, p (12
pentru orice tip de semnal. Beneficiarul
poate conecta, după dorinţă, diferite frag- , 1000
pf
mente din semnalul sonor prin acţionarea 5+10kO..'
potentiometrelor de reglaj. Satisfacţiile ge- Log. :
nerate de utilizarea unui e9alizor In ecl1i- I DIF.
pamentul de audiofrecvenţa ne determină 1 4..Q.
să-I recomandăm cu căldură amatorilor de I
I ?::3W
muzică. 1
1

4 TEHNIUM 10/1985
nul, adică R1 se comportă ca o re- poate fi eventual realizat şi cu un
zistenţă cvasiinfinită. Rezultă o im- singur tranzistor (cu factorul beta
pedantă de intrare a montajului -mare), stabilind experime~tal ~al?-'
foarte mare (zeci de megaohmi), riie lui C şi R2' conform variantei din;;
fără a fi sacrificată stabilitatea În re- fig,ura 3. .
gim continuu. Într-adevăr, rezis~ In cazul nefericit cînd se dispune
tenta dintre intrarea neinversoare ŞI Conceput pentru autoturismele Acţlonarea Intermitenţă se r~al i- pentru Th.1 de un tiristor avînd cu-
masă este relativ mică (R 1 + R2 = echipate cu acum~latoare ~e 1~ V, zează prin polarizarea lUI T7 de catre rentul de menţinere prea m,are (va:
110 kO), iar cîştigul În regim conti- cu minusul la masa, montaJul alatu~ multivibratorul astabil Ts- Te, co- lori R12 prea mici), se recomanda
nuu este aproximativ unitar (reacţie rat comandă acţionarea claxonuiui mandat la rindul său de către tiristo- Înlocuirea lui T 4 cu un model de me-
negativă totală prin R3 ). Evident, la descbiderea unuia din întrerupă­ rul Th.1. Valorile pieselor din oscila- die putere (2N2219, 2N.1711, 8D135
cîştigul În t.ensiune În alternativ este toarele 11 -1", plasate la portiere, tor nu sînt critice; R13 şi R1S se pot lua etc.).
dat de aceeaşi relaţie cunoscută de capotă, portbagaj etc. Între 2,2 kO şi 3,6 kO, condensatoa- Declanşarea av~rtlză~ll. se- fac~,
la amplificatorul neinversor cu reac- Particularitatea schemei o con- rele C3-C4 între 33 ţJ.F şi 68 ţJ.F, iar după cum am mal am~ntl!, desch]-
ţie, care aici are expresia G v = 1 + stituie acţionarea Intermltentă a ZÎnd (cel puţin) unul din mtrerupa-
R14 -R 1S se aleg experimental pen-
R3 /R 2. EI poate fi făcut. reglabil ~nlo­ claxonului, preîntîmpinîndu-se ast- tru o cadenţă convenabilă a impul- toarele 11-1 n. ~ineînţeles ?U Într~­
cuind rezistenţa R3 pnntr-un trtmer fel Încălzirea periculoasă a acestuia surilor de avertizare (pauze de cca rupătorul I lasat deschiS. Prin
sau potenţiometru de 1 MO. la o funcţionare mai îndelungată. In 1 s Între două impulsuri). aceasta, conducţia lui Tl încetează
in cadrul serialului teoretic s-a rest, montajul este prevăzut cu un Oprirea temporizată a avertizoru- brusc (fără C l ), respectiv În interval
prezentat modul de cuplare a unui întrerupător exterior (mascat) de lui, atunci cînd întrerupătoarele de cîteva secunde (cu Cl), per-
AO cu un etaj repeto!' pe emitor si- blocare, un circuit opţional d~ por- Il-In sînt reinchise imediat, e~te( miţînd intrarea Î':' conducţie.. a .I~i T2
metric, cu două tranzistoare com- nire întîrziată, pentru cazul cmd ~e asigurată de blocul T3-T 4 cu pie- şi implicit polarizarea POrtII tlrlStO-
plementare, pentru mărirea curen- preferă blocarea din i~ter~or, ul] cir- sele aferente, conectat în circuitul rului Th. 1 din divizorul Rs-RI>. Va-
tului de ieşire, de exemplu În vede- cuit de oprire temponzata dupa cca catodic al tiristorului Th.1. Pentru lorile pieselor din acest bloc de cc;>-
rea acţionării unui difuzor de impe~ 60 de secunde de la reÎnchiderea ca oprirea temporizată să fie posi- mandă sînt necritice, cu excepţia
danţă joasă (vezi numerele 11 ŞI întrerupătoarelor Il-In. ~recum ~i bilă, este obligatoriu ca tiri~torul lui Rs, care se stabileş.te. experi:
12/1984). Se pot obţine astfel ampli- cu un sistem de automenţmere neli- Th.1 să aibă un curent de menţinere mental (cît mai mare POSI~II, dar sa
ficatoare AF de putere relativ re- mitată atunci cînd cel puţin unul mai mare decît curentul minim ab- asigure anclanşarea ferma). Even-
dusă (sub 5 W), cu performanţe
din int'rerupătoare a rămas deschis ... sorbit de etajele Ts- Ts şi T 7 • tual se mai corectează şi valoarea
foarte bune În raport cu simplitatea Pentru realizarea acestor funcţII Această condiţie se satisface prin lui R3t În funcţie de factorul beta al
schemelor. s-a ales o schemă clasică, echipată sortarea tiristorului (eventual se lui T 2•
Un exemplu de acest fel îl repre- cu componente discrete (fi9: 1). poate modifica şi multivibratorul Acest bloc de comandă se putea
zintă radioreceptorui din figura 4, pentru a obţine curenţi minimi mai realiza foart~ bine şi cu un singur
Doar În aparenţă complicata,
conceput per-ttru recepţionarea emi- schema are inconvenientul real de mici). ~ . tranzistor, dar am preferat varianta
siunilor locale din gama undelor a utiliza două tiristoare: unul (Th.2) Să presupunem ca am polanzat cu două tranzistoare pentru a bene-
medii, cu audiţie la difuzor. de putere pentru acţionarea. c1ax.o- pentru un timp scurt poarta lui Th.1 ficia de curenţi mici prin întrerupă­
Partea de receptor a fost prezen- nului, iar celălalt (Th.1) de orice tiP, amorsÎnd conducţia anod-catod, toarele Il-In (siguranţă În funcţio­
tată pe larg În nI'. 6/1981, pag. 5, şi nu . nare, chiar În cazul unor contacte
dar sortat pentru un curent de men- după care am întrerupt circuitul por-
vom insista asupra ei. Menţionăm ţinere mai mare, după cum vom ve- ţii. Simultan oscilatorul Ts - Ts va oxidate, murdare). In acest fel se
doar că este cu amplificare directă dea În continuare. începe să funcţioneze, menţinerea aranjează mai uşor şi Întîrzierea de
(două etaje de amplificare ~F, ?U- Comanda claxonulul este asigu- În conducţie a tiristorului fiind asi- pornire (pentru. Rz Între 27 ~O şi 100
plate galvanic, urmate de cIrcUItul rată de tiristorul Th.2 (pe radiator, gurată de surplusul de curent ab- kO se ia C l Intre 1 ţJ.F ŞI 10 ţJ.F).
de detecţie), primul tranzistor avînd minimum 10 A/300 V pentru un cla- sorbit prin T4-R 12 • După cum s.e Stocarea avertlzorului Înainte ca
baza polarizată static prin rezis- xon de 4-5 A), polarizat În poartă observă însă, acest curent supli- acesta să fi anclanşat se poate face
tenţa R, (10-100 kO) şi joncţiune.a din exterior, prin Înc~idere.a intre-
din divizorul R1S -R 19 , prin inter- mentar încetează după încărcarea
B-E a lui T2 . Circuitul de a~or9 uti- mediul tranzistorului T 7. Pentru ex- condensatorului C 2 (prin Ra), cînd rupătorului masc~t, 1. In va!lanta c.u
lizează un condensator variabil Cv tranzistoarele T3 şi T4 se blochează întîrziere de porntre, acest Intrerupa-
peri mentare se poate folosi in loc
cu capacitatea maximă intre 250 şi de claxon o sonerie (cu intrerupe- succesiv, conducînd astfel la bloca- tor se poate plasa În interior, într-un
500 pF (orice tip) şi o bobină de rea curentului!), eventual improvi- rea tiristorului. loc accesibil În maximum 2-3 se-
unde medii de fa radioreceptoarele zată dintr-un releu de 6-9 V, legat Valoarea rezistenţei R12 se stabi- cunde de la deschiderea unei por-
industriale, cu bara de ferită cores- În serie cu o pereche de contacte leşte experimental (orientativ Între tiere. După anclanşare, avertizorul
punzătoare (de exemplu, o bară 390 fi şi 1,5 kO), astfel ca menţine­ "oate fi blocat prin întreruperea ali-
normal închise ale sale (fig. 2).
010, lungă de 12-15 cm şi o bo- Construcţia se începe prin alege- rea să fie sigură şi la tensiunea de mentării (K).
bină culisantă conţinînd L1 _ Realizarea practică a montajului
rea lui R19 (între 680 O şi 1 kO).' a alimentare de 10 V. Grupul Dl -R 7
65-70 de spire, Lz = 4-6 spire, tranzistorului T7 (BC177 etc.) ŞI a permite descărcarea ~apidă a co~­ impune, În afara reglajelor menţio­
ambele liţă de radiofrecvenţă, nate luarea unor măsuri de sigu-
rezistenţei RH (47 kO~ - 68. kO), densatorului C2, dupa blocarea tl-
bobinate continuare, spiră lîngă după care se tatoneaza experimen- ristorului, pregătind un nou ciclu de ranţă În ceea ce priveşte dimensio-
spiră). narea conductoarelor traversate de
tal valoarea maximă a lui Rla (orien- temporizare.
Amplificatorul AF conţine un etaj tativ Între 330 O şi 1,3 kO), care asi- Durata funcţionării temporizate curent mare (conexiunile la Th.2 şi
final În contratimp, cu tranzistoa- gură anclanşarea fe.rmă a tir!stor~­ (orientativ 60 de secunde) se stabi- claxon), izolarea foarte bună a tutu-
rele complementare T3- T 4 (împe- lui la polarizarea lUI !7 (capatl:l' li- leşte prin alegerea lui C2 (47-100 ţJ.F) ror conductoarelor şi în special a
recheate după factorul beta În li- ber al lui Rn se leaga provIzoriU la şi a rezistenţei de Încărcare As (470 kO radiatorului lui Th.2. Pe traseul de
mite de ± 10%) şi etajul de comandă, masă). Pe parcursul. probelor s~ va -2,2 MO). alimentare cu plus se va monta obli-
realizat cu operaţionalul {3A741 avea În vedere o plaja a tenSiunII de gatoriu o siguranţă dimensio~ată În
(capsula cu 2 x 7 terminale), În con- Modulul de oprire temporizată funcţie de consumul :tlaxonuIUl.
alimentare orientativ între 10 V şi 14
figuraţie de amplificator inversor cu V (observaţie valabilă pentru toate
reacţie, adaptat pentru alimentarea blocurile montajului). .. ~ .
cu tensiune unică (9-12 V). Dacă tiristorul soliCita curenţi
Reamintim că impedanţa de in- prea mari de poartă (respectiv valori Contacte
trare a· amplificatorului este practic prea mici pentru R1a, sub 300 O).! Th.1
egală cu R7 (între 5 kO şi 25 kO), iar
normal
este mai prudent să se foloseasca Rel. Închise
cîştigul În tensiune este dat de ra- pentru T7 un tranzistor de medie ""-+-i
portul Ra/R 7 . Pentru operaţionalul putere (2N2905, 8D136 etc.), cu
indicat nu se recomandă folosirea factorul beta suficient de mare,
unui cîştig mai mare ~ de 40:-~0 de pentru a nu coborî valoarea lui RH
ori (in schema de faţa, un CIŞtlg de sub cca 47 kO. De fapt, etajul supli-
10-20 de ori este suficient). mentar cu T7 a fost introdus pentru
Zeroul fals de la ieşirea amplifica-
torului operaţional (pin 10) se stabi-
a nu perturba funcţionarea oscila-
torului T s- Ts, preluînd direct qin A B o
leşte la jumătatea tensiunii de ali- acesta curentul de comandă a por- F307
mentare, din divizorul R9 -R 10 (re- ţii.
zistenţe aproximativ egale, Între 1,5
kO şi 10 k!l).
Curentul de repaus prin tranzis-
toarele finale se stabileşte la cca
15-20 mA, prin alegerea rezisten-
ţelor Rn-R12 (optimizate experi-
mental între 1 kO şi 5,1 kO, aproxi- SIG.
mativ egale). În rest, valorile piese-
~------~------~--------------------------r---------------------~--------~5~A~K~
lor din montaj nu sînt critice.
Varianta experimentată de autor, Th.1
cu rezultate foarte bune, are ampla- T2
KY 202K
sarea pieselor indicată În figura 5 2 N2 219
(scara 1:1), cablajul fiind clasic, cu
conexiuni . pe spate Între termina-
lele pieselor şi fire de legătură.
Conductorul de masă (minusul ali-
mentării) este cu secţiune mare, de
cel puţin 1,2-1,5 mm diametru,
pentru a preîntîmpina eventualele
reacţii parazite.
Fotografia (fig. 6) prezintă placa
)
de cablaj a radioreceptorului, mon-
tată împreună cu circuitul de acord
În cutia unui difuzor de radioficare.
(CONTINUARE ÎN HR. VIITOR)

TEHNIUM 10/1985
Pentr.. sateliţii RS recepţia sem- zare a antenei de la staţia de radioa-
nalelor în modul A în banda de 10 m mator
(29,410... 29,500 MHz) se realizează În continuare prezentăm \i:Qatele
fără probleme cu un dlpol scurtat necesare pentru realizarea an~'9nelor
sau cu o antenă cros Vagi fixă sau elicoidale pentru benzile de ~ m şi
directivă. 70 cm.
Criteriul privind polarizarea unde- În figura 1 se prezintă cîteva ca-
lor electromagnetice este folosit racteristici ale antenei elicoidale.
pornind de la constatarea ca legă­ Notăm că sub trei sţ5lre caraeteris-
tura realizată Între o staţie a cărei tica de radiaţie este complet S:chim-
poziţie este fixă şi una ale cărei an- ba,ţă şi nefavoral;>ilă comunicaţiilor.
tene sînt În continuă mişcare rela- In figura 2 se dau schema elec-
tivă este mai stabilă atunci cînd se trică şi dimensiunile penţru antena'
folosesc antene cu polarizare circu- elicoidală atît pentru banda de2 m,
lară la staţia fixă. cît şi pentru banda de 70 cm. Este

