Sunteți pe pagina 1din 54

SUPORT CURS DOCTRINA SI DEONTOLOGIE

Septembrie 2008
DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

I PROFESIA LIBERALĂ DE EXPERT CONTABIL ŞI DE CONTABIL


AUTORIZAT

1. Definirea profesiei liberale de expert contabil şi de contabil autorizat


• Profesiile liberale se exercită în anumite domenii de activitate şi sunt
protejate, de regulă, prin lege (experţi contabili, contabili autorizaţi, avocaţi, notari,
medici, arhitecţi).
• Se exercită de către persoanele care au calitatea de expert contabil şi de
contabil autorizat, în condiţiile prevăzute de O.G. nr.65/1994.
• Exercitarea profesiei are la bază norme profesionale şi reguli de conduită
etică proprii, elaborate sau adoptate de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi – asociaţie profesională de utilitate publică autonomă.
• Normele profesionale şi regulile de conduită etică care stau la baza
exercitării profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat sunt convergente cu
cele utilizate de către asociaţiile profesionale de profil la nivel internaţional.
• Experţii contabili şi contabilii autorizaţi au obligaţia să respecte normele
profesionale şi regulile de conduită prevăzute de Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili.
• Pentru a asigura oferirea unor servicii de înaltă calitate în interesul public,
experţii contabili şi contabilii autorizaţi trebuie să se conformeze, de asemenea,
prevederilor Programului naţional de dezvoltare profesională continuă, elaborat de
către Corp.

1
2. Secţiunile membrilor Corpului cu drept de exercitare a profesiei de
expert contabil sau de contabil autorizat
• Experţi contabili profesionişti care îşi desfăşoară activitatea individual sau ca
persoane fizice.
• Experţi contabili care au statutul de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare
şi de asigurări, educaţie şi cerecetare şi instituţii centrale sau locale.
• Persoane fizice străine care au obţinut calitatea de membru al Corpului.
• Experţi contabili care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor societăţi,
companii sau cabinete membre ale Corpului.
• Contabili autorizaţi liber profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în mod
individual sau ca persoane fizice autorizate.
• Contabili autorizaţi care au statutul de angajaţi în întreprinderi, instituţii
bancare şi de asigurări, educaţie şi cercetare şi instituţi centrale sau locale.
• Contabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor de
contabilitate, membre ale Corpului.
• Experţi contabili şi contabili autorizaţi onorifici.

3. Calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat


3.1 Calitatea de expert contabil
• Definirea expertului contabil: persoana care a dobândit această calitate şi
are competenţă profesională de a (art.2, alin.(1) din O.G. nr.65/1994):
• Organiza şi conduce contabilitatea;
• Supraveghea gestiunea societăţilor comerciale;
• Efectua expertize contabile.
• Dobândirea calităţii de expert contabil (art.3, alin.(1) din O.G. nr.65/1994):
• Examen de acces la profesie (cel puţin media 7 şi minimum 6 la
fiecare disciplină);
• Stagiu de 3 ani;
• Examen de aptitudini la terminarea stagiului.
• Condiţii pentru prezentare la examen de admitere (art.4, alin.(1) din O.G.
nr.65/1994);
• Are capacitate de exerciţiu deplină;

2
• Are studii economice superioare şi diplomă recunoscută de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
• Nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare,
intezice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor
comerciale.

3.2 Calitatea contabil autorizat


• Profesia de contabil autorizat se exercită de către persoane care au
această calitate, în condiţiile prevăzute de O.G. nr.65/1994.
• Definirea contabilului autorizat: persoana care a dobândit această calitate
şi are comompetenţa profesională de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările
în vederea întocmirii situaţiilor financiare.
• Dobândirea calităţii de contabil autorizat (art.3, alin.(1) din O.G.
nr.65/1994):
• Examen de acces la profesie (cel puţin media 7 şi minimum nota 6
la fiecare disciplină);
• Stagiu de 3 ani;
• Examen de aptitudini la terminarea stagiului.
• Condiţii pentru prezentare la examen de admitere (art.5 din O.G.
nr.65/1994):
• Are capacitate de exerciţiu deplină;
• Are studii medii cu diplomă recunoscută de Ministerul Educţiei şi
Cercetării;
• Nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare,
interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor
comerciale.

4. Exercitarea profesiei de expert contabil şi de coantabil autorizat


4.1 Expertul contabil
• Competenţe profesionale (art.6 din O.G.nr.65/1994):
• Ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi
semnează situaţiile financiare;
• Acordă asistenţă privind organizarea şi conducerea contabilităţii;
3
• Efectuează analize economico-financiare şi evaluării patrimoniale;
• Efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau
solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţile prevăzute de
lege;
• Execută alte lucrări cu caracter financiar – contabil, de organizare
administrativă şi informatică;
• Îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în
mandatul de cenzor la societăţile comerciale;
• Acordă asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi
reorganizarea societăţilor comerciale;
• Efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale
care presupun cunoştinţe de contabilitate;
• Efectuarea de activităţi de audit financiar şi consultanţă fiscală cu
respectarea reglementărilor specifice acestor activităţi (O.G.
nr.75/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de audit
finaciar; O.G. nr.71/2001 privind organizarea şi exercitarea
activităţii de consultanţă fiscală);
• Modalităţi de exercitare a profesiei (art.7 din O.G. nr.65/1994):
• Individual (activitate independentă, conform art.46, alin.(1) şi (3) din
Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal);
• Societăţi comerciale de expertiză contabilă (art.8 din O.G.
nr.65/1994, Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale).

4.2 Contabilul autorizat


• Competenţe profesionale (art.9 din O.G.nr.65/1994):
• Ţine contabilitatea operaţiunilor economic – finaciare prevăzute în
contract;
• Pregăteşte lucrările în vederea elaborării situaţiilor finaciare.
• Modalităţi de exercitare a profesiei (art.10 din O.G.nr.65/1994):
• Individual (activitate independentă, conform art.46, alin.(1) şi (2) din
Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal;
• Societăţi comerciale (art.10 din O.G. nr.65/1994; Legea nr.31/1990
privind societăţile comerciale).
4
5. Imaginea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat

6. Standardele profesionale aplicabile


• Standardul profesional nr.21 Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi
prezentarea situaţiilor financiare.
• Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a contabilităţii,
intocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
• Standardul profesional nr.23 Activtatea de cenzor în societăţile comerciale.
• Standardul profesional nr.32 Misiunea experţilor contabili pentru fuziuni şi
divizări.
• Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile.
• Satndardul profesional nr.37 Misiunea de evaluare a întreprinderii.
• Standardul profesional nr.39Misiunea de consultanţă pentru crearea
întreprinderilor.
• Ghidul experţilor contabili şi al contabililor autorizaţi în activitatea de
prevenire şi combatere a spălării banilor.

II DEONTOLOGIA PROFESIONALĂ

1. Definirea deontologiei
• Termenul de deontolgie pune la prima vedere o problemă de semantică şi
prin acesta o problemă de logică.
• Conform micului dicţionar enciclopedic, „deontologia” provine de la cuvintele
din limba greacă „deont” = obligaţie şi „logos” = discurs.
• Din punct de vedere moral înseamnă teoria obligaţiilor.
• Deontologia reprezintă un ansamblu de reguli de drept aplicabile în
exercitarea unei profesii.

2. Etica profesională
• Exercitarea profesiei liberale de expert contabil şi contabil autorizat
presupune asumarea răspunderii de a acţiona în interes public, nu numai de a
satisface nevoile unui client sau ale unui angajator.
5
• Acţionând în interes public, format din clienţi, finanţatori, autorităţi publice,
angajatori, investitori - expertul contabil şi contabilul autorizat ca membru al unei
profesii liberale, trebuie să onoreze încrederea care i s-a acordat, respectând
anumite norme de conduită, în mod deosebit conştiinţa profesională şi
independenţa.
• Normele de conduită profesională a experţilor contabili sunt stabilite prin
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili şi ordonanţa statutară privind
organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi (O.G.
nr.65/1994).

3. Codul etic naţional al profesioniştilor contabili


Părţile componente:
Partea A – Aplicarea generală a Codului
Secţiuneile 100, 110, 120, 130, 140, 150
Partea B – Profesioniştii contabili independenţi
Secţiunile 200, 210, 220, 230, 240, 250, 260, 280, 290
Partea C – Profesioniştii contabili angajaţi
Secţiunile 300, 310, 320, 330, 340, 350
Anexă – Definiţii

3.1 Conţinutul Codului etic naţional al profesioniştilor contabili


• Normele de conduită a profesioniştilor contabili.
• Principiile fundamentale care trebuie respectate de către toţi profesioniştii
contabili – liber profesionişti sau angajaţi.

3.2. Obiectivele profesiei contabile


• Indeplinirea celor mai înalte standarde de profesionalism.
• Atingerea celor mai înalte niveluri de performanţă.
• Satisfacerea cerinţelor interesului public.
3.3. Cerinţele de bază pentru realizarea obiectivelor
• Credibilitatea – asigurarea credibilităţii informaţiei şi a sistemului
informaţional.

6
• Profesionalism – identificarea şi formarea persoanelor profesioniste în
domeniu contabil.
• Calitatea serviciilor – prestarea la standardul cel mai ridicat de
performanţă a serviciilor de către profesionistul contabil.
• Încredere – încredinţarea utilizatorilor de servicii contabile că pentru
prestarea acestor servicii există un cadru al eticii profesionale.

3.4. Calităţile necesare profesioniştilor contabili


• Ştiinţă, competenţă şi conştiinţă.
• Independenţă de spirit şi dezinteres material.
• Moralitate, probitate şi demnitate.

3.5. Cerinţe pentru dezvoltarea calităţilor necesare profesioniştilor


contabili
• Dezvoltarea continuă a nivelului cultural, nu numai profesional, a
cunoştinţelor de cultură generală, singurele capabile întăririi discernământului
profesionistului contabil.
• Acordarea fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate atenţia şi timpul necesar
pentru fundamentarea unei opinii personale înainte de a face propuneri.
• Examinarea opiniei fără nici o reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui
ce îl ascultă şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri.
• Exprimarea, dacă este cazul, a opiniei cu rezerve asupra ipotezelor şi
concluziilor fundamentale.
• Evitarea oricărei situaţii de a nu putea exercita libertatea de gândire sau de
îngrădire a îndatoririlor.
• Considerarea independenţei ca o manifestare deplină în exercitarea
profesiei şi protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi regulilor
stabilite de Corp.

3.6. Caracteristica distinctivă a profesiei contabile


• Asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public.
• Responsabilitatea profesionistului contabil nu constă exclusiv în a satisface
nevoile unui client sau unui angajator individual.
7
• Acţionând în interes public profesionistul contabil trebuie să respecte şi să
se conformeze prevederilor Codului etic.
• Publicul profesiei contabile este format din: clienţi, instituţii de credit,
autorităţi guvernamentale, angajatori, angajaţi, patronate, investitori şi alte
persoane care se bazează pe obiectivitatea şi integritatea profesionistului
contabil.
• Definirea interesului public: bunăstarea colectivă a comunităţii şi a
instituţiilor deservite de profesionistul contabil.
• Standardele profesionale – sunt puternic determinate de interesul public.
• Exemplificări:
• Profesioniştii contabili – prin misiunea de ţinere a contabilităţii şi de
întocmire a situaţiilor financiare – confirmă ţinerea corectă şi potrivit
dispoziţiilor legale a contabilităţii, regularitatea şi sinceritatea
situaţiilor financiare – suport pentru obţinerea de împrumuturi şi
capital de lucru pentru acţionari;
• Auditorii finaciari şi cenzorii – opinia privind imaginea fidelă, poziţia
şi performanţa financiară a entităţii – atât pentru cerinţele interne
cât şi pentru investitori prezenţi sau potenţiali, creditori financiari şi
comerciali, clienţi, autorităţi şi alţi utilizatori.
• Directorul financiar sau contabiluil şef – utilizarea eficientă a
resurselor entităţii;
• Auditorul intern – asigură un sistem de control care sporeşte
încrederea în informaţiile financiare ale entităţii;
• Expertul contabil – expertizele contabile jurdiciare efectuate
constituie mijloace de probă - prin calitatea lui personală contribuie
la stabilirea adevărului de către organele de drept.
• Consultantul fiscal – contribuie la stabilirea încrederii şi eficienţei
informaţiilot din declaraţiile fiscale, la aplicarea corectă a
prevederilor Codului fiscal.

4. Principiile fundamentale ale eticii profesionale

8
• Obiectivele şi principiile fundamentale sunt valabile pentru toţi profesioniştii
contabili, indiferent dacă practică în calitate de liber profesionişti sau ca angajaţi in
diferite entităţi economice sau sociale.

4.1 Integritatea
• Profesionistul contabil trebuie să fie drept şi onest.
• Să nu se asocieze cu raportările sau evidenţele care apreciază că acestea
conţin:
• Informaţii false sau care induc în eroare;
• Informaţii eronate;
• Omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în
eroare.
• Exemplificări:
• În „situaţia creanţelor şi datoriilor” (nota nr.5 de la bilanţul contabil
încheiat la data de 31.12....), societatea comercială în cauză nu a
menţionat garanţia angajată la bancă, constând în imobilul sediului
central, pentru un împrumut acordat pe o perioadă de 5 ani.
Valoarea acestei garanţii nu se reflectă nici în contul în afara
bilanţului 8011 Giruri şi garanţii acordate.
• O societate comercială schimbă, în cursul anului, în condiţiile unei
rate a inflaţiei de 8%, metoda de evaluare stocurilor de materiale,
trecând de la metoda FIFO („primul intrat – primul ieşit”) la metoda
LIFO („ultimul intrat – primul ieşit”), fără să prezinte această
schimbare, inclusiv influenţa asupra rezultatelor, în nota nr.6 la
bilanţul contabil încheiat la data de 31.12... . În fapt, ca urmare
schimbării metodei de evaluare a stocurilor materiale, societatea a
influenţat rezultatul exercitiului, inclusiv impozitul pe profit aferent.
(Exemplificare anexele 5 şi 6)
• La inventarierea anuală pentru încheierea bilanţului la 31.12.... se
constată că produsele finite din depozit, în valoare de 10 mil. lei,
prezintă un grad avansat de depreciere, de 60%, motiv pentru care
urmează ca în cursul anului următor să fie declasate şi valorificate.

9
Societatea nu constituie provizionul necesar, socotind ca din
această cauză ar înregistra pierdere pe anul respectiv, ceea ce
constituie o abatere de la principiul prudenţei, prevăzut de
Reglementările contabile.

4.2 Obiectivitate
Obligaţia profesionistului contabil de a nu compromite profesia, din cauza
unor:
• Erori;
• Conflicte de interese;
• Influenţei nedorite a unor persoane.
Evitarea relaţiilor care influenţează în mod negativ raţionamentul profesional
• Relaţii de afaceri, financiare, familiare sau personale cu clientul sau cu
persoane cu funcţii de conducere sau angajaţi ai clientului.
• Păstrarea integrităţii în executarea serviciilor profesionale şi menţinerea
obiectivităţii raţionamentului profesional.
• Atenţie următorilor factori:
• Exercitarea de presiuni care pot diminua obiectivitatea;
• Imposibilitatea definirii tuturor situaţiilor în care se pot exercita
presiuni;
• Evitarea influenţei ideilor preconcepute;
• Garanţia însuşirii de către angajaţi a principiului obiectivităţii.
• Neacceptarea de cadouri sau invitaţii (la masă,spectacole) care pot fi
considerate a exercita o influenţă dăunătoare asupra raţionamentului profesional.
• Măsuri de protecţie:
• Retragerea din echipa misiunii;
• Proceduri de supraveghere;
• Terminarea relaţiei de afaceri sau financiare care generează
ameninţarea.

10
4.3 Competenţa profesională şi prudenţa
• Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra uni
lucru, pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie (Dicţionarul
Explicativ, Editura Academiei, 1975).
• Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică. „Să acţionezi fără
să studiezi este fatal. Să studiezi fără să actionezi este inutil” (Mary Beard).
• Principiul: menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul
necesar exercitării profesiei.
• Acţionarea cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi
profesionale.
• Dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili.
• Standardul Internaţional de Educaţie (IES) nr.7 emis de Federaţia
Internaţională a Contabililor (IFAC) prevede ca obiectiv al profesiei
contabile: oferirea de servicii de înaltă calitate pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor publicului;
• Standardul profesional nr.38 privind dezvoltarea profesională
continuă a profesioniştilor contabili;
• Programul de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor
contabili.