SISTEM DE ANTENE in cazul satelitului OSCAR 10,


mişcarea de spin pentru stabilizare
pste de cca 60 de rotaţii pe minut.
"istemul de antene În trei colţuri
remarcat faptul că, pentru obţinerea
radiaţiei maxime În direcţia axei, un-
ghiul spiralei este de 14 o. Aceasta
conduce la un pas al elicei de cca

AZ -EL ~entruSATELIŢII
produce variaţii de polarizare şi cÎŞ­ 'A/4.
tig de 180 ori pe minut, adică 3 Hz. În figura 3 se prezintă o alterna-
În cazul staţiei de radioamator ce tivă pentru alimentarea fără
utilizează o antenă cu polarizare li- transformator de adaptare. Figura 4
nlară se produc variaţii În cîştig la conţine schiţele a două 1)10duri de
emisie sau recepţie ce depăşesc 10 realizare a ansamblului. In ambele

de RADI01MATORI (URMARE DIN NR. TRECUT)


dB, ceea ce afectează puternic inte-
ligibilitatea.
În cazul sateliţilor de joasă altitu-
dine mişcarea de spin este de cca
0,01 Hz (o dată la cîteva minute),
ceea ce se manifestă ca un fading
cazuri elicea este susţinută de o
structură realizată din materiale izo-
latoare. Sînt recomandate ţevi de
PVC cu diametrul exterior de 25-30
mm şi grosimea pereţilor de peste 2
mm pentru varianta A şi lemn tratat
De obicei avem în vedere faptul cii receptorului, eventual alt zgomot profund dar lent, afectînd mai puţin pentru intemperii În varianta B.
că realizarea unei antene cu cîştig din zona unde este staţia de radioa- inteligibilitatea. Elicea se realizează din conductor
mai mare este o operaţie mai uşoară mator. De aceea, pentru OSCAR 10, în maşjv: sau ţeavă din aluminiu sau
decît realizarea unui amplificator de Valoarea tipică a cîştigului anteneiscopul minimizării efectelor de mai cupru, cu diametrul exterior de 3... 6
putere, mai ales în cazul benzilor de de recepţie pentru OSCAR 10 mo- sus, se recomandă utilizarea unor mm. Sensul de Înfăşurare este cel al
70 cm şi 2 m. De aceea, la determi- dul B în banda de 2 m antene cu polarizare circulară. filetului unui şurub normal.
narea sistemului de antene radioa- (145,825 ... 145,977 MHz) este de 13 Acestea vor da un cîştig suplimentar Asamblarea elicei pe suport con-
matorul va lua în considerare acest dBi. Această valoare se poate obţine atunci cînd pe satelit se utilizează ţine următoarele operaţii tehnolo-
factor pornind de la propria dotare. cu antene care au lungimea efectivă antenele cu cîştig, ele însele cu po- gice:
Mai avem în vedere faptul că prin de cca 1,5 'A (3 m). Astfel de antene larizare circulară dreaptă. Acest - infăşurarea efectuată cît mai
mărirea cîştigului unei antene direc- au unghiuri de radiaţie la -3 dB de sens determină şi sensul de polari- strîns. spiră lîngă spiră, pe un cHin-
tivitatea creşte considerabil, ceea ce cca 40 o, ceea ce conduce la o ur- '*'
impune sistemului de comandă şi mărire relativ uşoară a satelitului.
control al direcţiei antenei perfor- Antene cu cîştig mai mare sînt
manţe superioare. Acest lucru în- utile în cazul În care receptorul are
seamnă o construcţie mecanică mai zgomotul propriu mai mare şi cînd
complexă şi un sistem mai exact de folosirea unui preamplificator cu
indicare a direcţiei în azimut şi ele- zgpmot redus nu este posibilă.
vaţie. In acest caz directivitatea antenei
Cîştigul antenei pe recepţie (down- de recepţie crescînd, urmărirea sa-
link) este condiţionat de patru fac- telit~ll!i trebuie făcută cu mai mu~
tori: puterea emiţătorului de pe sate-
lit, cîştigul antenei satelitului, altitu- precIzie. ~. 1 PUHCT
ALIMENTAR! SFÎRŞITUL ULTIMEI SPIRt

---:~:~
dinea satelitului şi zgomotul propriu

lE&ARf cu SiRMA CUr-RU


Olln ţ61mm PI:NTRU .ADAPTARI!

l·l.
4
d.4~
CI> t:I dlomefrul condub+Oru/u/

Se ajustează disiont~ fato de reflector o ~orţtunii CU banda de cupru"pţ


SUf'ORl I>E obţlnereo odap{arii optime.
LEMN
,,,3 c:.m
1EAvl ALUMINIU ~ 12rn m t>

SlRMl Pll.nATA l~ CArnE


OL In ~ ~mm
A
ALUMINII 3ml'l

SÎRMĂ
QLIn
<) 3-4mm
tn\nhn 18 roze
COLIER Sh:ţMA
rE~VÂ 'VC~e"t· ~5-30mm
TABLĂ OlIn
'Zmm
SiRMÂ OLIn (2I3mm

() = 0,8 Â
LfGAftf CU SiRMA d= 0,4),
OUn ~ lmm ŞI
DETALIU ~f LEOA fU R eOSlTORIRE

146 MHz: Rmin= t5m


4'5 MHz: Rmtn al O.5m

TEHNIUM 10/1985
6
C<JNECTOR
SiftMĂ CABLU
() COI"ftO

'\
1= "/4 DI(·d ~\nt te90te de re\otla 'Z +r = 60 ln t
Pentru L+r· 80 ..n. c\teva variante D
d
I 8
2.1
10
2.6
". = CONSTANTA DE PROPAGARE A CABLULUI
(FACTOR OE VITEZĂ) • 0.6 ... 8.7

dru cu diametrul exact corespunza- cupru sau bronz Iată cît 5 diametre 1- TRANSfORMATOR ')../4
tor realizării elicei reale; ale conductorului elicei. Prin apro- Z. III 80 Jl.
- trasarea pe patru generatoare pierea de reflector a acestei prime 2- CA&LU 50 Jl. cu LUNGIMeA NECISARĂ CONECTARII
la 90 o, cu vopsea, a unor semne pe porţiuni se îmbunătăţeşte coeficien- ANTfNl:LOR. &UClnLE VOR FI IDENTICE
elice; , tul de unde staţionare. ~ LUNGIMILE NU VOR' I>\FERI cu ttnn 1%
- instalarea elicei pe suportul Prima metodă de adaptare, deşi ,,- eONECTOR
real. Prinderea se face În locurile În- mai complicată, este· mai exactă şi 4- TRANsrrORMATOR )../4 ~IN CÂBLU 7SA
semnate. mai sigură. 5-" tABU 50 tA OftiCE LUNGIME
Respectarea-ordinei operaţiilor de Cuplarea a două antene elicoidale 6- TRANSFORMATOR ')../4. z:037.n.
mai sus conduce la realizarea unui conduce la creşterea cîştigului cu 3
ansamblu cu dimensiuni regulate şi dB şi Îngust~rea lobului principal cu 7 - TRAN&FOAMATOR "-/4 t>IN CABLU Zo III 50 .Il.
exacte. cca 30%. In figura 7 este dată
Reflectorul este prezentat în fi- schema de realizare a sinfazării ce-
gura 5, În trei variante constructive. lor două antene.
Antenele se instalează alăturat (pe
ADAPTAREA ANTENEI orizontală sau verticală), distanţa
dintre axe fiind egală cu (1...1,1) A.
Impedanţa de intrare a unei elice Se pot cupla şi 4 antene obţinÎn­
alimentată la nivelul reflectorului du-se un cîştig suplimentar de 6 dB
Al
este de 140 n. Pentru racordarea la faţă de cîştigul uneia singure, direc-
cablul de 50 0" metoda tipică este tivitatea creşte, lobul principal se În-
folosirea unei secţiuni Q (transfor- gustează la 50% din cel al unei sin-
mator '\/4) realizată dintr-o linie cu gUJe antene.
Zo =80 n. In cazul utilizării cablului de 75 n
În figura 6 este prezentată schiţa sectiunea Q va avea Zo=100 n. Pen-
unui astfel de transformator pentru tru cuplarea a două antene la cablul
banda de 70 cm. Antena este de de 75 o, se elimină secţiunile Q. Sin-
bandă extrem de largă: -20% la + fazarea se face prin două cabluri
30% faţă de frecvenţa centrală. Se 1= nA.
obţin uşor coeficienţi de unde sta- Principalul aezavantaJ al antenelor
ţionare de 1:1,2. elicoidale îl constituie dimensiunile
O altă metodă de adaptare este relativ man, care contribuie la limi-
cea corespunzătoare schemei din fi- tarea realizării unor ansambluri de
gura 3. Aici transformatorul este în- maximum 2-4 antene. Sînt utilizate
locuit cu primul sfert de A din elice. În special pentru banda de 70 cm.
Pe acesta se va suda o bandă dA

CALITATEA RECEPTlEI EMISIUNILOR


DE
TELEVIZIUNE
I
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Dacă presupunem ..lI = 300 m, puternice de pe traseul direct). În .
vom avea în banda de 6 MHz a acest caz, cînd ~I > 300 m, Începe
semnalului 6 maxime şi 6 minime să se manifeste o imagine fantomă,
(fig. 8) din megahertz În megahertz. situată În faţa imaginii principale.
Dacă vrem să vedem. de exem- Astfel de cazuri se petrec În zonele
plu, la care ~I poate fi afectată sub-
purtătoarea de crominanţă, vom montane, mai ales, cu pante reflec- semnalul de crominanţă cade pest~
considera, În formula de mai sus, n tante apropiate de verticală şi cu impulsul de sincronizare a culorilor
1/2 şi Af = 4,43 şi va rezulta dife-
Fig. 8: Exemple de situaţii cînd din in-
obturări puternice pe direcţia ce
uneşte antena de recepţie cu emiţă­
deranjînd reproducerea corectă
fazei semnalului de referinţă (burstu-
a
renţa de drum care poate provoca
300· n terferenţa unei unde directe (Ed) şi " torul. lui). Diferenţa de drum În acest caz
un astfel de efect ~I uneia indirecte (Er),. respectiv a ten- Este cazul să mai amintim un este ~l = 7 . 10"76,' 3 .108 = 2,1 km.
~ F· 2 'siunilor corespunzătoare induse În fenomen cu efecte asupra distorsio- Acest caz se poate Întîmpla În
antenă (Ud şi Ur), se pot produce va-
nării cu!orilor, şi anume atunci cînd situaţii de genul celor prezentate În
150 riaţii importante ale caracteristicii am-
= -4,43
- = 34 m. Obstacolul se va plitudine-frecvenţă captate de antena
ecoul Întîrzie cu mai mult de 7 uS şi "Tehnium'" nr. 2/19815.. fig. 1.
de recepţie.
afla pe o elipsă impusă de ~I, celelalte a) 6 perechi dEi accidente pentru o
elemente fiind cunoscute (fig. 6). bandă .1F = 6 MHz (n = 6); b) un sin-
Exemplele date se referă numai la gur accident (nul) pentru .1F =6 MHz.
n=1/2.
cîteva cazuri cînd presupunem că
avem de-a face cu două unde. În
U CD Ud= Ur U G) ud= Ur
6.1::. 300 m
realitate, fenomenele sînt mai com- 2 ~l::2Sm
plicate deoarece intervin mai multe n perechi'=6
unde reflectate mai net sau mai b n perechi= 0,5
difuz şi la diferite distanţe. Analiza ® Ud»U r
ar mai putea fi aprofundată, dar nu a
este cazul aici.
Considerăm interesant să mai
amintim situaţia cînd unda reflectată
este sensibil mai puternică decît
unda directă (datorită atemtărilor - 2 -1 o 2 3 4 5 6

TEHNIUM 10/1985
În figura 44 este arătată o posibili- discului este fixat -axul
tate de rezolvare. in figură nu sînt trului 7. Corpul pnt,:,ntinin'Atru
date dimensiunile, deoarece acestea este .fixat de peretel e redu
depind de piesele pe care le găseşte prin piesa 8. De discul di
constructorul amator. leagă tijele da ~cţionare 9,
Modul de funcţionare, descris pe se arată in detaliu. Tljele
scurt, este următorul: fapt, organul de execuţie al
- motorul electric 1 antrenează mecanismului. .
pinionul 2. Pinionul 2 atacă roata 2.2.1. INDICATII PENTRU
dinţată 3, care este solidară pe ace- ZARE
Iaşi ax cu pinionul 4. Pinionul 4 an- Motorul electric este ales astfel
trenează roata dinţată 5, care se În- cît la 1 V-1,5 V să demareze.
vîrteşte liber pe axul comun cu pi- lucru asigură o bună sensibil
nionul 3. La rîndul său, roata dinţată servomecanismului.
5 antrenează discul dinţat 6. Pe axul Roţile dinţate se procură de la

Ing. VASILE PODAşcA


(URMARE DIN NR. TRECUT)

- se alimentează emiţătorul; acul pereche de căşti la cele patru ieşiri


indicator trebuie să se deplaseze În E1-E4 şi ascultind semnalul, care
sens normal. . trebuie să fie curat, lipsit de paraziţi.
Dacă aceste două lucruri se Întîm- c. SERVOMECANISMUL
plă, se trece la reglajul final. Pentru 1. PARTEA ELECTRONiCA
aceasta este necesar ca: Pentru a miniaturiza cît mai mult
- emiţătorul să fie plasat cît mai posibil partea de execuţie a comen-
departe posibil (aproximativ zilor, amplificatoarele servomecanis-
10-15 m), avînd antena nedepliată; melor au fost grupate cîte două pe
- receptorul să aibă antena bine acelaşi circuit imprimat. Desenul
degajată; circuitului, la scara 1 : 1, este dat În
- se Începe reglarea mediilor figu ra 41. La plantarea pieselor se
frecvenţe, urmărindu-se o deviaţie vor respecta indicaţiile date pentru
maximă a acului miliampermetrului. emiţător şi receptor.
Reglarea se face Începînd cu MF3 şi Condensatorul de 4,7 JlF se reco- TOATE COTELe
terminînd cu MF1. Se foloseşte o mandă a fi cu tantal; În caz contrar
şurubelniţă izolată; se va căuta unul de dimensiuni cît SÎNT iNTERi
- se Închide cutia şi prin orificiile mai mici.
prevăzute special pentru acest scop Rezistenţa semireglabilă de 47 kn
se reglează miezurile bobinelor L 1 şi se va folosi doar pe perioada regla-
L2 -L3 · jului, după care se va înlocui
Reglarea se poate face şi auditiv. printr-una fixă.
Pentru aceasta se leagă, printr-un 2. PARTEA MECANiCA
condensator de 100 nF, o pereche- 2.1. CUTIA SERVOMECANISMU-
de căşti În punctele de reglaj. Se lUI
procedează apoi aşa cum s-a spus Se execută din tablă de aluminiu
anterior, urmărindu-se obţinerea de 0,8 mm grosime. Pentru a realiza
!..inui semnal audio maxim. bine îndoirea tablei se recomandă
Decodorul, executat corect, func- folosirea unor calupuri de lemn tare.
ţionează imediat. O verificare simplă In figura 42 sînt date dimensiunile
a ansamblului codor-decodor se de execuţie.
poate face aşa cum se arată În figu- Montarea circuitului imprimat În
ra 40. cutie se face după ce s-a aranjat re-
Controlul formei· celor patru im- glementarul carton de izolare.
pulsuri de ieşire se poate face nu- Forma acestuia este cea din figura
mai pe osciloscop. O informaţie ca- 43. Prinderea circuitului de cutie se
litativă se poate obţine montînd o face printr-un şurub M3 x 5 care tre-
buie să asigure contactul de masă.
2.2 ANSAMBLUL REDUCTOR-E-
LEMENT DE EXECUTIE CARTON De
Pentru această parte a staţiei de IZa.ARE
telecomandă se recomandă utiliza-
rea unor produse de tip industrial
(de exemplu se pot folosi servome-
canisme SUPRANAR).
Pentru cei care doresc însă să
realizeze singuri şi acest ansamblu,

Circuit imprimat
receptor+ decodor
/
Circuitul este privit
dinspre partea pla-
cata cu folia de
cupru. M3

Scara 1:1 2

ov

TEHNIUM 10/1
8
ov
PIESA 1
Scara 1:1

29ăuritJ3

CODOR DECODOR
---, r - - -;"6V5tcli/~t -,
+9V
I
I
1120

I
r-o E1

L __ =-

In această figură
cablajul imprimat
este văzut prin
transparenţă.