4.4 Confidenţialitatea
• Obligaţiile profesionistului contabil:
• Abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii
angajatoare, excepţia cazului când a fost autorizat sau când există
o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii;
• Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării
sarcinilor de serviciu în avantajul persoanl sau în avantajul unei
terţe persoane;
• Respectarea confidenţialităţii:
• În mediu social (asociaţi de afaceri, rude);
• În relaţiile cu un potenţial client sau angajator;
• În cadrul entităţii angajatoare.
11
• Asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său
respectă confidenţialitatea (pentru profesionistul contabil în calitate
de administrator, director, contabil şef, etc.).
• Obligaţia de confidenţialitate cotinuă şi după încetarea relaţiei dintre
profesionistul contabil şi client sau angajator.
• Posibilitatea divulgării informaţiilor, în situaţiile:
• Autorizare de către client sau angajator;
• Autorizare prevăzută prin lege (exemplu: furnizarea de probe în
justiţie, autoritatea fiscală, prevenirea şi sancţionarea spălarii
banilor);
• Conformare auditului de calitate;
• Investigaţii din partea unui organism normalizator (statistice);
• Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se
adresează comunicarea informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au
responsabilitatea să recţioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informaţiilor
pentru Registrul Naţional al Experţilor RNE).

4.5 Comportamentul profesional


• Obligaţiile profesionistului contabil:
• Să îşi exercite profesia în Conformitate cu legile şi reglementările
relevante şi evitarea oricărei acţiuni care pot discredita profesia;
• Nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;
• Sa fie cinstit şi loial:
• Să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le
oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o
deţine;
• Să nu ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite
de fundament privind munca desfăşurată de alţii.

5. Independenţa – principiul fundamental şi condiţia de exercitare a


profesiei liberale de expert contabil şi de contabil autorizat
5.1 Definirea independenţei

12
• Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi
acţionează neinfluenţat de alţii.
• Independenţa trebuie înţeleasă în dublu sens:
• Independenţa de spirit (de drept) – o stare de spirit, de judecată
profesională care nu este afectată de influenţe exterioare pe de o
parte;
• Independenţa în aparenţă (de fapt) – o stare care se manifestă în
acţiune care permite beneficiarilor de lucrări să nu pună la îndoială
obiectivitatea profesionistului contabil, pe de altă parte.
• Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează
independenţa se datorează relaţiilor de afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului
aflaţi în poziţia de a exercita influenţă directă asupra profesionistului contabil.
• Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei
sunt semnificative înainte de acceptarea misiunii, se procedează astfel:
• Se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor
circumstanţe sau, dacă nu este posibil,
• Se refuză acceptarea sau continuarea misiunii ( abţinere ).

5.2 Circumstanţele care afectează independenţa


• Interesul propriu.
• Autoexaminare (autocontrol).
• Favorizare.
• Familiaritate.
• Intimidare.

5.2.1 Interesul propriu


• Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu
un client
• Deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma
clientului;
• A primit un titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a
fuzionat cu clientul în cauză.
• Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client.
13
• 90 % din cifra de afaceri a cabinetului provien de la un singur
client.
• Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client.
• Profesionistul contabil este intr-o asociaţie în participaţie cu
clientul.
• Interesul de a nu pierde un client.
• Pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a
cebinetului.
• Onorarii neprevăzute.
• Acceptarea pe parcursul executării lucrarilor a unor onorarii
neprevăzute în contract.
• Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii
acestuia.
• Dacă cientul este o bancă, împrumutul nu generează o
ameninţare la adresa independenţei, în condiţiile ca împrumutul să
fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi
clienţi.

5.2.2 Autoexaminare
• Descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare.
• Reportarea asupra situţiei financiare a unei firme de către acceaşi persoană
implicată în elaborarea situaţiei financiare respective.
• Pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate, care
fac obiectul unei misiuni de certificare.
• Un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de
director sau a fost angajat al clientului.
• Prestarea unor servicii pentru un client care afectează direct subiectul în
cauză.

5.2.3 Favorizare
• Promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un
client de audit al situaţiilor financiare.

14
• Apărarerea uni client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu
terţii.
• Un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care
ocupă funcţia de director sau angajat al clientului.
• Acceptarea unor cadouri din partea clientului.
• Asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul.

5.2.4 Intimidare
• Ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.
• Ameninţarea în litigiu.
• Exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins
aferent execuţiei unei misiuni şi respectiv a onorariilor.

5.3 Măsuri de protecţie


5.3.1 Măsuri de protecţie generate de exercitarea profesiei
• Cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie.
• Condiţii la examenul de acces la profesie;
• Efectuarea stagiului;
• Susţinerea examenului de aptitudini.
• Dezvoltarea profesională continuă.
• Reglementări privind incompatibilităţi şi interdicţii în exercitarea profesiei .
• Reglementări profesionale;
• Reglementări de drept comercial;
• Reglementări procedurale.
• Monitorizarea misiunilor (auditul de calitate).
• Raportarea activităţii desfăşurate.

5.3.2 Măsuri de protecţie în mediul de lucru


• Poziţia de conducător al firmei, care subliniază importanţa respectării
principiilor fundamentale.
• Idem, că membrii echipei acţionează în interes public.

15
• Politici şi proceduri pentru reglementarea şi monitorizarea contrului calităţii
misiunilor.
• Documentarea situaţiilor care pot afecta conformitatea cu principiile
fundamentale şi la adresa independenţei.
• Comunicarea la timp a polticilor şi procedurilor, şi instruire a personalului şi
a partenerilor.
• Desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii drept responsabil
pentru supravegherea funcţionării adecvate a sistemului de control al calităţii.
• Implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea şi
consilierea misiunii.
• Consultarea unei terţe persoane (organism profesional – CECCAR, CAFR,
CCF, ANEVAR, UNPRL, sau normalizator – MFP, Consiliul concurenţei, etc.), sau
alt profesionist contabil membru al Corpului.
• Prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute
către organele tutelare ale clientului.
• Implicarea altui profesionist contabil (persoană fizică sau societate de profil)
pentru a realiza din nou o parte din misiune.

5.3.3 Măsuri de protecţie din partea clientului


• Ratificarea sau aprobarea de către persoane din afara clientului a alegerii
profesionistului contabil pentru realizarea misiunii.
• Alegerea profesionistului contabil şi atribuirea misiunii prin licitaţie.
• Clientul are angajaţi aompetenţi care pot lua decizii manageriale.
• Clientul a implementat proceduri interne – organizarea contabilităţii, auditul
intern, sistemul informatic etc. – care asigură alegeri obiective în mandatarea
misiunilor.

5.4 Acceptarea unui client


• Examinarea anticipată a situaţiei clientului, sub aspectul dacă acceptarea
misiunii ar crea anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile
fundamentale.
• Exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clientului în activităţi ilegale
(spălare de bani), practici de raportări financiare eronate (bancrută frauduloasă),
16
evaziune fiscală, concurenţă neloială, achiziţia şi desfacerea de produse cu
încălcarea dreptului de proprietate industrială, etc.
• Evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie,
pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dacă este posibil.
• Atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil ,
un profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu
clientul.
• Examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al
competenţei profesionale a profesionistului contabil, astfel încât angajamentul
(misiunea) să fie realizate la nivelul corespunzător.
• Luarea în considerare a reputaşiei, experienţei şi a resurselor disponibile
ale profesionistului contabil în cazul când se apelează la acesta pentru consiliere
sau expertiză în situaţii de natura celor arătate mai sus.
• Apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se
află sub restricţia confidenţialităţii şi în funcţie de natura misiunii trebuie să obţină
permisiunea clientului (de regulă, în scris).

5.5 Conflicte de interese


• Identificarea circumstanţelor în care ar putea apărea un conflict de interese:
• Profesonistul contabil are interese de afaceri directe cu un client
sau are o participaţie la un competitor al clientului;
• Profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţi ale căror
interese sunt în conflict.
• Evaluarea semnificaţiei circumstanţei care generează conflictul de interese
şi luarea măsurilor de protecţie:
• Notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea
apărea şi obţinerea consimţământului acestuia de acţiona în
asemenea împrejurări;
• Notificarea tuturor părţilor interesate;
• Utilizarea unor echipe distincte de misiuni;
• Îndrumarea echipei, confidenţialitatea.

17
• În cazul când un conflict de interese reprezintă o ameninţare la adresa
unuia sau mai multor principii fundamentale, ameninţare care nu poate fi eliminată
– profesionistul contabil concluzionează că nu este corespunzător să accepte
misiunea.

5.6 Onorarii şi alte forme de remuneraţii


• Dacă nivelul onorariului este atât de mic încât ar putea fi dificil realizarea
misiunii în conformitate cu standardele profesionale, generează o ameninţare la
adresa independenţei.
• Măsuri de protecţie faţă de potenţialele ameninţări în legătură cu nivelul
onorariului:
• Atenţionarea clientului cu privire la condiţiile realizării misiunii,
baza de calcul a onorariului şi serviciile oferite;
• Alocarea timpului şi personalului calificat necesar pentru
realizarea misiunii;
• Încheierea unui precontract privind baza de remunerare;
• Prezentarea politicilor şi procedurilor de control a calităţii;
• Examinarea de către o terţă persoană a activtăţii realizate de către
profesionistul contabil (exemplu: auditul de calitate).

5.7 Marketingul serviciilor profesionale


• Promovarea serviciilor trebuie să fie conformă cu principiile fundamentale.
• Ameninţare: interesul propriu (exemplificare, publicitatea făcută pentru
certificarea bilanţurilor, în perioada aplicării H.G.nr.483/1996, privind prestarea
serviciilor în domeniul contabilităţii, verificarea şi certificarea bilanţurilor contabile
în baza prevederilor Legii contabilităţii nr.82/1991).
• În promovarea serviciilor profesionale este necesară onestitatea şi
loialitatea.

18
• Să nu se exagereze calitatea serviciilor oferite, calificarea
deţinută, experienţa câştigată;
• Să nu se facă referiri compromiţătoare cu privire la activitatea
altora.
• Semnificaţia termenilor în înţelesul Codului:
• Publicitate – comunicarea către public a informaţiilor privind
serviciile oferite sau calificarea profesionistului contabil, în scopul
obţinerii de lucrări (Exemplu: Tabloul corpului).
• Anunţul – comunicarea către public a unor fapte privind profesionsitul
contabil.
• Deschiderea cabinetului sau schimbarea adresei;
• Publicarea datelor de indentificare a cabinetului în anuare, cărţi de
telefon, cataloage etc.
• Oferta – directă sau indirectă conţinând demersurile întreprinse pe lângă un
eventual client, în scopul de a i se propune servicii profesionale.
• Publicitatea şi oferta sunt permise numai pentru membrii activi ai Corpului.
• Interdicţii privind publicitatea şi oferta:
• Publicitate prin comparaţie cu alte cabinete, care aduc prejudicii în
vreun fel acestora;
• Oferirea de reduceri de tarife (remize, comisioane sau alte
avantaje) sau uzarea de un mandat politic, misiune sau funcţie
administrativă.
• Profesioniştii contabili pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet
destinată corespondenţei;
• Emblema corpului sintetizează rolul de crainic al profesionistului
contabil;
• Deviza „Ştiinţă, Independenţă, Moralitate” – atribute esenţiale ale
exercitării profesiei.

5.8 Profesionştii contabili angajaţi


• Profesionistul contabil angajat poate fi salariat, partener, director
administrativ, sau într-o altă funcţie în cadrul entităţii economice sau sociale.
• Ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale:
19
• Interes propriu
• Interese financiare, împrumuturi sau garanţii;
• Convenţii de compensare prin stimulente;
• Utilizarea inadecvată a activelor firmei.
• Autoexaminare
• Întocmirea unor documente care fac obiectul examinarii şi
justificării (aprobării) de către acelaşi profesionist contabil
(exemplu, acordă viza de control financiar preventiv pentru
operaţiuni în documente pe care tot el le aprobă).
• Familiaritate
• Încheierea unui contract de prestări de consultanţă financiar
– contabilă cu un profesionist contabil membru apropiat ala
familiei.
• Indimidare
• Ameninţarea cu concedierea sau schimbarea din funcţie
dacă profesionsitul contabil nu este de acord cu aplicarea
unui principiu contabil la prezentarea situaţiei financiare a
firmei.
• Măsuri de protecţie
• Aplicarea standardelor profesionale;
• Respectarea reglementărilor;
• Implementarea sistemului de control intern, control financiar
preventiv;
• Monitorizarea performanţei angajaţilor;
• Aplicarea de politici şi proceduri proprii angajaţilor.
• În situaţia în care profesionistul contabil consideră că se vor continua acţiuni
neetice
• Apelarea la consiliere juridică, sau
• In cazuri extreme – demisionare din cadrul entităţii angajatoare.

5.9 Conflicte potenţiale

20
• Presiuni asupra profesionistului contabil care privesc:
• Încălcarea reglementărilor;
• Încălcarea standardelor profesionale;
• Faclitarea unor proceduri ilegale de administrare a veniturilor sau
a costurilor;
• Prezentarea eronată a unor elemente în situaţiile financiare;
• Nerespectarea reglementărilor fiscale.
• Măsuri de protecţie
• Consiliere de către un profesionist independent;
• Apelarea la consultanţă juridică.

6. Incompatibilităţi şi interdicţii

7. Responsabilitatea profesională
7.1 Conţinutul responsabilităţii profesionale
• Responsabilitatea profesională a experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi cuprinde:
- Răspunderea disciplinară;
- Răspunderea contravenţională sau administrativă;
- Răspunderea civilă;
- Răspunderea penală;
• Reglementările cu privire la răspunderea disciplinară, administrativă, civilă
şi penală, după caz, se aplică tuturor experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi înscrişi în Tabloul Corpului.
• În acest sens, OG nr. 65/1995 privind organizarea activităţii de expertiză
contabilă şi a contabililor autorizaţi din România (art.15), precum şi
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului (pct.98), prevăd că „
În exercitarea profesiei experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund
disciplinar, administrativ sau penal, potrivit legii...”
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi
se stabilesc prin contractele de prestări de servicii în funcţie de uzanţele
interne şi internaţionale ale profesiei contabile.

21
7.2 Răspunderea disciplinară
7.2.1 Fundamentare
• Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un membru al Corpului prin
care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi
funcţionare a CECCAR, ale Codului etic naţional al profesioniştilor
contabili.
• Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor fapte, se
întreprinde fie în paralel cu acţiunea penală, civilă sau administrativă, fie
în afara existenţei unei asemenea acţiuni.
• Principiul „Penalul ţine în loc civilul” nu se aplică în materie disciplinară.

7.2.2 Reglementări
• OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi
a contabililor autorizaţi (art. 16)
• Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (art.124-130)

7.2.3 Sancţiunile disciplinare (art. 16 din OG nr. 65/1994)


• Mustrare;
• Avertisment scris;
• Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau
de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la 1 an;
• Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de
contabil autorizat.

7.2.4 Abateri disciplinare (art. 124 din Regulamentul de organizare şi


funcţionare a
CECCAR)
• Comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii
Ministerului Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale
organelor de conducere şi control ale Corpului;
• Absenţa nemotivată de la întrunirea adunării, generale a filialei sau de la
Conferinţa Naţională;

22
• Nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili
referitoare la publicitate;
• Absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare
profesioanală reglementate prin normele emise de Corp;
• Prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul
sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională
a celui care îl încheie : expert contabil sau contabil autorizat;
• Nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
• Nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de
la plată cotizaţiei prevăzută în regulament;
• Fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit de filiala de
care aparţine, fişa pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele
juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau
administratorului, după caz;
• Încălcarea dispoziţiilor pct. 98 cu privire la incompatibilităţile exercitării
profesiei;
• Refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului
documentele privind activitatea profesioanală;
• Declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în
vederea producerii de consecinţe juridice, precum şi orice alte încălcări
ale conduitei etice şi profesionale;

7.2.5 Fapte care se sancţionează cu suspendarea şi interdicţia dreptului de


exercitare a profesiei (art. 125 din Regulamentul de organizare şi
funcţionare a CECCAR)

FAPTA SANCŢIUNEA
• Neplata cotizaţiei profesioanale Suspendarea dreptului de exercitare
sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti la a profesiei până la plata efectivă, dar
termenele stabilite de Regulament, nu mai puţin de trei luni şi nici mai
în cursul unui an calendaristic. mult de un an.
• Condamnarea definitivă pentru Interdicţia dreptului de exercitare a
săvârşirea unei fapte penale care, profesiei
potrivit legii, interzice dreptul de
23
gestiune şi de administrare a
societăţilor comerciale.
• Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune Interdicţia dreptului de exercitare a
sau omisiune, a normelor de lucru profesiei
privind exercitarea profesiei , dacă
fapta a avut ca urmare producerea
unui prejudiciu moral sau material.
• Practicarea profesiei de expert Interdicţia dreptului de exercitare a
contabil sau contabil autorizat fără profesiei
viza anuală pentru exercitarea
profesiei.

7.2.6 Radierea unui membru din Tabloul Corpului (art. 22 din OG nr. 65/1994)
Sancţiune aplicată profesioniştilor contabili în următoarele cazuri:
• A fost condamnat pentru o infracţiune care, potrivit legislaţiei în vigoare,
interzice dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;
• Nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate
de la
persoanele fizice;
• Neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an;
• Nerespectarea reglementărilor cu privire la incompatibilitate;
• A fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei cu
suspendarea
• acestui drept pe o perioadă de un an.

8. Asigurarea civilă
• Asigurarea este o formă de garantare a răspunderii civile a experţilor
contabil şi contabililor autorizaţi pentru serviciie profesionale prestate
clienţilor.
Este o formă de asigurare a riscului profesional.
• Asigurarea civilă este obligatorie atât în cazul când activitatea profesională
se desfăşoară în mod individual cât şi în situaţia când aceasta se realizează
prin societăţi de profil.