Pentru orientare
in vederea plan-
tării pieselor au
fost figurate
cîteva cornpol"lente,

3 2
101,
. -
25

I
I
I
Z------ -t-
Urii de Îndoire I 5
aJTlA
SERVOMErANlS'"
MUWi
,-
I
I
r:-... I
Carton gros 0,3 I r:-...
~ O)
I I
I I
I
I ,..J ________
r -4
~ 6

9
54 8 7 9

cării sau ceasuri scoase din uz. Ra- Aceste potenţiometre vor fi legate mare, se vor micşora simultan cele după efectuarea reglajului.
portul total de reducere va fi de prin fire În punctele corespunză­ două rezistenţe. reglaj corect asigură o funcţio­
1 : 300 sau 1 : 400, în funcţie de tu- toare de pe circu it. Urmează reglarea valorii rezisten- nare bună a întregului ansamblu, de
raţia motorului. Se pornesc emiţătorul şi recepto- ţei de contrareacţie. Dacă valoarea aceea el trebuie efectuat cu atenţia
Potenţiometrul este de tip liniar, rul şi se fac legăturile dintre deco- acesteia este prea mare la o mişcare cuvenită. "
cu valoarea de 4,7 k.o. Lui i se va În- dor şi servomecanism. Manşele emi- rapidă a manşei, tijele vor avea ten- În sfîrşit, la amplificatorul servo-
depărta carcasa originală În scopul ţătorului vor fi aşezate În poziţie ne- dinţa să depăşească poziţia de echi- mecanismului se mai poate acţiona
uşurării constructiei. utră. In acest caz şi tijele servome- libru şi să o regăsească după cîteva asupra condensat9rului electrolitic
Tijele de acţionare se vor executa canismului vor trebui să se aşeze În oscilaţii. Va trebu i micşorată rezis- de 4,7 MF, avîndu-se În vedere că:
din sîrmă de oţel 0 1,5 sau 0 2. poziţie neutră. Dacă poziţia este alta tenţa pînă cînd acest lucru nu se - micşorînd valoarea sa, se cÎŞ­
Cutia servomecanismului se exe- decît cea neutră, se vor ajusta valo- mai întîmplă. tigă În precizia cu care tijele exe-
cută din tablă de aluminiu de rile rezistenţe lor de 4,7 k.o. Rezistenţa de 47 k.o determină cÎŞ­ cută o comandă, dar se pierde În
0,8 mm grosime:. Dacă poziţia neutră a fost obţi­ tigul total al amplificatorului dublu. putere;
3. PUNEREA IN FUNCŢIUNE ŞI nută, .se trece la stabilirea cursei. Valoarea sa se va determina astfel - mărindu-I, se pierde din preci-
REGLAJE Pentru aceasta se mişcă manşa emi- Încît la viteză medie de deplasare a zi~ şi se cîştigă În putere.
Pentru punerea În funcţiune este ţătorului dintr-o poziţie extremă în manşei mişcarea tijelor să fie lină şi In încheiere, menţionăm că auto-
de preferat ca rezistenţele semire- cealaltă şi se observă dacă şi ampli- uniformă. rul stă la dispoziţia tuturor celor
glabile de 4,7 k.o şi 47 k.o, precum tudinea mişcării tijelor este maximă. Toate rezistenţele ajustabile se care întîmpină dificultăţi în realiza-
şi rezistenţa de contrareacţie de Dacă amplitudinea este prea mică, pot înlocui apoi prin rezistenţe fixe rea staţiei.
220 k.o să nu fie lipite În circuit şi să se vor mări simultan cele două re- de aceeaşi valoare. Această valoare
fie înlocuite prin potentiometre. zistente de 4,7 k.o, iar dacă e prea o determinăm cu ajutorul ohmme-

TEHNIUM10/1985
9
mite obţinerea unei amplificari
la un curent de colector .
ridicat (lc4 = 8 mA). Pentru
rea zgo!Tlotului, curentul de
al lui T 2 este de circa 60
Corectarea tonului se
folosirea tranzistoarelor T4 -
pieselor aferente, montaj .cu

AMPLIFICATOR
sub denumirea de gicator, care
mulează o bobină de ··inductaipţă:

Frecvenţa de acord
cu formula:

(URMARE DIN NR. TRECUT)


STEREO f= -~====--
2 rrl L· C 20

Au fost realizate cu această zistorul T 1 realizează adaptarea sur- torului de ton.


schemă un amplificator stereofonic selor de program, selectate cu co- Pentru redarea corectă a vîrfurilor
cu tranzistoare complementare şi mutatorul K, cu reglajul de volum fi- semnalelor audio, T 2 lucrează la o Potenţiometrele sînt de 2 x 10 k!l,
două etaje finale cu tranzistoare npn ziologic realizat cu potentiometrul P,. tensiune UCE = 13,6 V, T 4 este ali- liniare, folosite la radio receptorul
(2N3055) care au dat deplină satis- Etajul realizat cu tranzistoarele T 2, mentat de la generatorul de curent "Maestro". Etajele echipate cu
facţie. T4 asigură amplificarea semnalului co nstant realizat cu tranzistorul T 3 zistoarele T 4 -T 9 au fost realizate
Calitatea audiţiei este comparabilă audio pînă la nivelul necesar corec- şi piesele aferente, artificiu care per- după o schemă preluată din [2].
cu a amplificatoarelor cu tuburi
electronice de bună calitate.
Faţă de un amplificator obişnuit.
acest montaj permite Qgţinerea unui
cîştig de 8-9 dB În zona frecvenţe­
lor medii şi înalte, care se traduce
prin ..tr_ansparenţa" deosebită a su-
netului:
Aceasta se datorează faptului că
handa În buclă deschisă atinge 300
kHz şi viteza de raspuns este de cca
30 V/ J.LS.
Amplificatoarele obişnuite cu vi- 1----I1I--ofZJ leş i re
teză de răspuns redusă se comportă
strnga
ca integratoare, Însumînd semnalul P=2XSK.n lin
de joasă frecvenţă cu cel de Înaltă
frecvenţă, care este astfel "mascat"
de cel de joasă frecvenţă, cu ener-
gie mult mai mare.
1
2. PREAMPLIFICATORUL COREC-
TOR DE TON .

Preamplificatorul, prezentat În fi-


gura 2, are următoarele caracteris-
tici tehnice: (4 10JJF/12V
tensiunea de intrare: 250 mV;

~----;0' Ie~ire
tensiunea de ieşire: 1 V;
frecvenţele de reglare a tonului:
50, 200, 3 000, 7 000, 15 000 Hz;
domeniul de reglare: + 15 dB; dreapta
distorsiuni armonice pentru 1 V la
iesire În banda 20-20000 Hz:
0,03%;
raport semnal/zgomot: 70 dB .
. Etajul de intrare echipat cu tran-
1
Tl Fig. 5. Notă. Rezistenţele, cu exceptia
80139 celor specificate, sînt de 0,5 W. Rezi,:
C5-(6 tenta R se alege in functie de releul folo-
sit.
6SOOI-!F/63V (,-(4= 2,2nF/2S0V
+40V~----~--+---+-~ 3. PREAMPLIFICATORUL
CROFON

Caracteristici tehnice:
sensibilitate: 2,5 mV/100 k!l;
factor de amplificare: 100 ori;
banda de frecvenţă: 20-20 000
Cl; Hz;
100l..lIY16V domeniul de reglaj al tonului:± 20
dB la 20 Hz şi 20 000 Hz;
P=2X3PM2 distorsiuni armonice: < 0,05%;
factor de supramodulare: 10 (20
T2 B0140 dB).
. La intrarea etajului echipat cu am-
lA AMPLIFICATOR plificatorul dual de zgomot redus
(PUNCTUL DE CONECTARE LM387N se remarcă filtrul realizat
A REZISTENTEI,.UR cu elementele R2C 2 care împiedică
R36, R3~""--'----------' pătrunderea în lanţul de amplificare
a semnalelor perturbatoare.
Alte valori ale coeficientului de·
amplificare se obţin modificînd va-
loarea rezistenţei R3"
Semireglabilul P (ajustat iniţial la
18 kn) serveşte la stabilirea tensiunii
U/2 pe terminalul 4(5) al circuitului.
Corectorul de ton este un circuit
Baxendall clasic. Folosind acest
şi preamplificatorul
t"'r\ror·t,.u de ton se poate construi un
mixer cu performanţe foarte bune.

4.

Acest bloc a fost realizat folosind


schema În [3]. Caracteris-
tici
SONDA ACUSTICA Ing. V. CIOBANITA
Pentru determinarea rapidă a ni- cat, dar ieşirea porţii P4 devine ,,1",
velurilor logice "O" (L = LOW) sau Întrucît una din intrări este acum
,,1" (H=HIGH), În montajele ce utili- "O". Oscilatorul Începe să funcţio­
zează circuite integrate TTL se fo- neze cu o frecvenţă determinată de
losesc adesea sonde (teste re) de R" Rs şi condensatorulG.
măsură. Dioda O este blocată de tensiu-
Cele două niveluri de tensiune sînt nea pozitivă din colectorul tranzis-
puse În evidenţă prin aprinderea unor torului. Dacă tensiunea de intrare
diode electroluminescente (LED-uri) (din punctul de măsură) depăşeşte
sau prin afişare directă, folosind În un anumit prag, tranzistorul se des-
acest scop module de afişaj cu cris';' chide; tensiunea În colectorul său
tale lichide sau LED-uri. scade, dar.. ieşirea porţii P4 rămîne În
Schema propusă constituie un continuare ,,1".
generator audio, a cărui frecvenţă Oscilatonil funcţionează pe o
de oscilaţie se modifică funcţie de nouă frecvenţă, întrucît dioda O, se
nivelul tensiunii de intrare. deschide, conectînd În circuit şi re-

lori Între°-
Astfel, pentru tensiuni avînd va-
1,4 V (tensiuni ce re-
prezintă nivelul logic "O"), se gene-
zistenţa R6.
Pragul de deschidere a tranzis-
torului depinde de divizorul R, şi
rează o frecvenţă de cca 950 Hz, În R2 • Dacă se doresc alte frecvenţe,
timp ce pentru niveluri mai mari de se • pot modifica corespunzător re-
2,25 V frecvenţa generată creşte la zistenţele R4' Rs sau valoarea con-
cca 1 980 Hz. densatorului C.
După cum se vede În figura 1, os- Ca indicator acustic se poate uti-
cilatorul este constituit din cele pa- liza o cască miniatură sau, În lipsa
tru porţi NAND ale circuitului inte- acesteia, o cască telefonică, conec-
grşt CDB400. tată la sondă prin două fire. Alimen-
In starea de aşteptare, cînd sonda tarea se face cu +5 V, consumul
nu este fOlosite), oscilaţiile Încetează, măsurat fiind cca 11 mA. Cînd se
Întrucît poarta de comandă (P4 ) are măsoară niveluri mari (2,5 - 5 V),
ieşirea "O". Această stare este deter- consumul creşte la cca 18 mA. Pen-
minată de faptul că ambele intrări tru tensiuni cuprinse Între 1,4 şi
ale porţii P4 se află la nivelul ,,1". 2,25 V oscilatorul nu funcţionează,
Tranzistorul T este blocat. ÎntruCÎt ieşirea porţii P4 devine "O"
La conectarea sondei Într-un (fig. 2).
punct În care nivelul este "O", tran- BIBLIOGRAFIE: "Funkamateur"
zistorul rămîne În continuare blo- nr. 11/1983.

allm~fltarea
70 clrwitului
sensibilitate: 250 mV; identice cu ale tranzistoarelor T 8, T 9 •.. . +SV
factor de amplificare: 1; din amplificatorul de putere. .'
banda de frecvenţă: 20-30 000 Montajul echipat cu tranzistoarelei1
Hz ± 0,5 dB; T 3 -T s este folosit la protejarea li-
distorsiuni: 0,02%; niei de difuzoare În cazul străpunge­
raportul semnal/zgomot: 80 dB; rii tranzistoarelor finale si la conec-':i.
reglarea bazei: 6 dB. tarea silenţioasă a difuzoarelor. "
Contrastorul se conectează În Schema, folosită la amplificatorul
preamplificator Între emitorul lui T 1 , sovietic "BR!G-001", a fost comple-
şi capătul cald al potenţiometrului P1' tată cu diodele luminescente LED 1
eliminînd condensatorul C::\. şi LED2' care indică deconectarea
Comrastorul reprezintă În esenţă sau conectarea difuzoarelor. .
un dispozitiv pentru transfor- Releul Rei este de 24 V, tontac- (
mări sumă-diferenţă: la capătul infe- tele sale trebuind să suporte un cu-:
rior al lui P semnalul la iesire este
mono, la mijlocul cursei semnalul
rent de 4-5 A.
VU-metrele (de la magnetofonul oscilat-arul nu
ează
este stereo, iar la capătul superior "Testa B70") indică nivelul de ieşire.:
baza este mărită de două ori (6 dB). Rezistenţa Rg * se alege experi- .J.
~=950Hz ţ=1980
mental, în funcţie de releu, astfel În-
5. BLOCUL DE ALIMENTARE cît curentul care circulă prin ea să
nu producă anclanşarea releului.
Transformatorul de reţea se reali-
zează pe un miez obişnuit de tole E
+ I cu secţiunea de 18-20 cm 2 şi
trebuie să asigure în secundar
2 x 30 V la un curent de 2-3 A.
Tranzistoarele T 1 şi T 2 din alimen-
BIBLIOGRAFIE:

[1J Anuar Radiotechnika, 1980


[2] Revista Radio, nr. 10/1979
ov 1/+ sv
tator se montează pe radiatoare [3] Revista Radio,nr. 8/1980

TEHNIUM 10/1985
II
Instabi.litate~ pe cadre ateleVf?Orului "Sport 251" impune
MATEESCU M. - Giurgiu modululuI balelaj cadre, P 22832. In primul rînd, verificaţi rezistorul
cuplat În emitorul tranzistorului T301 din multivibrator. Nu omiteţi nici
densatoarele C311 şi C301 (în special).

r
I
N
N
0"1
Tl02
1.0 BCl72A
M
o..