24
Conform art.12 din OG nr.65/1994 privind organizarea activităţii de
expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi „Experţii contabili şi contabilii
autorizaţi garantează răspunderea civilă privind activitatea desfăşurată, prin
subscrierea unei poliţe de asigurări sau prin vărsarea unei contribuţii la
fondul de garanţii”.
• Categoriile de riscuri care pot fi asigurate:
- Responsabilitatea civilă faţă de clienţi
- Reconstituirea arhivelor (cauzate de calamităţi, furt, viruşi, etc.)
- Incendiu
- Pierderi din exploatare (clienţi incerţi, rotaţia personalului, etc.)
• Societăţile de asigurare agreate de Corp pentru realizarea asigurărilor civile
privind riscul profesional al membrilor : ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ
ASIROM S.A.; ASIBAN S.A.; ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A.;
SOCIETATEA COMERCIALĂ DE ASIGURARE–REASIGURARE ASTRA
S.A.; SC OTP GARANCIA ASIGURĂRI S.A.; OMNIASIG S.A.; ASITRANS
S.A.; SOCIETATEA DE ASIGURĂRI ŞI REASIGURĂRI EUROASIG S.A.
• Principalele elemente ale asigurării de răspundere civilă a experţilor
contabili şi contabililor autorizaţi prevăzute în convenţia nr.
012506/19.04.2001 încheiate între SC OTP GARANCIA ASIGURARE S.A.
(noua denumire a societăţii ASIGURAREA CECCAR Romas S.A.) în baza
căreia se emit poliţe de asigurare pentru membrii Corpului sunt cele
prezentate în continuare:
• Obiectul asigurării acoperă răspunderea civilă contractuală ce revine
asiguratului ca urmare a faptelor şi/sau actelor de eroare sau omisiune
datorate culpei în desfăşurarea activităţii profesionale în baza unui contract
scris de prestări servicii, legal încheiat semnat de ambele părţi.
• Asigurarea nu acoperă răspunderea civilă extracontractuală ce-i poate
reveni asiguratului în legătură cu pagubele cauzate terţilor datorate faptelor
proprii.
• Riscuri asigurate, respectiv despăgubiri acordate, pentru:
- Acoperirea prejudiciilor produse terţilor urmare unor lucrări
profesionale, executate acestora de către asigurat.

25
- Acoperirea prejudiciilor produse clientului asiguratului ca urmare
pierderii, distrugerii sau deteriorării documentelor originale şi/sau
suporturilor magnetice predate de aceştia asiguratului în vederea
înregistrării şi prelucrării datelor financiar – contabile
- Sumele cheltuite de asigurat sau clientul prejudiciat al acestuia
pentru reconstituirea, refacerea sau înlocuirea documentelor
anterior menţionate.
- Cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, dacă a fost obligat
la desdăunare
• Nu se acordă despăgubiri pentru:
- Pierderi cauzate de alte activităţi decât cele prevăzute de lege
- Pagube produse cu intenţie sau din neglijenţă gravă a asiguratului
- Pagube produse ca urmare a nerespectării reglementărilor legale
în vigoare referitoare la desfăşurarea activităţii profesioanle şi a
conduitei etice.
- Pagubele cauzate din neexecutarea sau executarea parţială a
angajamentelor contractuale.
• Perioada de acoperire a pretenţiilor de despăgubiri solicitate de clienţi
(răspunderea asiguratului):
- Până la 5 ani - pentru obligaţii fiscale (corelată cu termenul de
prescripţie prevăzut de art. 89 alin (1) din Codul de procedură
fiscală)
- Până la 2 ani de la data producerii pagubei (corelată cu termenul de
prescripţie de 2 ani prevăzut de art. 3 alin (2) din Decretul nr.
167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, în cazul raporturilor ce
izvorăsc din asigurare)

9. Răspunderea administrativă
9.1 Fundamentare
• Răspunderea administrativă sau contravenţională intervine în cazul
abaterilor de la reglementările şi procedurile judiciare, fiscale, contabile şi
alte acte normative emise de autorităţile administraţiei publice.
9.2 Reglementări

26
• Codul de procedură civilă
• Codul de procedură penală
• Codul de procedură fiscală
• Legea contabilităţii nr. 82/1991

9.3 Fapte sancţionabile administrativ


• Înlocuirea expertului contabil de către instanţă (art. 205, alin. (2), din Codul
de procedură civilă), în cazul în care acesta nu se înfăţişează.
• Aducerea în instanţă a expertului contabil, cu mandat (art. 188, alin(2), din
Codul de procedură civilă), în caz de pricini urgente sau pentru a da lămuriri
atunci când i se cere (art. 211 din Codul de procedură civilă).

9.4 Amenzi judiciare


• Art.108¹ din Codul de procedură civilă
„Dacă legea nu prevede altfel, instanţa potrivit dispoziţiilor acestui
capitol, va sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu
procesul...cu amenda judiciară de la 300 000 la 500 000 lei...”
c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în
termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute;
d) neluarea de către conducătorul unităţii în cadrul căreia urmează a se
efectua o expertiză, a măsurilor necesare pentru efectuarea acesteia
sau pentru efectuarea la timp a expertizei;
e) neprezentarea unui înscris sau a unui bun, de către cel care îl deţine,
la termenul fixat în acest scop de instanţă;
f) refuzul sau omisiunea unei autorităţi sau altei persoane de a comunica
la cererea instanţei la termenul fixat în acest scop, datele care rezultă
din actele şi evidenţele ei;
g) cauzarea amânării judecării sau executării silite de către cel însărcinat
cu îndeplinirea actelor de procedură”.
• Art. 198 din Codul de procedură penală
„Sancţionarea cu amendă judiciară a următoarelor abateri săvârşite de
expertul contabil în cursul derulării procesului penal”:

27
)a lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal, atunci când este
citat;
)b tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite,
respectiv a efectuării şi depunerii raportului de expertiză contabilă
judiciară.

9.5 Despăgubiri (art. 108³ din Codul de procedură civilă)


„ Cel care, cu intenţie sau din culpă, a pricinuit amânarea judecării sau a
executării silite, prin una dintre faptele prevăzute în art. 108^1 sau art. 108^2,
la cererea părţii interesate va putea fi obligat de către instanţa de judecată
ori, după caz, de către preşedintele instanţei de executare, la plata unei
despăgubiri pentru paguba cauzată prin amânare.”

9.6 Contravenţii fiscale (art. 189 din codul de procedură fiscală)

SANCŢIUNEA-AMENDĂ LEI (RON)


FAPTA PERSOANE
PERSOANE FIZICE
JURIDICE
• Nerespectarea obligaţiilor 1 500–3 000 5 000–10 000
prevăzute la art. 55 şi 56,
alin.(2);
• Nerespectarea obligaţiei 50-500 500–2 500
prevăzute la art. 103, alin (8);
• Neducerea la îndeplinire a 500–1 500 2 500–5 000
măsurilor stabilite potrivit art.
77 alin.(2) şi art. 103 alin.(9);
• Nerespectarea obligaţiilor 500–1 500 2 500–5 000
prevăzute la art. 52¹;
• Nedepunerea la termenele 50 –1 500 500–10 000
prevăzute de lege a
declaraţiilor de înregistrare
fiscală sau de menţiuni;
• Neîndeplinirea la termen a 50 – 1 500 500–10 000
obligaţiilor de declarare
prevăzute de lege, a

28
bunurilor şi veniturilor
impozabile sau, după caz, a
impozitelor, taxelor,
contribuţiilor şi a altor sume;
• Nerespectarea obligaţiei 50–1 500 500–10 000
înscrierii codului de
indentificare fiscală pe
documente, potrivit art. 71;
• Nerespectarea de către 50–1 500 500–10 000
plătitorii de salarii şi venituri
asimilate salariilor a obligaţiilor
privind completarea şi
păstrarea fişelor fiscale;

• Neîndeplinirea obligaţiilor 50–1 500 500–10 000


privind transmiterea la organul
fiscal competent sau, după
caz, la terţe persoane a
formularelor şi documentelor
prevăzute de legea fiscală,
altele decât declaraţiile fiscale
şi declaraţiile de înregistrare
fiscală sau menţiuni;
• Nerespectarea de către bănci 50–1 500 500–10 000
a obligaţiilor privind furnizarea
informaţiilor şi a obligaţiilor de
decontare prevăzute de codul
de procedură fiscală;
• Nerespectarea obligaţiilor ce-i 50–1 500 500–10 000
revin terţului poprit, potrivit
codului de procedură fiscală;
• Nerespectarea obligaţiei de 50–1 500 500–10 000
comunicare prevăzute la art.
150 alin.(9);
• Refuzul debitorului supus 50–1 500 500–10 000