Pagini realizate de ing. ILIE'MIHĂESCU.

STAN V. - laşi
Redresorul picupului "Belc811to NEAGU SORIN - Ploieşti
1010" admite patru diode 1N4001
sau o punte 1PM05. Indiferent ce Tranzistoarele din etajul final de zistoare. Trebuie să determinaţi
montaţi, condensatoarele C301 şi la amplificatorul "Audiotec AS06", cauza care a dus la defectarea unor
C302 trebuie menţinute. de tip 2N3442, se produc şi în ţara tranzistoare, În orice caz, trebuie
noastră, aşa că Înlocuirea lor nu verificată izolaţia dintre
este dificilă. La fel şi' celelalte tran- şi radiatoruJ de căldură.

12,0 TEHNIUM 10/1985


TOMESCU
- .Constanta
La receptorul "VEF 201" bobinele
sînt dispuse pe un tam bUT rotativ,
ale cărui contacte se mai şi oxi-
dează, chiar dacă sînt argintate. Cu
o bucăţică de vată Îmbibată cu spirt
se pot curăţa foarte bine aceste
contacte. Trebu ie verificCţt şi dacă
toate contactele fac atingere bine,
eventual se retensionează.
Vă prezentăm cablajul imprimat
şi vă precizăm că plusul de la baterii
se aplică la terminalul 9

o ~ L]f
pas
L 101 Cu termoplac 3 CilindriI.: L 203 Liţă RF5xO.(}8 1;a;1>I; pelerin
LI: 36ŢSP spiră

P41759 00.35 LI!, 15 sp


lîngă
spiră 401208.00 ~~~juretan+ ~~;~ c~n~c
strat

('
• O
L t{)2

P48864
Cupru-Argint

0o.S
~ 2~,p
I
c~sp
Cilindric
cu pas
1'.2 rom
L 204

P4ţ;678
Cu termo--
aderent termo-
plasl0M
a-b
25 sp.
CilindriI'
spiră
lingă
spiră
6~r
q~ ~
D;!Q
. .C' -}
ARSENE ION
Tecuci L 103 a-b Cilindric al-~=75 Cilindric
spiră Ungă L ~07
3 L 206 Cu !ennoplac 20.5 Cu poliuretan b -cl =3 s~p CU 8z-b.1
10
Vă publicăm, după
l
Caiet P46811 00.:;5 spire spira .300095.00 00,08 a;?-b!=7,5 peste
sp al-b,-cl
service "Tehnoton", da-
tele bobinelor radiore-
ceptorului "M~drigal". Pe
carcasele vechilor bobine • O , LI: Cu poliu- 8t; O
Cu-Ac Cilindric Cilindric
rearanjaţi spirele aşa cum L 104
b 3t.P cu pas L 205 retan + nylon
00,2
b 1 ; 16,75sp
pe un
indică producătorul, .chiar P48865 00,8 11 LIl: Cu poliu~ CI ;18~5 sp

.
l,2mm strat
c 5tsP P48910 retan + nylon a,-b,; Cî1indric
cu sîrmă CuEm, unde este 00.15 5,5 spire

cazul. Notaţiile bobinelor


sînt făcute conform sche- 6z

W
mei electrice. 1tNIjJF Lal-b, pe.

În tabele fiind notate şi L 105 Cu poliuretan "" 8-b CHlndric ~ ~, L 301


I~ ~O2
Cu poliuretan
+ nylon roşu 81-~=10 '-..t:2~b.~ pe
5 401144.01 mAtase triace- 24 spiră lîngă o 0.15 pentru a2-b2= 10 galet 1
codurile acestor bobi ne, (p47707A) tat 0 (),14 spire spită
II 12
L, şi ~şi a~I>J=2 La,,-,b,
IIII Qj. 200006.00 nylon verde peste
vă este mai comod să le ptr. LUt galet 1
Uz
solicitaţi de la magazinele U,

de specialitate.

OWl[2
...."
tnfăş. Nr.sp

L 201
P49665
Cu poliuretan
n110n 0 0,3
+
a
b 8,25
CiUndric
pe un
strai
13
L 303
L 304
CUP.oliur.tan
+ nylon
a,-b,=IO
8z-b.l :::: 10
Cilindric
~f~~i
,/~.s. (J S" I
12 200307.00 0 0,15 a,-b,=3 spiră . 'O . 1. .
14,75
3

"Liţă spiră

o
L 202 RF9xO,08 La1-b, ;
L 305
Cu poliuretan + 59 spire Ungă
4<'11209.00 mătase Laz-b:z : spiră 14 L 306
(P49460) 3 spire 200.187.00

GAINA LAURENŢIU
Craiova
Casetele cu bandă magnetică au
prevăzute Iq extremităţi două ari-
pioare de plastic care acţionează o
pîrghie din casetofon,' permiţînd
comanda ci apei de înregistrare.
Cînd aceste aripioare sînt îndepăr­
tate, clapa de înregistrare este blo-
cată şi nu se poate şterge şi respec:
tiv înregistra un nou program. Daca
doriţi să înregistraţi pe o astfel de
casetă, lipiţi peste aripioare cîteva
straturi de bandă adezivă sau um-
pleţi aceste găuri cu dopuri de hîr-
tie.

TEHNIUM t0l1985
13
pierderi ele ulei şi În final chiar la bore cotit (sub alternator); J6 - şu~
griparea motorului. Cauzele pot fi rub fixare roţi distribuţie dl9 pe arJ~
diferite: Întreţinere şi reparare neco- borii cu came. Din practică s-a con-
resp~nzătoare, piese cu defecţiuni stat că zonele cele mai frecvente cu
etc. In figura 11 se prezintă zonele scurgeri de ulei sînt mai puţIne (fig.
teoretice de scurgere a uleiului din 12). Nu se admite prezenţa "anor-
motor, zone ce trebuie verificate În mală a uleiului În tubulatura de ad~
cazul depistării unor urme de ulei: 1, misiune sau În colectoarele de eva-
10 - conducte de ungere În zona li- cuare. În condiţii normale, un motor'
pirii lor la piuliţa de fixare; 2 - gar- montat şi întreţinut corect (strîns la

AUIOIUIISIIII "OIICI'"
nituri capac chiulase stînga-dreapta; cuplurile recomandate de uzina
3 - fixarea radiatorului de ulei pe constructoare) nu ridică probleme
motor; 4 - conductă de ungere, la din punct de vedere al etanşării ele-
iesirea din chiulasă către manocon- mentelor prezentate în figura 11.
tact; 5 - conductă de ungere la ma- Controlul presiunii uleiului.
nocontact; 6 - garnitură filtru de Această lucrare se impune a fi efec-

IIII! ~ y, I!!!I! ulei; 7 - buşon rampă de ungere; 8


- capac inferior chiulase stîn-
ga-dreapta; 9 - dopuri chiulase
jos-sus; 11 - şurub fixare ax culbu-
tuată mai ales după o funcţionare
îndelungată a motorului, cînd are
loc o uzură avansată a pieselor lui.
Pentru efectuarea controlului, este
Dr. ing. TRAIAN CANŢA toare; 12 - tub retur chiulasă; 13 - necesar un racord special (codificat
garnitură reniflard; 14 - simering 0.00-103), echipat cu manometru
pompă de ulei; 15 - simering ar- (0-10 bari), care se montează În 10-

CĂTRE
. În continuare, se porneşte moto- se află din nou În faţa reperului 10°
rul, se Încălzeşte şi se reglează mer:- de pe sectorul gradat (tija cu diame- SEPARATOR
sul În gol, dacă e necesar, la
900-950 rotim in.
trul de 5 mm intră În orificiul din
crestătura volantului). În această
ULEI
fază se stabileşte jocul Între şurubul
Distribuţia (controlul caIării). Se de reglaj ŞI coada supapei, care În
realizează prin intermediul a două mod normal trebuie să fie de
curele de distribuţie (fig. 7) şi al 0,5-1 mm.
unei perechi de "arbori cu came În Controlul calării arborelui cu GAZE
cap", cu ordinea de aprindere carne dreapta. Se procedează du pă
1-4-3-2. Controlul calării distri- metodologia de mai sus" acţionÎn­
buţiei se face, indiferent de axul cu du-se asupra cilindrului 3. In final se
came, numai cu motorul rece. Con- reglează culbutoarele de admisiune
trolul calării arborelui cu carne stin- de la cilindrii 1 si 3 la
ga. După rotirea arborelui cotit, În 0,20-0,25 mm, se montează capa-
sensul de funcţionare, pînă cînd su- cele de chiulase (cuplul 0,9 daN.m),
papa de evacuare a cilindru lui 1 se se verifică nivelul uleiului, după care
află În poziţia de deschidere ma- se porneşte motorul pentru a veri-
ximă, se continuă rotirea pînă ce ra- fica etansarea motorului la nivelul
perul de pe volantul motorului se capacelor' şi la turaţia de mers În
află În faţa reperului 10° de pe sec- gol.
torul gradat, situaţie În care o tijă cu Etanşarea rnotorului. Condiţiile
diametrul de 5 mm intră În orificiul specifice de funcţionare a acestor ti-
de pe crestătura volantului. La cul- puri de motoare, care au variaţii
butorul de adrnisiune al cilindrului permanente de presiune În carter,
1. După deşurubarea contrapiuliţei impun o atenţie deosebită. În ceea
se roteste arborele cotit cu o tură În ce priveşte etanşarea lor. In timpul
sensul 'de funcţionare, pînă În mo- exploatării autoturismului pot apă­
mentul În care reoerul de pe volant rea zone neetanşe care conduc la

cui manocontactului de presiune


ulei. si 'lm turon1'etru. Racordul se
montează du pă ce În prealabil s-a
Încălzit motorul (temperatura uleiu-
lui În jur de 80°C) si se determină
.presiunea uleiului care trebuie să
fie de.4, 7 bari minim (Ia 2 000 rotI
min) şi de 6,2-7 bari (Ia 6000 roti
min). Dacă nu se obţin aceste va-
lori, mai Întîi se înlocuieşte resortul
supapei de descărcare; dacă totuşi
nu se schimbă situaţia, trebuie veri-
ficate circuitul de ungere şi pompa
de ulei. În final se montează mano-
contactul de presiune ulei la cuplul
de 2,2 daN.m şi se verifică nivelul
uleiului motor.
3. INCIDENTE ÎN FUNCŢIONA­
REA ŞI EXPLOATAREA MOTORU-
LUI M-036
Fabricaţia Îndelungată a acestui
tip de motor, montat pe mai multe
tipuri de autoturisme Citroen, a
permis realizarea În timp a unui mo-
tor fiabil, care, În condiţii normale
de întreţinere' şi exploatare, nuri-
dică probleme deosebite. Un motor
neintreţinut la timp şi corect, sau
uzat printr-o expToatare dură, poate
avea diferite probleme (defecţiuni),
cu un grad de dificulta.te mai mică
sau mai mare (fig. 12). In funcţie de
aceasta, remedierea defectelor se
poate face simRlu sau într-un ate-
lier specializat. In figura 12 se pre-
zintă - teoretic - categoriile de
defecte ce pot apărea, fără a avea
pretenţia că acoperă absolut orice
fel de anomalie În funcţionare.
unele dintre acestea fiind defecte
clasice (de exemplu, pompă de
benzină sau demaror defect), iar al-
tele specifice (exemplu o bujie de-

'TEHNiUM 10/1185
REGULATOR
ELECTRONIC Ing. ILIE MIHĂESCU
Mulţi cititori ai revistei, posesori lator. În schemă această diodă este
de autovehicule ce au instalaţia de tip SY170/2, echivalentă cuRA220
electrică pe 6 V, ne-au solicitat din producţia I.P.R.S., deci trebuie
schema electrică a unui releu regu- să admită un curent de lucru de 20 A.
lator de tensiune care să Înlocu- Elementul regulator al tensiunii
iască releul eletromecanic. de excitaţie este tranzistorul T3,
Prezentăm un astfel de releu, pu- de tip KU606, care are tensiunea
blicat În revista "Funkamateur" nr. 7 UCB = 120 V şi le = 8 A; se poate în-
din 1983, care poate fi instalat pe locui cu 2N3442
8 Tranzistoarele KFY18 trebuie să
autoturismele "Trabant", cît şi pe
motocicletele prevăzute cu dinam. admită o tensiune de lucru de 60 V,
legăturile releului cu acumulatorul cu un curent de colector de 500 mA
se fac prin terminalele 51 şi 31 (primul şi o putere disipată de 800 mW.
la plus, al doilea la minus), iar cu di- Tranzistorul SF136 este echivalent
namul prin terminalele ·61 (plus), DF+ cu BC107. Dioda SZX21/5,1 este Ze-

/
16 7 9
la excitaţie şi 31 la minus.
Cînd motorul este turat, deci cînd
tensiunea este mai mare În punctul
ner, cu tensiunea de stabilizare 5 V;
ea poate fi înlocuită cu Pl5Vi Z.
Dioda SY320/1 se poate Înlocui cu
61 ca În 51, dioda 02 se deschide, F407 sau 1 N4007.
fectă nu permite dezvoltarea nor- face ca materialul şurubului să fie permiţînd trecerea unui curent spre Valoarea excitaţie;, respectiv ten-
mală a puterii r:notorului, În fiecare supus unei solicitări peste limita acumulator şi, respectiv, încărca­ siunea pe care o debitează dinamul,
treaptă de viteze acesta funcţionînd admisă, fapt care conduce !a distru- rea acestuia. se stabileşte din potenţiometrul Ri,
cu întreruperi - sesizabile - în gerea filetului şi, totodată, la reteza- Diferenţa de tensiune Între aceste operaţie asemănătoare cu reglarea
special În domeniul de viteze rea capetelor şuruburi lor, de ase- puncte trebuie să fie de cel puţin 0,7 regulatoarelor electromecan ice.
60-100 km/oră. Această bujie este menea, În timpul funcţionării moto- V, adică tocmai căderea de tensiune De reţinut că atît T3 cît şi 02 se
de fapt un defect destul de minor, rului. la montarea bujiilor, de ase- pe joncţiunea diodei ca să apară o montează cu radiator de căldură.
dar ridică probleme, deoarece ini- menea, În afara cuplurilor reco- circulaţie de curent dinam-acumu- 02
ţial constatatorul pune În cauză alte mandate, ori ies gaze comprimate Sf170/2
piese ca: bobina de inducţie şi chiar prin orificiul bujiei, ori se distruge 51 61
ruptor-distribuitorul). Cuplurile de filetul din chiulasă sau garnitura de
stringere. Respectarea cuplurilor etanşare - defecte cu consecinte
de strîngere la OLTCIT este strict neplăcute).
necesară pentru a asigura o fiabili- La lucrănle de întreţinere, mOIl-
tate corespunzătoare pieselor şi tare şi demontare ale pieselor mo-
ansamblului respectiv. Strîngerea torului M-036 se recomandă ur-
"Ia ochi", după experienţa mecani- mătoarele cupluri de strîngere, în
cului auto, nu este permisă (exem- (daN.m): a - carter motor: piuliţe
plu: şuruburile de la volant se strîng semicarter - 1,3; piuliţe palier -
la cuplul de 6,6 daN.m; o strîngere 4,3; prezoane de chiulase - 0,9;
sub valoare face ca aceste şuruburi buşon de golire - 4; piuliţă ghid (2 OF(+)
să se desfacă în timpul funcţionării. jojă ulei - 3,5; şurub ecran anti- 22
O strîngere la un cuplu mai mare spumă ulei motor -1,4; şuruburi
nF

*"OBS: Defec: tele specifice apr inder ii 31


alimentării ~.a.·\ vor fi tratate
capitolul corespunzător}
ulterior la
'in ordinea prezentării suban sam-
blurilor autoturi smelor Ol Tel T.
MOTOR M036 =oJ

palier pompă de ulei - 1,7; supor- şuruburi flanşă tubulatură admi-


turi motor pe carter - 5,5; şuruburi siune - 1,8; piuliţe palier arbore cu
fixare a cutiei de admisiune carne - 1,7; piuliţă fianşă colector'
b - distributie: piuliţă rolă evacuare - 1,5; şurub racord de
'Întim:ăt()r rolă Întin- ungere - 1,9; prezoane palier ar-
zător - 0,4; roată dinţată ar- bore cu carne - 0,4; e - circuitul
bore cu carne - 1,7; c - volant: de ungere: şurub racord conductă
şuruburi de fixare (cu şi metul de ungere - manocontact pre-
se Înlocuiesc la de- siune ulei - filtrului
d - con- de ulei - 1,8; de fixare a ra-
culbutoare diatorului de - 1,8; buşon su-
ax culbutoare - radiator de ulei -
chiuiase - de
şi 2,3 let .. ,n.nol-o

capac

TEHNIUM .10/1985
mire ce conţin linii paralele trasate
pe hîrtie. După prelucrarea filmului, AB AC O
R=--=
imaginile mirelor sînt examinate la A'B' A'C'
microscop şi pe ele se apreciază vi- Se va respecta condiţia O ;p f, de-
zual care este numărul maxim de li- oarece majoritatea obiecUvelor sînt
nii/mm care mai pot fi distinse. Re- corectate pentru a obţine maximUl\l1
marcăm condiţiile de lucru foarte de performanţe În această situaţie.
apropiate de cele uzuale (imagine a O valoare recomandată pentru - D
unui obiect luminat prin reflexie, este:
distanţă medie, film şi prelucrare 0 1 = 31 . f
obişnuită), ceea ce conferă valoare
practică metodei. În acest caz raportul de reducere
Fiecare miră (vezi figura alătu­ este:
rată) conţine 12 desene - mire tip 31 . f - f
= 30
Foucault -, fiecare compus din f
grupuri de linii alb-negre paralele Mira conţine intervalul 11-12 Ii-
Între ele şi avînd diverse orientări nii/cm. Imaginea ei pe film va avea
(orizontal, vertical, Înclinat la 45 o densitate de linii de R1 ori mai
stînga şi dreapta). Ceea ce diferen- mare, deci 330-660 linii/ţm =
ţiază cele 12 desene Între ele este
33-66 linii/mm. Acesta este un do~
densitatea liniilor, pe care o vom meniu uzual pentru obiectivele de
Fiz. GHEORGHE BALUTA, nota cu N. Valoarea lui N este scrisă calitate medie. Dacă se atinge va-
.- EUGENIA CARBUNESCU În centrul fiecărui desen şi ea este loarea maximă (66 liniilmm, În
Obiectivele aparatelor totogra- cuprinsă Între 11 şi 12 linii/cm .
această noţiune înţelegem numărul exemplul considerat), înseamnă că
fice, În tuncţie de schema optică şi maxim de linii/mm pe care obiectivul Cele cinci mire din figura alătu­ obiectivul are rezqluţie mai mare şi
precizia Jealizării elementelor, asi- le reproduce distinct pe film, În ca- rată vor fi decupate din revistă şi li- se fac~lcfotografierea panou lui la o
gură obţinerea unei imagini mai zul obiectivelor situate la distanţă pite pe o suprafaţă perfect plană distanţă de circa două ori mai mare
mult sau mai puţin fidele a subiec- mare (peste 30 de distanţe focale). (perete, panou etc.), ca În figura 1. decît 01. O valoare cu care calcu-
tului fotografiat. Aberaţiile optice Puterea de separare va fi determi- Mira centrală (cotată C) va servi la lele se fac uşor este:
sînt relativ numeroase, dar mijloa- nată În centrul şi la colţurile imagi- determinarea rezoluţiei în centrul
cele pentru determinarea lor sînt imaginii. Mirele B şi O, aşezate pe O2 = 61 . f
nii pentru diversq deschideri rela-
accesibile doar laboratoarelor spe- tive (diafragme). In felul acesta se diagonală, simetric faţă de mira cînd raportul de reducere devine
cializate. Fotograful, Îri lipsa date- obţine o caracterizare destul de centrală, vor fi situate în colţurile R2 = 60 şi putem testa rezoluţii În in-
lor tehnice ale firmei producătoare bună a obiectivului, Întrucît majori- cadrului fotografiat de la distanţa tervalul 66-132 linii/mm. Observăm
sau a rezultatelor unor teste efectu- tatea aberaţiilor optice se mani- 0 1 , iar mirele A şi E În colţurile ca- ..că pentru aprecierea puterii de se-
ate de diverse laboratoare sau pu- festă prin scăderea rezoluţiei. drului fotografiat de la distanţa O2 parare, În colţuri trebuie folosite
blicaţii, recurge adesea la aprecieri Atragem atenţia că metoda des- (aproximativ dublul lui 0 1 ), Alege- mirele A şi E.
subiective de tipul "redării firului de crisă are doar valoare relativă, per- rea distanţelor 0 1 şi O2 este funcţie O dată filmul expus, el se develo-
păr" sau acceptă unele păreri mai miţin'd compararea performanţelor de rezoluţia estimată a obiectivelor pează În condiţii cît mai Qune şi re-
mult sau mai puţin corecte. Şi nu obiectivelor testate În aceleasi con- şi de distanţa lor focală; asupra productibile (revelator de granu-
trebuie uitat faptul că, din cauza to- diţii, fără a furniza Însă cifre care să acestui aspect vom reveni ulterior. laţie fină, proaspăt, la: temperatura
leranţelor de fabricaţie inerente, poată fi confruntate cu vălorile date Fotografierea panoului cu mire şi timpul recomandate de producă­
calitatea obiectivelor de acelaşi tip de fabricant sau laborator. Aceştia se face ca În figura 2, cu aparatul fi- tor), apoi se trece la citirea rezulta-
poate varia sensibil chiar de la un din urmă efectuează măsurătorile xat pe un trepied solid, exact la telor. Aceasta se face cu un micro-
exemplar la altul; de aceea cînd se conform unor standarde bine preci- înălţimea mirei centrale şi orientat scop, la mărirea. de 30-50 de ori.
publică rezultatul unor teste se zate - uneori diferite Între ele - şi cu deosebită grijă astfel ca planul Un microscop didactic poate servi
precizează seria obiectivului testat. folosind mijloace tehnice greu ac- filmului să fie perfect paralel cu pa- foarte bine acestui scop._ Filmul se
În cele ce urmează prezentăm o cesibile amatorului. noul aşezat vertical. Pentru poziţio­ aşază pe măsuţă cu emulsia În jos şi
metodă de apreciere a puterii de se- Metoda propusă pentru determi- narea corectă ne sînt de ajutor se iluminează prin transparenţă. Pe
parare (re~oluţiei) a obiectivelor fo- narea rezoluţiei constă În fotogra- dreptunghiurile trasate cu linie În- fiecare cadru se urmăreşte mai întîi .
tografice. In contextul nostru, prin fierea cu obiectivul respectiva unor treruptă În figura 1; se va urmări ca imaginea mirei centrale şi apoi a ce- -
laturile acestora să fie paralele cu lor din colţuri. Se observă În fiecare
laturile vizorului (Ia aparatele reflex caz că, pe măsură ce densitatea li-
precizia este sporită). Punerea la niilor devine mai mare, imaginea de-
punct (focalizarea) se face cu cea vine mai confuză. Se noteaza nu-
mai mare atenţie, deoarece orice mărul N corespunzător ultimului
eroare alterează mult rezultatul tes-

MINfR PfNTRU OBlfCTIVf VIOREL OLTEANU


tului.
Două reflectoare simetrice, la 45°
faţă de axa optică, vor da ilumina-
rea uniformă şi fără reflexe a pa-
pătrat 'În care Imiile mai sînt dis-
tincte. Atenţie: se va urmări clarita-
tea simultană a liniilor de pe toate di-
recţiile (orizontale, verticale, oblice),
deoarece există aberaţii care reduc
noului. _Distanţa pînă la acesta şi cu precădere rezoluţia radială sau
În numărul 6 din 1983 al revistei ansamblul se va vopsi cu negru mat puterea becurilor se aleg funcţie de tangentială.
"Tehnium" a fost prezentată con- sau se va bruna. Apoi pe faţa inte- diafragmele la care dorim să testăm Numărul N astfel citit se Înmul-
strucţia unui mîner pentru obiectiv. rioară a colierului se va lipi cu pre- obiectivul şi sensibilitatea filmului, ţeşte cu raportul de reducere (în
Construcţia şi ajustarea lui după di- nadez o şuviţă de molton tăiată la astfel Încît să rezulte timpi de expu- exemplele date R1 = 30 sau R2 = 60)
ferite diametre par destul de difi- lăţimea colierului, rolul ei fiind nere "posibili" cu aparatul folosit. şi se obţine astfel puterea de sepa-
cile, modelul prezentat mai jos fiind acela că Împiedică zgîrie rea carca- Determinarea expunerii se face rare. Dacă valorile În cele două col-
mai simplu de realizat şi ,de reglat. sei obiectivului. Prinderea colieru- prin măsurare cu exponometru in- ţuri unde sînt amplasate mire diferă
Pentru realizarea lui sînt necesare: lui În mîner se va face cu ajutorul dependent sau încorporat în apa- semnificativ între ele, trebuie repe-
un mîner pentru pilă (mîner de lemn holzşurubului sudat pe carcasa rat. Datorită fondului predominant tat testul pentru a ne asigura de pa-
sau masă plastică), un colier pentru melcului, holzşurub astfel ales ÎnCÎt alb al panoului, se va supraexpune ralelismul planelor filmului şi pa-
etanşarea pe ştuţ a furtunelor de să intre cu un oarecare efort În cu o treaptă faţă de indicaţiile expo- noului şi doar după aceasta putem
înaltă presiune şi o şuviţă de mol- gaura din mîner. Eventual, mînerul nometrului (se va regla o sensibili- suspecta obiectivul de descentrare
ton: În cazul În care diametrul colie- se va vopsi sau se va mai scurta, tate cu 3 DIN inferioară celei reale a a opticii.
rului este insuficient de mare, colie- după preferinţă. Sistemul de strîn- filmului). Un test de expunere este Testul complet al unui obiectiv se
rul se va tăia undeva În zona neper- gere cu şurub melcat Împiedică des- oricum binevenit; se va alege cadrul face verificînd puterea de separare
forată, iar Între capetele tăiate se va facerea lui, strîngerea putîndu-se care asigură cel mai bun contrast şi la toate valorile diafragmei, În cen-
suda o platbandă de aceeaşi lăţime face cu mîna 'iperă sau cu ajutorul implicit rezoluţie. tru şi la colţuri şi aşezÎnd rezultatele
şi aceeaşi grosime cu colierul, lun- unei monede. In timpul nefolosirii, Se poate lucra pe film de sensibi- obţinute într:un grafic ca acela din
gimea stabilindu-se după dorinţă. mînerul se poate plia pentru a ocupa litate medie (21 DIN), Însă atunci figura 4. De regulă, puterea de se-
După sudare, capetele care au fost un spaţiu mai redus, plierea realizÎn- cînd obiectjvel~ au calitate foarte parare este mai redusă la deschi-
sudate se vor pol iza. Pe carcasa În du-se din articulaţia carcasei şuru­ bună trebuie folosită o peliculă cu dere maximă, creşte spre mijlocul
care este fixat inelul de strîngere se bului mei cat. rezoluţie mare (15 DIN sau mai intervalului de di-afragmare şi apoi
sudează un holzşurub, aceasta fi- puţin), prelucrată în revelator de scade din nou la diafragme Închise
ind, de fapt, singura operaţie de granulaţie ultrafină, pentru a ne asi- datorită difracţiei. Pe de altă parte,
executat În cazul În care putem pro- gura că emulsia nu limitează valo- rezoluţia În colţuri este aproape în-
cura un colier de un diametru mai rile superioare ale puterii de sepa- totdeauna mai redusă decît În cen-
mare. După sudarea hOlzşurubului rare evaluate. trul imaginii.
Pentru a Înţelege modul cum se Ca o regulă generală, atunci cînd
obţin rezultatele testului, să privim testăm un obiectiv necunoscut,
schema din figura 3. Prin fotogra- vom face, pe acelaşi film şi În con-
fierea unui obiect AB de la o dis- diţii cît mai asemănătoare, şi testul
tanţă O (mare în comparaţie cu dis- (eventual rezumat la două dia-
tanţa focală a obiectivului, f), re- fragme) pentru un obiectiv pe care
zultă o imagine A B', cu dimen- l-am mai probat anterior şi pe care îl
siuni reduse faţă de obiect. Raoor- ~onsiderăm un "standard propriu".
tul de reducere, R, este: In felul acesta verificăm dacă valo-

16 TEHNIUM 10/1985
raiiiii - - - - - - - - - - - - - -- - - -- --1
' A ' I
r,-------------,
,mim I
f
, B I
I I
I I
I I mn::m
I C I
I I
~: . I
Cadru L______ _____ ~'ill~
fotografiat de . O
la distanţa ~
L -C~dr~ - fotog~afi;t -7 -----__ ~.J
de la distanţa O2

riie găsite cu altă ocazie se repro-


duc sau au intervenit factori pertur-
batori.
Testul descris mai sus este de o
utilitate neÎndoielnică pentru cu-
noaşterea posibilităţilor opticii pe
care O folosim la aparatul fotogra-
fic. Desigur, un obiectiv cu putere
. de separare mai mare este prefera-
bil În multe situaţii (reproduceri, fo-
tografie documentară etc.). Totuşi
acest criteriu nu trebuie absoluti-
zat, pentru că există situaţii În care
o rezoluţie ridicată nu este nece-
sară (măriri reduse de pe negativ)
sau este chiar contraindicată (por-
tret, unele fotografii artistice). Im-
portant este să folosim "obiectivul
potrivit la locul potrivit".