29
executării silite de a preda
bunurile organului de
executare spre a fi sechestrate
sau de a le pune la dispoziţie
acestuia pentru a fi identificate
şi evaluate;
• Refuzul de a prezenta 500–2 000 2 000-5 000
organului financiar-fiscal dacă obligaţiile fiscale dacă obligaţiile
bunurile materiale supuse sustrase la plată sunt fiscale sustrase la
impozitelor, taxelor, cuprinse între 50 000 plată sunt cuprinse
contribuţiilor datorate bugetului şi 100 000; între 50 000 şi 100
general consolidat, în vederea 000;
stabilirii realităţii declaraţiei
fiscale;
2 000-5 000 5 000-10 000
dacă obligaţiile fiscale dacă obligaţiile
sustrase la plată sunt fiscale sustrase la
mai mari de 100 000; plată sunt mai mari
de 100 000;
• Nereţinerea, potrivit, legii de 500–2 000 2 000-5 000
către plătitorii obligaţiilor dacă obligaţiile fiscale dacă obligaţiile
fiscale, a sumelor sustrase la plată sunt fiscale sustrase la
reprezentând impozite şi cuprinse între 50 000 plată sunt cuprinse
contribuţii cu reţinere la sursă; şi 100 000; între 50 000 şi 100
000;
2 000-5 000 5 000-10 000
dacă obligaţiile fiscale dacă obligaţiile
fiscale sustrase la
sustrase la plată sunt
plată sunt mai mari
mai mari de 100 000; de 100 000;
• Reţinerea şi nevărsarea în 500–2 000 2 000-5 000
totalitate, de către plătitorii dacă obligaţiile fiscale dacă obligaţiile
obligaţiilor fiscale, a sumelor sustrase la plată sunt fiscale sustrase la
reprezentând impozite şi cuprinse între 50 000 plată sunt cuprinse
contribuţii cu reţinerea la şi 100 000; între 50 000 şi 100
000;

30
sursă, dacă nu sunt săvârşite 2 000-5 000 5 000-10 000
în astfel de condiţii încât, dacă obligaţiile fiscale dacă obligaţiile
potrivit legii, să fie considerate sustrase la plată sunt fiscale sustrase la
infracţiuni; cuprinse între 50 000 plată sunt cuprinse
şi 100 000; între 50 000 şi 100
000;
• Refuzul de a îndeplinii 500–2 000 2 000-5 000
obligaţia prevăzută la art. 52 dacă obligaţiile fiscale dacă obligaţiile
alin. (1) sustrase la plată sunt fiscale sustrase la
cuprinse între 50 000 plată sunt cuprinse
şi 100 000; între 50 000 şi 100
000;
2 000-5 000 5 000-10 000
dacă obligaţiile fiscale dacă obligaţiile
sustrase la plată sunt fiscale sustrase la
cuprinse între 50 000 plată sunt cuprinse
şi 100 000; între 50 000 şi 100
000;

Contravenţii la prevederile legii contabilităţii (art. 35 şi 36 din Legea


contabilităţii nr. 82/1991)

FAPTA SANCŢIUNEA –
AMENDĂ LEI
(RON)
• Deţinerea cu orice titlu de bunuri materiale, titluri de 1 000 – 10 000
valoare, numerar şi alte drepturi şi obligaţii, precum şi
efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie
înregistrate în contabilitate.
• Nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul
Finanţelor Publice cu privire la :
- utilizarea şi ţinerea registrelor de contabilitate; 300 - 4 000

31
- întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi 300 – 4 000
contabile pentru toate operaţiunile efectuate,
înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la
care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora,
precum şi reconstituirea documentlor pierdute,
sustrase sau distruse;

- efectuarea inventarierii; 400 – 5 000

- întocmirea şi auditarea situaţiilor financiare anuale; 400 – 5 000

- întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare periodice 500 – 1 500


stabilite de Ministerul Finanţelor Publice;

- nedepunerea declaraţiei din care să rezulte că 100 - 200


persoanele prevăzute la art. 1 din lege nu au
desfăşurat activitate;
• Prezentarea de situaţii financiare care conţin date 200-1 000
eronate sau necorelate inclusiv cu privire la
identificarea persoanei raportoare

10. Răspunderea Penală


10.1 Fundamentarea:
• sunt supuse dreptului penal infracţiunile:
- comerciale sau de afaceri
- de fals intelectual sau bancruta frauduloasă
- fiscale
- de serviciu
- de spălare a banilor

10.2 Reglementări:
- Codul penal
- Codul civil
- Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale
- Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului
32
- Codul de procedură fiscală, aprobat prin OG nr. 92/2003
- Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale
- Legea contabilităţii nr. 82/1991
- Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor

10.3 Infracţiuni comerciale sau de afaceri (Legea nr. 31/1990)


Fondatorul, administratorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al
societăţii

INFRACŢIUNEA PEDEAPSA
• prezintă, cu rea credinţă, în prospectele, rapoartele şi 1-5 ani închisoare
comunicările adresate publicului, date neadevărate asupra
constituirii societăţii ori asupra condiţiilor economice ale
acesteia sau ascunde, cu rea credinţă, în tot sau în parte,
asemenea date;
• prezintă, cu rea credinţă, acţionarilor/asociaţilor o situaţie 1-5 ani închisoare
financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condiţiilor
economice ale societăţii, în vederea ascunderii situaţiei ei
reale;
• refuză să pună la dispoziţia experţilor, în cazurile şi în 1-5 ani închisoare
condiţiile prevăzute de lege, documentele necesare sau îi
împiedică, cu rea credinţă, să îndeplinească însărcinările
primite
• dobândeşte în contul societăţii, acţiuni ale altor societăţi la un 1-3 ani închisoare
preţ pe care îl ştie vădit superior valorii efective sau vinde,
pe seama societăţii, acţiuni pe care acesta le deţine, la
preţuri despre care are cunoştinţă că sunt vădit inferioare
valorii lor efective, în scopul obţinerii, pentru el sau pentru
alte persoane, a unui folos în paguba societăţii;
• foloseşte, cu rea-credinţă, bunuri sau creditul de care se 1-3 ani închisoare
bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia
sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate
33
în care are interese direct sau indirect;
• se împrumută, sub orice formă, direct sau printr-o persoană 1-3 ani închisoare
interpusă, de la societatea pe care o administreză, de la o
societate controlată de aceasta ori de la o societate care
controlează societatea pe care el o administrează sau face
ca una dintre aceste societăţi să îi acorde vreo garanţie
pentru datorii proprii;
• răspândeşte ştiri false sau întrebuinţează alte mijloace 1-3 ani închisoare
frauduloase care au ca efect mărirea sau scăderea valorii
acţiunilor sau a obligaţiunilor societăţii ori a altor titluri ce îi
aparţin în scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte
persoane, a unui folos în paguba societăţii;
• încasează sau plăteşte dividente, sub orice formă, din 1-3 ani închisoare
profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de
situaţie financiară ori contrarii celor rezultate din aceasta;
• încalcă dispoziţiile prevăzute de lege cu privire la 1-3 ani închisoare
constituirea fondului de rezervă şi participarea fondatorilor la
profit.

Administratorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii

FAPTA PEDEAPSA
• emite acţiuni de o valoare mai mică decât valoarea lor 6 luni-5 ani
legală ori la un preţ inferior valorii nominale sau emite noi închisoare
acţiuni în schimbul aporturilor în numerar, înainte ca
acţiunile precedente să fi fost achitate în întregime;
• se foloseşte în adunările generale, de acţiunile nesubscrise 6 luni-5 ani
sau redistribuite acţionarilor închisoare

• acordă împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii 6 luni-5 ani


închisoare
• predă titularului acţiunile înainte de termen sau predă 6 luni-5 ani
acţiuni la purtător fără a fi achitate integral închisoare
• nu respectă dispoziţiile legale referitoare la anularea 6 luni-5 ani
acţiunilor neachitate închisoare
• emite obligaţiuni fără respectarea dispoziţiilor legale sau 6 luni-5 ani

34
acţiuni fără să cuprindă menţiunile cerute de lege închisoare
• îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la 1 lună – 1 an
schimbarea formei societăţii, la fuziune ori la divizarea închisoare sau
acesteia sau la reducerea capitalului social, înainte de amendă
expirarea termenelor prevăzute de lege
• îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la 1 lună – 1 an
reducerea capitalului social, fără ca asociaţii să fi fost închisoare sau
executaţi pentru efectuarea vărsământului datorat ori amendă
hotărârea adunării generale care îi scuteşte de plata
vărsămintelor ulterioare

Administratorul

• încalcă, chiar prin persoane interpuse sau prin acte 1 lună – 1 an


simulate dispoziţiile prevăzute de lege cu privire la obligaţia închisoare sau
administartorului care are o anumită operaţiune, direct sau amendă
indirect, interese contrare intereselor societăţii trebuie să îi
înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe
cenzori sau pe auditorii financiari şi să nu ia parte la nici o
deliberare privitoare la această operaţiune
• nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de 1 lună – 1 an
lege sau încalcă dispoziţiile privind interdicţia unui asociat închisoare sau
de a exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor amendă
asociaţiilor referitoare la aporturile sale în natură sau la
actele juridice încheiate între ele şi societate
• începe operaţiuni în numele unei sociatăţi cu răspundere 1 lună – 1 an
limitată, înainte de a se fi efectuat vărsământul integral al închisoare sau
capitalului social amendă
• emite titluri negociabile reprezentând părţi sociale ale unei 1 lună – 1 an
societăţi cu răspundere limitată închisoare sau
amendă
• dobândeşte acţiuni ale societăţii în contul acesteia, în cazuri 1 lună – 1 an
interzise de lege închisoare sau
amendă

Cenzorul
35
• neconvocarea adunării generale în cazurile în care este 1 lună – 1 an
obligat prin lege închisoare sau
amendă
• acceptarea sau păstrarea însărcinării de cenzor, contrar 3 luni – 3 ani
dispoziţiilor privind incompatibilităţile de a avea acest închisoare
mandat:
- rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau
soţii administratorilor
- persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte
funcţii decât aceea de cenzor, salariu sau o remuneraţie
de la administratori sau de la societate ori ai căror
angajatori sunt în raporturi contractuale sau se află în
concurenţă cu acesta
- persoanele cărora le este interzisă funcţia de
administrator, respectiv persoanele care, potrivit legii, nu
pot fi fondatori (persoanele care au fost condamnate
pentru infracţiuni)

10.4 Infracţiuni de fals intelectual sau bancrută frauduloasă

INFRACŢIUNEA PEDEAPSA
• Efectuarea cu ştiinţă de înregistrări inexacte, precum şi 3 -12 ani
omisiunea cu ştiinţă a înregistrărilor în contabilitate, având închisoare
drept consecinţă denaturarea veniturilor, cheltuielilor
rezulatelor financiare, precum şi a elementelor de activ şi
de pasiv ce se reflectă în bilanţ constituie infracţiune de fals
intelectual şi se pedepseşte conform legii (art. 43 din Legea
contabilităţii nr. 82/1991)
• Bancruta frauduloasă, constă în una dintre următoarele 3 -12 ani
fapte (art. 282 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile închisoare
comerciale)
- falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidenţelor
societăţii, înfăţişarea de datorii inexistente sau
prezentarea în registrul societăţii, în alt act ori în situaţiile
36
financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste
fapte fiind săvârşită în vederea diminuării valorii
activelor
- înstrăinarea în frauda creditorilor, în caz de faliment al
unei societăţi, a unei părţi însemnate din active

10.5 Infracţiuni fiscale (art 3-12/Legea nr. 241/2005)

INFRACŢIUNEA PEDEAPSA
• Nerefacerea cu intenţie, de către contribuabil, a 5 000 – 30 000
documentelor de evidenţă contabilă distruse, în termenul lei amendă
înscris în documentele de evidenţă contabilă distruse, în
termenul înscris în documentele de control, deşi acesta
putea să o facă
• Refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta 6 luni - 3 ani
organelor competente, după ce a fost semnată de trei ori, închisoare
documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul sau amendă
împiedicării verificărilor financiare, fiscale şi vamale
• Împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente, de 6 luni - 3 ani
a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte, ori închisoare sau
pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, amendă
fiscale sau vamale
• Reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie în cel mult 30 de zile de 1 – 3 ani
la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau închisoare sau
contribuţii cu reţinere la sursă amendă
• Punerea în circulaţie fără drept a timbrelor, banderolelor 2- 7 ani
sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal cu închisoare şi
regim special interzicerea unor
drepturi
• Tipărirea sau punerea în circulaţie cu ştiinţă, de timbre, 3 – 12 ani
banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, închisoare şi
cu regim special, falsificate interzicerea unor
drepturi
• Stabilirea cu rea credinţă de către contribuabil a impozitelor, 3 – 10 ani
taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără închisoare şi
drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau interzicerea unor
37
restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări drepturi
datorate bugetului general consolidat
• Asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute la aliniatul 5 – 15 ani
precedent închisoare şi
interzicerea unor
drepturi
• infracţiuni de evaziune fiscală: 2 – 8 ani
- omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii în actele închisoare şi
contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor interzicerea unor
comerciale efectuate sau a veniturilor realizate drepturi
- evidenţierea în actele contabile sau în alte documente
legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale
sau evidenţierea altor operaţiuni fictive
- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile,
memorii ale aparatelor de taxat sau marcat electronice
fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor
- sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare,
fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă
sau declararea inexactă cu privire la sediile principale
sau secundare ale persoanleor verificate
- substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către
debitor ori de către terţe persoane a bunurilor
sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de
procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală

10.6 Infracţiuni de serviciu (în cursul exercitării profesiei)

INFRACŢIUNEA PEDEAPSA
• Luarea de mită – fapta funcţionarului (expertului contabil de la 3 luni la 12
sau contabilul autorizat) care, direct sau indirect pretinde ori ani
primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă
promisiunea altor foloase sau nu o respinge, în scopul de a
îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la
îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a îndeplini ori a
întârzia îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri (art.
38
42 din Codul penal)
• Mărturie mincinoasă – fapta martorului (expertului contabil)
care, într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice
altă cauză în care se ascultă martori (s-au dispus expertize
contabile sau contabilul autorizat este martor) face afirmaţii
mincinoase ori nu spune tot ce ştie privitor la împrejurările
esenţiale asupra cărora a fost întrebat (art. 43 din Codul
penal)
• Favorizarea infractorului- ajutorul dat unui infractor fără o de la 3 luni la 7
înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii ani
infracţiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea
penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a
asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii

10.7 Infracţiuni de spălare a banilor (art. 23 alin (1) din Legea nr. 656/2002
pentru prevenire şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru
instituirea
unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism
(M. Of.
nr. 904/12.12.2002))
INFRACŢIUNEA PEDEAPSA
• schimbarea sau transferul de bunuri cunoscând că provin de la 3 la 12 ani
din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al închisoare
disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de
a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care
provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată
sau executarea pedepsei
• ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a de la 3 la 12 ani
provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a închisoare
proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora,
cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni
• dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând de la 3 la 12 ani
că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni închisoare

39
III EXPERTIZA CONTABILĂ
.1 Definirea expertizei contabile
• Cuvântul „expertiză” vine de la latinescul „expertus”, adică priceput –
lucrarea unei persoane experimentate, specializate.
• Expertiza este o noţiune care cuprinde în sine ideea de exprimare a
punctului de vedere al expertului în ceea ce priveşte fapta sau faptele asupra
cărora s-a efectuat expertiza.
• Este o lucrare personală a expertului contabil.
• Expertiza contabilă este o activitate de cercetare şi investigaţie efectuată de
către un specialist care are calitatea de expert contabil, cu scopul de a stabili într-
o anumită situaţie, problemă sau litigiu.
• Obiectul principal al cercetării şi investigaţiei expertizei contabie ăil
constituie documentele, datele şi informaţiile contabile.
• Expertizele contabile sunt mijloace de probă utilizată în rezolvarea unor
cauze care necesită cunoştinţe de strictă specialitate din partea unor persoane
care au calitatea de expertţi contabili.
• Reglementarea profesională a expertizelor contabile: Standardul nr.35
Expertizele contabile şi Ghidul de aplicare, emise de CECCAR, ediţia a II-a,
revizuită şi adăugită.

2. Clasificarea expertizelor contabile


• Expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedură civilă;
Codul de procedură civila penală; alte legi speciale.
• Expertize contabile extrajudiciare, în afara procedurilor reglementate privind
rezolvarea unor cauze supuse verdictului judiciar.
Nu au calitatea de mijloace de probă, ci, cel mult de argumente pentru
solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau
a rezolvării unor litigii pe cale amiabilă.
• După natura obiectivelor la care trebuie să răspundă expertul contabil:

40
• Expertize contabile civile – dispuse sau acceptate în rezolvarea
litigiilor civile;
• Expertize contabile penale – dispuse sau acceptate în rezolvarea
unor aspecte civile ataşate litigiilor penale;
• Expertize contabile comerciale – dispuse sau acceptate în
rezolvarea litigiilor comerciale;
• Expertize contabile fiscale – dispuse sau acceptate în rezolvarea
litigiilor fiscale;
• Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele
în drept sau extrajudiciare solicitate de către clienţi.