RETETE acest moment, continuînd agitarea,


se adaugă 100 părţi apă clocotită şi
- Petele de degete se freacă cu
o cîrpă Înmuiată În apă, în care s-au
- Petele de obiecte ~ierblntl se
acoperă pentru cîteva mmute cu o
se ia vasul de pe)oc. Pe~!ru folosire adăl:!gat citeva picături de amoniac.! pa~tă. obţinută. prin amestecare~
UTI LE J

se va dilua cu apa clocotlta.


Curăţarea mobilei .
dupa care se da lustru cu o flanela
moale. _
ulelulUi c?mestlbll cu sare~ dupa
care se da lus!ru. Se P?at_e mcerca
Săpun pentru spălarea parchetu- - Petele de grăsime se Înde- - Petele datorate apel se freaca frecarea uşoara cu o cirpa pe car~
lui. Se topesc pe un foc mic o parte· părtează prin acoperirea lor cu o cu o cîrpă umedă pe care s-a picu- s-a presărat scrum de ţigara, dupa
ceară şi 5 părţi hidroxid de potasiu pastă formată din oxid de magneziu rat zeamă de lămîie sau o solutie de care se dă lustru.
(sau de sodiu), împreună cu 10 părţi şi benzină de extracţie (Inflama- sare de lămîie, după care se da lus-
apă, amestecînd pînă cînd comP9- bit!), după care se dă lustru cu o tru ca mai sus.
ziţia începe să se întărească. In cîrpă moale. .
TEHNIUM 10/1985
17
la cădere termică. Pentru & evita loseşte un amplificator - audio dual
astfel de probleme, trebuie ca am- de 5 W avînd indicativul LM28278P.
plificatorul să fie menţinut între li- Specificaţiile acestui amp'liUca-
mitele specificate, pe întreaga tor arată o gamă de alimentare de 6
gamă de lucru a temperaturii am- la 32 V şi curenţi de maximum 1,5 A.

CONTROLUL biante, folosind răcire cu un radia-


tor adecvat.
Pentru circuitele anexe ale ampli-
ficatorului operaţional audio decu-
plarea liniilor de alimentare este
Tensiunea de ieş ire este aproxima-
tiv 3 V sub şi deasupra fiecărei căi
de alimentare (saltul de tensiune =
V$.- 6 V).
In timp ce intrarea nu poate

VITEZEI DE ROTATIE foarte importantă. Cele mai multe


motoare generează zgomot electric
semnificativ şi radiaţie electromag-
netică. Deşi minimizarea acestora
se poate face prin ecranarea şi de-
depăşi În mod normal 1/2 V s cu mai
mult de 0,7 V, dumneavoastră puteţi
extinde gama de intrare la 1,5 V sub
sursa pozitivă conectînd pinul de
polarizare intern (pinul 1) la sursa

ASERVOMOTOARELOR Ing. FLORIN DUMITRIU


cuplarea terminalelor motorului,
trebuie să se localizeze capacităţile
de decuplare cît mai aproape de
chip.
pozitivă.
Valorile rezistenţelor R1, R2, P1 şi
P2 sînt selectate cu grijă spre a ne
asigura că tensiunea de intrare este
cuprinsă În gama de mod comun de
Prin utilizarea amplificatoarelor intrare.
audio cu intrarea diferenţială, avînd Cele două reţele de compensare
etaje de ieşire de mare curent, pu- RC, conecate În dreapta ieşirilor
tem proiecta "uşor etaje de putere În figura 1 este dată schema de punţii amplificatoarelor, previn os-
control proporţională ;,unghi ro- cilaţia parazită posibilă. Combinaţi­
pentru aplicaţii. în cadrul controlu- Aplicaţia amplificatoarelor audio
lui servomotoarelor. ca elemente de control este directă taţie", unde motorul este comutat ile rezistive R5/R3 şi R6/R4 stabilesc
Deşi multe circuite de control al dar există şi cîteva subtilităţi de pînă ce atinge poziţia dorită. În fi- cîştigul c.c. al amplific~toarelor.
motoarelor electrice utilizează cir- proiectare. Mai întîi, deoarece cele gură apar două dispozitive de co- In practică, param~trii motorului
mandă ce au o configuraţie de com- şi cerinţele de rezoluţie a controlu-
cuite integrate specializate, dedi- mai multe amplificatoare audio nu
cate unui tip de comandă, adesea au un cîştig stabil, este necesară paratoare de putere şi potenţiome­ lui determină necesităţile reale de
trul P1 este elementul de control de cîştig ale sistemului real.
acestea sînt fie destul de scumpe, s.elecţionarea unui ci~cuit cu al)1pli-
fie nu îndeplinesc toate cerinţele de ficare c.a. de cel puţm 10 ori. In al poziţie. Axul potenţiometrului P2 Circuitul de control al servomo-
proiectare. Utilizînd amplificatoare doi I~a rînd, este necesară alegerea este cuplat mecanic cu modificările tonJIui bazat pe LM2877 din figura
operaţionale de tip audio ca ele- unei reţele RC la ieşirea amplifica- de poziţie ale motorului şi produce 2b Îmbunătăţeşte exactitatea de
mente de servocontrol, se pot torului care să compenseze tranzis- o tensiune c.c. proporţională cu control şi reduce posibilităţile de
această poziţie. "bîţîiaIă" în timpul perioadei de sta-
obţine atît un cost redus cît şi o ţorul. pnp pentru a preveni oscilaţi­
înaltă performanţă. Dacă potenţiometrul de control bilizare.
Ile. In plus, în anumite amplifica-
Amplificatoarele audio operaţio­ toare audio există o gamă de mod este ajustat astfel încit tensiunea În Amplificatoarele sînt încă În con-
punctul A să depăşească tensiunea figuraţie de comparatoare, dar au
nale prezintă cîteva avantaje în ra- comun de intrare mai mică decît la
port cu amplificatoarele operaţio­ amplificatoarele operaţionale de uz din punctul a, tensiunea diferenţă fost uşor modificate buclele de
nale generale. Cele mai multe au general. Pentru a realiza satis- va roti motorul pînă ce nivelurile de reacţie.
compensare de frecvenţă internă şi făcător performanţa de servocon-
tensiune se egalizează. A<:!ă~gînd D1, D2, C2 şi C3, se îm-
curenţi de ieşire de pînă la 3 A. tn trol, este important să se ţină nivelul O sursă potenţială de erori este bun~ataţeş~e .performanţa pe mă­
plus, ele beneficiază de protecţie tensiunii de intrare între limitele tensiunea de offset de intrare. Am- ~ura ce cIrcUitul se apropie de echi-
pentru sarcină (circuitul servomo- specificate. plificatoarele audio au o tensiune libru. Chiar înainte ca motorul să
torului), prin funcţia de protecţie de Disipaţia amplificatorului de pu-
de offset tipică de 5 mV la intrare. atingă poziţia finală, diodele se în-
ieşire înglobată chip-ului, aşa-nu­ tere este un alt factor critic. Mane- Dacă amplificarea este de 1 000, of- ~hid, crescînd cîştigul c.c. al ampli-
mita cădere termică (thermal shut- vrarea improprie a disipaţiei poate fsetul amplificat va roti motorul. Pu- flcatoarelor. Aceasta permite o
down). activa eronat circuitele de protecţie tem corecta această eroare prin re-
glajul de offset extern al amplifica- (CONTINUARE IN PAG. 21)
torului.
v Fig. 2: Oscilaţiile parazite Sint mi-
nimizate În reţele de control de ro-
taţie unghiulară, conectînd reţele
de compensare RC ~în dreapta) la
fig. 1: În controlul de rotaţie un- ieşirile amplificatoruf'ui (a). Utiliza-
Figura 2a arată un circuit simplu
ghiulară, motorul se învîrteşte pînă de control unghi de rotaţie care fo- re~ t~hni~ilo~ de aiu~tare a cîştigu­
ce diferenţa de tensiune între intrări lUi dmamlc ,mbunataţeşte exactita-
estp. egală cu zero. tea controlului de poziţie (b).

v O,1}Jr

' \ -CONVERroR--AIvIPLfFICATOR--'\ Fig. 3: Pentru a realiza un control


- F Iv EROARE de poziţie În buclă închisă bun am-
\1 \ plificatorul A2 trebuie să fie selec-
-v \ tat să se adapteze strîns la caracte-
risticile motorului.

-----, (a )

(b )

10nF

( a )

Fig. 4: Pentru controlul unidirec-


ţi~~al al servomotoarelor, .puteţi
utiliza un repetor de comandă cu ( b )
cîştig unitar (a). Folosind o confi- Fig. 5: Reglarea vitezei fără utiliza-
guraţie în punte, puteţi realiza con- rea senzorilor (a). O diodă în serie cu
trolul bidirecţional În aplicaţii unde linia de intrare ajută la depăşirea li- (a) ( b)
este disponibilă numai o sursă de mitărilor de CMR pe intrarea amplifi-
alimentare (b) catorului (b).

TEHNIUM 10/1985
18
sus, acestea pot avea unul sau mai
multe motoare. De asemenea, ma-
joritatea sem i-
pentru amatori au
combinat atît pentru
şi pentru redare, de
amplificatorul unic asi-
imprimarea cît
comutaţie, cînd
cînd În celălalt. Există
foarte diversificate, de la J'lnJ'lr~~t::!1I1
de studio de radiodifuziune sau
dio de imprimări de discuri, de tip
GEORGE D. OPRESCU
profesional, cu cel puţin trei mo-
toare, capete separate şi
Există În tot domeniul electronicii acest fel un zgomot de fond minim toare specializate, .nQ'i'", .... I"'<>
o mare diversificare a tipurilor de pentru imprimarea nouă care se foarte mare precizie, cerînd o mi-
aparataje, a montajelor folosite efectuează. Capul de imprimare nuţioasă întreţinere, trecînd la
pentru a obţine rezultate. de multe primeşte un semnal de audiofrec- gama largă de magnetofoane de
ori simţitor asemănătoare. De venţă dat de amplificatorui de im- mare calitate, semiprofesională,
aceea nu e de mirare că şi În dome- primare din montaj, de la o sursă ajungîndu-se la
niul impr-imărilor magnetice video audio, care poate fi un microfon, 4n foarte simplificate,
există foarte multe sisteme de apa- picup sau un alt magnetofon. In cu rezultate totuşi
rate, nu există o unificare a aces- acelaşi timp, În capul de imprimare torate mai ales folosirii
tora, ci o diversitate care la prima se trimite şi o fracţiune de semnal lor moderne, care
vedere poate să deruteze pe nei- ultrasonor de la oscilatorul de şter­ de echipament de
niţiaţi. gere. Rolul acestui curent ultraso- un preţ redus. Se poate afirma
Astfel, În categoria aparatajului nor, denumit curent de polarizare, greş că un aparat
profesional, trebuie neapărat trecut este de a .micşora distorsiunile la acum douăzeci de
aparatajul folosit pentru transmisii imprimare. In sfîrşit, rolul celui de-al performanţe mai slabe partaj,
de televiziune profesională, pentru treilea cap de redare este de a citi
imprimări primare după care se informaţia imprimată, culegînd lini-
aparataj pentru amatori, realizat În •
ultimii ani. Astfel, magnetofoanele
execută imprimări de serie, magne- ile de forţă magnetice ale granule- cu casetă, considerate la Început
toscoape utilizabile În trucuri cine- lor din bandă, pe care le transformă nişte jucării electronice, deşi de la
matografice, În ameliorarea filme- Într-o forţă electromotoare. Tensiu- bun început aveau randament
lor prin computer asociat cu me- nea culeasă la bornele capului de au ajuns la un Înalt rafinament
tode de televiziune, aparataj scump, redare fiind foarte mică, de ordinul performanţelor, care depăşesc
folosind piese uzinate foarte precis, cîtorva milivolţi, trebuie amplificată performanţele aparatajului
bine selecţionate. cu ajutorul unui amplificator de re- sional care făcea pe timpuri gloria
În sfîrşit, aparatajul destinat ama- dare, care oferă audiţia În difuzor. oricărui studio de imprimări.
torilor poate avea rezultate de ase- Banda magnetică este antrenată de Dintre primele mclgrletosc:::ol3.pe
menea bune, comparabile cu a,le un sistem mecanic, cu motoraş, sau folosite În scopuri ""I","\fo",ir.".:.lo
unor aparate profesionale sau se- mai multe motoare, role de fric- Uzînd numai banda cu
mi profesionale; dar piesele folosite ţiune, curele de transmisie, diverse ţoli (inch), adică 50,8 mm,
sînt de mare serie, ştanţate, circui- pîrghii. Viteza de deplasare este menţionat
tele electronice simplificate, totul dictată de diametrul şi turaţia unui figura B.
pentru ca preţul aparatului respec- ax denumit cabestan, antrenat de prevăzut cu
tiv să fie la dispoziţia publicului către un motor fie separat, fie care tati ve, care
larg. Viteza de transport redusă a serveşte şi pentru derularea benzi- suprafaţa care
benzii magnetice face posibilă folo- lor În ambele sensuri. Antrenarea la roia debitoare la
sirea unor benzi de dimensiuni se obţine cu ajutorul unei role de Ca rezultat, se
mici,' ieftine, iar micile dezagra- cauciuc liberă pe ax, denumită pre- de trasee oblice, cu o
mente, ocazionate de o rezoluţie sor, care face ca banda să adere de mulţi metri pe
ceva mai redusă a imaginii şi un ra- cabestan. Există o serie întreagă permite o foarte de
port redus Între semnal şi zgomot diversificări la magnetofoanele au- răspuns, deşi banda e antrenată cu
- fapt care face ca imaginea În por- dio. Astfel, aşa cum s-a arătat mai o viteză moderată. Asemenea
ţiunile transparente să aibă granu-
laţie -, sînt neobservate de iubitorii
de spectacole de televiziune, care
nu au pretenţiile justificate ale spe-
cialiştilor, ale profesioniştilor În te-
leviziune, cei care admit numai apa-
ratură de foarte înaltă performanţă.
Se pot compara astfel perfor-
manţele aparatajelor de imprimare
video cu performanţele unor apa-
rate foto de clasă diversă. Astfel,
aparatura profesională vidE'O este
comparabilă cu un aparaţ fato cu
Capete fixe
peliculă Iată, 60 ~'!l' spepal p~entru
reportaj, cu optica luminoasa, cu
multe anexe, aparat scump, care
poate reali.za adeyărate. ~inuni ar-
tistice În mina unUi speCialist.
Pentru a se putea face o altă cla-
sificare a magnetoscoapelor,. este
necesar să se observe figurile. In fi-
gura A este arătată dispunerea
unor elemente de pe panoul unui
magnetofon qbişnuit pentru im-
primări audio. In stî,nga sus este r~­
prezentată roia debitoare de banda,
În dreapta roia acceptoare, pe c.ar_e
se înfăşoară banda magnetica.
Banda este călăuzită pe un traseu
de nişte ghidaje, care o menţin la o
anumită înălţime, În dreptul capete-
lor magnetice, care sînt conectate la
montajul electronic. Astfel capul de
ştergere se conectează, În momen-
tul în care se face o Înregistrare, la
un oscilator de frecvenţă ultraso-
noră. Curentul trimis În acest cap
duce la ştergerea imprimării prece-
dente de pe bandă, asigurînd În
TEHNIUM 10/1985
şenilă, indiferent de teren. Ele vor fi Pe lîngă subansamblurile menţio­
astfel reglate (pretensionate) Încît nate, sînt necesare şi alte piese.

SCHIBOB . bobul fără pilot să fie suspendat pe


şenilă, cu schiurile principale ridi-
cate. la aşezarea pilotului pe bob,
Rezervorul este confecţjonat prin
reutilizarea unei cutii metalice de
Biseptol chinezesc. Gura de urr\-
piere este luată de ·Ia un primus

motorizat
acestea vor prelua o parte din sar-
cina schiurilor principale, asigurînd vechi, iar robinetul pe con. de la o
presiunea necesară tracţiunii pe veche lampă cu gaz metan .. Toate ..
crampoane. Arcurile sînt montate pe au fost asamblate pe cutie prin cos!~
cîte două suporturi de amortizare torire. Buşonul petromaxului
din cauciuc şi oţel (fig. 44). Aceste zintă avantajul că are prin
suporturi sînt utilizate la automobile ţie un orificiu de aerisire cu
(URMARE DIN HR. TRECUT) între colier!J1 ţevii de eşapament şi ce se obturează În timpul ",+"ti" ... ;;,,;;
Curelele se sprijină pe partea infe- crampoane conice (fig. 43) pentru caroserie. In figura 45 se observă Se poate utiliza la fel de
rioară cu trei galeţi (fig. 38, 39 şi aderenţă sporită pe gheaţă şi pe ză­ montarea arcului în partea supe- nu .şi de ieftin, un rezervor tip
40). Fiecare este format din doi rul- padă bătătorită. Pe zăpada afÎnată rioară, în spătarul bobului. Partea nÎ-Mobra. Rezervorul se va monta
menţi 3GPZI493105702 sau un alt se vor folosi crampoanele din deta- inferioară a suportului arcului este pe reazemul din spate, la aproxima-
tip, efectuînd modificări ale dimen- liul B. Recomandăm execuţia a montată pe axul din spate al tambu- tiv 150 mm deasupra nivelului car-
siunilor locaşului şi axului, o rolă două seturi cu crampoane diferite rului, prin intermediul piesei din fi- buratorului, această poziţie asigu-
(fig. 38), un ax (fig. 39) şi două ce vor fi schimbate În funcţie de ca- gura 45 b rînd alimentarea motorului cu com-
bucşe (fig. 40). litatea zăpezii. Crampoanele se Recomand o atenţie deosebită la bustibil prin cădere şi În cazul urcă­
Partea mobilă a subansambluiui montează echidistant. montarea suportului şenilei faţă, pi- Fii pantelor. Transportul benzinei din
şenilă s-a realizat din patru curele Arcurile de Încărcare a şenilei se nioanele motorului şi cel al şenilei rezervor la carburator se face cu
tip A9-7-6/13 x 10 x 900 obţinute de pot procura de la magazinele Mo- trebuind să fie coplanare. În acest ajutorul unui tub flexibil din material
la magazinul "Skoda". Ele au fost to-Velo-Sport. Şenila este articulată scop se vor alinia pinionul motor şi plastic rezistent la benzină procurat
unite două cîte două, prin- interme- În partea din faţă În aşa fel Încît per- pi~ionul şenilei şi apoi se vor trasa de fa magazin. Fixarea acestuia se
diul a 40 de plăcuţe, confecţionate mite rotirea În jurul axului tamburu- şi executa găurile În şasiul bobului. face cu două coliere pe suportul
din tablă Ol = 1,5 (fig. 41 şi 42) şi lui faţă cu circa 30° sus-jos, supor- Găurile de fixare a şasiului spate se schiului -pin dreapta. Se poate
au fost asamblate cu cîte patru şu­ tul din spate permiţînd această m iş­ vor executa după strîngerea com- adapta daca doriţi şi un decantor de
ruburi (eventual nituri). Pe fiecare care. Arcurile montate În partea din pletă a şuruburilor de fixare a su- benzină.
plăcuţă au fost nituite cîte două spate menţin un efort continuu pe portului faţă. Rezervorul a fost montat În spate

2.buc.

:r
46tIC .
4-boc.

~--------------------~I~
~, ---- . __U__
~-
l--~- --J
6buc.

-$--
~---

I
j

~:I
-----·--.."...p7~_._

2bvc .

. 40

_____---1QQ ______ _

TEHNIUM 10/1985
20
'lt R3~."
2hllc.

Gbllc.
pentru protecţia la coliziune, ben-
zina neavînd cum să se scurgă pe
motorul Încins. Tot În acest scop re-
zervorul este recomandabil să nu
depăşească 1 I capacitate. Nu reco-
mandăm umplerea rezervorului, de-
oarece cu numai 300 mi motorul
funcţionează o oră, suficient pentru distanţare (fig. 49 şi 50) se strunjesc
copil, care, avînd În continuare sau se taie dintr-o ţeavă potrivită.
combustibil, va refuza să meargă Axul (fig. 51) se confecţionează
acasă, lucru constatat din proprie dintr-o bară de oţel tăiată şi filetată
experienţă. la capete. Arcurile (fig. 52) sînt utili-
Direcţia se asigură prin interme- zate la cricul de bicicletă. Prin tăiere
diul ghidonului bobului. se obţin trei arcuri de dimensiunea
Comenzile motorului sînt accele- necesară nouă. Cablurile de accela-
raţia, ambreiajul, maneta decompre- raţie şi ambreiaj se pot cumpăra sau
sorului şi fulia pentru pornire. se pot confecţiona conform figurilor 61) folosesc la montarea manetei pe şurub, iar orificiul de aeriSire al
Acceleraţia şi ambreiajul sînt co- 53, 54, 55, 56, 57, 58 şi 59. Ultimele corpul schibobului. Mînerul se exe- uleiului din motor este deasupra ni-
mandate prin intermediul unor pe- trei figuri prezintă detalii ale cablu- cută prin nitui rea pe tablă a două velului de scurgere al acestuia.
dale de picior montate pe schiurile lui de la clema decompresor-motor. bucăţi din plexiglas. Las la aprecierea constructorilor
principale, În stînga ambreiajul şi În Prin găurile de 1 mm de la pedală Transportul bobului pînă În 'parc amatori orice fel de modificare sau
dreapta acceleraţia. Modul de func- se va trece sîrmă de siguranţă, con- se face prin remorcare cu ajutorul îmbunătăţire În timpul execuţiei şi
ţionare a pedalelor se observă În fi- tra căderii cablului prin degajarea unei parîme, cu şenila ridicată. Co- încercărilor, În funcţie de posibilită­
gura 46. Cutia pedalei (fig. 47) se de montare. borîrea la parter se poate face foarte ţile şi piesele disponibile.
realizează din tablă de 1,5 mm prin Maneta decompersorului pentru uşor cu liftul, În poziţie verticală,
îndoire şi găurire. Pedala pro- oprirea motorului se confecţionează sprijinit pe şenilă, fără pericolul Ţin să mulţumesc prietenului meu
priu-zisă (fig. 48) este confecţionată din tablă de oţel de 2,5 mm (fig. 60). scurgerilor, deoar~ce orificiul de ae- Nicolae Istrate pentru sprijinul acor-
tot din tablă de 1,5 mm .. Bucşele de Bucşele din alamă sau bronz (fig. risire al rezervorului se Închide cu dat În realizarea schibobului.

(URMARE DIN PAG. 18) simplu, În buclă Închisă. furniza destul curent pentru motor Ee este menţinut constant deoa-
micşorare a tensiunii de eroare de Convertorul frecvenţă/tensiune la tensiune constantă, trebuie să rece variaţiile lui I M datorită schim-
intrare pentru a genera destulă ten- (FVC) transformă ieşirea senzoru- alegeţi un amplificator operaţional bării condiţiilor de sarcină sînt anu-
siune de-a lungul motorului pentru lui de viteză Într-o tensiune c.c. pro- de putere pentru A2. late de schimbările de tensiune ale
rotire. porţională cu viteza motorului. Am- O variantă de implementare a me- motorului.
Rezultatul este un control mai plificatorul A 1 detectează diferenţa todei de buclă Închisă (fig. 4a) utili- Tensiunea joncţiunii diodei (Vo),
precis asupra poziţiei de rotaţie şi o dintre ieşirea FVC-ului şi tensiunea zează amplificatorul audio LM2878P, polarizată la un nivel constant de
reducere a erorii de control (bandă de referinţă (stabilită la un nivel ce un repetor/driver cu o capabilitate de R4, serveşte ca sursă de referinţă În
moartă). Capacităţile întîrzie timpul realizează viteza dorită a motoru- ieşire variind pînă la 29V/1,5 A. acest proiect.
de răspuns al sistemului pentru a lui). R1, R2 şi C1 stabilesc cîştigul c.c. Folosind o diodă de referinţă de
preveni supracreşterile cînd cîşti­ A2 sumează apoi tensiunea de la aproximativ 18 pentru a menţine precizie pentru Vi se va optimiza
gul sistemului creşte. eroare cu referinţa, pentru a stabili stabilitatea circuitului. Circuitul are lucrul În funcţie de temperatură.
o tensiune terminală a motorului o deficienţă: el realizează un con- Raportul R2/R1 determin3 viteza
Diagrama bloc din figura 3 ilus- constantă şi viteza motorului. trql al vitezei numai unidirecţional. motorului şi, selectînd RS pentru a
trează conceptul de control al vite- Pentru A 1 poate fi ales orice am- In mod normal, pentru controlul imperechea rezistenţa infăşurări"
zei motorului de curent continuu. plificator operaţional, dar pentru a bidirecţional este necesară o sursă motorului, se realizează perfor-
dublă, dar poate fi asigurat lucrul manţa optimă de servocontrol.
Fig. 6: Circuitul de comandă a de la o singură sursă folosind o Figura 5b ilustrează un exempl
47nF unui motor bifazic. configuraţie de amplificator ca În fi- de concept de control al vitezei Cu
gura 4b. Cu comutatorul de control circuit cu impedanţă negativă.
al rotaţiei În sens direct, ieşirea lui Dioda externă este necesară În se-
A 1 egalizează tensiunea de intrare rie cu linia de intrare, În acest caz,
şi A2 va fi saturat (aproximativ 2 V). deoarece gama maximă de mod co-
R6 Astfel tensiunea aplicată motorului mun a lui LM2895P este limitată la
21 Ci. O,1J.1F este egală cu VREF + V 2(V). 1V sub sursă:.
Cind comutatorul este transferat R3 şi G1 realizează filtrarea nece-
În poziţie inversă, ieşirea amplifica- sară pentru dioda de referinţă 01.
torului Îşi schimbă polaritatea şi ro- Pentru a mentine stabilitate cir~
100K teşte motorul În sens invers. cuitului, bucla de reacţie R2. R 4
şi C5 menţine cîştigul c.a. Ia apr .
15V +15V mativ 20.
Alegerea optimă pentru P1 şi
variază Î!1 funcţie de parametrii
Rt2 Noul circuit de control de impe- torului. In procesul de ajustar
danţă negativă (fig. 5a) permite reglează Pi pentru a stabili vi eza
unui servosistem să facă reglarea motorului uşor sub valoarea dorită.
R13 vitezei fără folosirea senzorilor. Se ajustează P2 astfel ca la o creş­
Tensiunea electromotoare Ee şi tere substanţială a sarcinii motoru-
curentul motorului I M sînt propor-. lui să se realizeze numai o pierdere
ţionale cu viteza şi respectiv cuplul, minimă a vitezei motorului. Deoa-
menţinînd astfel un Ee constant de-a rece rezistenţele interacţionează,
-1SV 270 IESIRE COS!ţjf:JS lungul motorului şi deci viteză con- ambele potenţiometre trebuie să
stantă. realizeze optimum de performanţă.
TEHNIUM 10/1985
21
LlmEnTATOR
Acest aparat este util În alimenta- îl constituie circuitul integrat 723
rea unor montaje cu energie (5-18 V sau echivalenţele UL7b23N, MAA723.
la un curent de pînă la 2 A). I PH723,.L{A 723, A 723PC, KP142EH 1.
Elementul principal de stabilizare
ZROa SAM,
4/1985

KY103, cu ajutorul po-


R5 (220 kO).

RADIO, 7/1985
~I

180 1n
~-------+--~J[~------~+12V Cu două tranzistoare FET În
esenţă se obţine un oscilator de
mare stabilitate pentru banda de
40m.

(1:
Tranzistorul T 1 formează etajul
oscilator, În care circuitul oscilant
este format din grupul de conden-
11 satoare C1 C2 C 3 şi bobina L1 • Con-
1 (12 VFO densatorul C3 se recomandă a avea
5n n
coeficient negativ de variaţie a ca-
pacităţii funcţie de temperatură.
Bobina L, se construieşte pe o
carcasă cu miez de ferită (de la US
(10 - aproximativ 14" spire). Variaţia
470 . frecvenţei de aproximativ 75 kHz

T1,T2 MPF 102


1 este asigurată de C6 • Bobina L2
(aproximativ) identică cu L 1 se
acordează pentru maximum de
semnal la ieşire.

HAM RADIO MAGAZINE, 6/1976


T3 2N 2222

36

Obţinerea semnalelor stereo se


face cu circuitul integrat UL 1621 În
PLL
la

şi
T3 are
lector o diodă LED, are
zenţa subpurtătoarei semnalului
stereo. Pragul de iluminare a aces- TI,n, TI., TS - se 148
tei diode se asigură din P2. 12- se 1S8

MlODV TECHNIK, 5/1985

TEHNIUM 10/1985
... va regla orificiile. Înainte de' a
monta celelalte piese, se face o
tptNTRU ..
INTRETINEREA
probă pentru a constata buna func-
ţionare.

.,. O altă defecţiune posibilă este


blocarea robinetului. Cauzele sînt
slăbirea sau chiar dislocarea şuru­
TIN Efttlt f
MA$INII nE ;ATIT bului de strîngere a robinetului (de
care se fixeaxă butonul) şi uscarea
vaselinei. Pentru a se îndepărta
;OS'Ot)lNt
aceste deficienţe procedăm astfel:
oprim gazele de la robinetul princi-
KRISTA I=ILIP pal, după care se îndepărtează pe
rînd grătarul, rozetele, arzătoarele tru a se putea lucra mai lÎŞqJ (fig. 8).
şi tava; de .asemenea, se scot toate De asemenea, trebuie să avem grijă
butoanele. In continuare, trebuie să să nu cadă geamul uşii. Sînt cazuri
demontăm capacul (masca butoa- În care intregul sistelJl este' defect
nelor). Se observă În partea de sus sau numai arcul mic. In acest ultim
a capacului (pe rama corpului ara- caz se scoate ştiftul de susţinere a
gazului) două şuruburi pe care le acestuia, se scoate arcul rupt şi se
desfacem cu ajutorul unei şurubel­ înlocuieşte cu unul nou, confecţio­
are culoare albastră sau arde neu- mţe în cruce (fig. 2) şi astfel capacul nat de noi din sîrmă de oţel. Rupe-
În timpul acţionării butoanelor, rea arcului mare se remediază Înlo-
ele se pot rupe, defecţiune ce se re- niform. În vederea remedierii aces- se scoate uşor (fig. 3) Constatăm
tor deficienţe se recurge la înlocui- care din cele două şuruburi ale bu- cuind Întregul sistem. Procedăm în
mediază prin înlocuirea butonului
rea duzelor, fiberului sau a rozete- tonului blocat este slăbit sau căzut felul următor: desfacem cele două
spart cu unul nou. La noile tipuri de şuruburi de susţinere a uşii şi a ar-
aragaz înlocuirea se face scoţînd lor. Toate aceste piese se pot cum- şi îl vom strînge cu ajutorul unei
păra, de asemenea, în unităţile spe- şurubelniţe în cruce (fig. 4), apli- cului de pe corpul aragazului (fig.
butonul deteriorat de pe tijă şi intro- 9) şi astfel se poate scoate uşa cu
ducînd altul nou. La aragaze de tip cializate. Remedierea se face cînd apoi pe corpul robinetului un
oprind mai întîi gazele de la robine- strat subţire de vaselină industrială. totul. După Înlocuirea arcului, mon-
mai vechi butonul este fixat de tijă tarea se face În ordine inversă,
prin intermediul unui şurub. Deci, tul principal. Facem o probă de manevrare a bu-
Rozeta, cît şi fiberul se înlocuiesc tonului, după care se face asambla- avînd grijă să se introducă la loc
cu ajutorul unei şurubelniţe, se des- vata .de sticlă. Uşa trebuie să se În-
face şurubul, butonul spart se uşor, fără să îndepărtăm tava ara- rea.
gazului, ci numai grătarul. ln timpul unor ,manevrari nea:- chidă perfect astfel Încît să nu se
scoate, se introduQe unul nou şi se constate degajări de aer cald din
strînge ,Ia loc şurubul. Butoanele Înlocuirea duzei se face în- tente, la aragaz, se mai întîmplă să
depărtînd grătarul, se scot rozeteJe se slăbească sau chiar să se. rupă cuptor prin spaţiul dintre uşă şi cor-
pot fi cumpărate în unităţile specia- pul aragazului. Arcul complet se
lizate, costul lor fiind de 4,40 lei sau şi fiberul şi se îndepărtează tava. In arcul uşii cuptorului (fig. 5). In ve-
acest fel, avem acces la duze. Des- derea remedierii acestuia se scot poate cumpăra din unităţile specia-
8,80 lei. lizate, costul lui fiind de 19 lei.
O altă deficienţă ce poate apărea facem şurubul cu ajutorul unei mai întîi din cuptor grătarul şi tava
este ruperea grătarului, neajuns ce şurubelniţe late (fig. 1) şi în- de jos (fig. 6), pentru a avea acces la t
La aragazul de tip "Modern" con-
depărtăm ci ema. Următoarea ope- şuruburi le prin intermediul cărora strucţia uşii este puţin diferită faţă
se poate remedia prin înlocuirea de celelalte tipuri. Şuruburile de
acestuia. În unităţil~ specializate se raţie este desfacerea piuliţei În care este fixată uşa de corpul aragazu-
este fixată duza, cu ajutorul unei lui. asamblare a celor două părţi sînt
pot cumpăra toate tipurile de amplasate lateral.
grătare, incepînd cu cele pentru chei de 8. Se scoate duza defectă şi Pentru a se vedea starea arcului,
aragaze cu patru, trei sau două se înlocuieşte cu una nouă, strîn- prima operaţie este demontarea
ochiuri, compuse din două părţi gînd la loc piuliţa. După înlocuire se uşii, deşurubînd, pe rînd, cele opt
sau dintr-una singură; costul aces- montează clema şi şurubul. Este şuruburi cu ajutorul unei şurubel­ O regulă generală: pentru a avea
tora este de 32,20 lei, 38,50 lei şi important de menţionat că orificiul niţe late (fig. 7). un aragaz bine întreţinut, acesta se
39,90 lei. duzei utilizate la maşina cu gaze de După ce s-au slăbit şi scos toate spal.ă şi se şterge după fiecare utili-
Datorită unor manevrări greşite la reţea diferă d~ cel alimentat cu şuruburile, uşa se desface În două. zare cu "Alba Menaj", "Tix" sau praf
sau după o folosire îndelungată a gaze îmbuteliate. In cazul în care nu Intre cei doi pereţi ai uşii s-a intro- de curăţat.
aragazului apar defecţiuni la ar- deţinem duza potrivită, este nece- dus vată de sticlă cu rol termoizo-
zătoare. Constatăm că flacăra nu sar să consultăm ·un specialist care lant. Aceasta se îndepărtează pen-

TEHNIUM 10/1985
23
PlEŞA VASILE - jud. Vilcea DASCĂLU ION - jud. Prahova
Vom continua seria materialelor Repararea unui televizor implică
referitoare la videomagnetofoane. 6 anumită practică şi cunoştinţe
COSTAN LAURENŢIU - Aădăutl tehnice. Mai bine apelaţi la servici-
Cablu coaxial şi ţeavă puteţi pro- ile unui specialist.
cura din magazine sau cluburi. SOMEŞFELEAN LIVIU - Cluj-Na-
STANCIU DUMITRU -- Galaţi poca
MAXIM NELU - laşi Nu trebuie să vă alarmeze apari- Măriţi tensiunea pe capul de şter-
Vom publica datej~ solicitate ţia acelui pătrat pe ecran la oprirea gere. ...
PELntru receptorul "Darei ee,". televizorulu i.
RADOI ION -- jud. Garj BUTNARIU ADONIS - Petroşani FĂRNAŞ ZOL TAN - Ocna Mureş
Montati o antenă Vagi. l.a radiocasetofonul "Topsy" ve- Spălaţi potenţiometrel"e cu spirt.
BOERU CIPRIAN - Slatina rificaţi puntea redresoare şi con- Nu deţinem schema solicitată.
Pentru benzile 1-111 TV amplifi- densatoarele de filtraj. Tot prin mă­ GEORGESCU BOGDAN .:-. Plol~şti
ZAMFIR TRAIAN - Feteştl catoarele de antenă se construiesc surători determinaţi şi la "Sigma" Deouplati intrarea În amplificatQr
Schema electrică este completă pe fiecare canal, aşa că vă rugăm să ce siguranţă s-a întrerupt. cu un condensator de 1 nF.
-- cablajul urmează să-I proiectaţi ne specificaţi ce doriţi. SOARE VALERIU - Craiova
Amplificatorul a fost construit cu ILIE CONSTANTIN - jud. Argeş
dv. Tranzistoarele 2SB sînt pentru Un tranzistor de comutaţie este
TIRLA VIRGil - Petroşani banda audio. ' EL84; dacă le înlocuiţi nu ştiu cum
Radioreceptoarele amatorilor sînt va funcţiona. 2N3442.
BURCIU CRISTIAN - Bucureşti
prevăzute cu filtre speciale pentru L3 are. 14 spire, iar transformato- La receptorul "Concert" verificaţi IONESCU MARIN - Găeştl
emisiuni SSB. Radiorecept9rul "Pa- rul este de la receptorul "Mamaia". condensatoarele de filtraj. Tubul Verificaţi blocul canale şi etajul
cific" poate fi utilizat pentru CW, OFILEANU ALEX. - jud. Hune- PL500 poate fi înlocuit cu PL504, final linii.
dar nu şi pentru SSB. doara tubul PFL200 nu are Înlocuitor, GtRBOCEA ION - jud. Braşov
GUSU AUREL - Bucureşti Scrisoarea dv. a fost remisă auto- dioda F407 se înlocuieşte cu In primul rînd construiţi o antenă
Dacă pista 1 redă semnal cu nivel rului. 1N4007. de care să fiţi sigur că este bună şi
mic şi fără frecvenţe înalte, trebuie MODREAN VASILE - Timişoara PETRU MIHAI - Bucureşti apoi controlati televizorul.
să verificaţi poziţia capului, faţă de Luaţi legătura cu magazinul Noile bobine se determină expe-
bandă (reglaj mecanic). Incercaţi rimental. BECZE ZSOLT - jud. Harghita
"Dioda", Bd. 1 Mai 126, Bucureşti.
acest reglaj cu o bandă bine Înre- COCLITU VIOREL - jud. Bacău RAVID GVOZO - Odorhel La televizorul "Rubin" verificati tu-
gistrată la alt aparat. Dacă reg.lajul Schema electrică a amplificato- Verificaţi alimentatorul. burile 6H1 şi 6P18 din blocul baleiaj
nu dă rezultate, trebuie Înlocuit ca- rulul AS2020 a fost publicată În re- MOARCĂŞ DAN - Braşov cadre. Verificaţi şi circuitele de in-
pul magnetic. .vÎsta "Tehnium" nr. 10/1980. Nu deţinem schema unui conver- tegrare (RC) din acest bloc.
tizor de 1,5 kW. ABRAMIUC~'DORIN - jud. Su-
lURCI VIOREL - Vaslui ceava
PODARU PETRE -, T'ulcea Defectul este În sistemul de ali-
National Panasonic RQ-S12 DS în partea de receptor lucrează pe unde Cu un amplificator de antenă nu
puteţi recepţiona şi alte staţii TV.
mentare.
medii şi două benzi de scurte, la care tranzistorul TR51 este convertor-auto-
oscil ate>r. Tranzistoarele TR52 şi TR53 sînt amplificatoare pe frecvenţă in- PETRESCU CĂTĂLIN - Piteşti PRECUP PETRIŞOR - jud. lalo-
termediară (455 kHz). Amplificatorul audio este comun pentru receptor şi Nu credem că montajul va func- mita
ţiona cu modificările propuse. Pentru bobina L 1 bobinaţi 12
pentru casetofon. spire. La televizor reacordaţi blocul
Motorul casetofonului nu are regulator electronic de turaţie şi primeşte OPREA NICOLAE - Braşov de c~nale şi amplificatorul cale co-
alimentarea direct de ia sursă. Convertizorul furnizează tensiune muna.
Tranzistoarele 2SC1359 pot fi Înlocuite cu BF214. Tranzistorul 2SC644 sinusoidală aptă să alimenteze şi un
are ca echivalent BC109B. televizor. 1. M.

TR52 TR53
2SC1359(B) 2SC1359(B) D2 OA90
,.1 lf' AMP 2nd F AMP oer " AGC

e>-INO Jl
~MONITOP

f;~
SI-I~SI-C : f'UY/REC SWITCHUUY POS/TfONi Si: f'OWER SWITCH(OFF PaS/nON)~) '-'~
52-1-$2-'\: TAPE/RADIO SWITCH (TAPE POSmON)
$3-1-53-11: RADIO BANO SEl.ECTOR MW-S'II,-SWdMW POS!TlON)
51; M:, VOLTAGE SELECT
SWITCH (l!7V POSIT/ON)

L~
,
5~ : MONITOR ON/OFF SWITCH <OFf POSITiON)
Ss : ACIDC SWITCH <DC PaSIT/ON)

O,TITORII .QI.N .STRĂI­


i"fĂTATESE . POT ABONA
ft,~~c;~~~"\~!~i'~~iJ~~XI:~~lti~.ţ~_~QP';</ Plil,N ,~ROMPReSFILATE·
.
.R~~.~t:..~t'~~:P~~'~::.~'9:FI~.~.~ ··I~t;!~~ .• .• •'. •. .• .;. •. •. •. . •. • . ....A1' ~,<SEQTOAUlE)(..
peRT.IMP()R~rp~.esA,
ş..,qr.tat• .• ·.~~~..~••~bi':"'·i+=Je • •. ·.{.(I.cţt,~ • ·.·irto(;·il~.~,:MI" P.O.BOX ..12.-201, <TELEX
f!',~~pr . ~~"...~I •.~'<n~~r: ..17'~...IXA~I)..·tl.;,.,~"'e 1037J,i'ASFIR'IJUCU"
.·~te.~~!'~~~~.:·atths,.il;~'t'.~aJic.:AD~f~.. ·.M~~.r;.Gu __
~~~rJ4 ~l~•.•·. . qR1"lTEf
.·······I'MDÎη····4111.·11·········· •••.•. .•.•. '~iP~~..lexeţuţatla.\
COltlp....atul Poligrafi~ «Casa Scinteii.»