2.1 Expertize contabile judiciare


• Expertizele contabile judicare sunt mijloace de probă în justiţie, dispuse din
oficiu sau acceptate, la cererea părţilor implicate în procesul judiciar, în toate
fazele de desfăşurare a acestuia (cercetare, judecată, recurs, apel).
• Expertiza contabilă judiciară este o probă individuală adminitrată de organul
judiciar.
Concluziile acesteia nu pot fi însuşite automat de către organul judiciar,
aprecierea forţei probante a expertizei contabile fiind în funcţie de calitatea
expertizei contabile şi corelaţia acesteia cu celelalte probe administrate în cauzele
supuse cercetării şi judecării.
• Este un mijloc de probă în justiţie care intervine numai atunci când organele
judiciare o consideră necesară pentru elucidarea clauzelor în curs de anchetă sau
judecată.

2.2 Expertize contabile extrajudiciare


• Sunt solicitate de către partea sau părţile care îşi stabilesc singure
obiectviele de care trebuie să răspundă expertul contabil.
• Sunt destinate pentru fundamentarea:
• Deciziilor de alegere a partenerilor comerciali şi de afaceri;
• Concilierilor derulării tranzacţiilor comerciale şi de afaceri;
• Acţiunilor adresate justiţiei în legătură cu eventualele prejudicii
create în gestiune;
41
• Acţiunilor de contestare a actelor de control administrativ, îndeosebi
de ordin fiscal;
• Acţiunilor arbitrale în relaţii comerciale şi de afaceri între parteneri.

3. Reglementarea expertizelor contabile


3.1 Legal
• O.G. nr.65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi (art.6 lit.d)
„Expertul contabil (...) efectuează expertize contabile dispune de organele
judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de
lege.”
• O.G. nr.2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi
extrajudiciară (art.15 – 24).

3.2 Procedural
• Codul de procedură civilă (art.201 – 214).
• Codul de procedură penală (art.116 – 124).

3.3 Profesional
• Codul etic naţional al profesioniştilor contabili;
• Standardul profesonal nr.35 Expertizele contabile.

4. Numirea (desemnarea) expertului contabil şi aria expertizei contabile


judiciare pe domenii de activitate
4.1 Numirea expertului contabil
• Numirea se face la cererea părţilor sau din oficiu – de către instanţa de
judecată sau organul de urmărire penală (art.201 din Codul de procedură civilă şi
art.118 din Codul de procedură penală).
• Actul de numire: încheierea de şedinţă sau ordonanţa.
• Numirea experţilor contabili au la bază „Lista cu experţii contabili pe domenii
de activitate” care se întocmeşte conform Regulilor pentru întocmirea,
42
actualizarea şi difuzarea către beneficiar, aprobate prin Decizia
nr.06/148/19.05.06 a Biroului Permanent al Consiliului superior al Corpului.

4.2 Aria expertizei contabile judiciare pe domenii de activitate

ARIA EXPERTIZEI CONTABILE JUDICIARE PE DOMENII DE ACTIVITATE


1. Societăţi a) Societăţi comerciale de toate tipurile (societăţi în nume colectiv; societăţi în
comerciale (S.C) comandită simplă; societăţi pe acţiuni; societăţi în comandită pe acţiuni; societăţi cu
răspundere limitată);
b) Societăţi/companii naţionale;
c) Regii autonome;
d) Instituţii naţionale de cercetare-dezvoltare;
e) Societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice care, în baza legilor speciale
de organizare, funcţionează pe principiile societăţilor comerciale;
f) Subunităţi fara personalitate juridică, cu sediul în străinătate care aparţin
persoanelor prevăzute la lit. a)-e) cu sediul sau domiciliul în România, precum şi
sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau
domiciliul în străinătate.
2. Instituţii de credit a) Băncile – persoane juridice române;
(I.C) b) Organizaţii cooperatiste de credit;
c) Instituţii emitente de monedă electronică;
d) Case de economii pentru domeniul locativ;
e) Sucursale din România ale instituţiilor de audit străine;
3. Societăţi de a) Societăţi de asigurare;
asigurare şi alte b) Societăţi de asigurare - reasigurare;
entităţi din c) Societăţi de reasigurare;
domeniul d) Brokeri de asigurare şi/sau de reasigurare;
asigurărilor
(S.A.R.)
4. Instituţii a) Societăţi de creditare (credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare,
financiare – microcredite, factoring, scontare, forfetare);
nebancare (I.F.N.) b) Societăţi de leasing financiar;
c) Fonduri de garantare;
d) Case de amanet;
e) Case de ajutor reciproc;
5. Societăţi de a) Societăţi de servicii de investiţii financiare;
investiţii b) Societăţi de administrare a investiţiilor;
financiare şi alte c) Organisme de plasament colectiv;
entităţi de valori d) Traderi;
e) Consultanţi de investiţii;
mobiliare (S.I.F.)
f) Fondul de compensare a investiţiilor;
g) Operatori de piaţă;
h) Depozitarul central;
i) Case de compensare;
j) Contraparţi centrale;
k) Alte entităţi nominalizate la CNVM prin acte normative.
6. Instituţii publice a) Instituţii şi autorităţi publice centrale;
(I.P.) b) Instituţii şi autorităţi publice locale;
7. Organizaţii non a) Asociaţii profesionale;
profit (O.N.G.) b) Fundaţii sau alte organizaţii de acest fel;
c) Partide politice;
d) Patronate;
e) Organizaţii sindicale;
f) Culte religioase;
g) Alte entităţi fara scop patrimonial;
8. Persoane fizice a) Drepturi salariale;
(P.F.) b) Pensii;
c) Activităţi independente;

43
d) Activităţi agricole;
e) Cedarea folosinţei bunurilor;
f) Partaje, evaluări de bunuri, credite angajate;
g) Alte activităţi privind persoane fizice;
9. Fonduri a) structurale şi de coeziune;
europene b) PHARE (Instrument de asistenţă financiară şi tehnică);
c) ISPA (Instrument structural de preaderare);
d) SAPARD (Instrument financiar în domeniul agriculturii şi dezvoltării);

5. Acceptarea expertizelor contabile


• Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea expertizelor
contabile nu pot fi refuzate decât dacă există motive temeinice.
• Înainte de acceptare, expertul contabil trebuie să-şi analizeze posibilitatea
de a-şi îndeplini misiunea ţinând seama în special de regulile privind:
• Independenţa
• Competenţa
• Incompatibilitatea

7. Abţinerea şi recuzarea experţilor contabili


• În toate cazurile în care experţii contabili soclicitaţi să efectueze expertize
contabile judiciare şi extrajudiciare se află în stare de incompatibilitate, au
obligaţia deontologică să se abţină de la efectuarea acestora.
• În cazul expetizelor contabile judiciare dacă expertul contabil nu face
declaraţie de abţinere, el poate fi recuzat (art.50 şi 51 din codul de procedură
civilă).
• Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile înainte de numire, dacă
motivul există la această dată; în celelalte cazuri termenul merge de la data la
care s-a ivit motivul (art.204 din Codul de procedură civilă).

7. Resposabilitatea efectuării expertizei contabile


• Responsabilitatea efectuării expertizei contabile judiciare este întărită prin
jurământ iar cea a expertizei contabile extrajudiciare prin contract.
• Jurământul se depune în instanţă.

8. Obiectivele (întrebările) la care trebuie să răspundă expertul contabil

44
• La expertizele contabile judiciare care stabilesc de către instanţa prin
încheierea de şedinţă, respectiv ordonanţă (art.201 din Codul de procedură civilă
şi art.120, alin.(2) din Codul de procedură penală.
• Obiectivele (întrebările) trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără
echivoc şi fără a se solicita expertului contabil să se pronunţe asupra încadrărilor
juridice a faptelor supuse judecării (Norma profesională nr.3521).
• Dacă obiectivele stabilite nu întrunesc aceste condiţii, expertul contabil are
obligaţia să ceară instanţei clarificarea lor, înainte de începerea lucrării.

9. Convocarea părţilor
• Convocarea părţilor se face prin scrisoare recomandată, cu confirmare de
primire, care se ataşează la raportul de expertiză (art.208 din codul de procedură
civilă).
• Cu această ocazie se solicită părţilor documente şi explicaţii suplimentare
faţă de cele existente la dosar.
• Expertul contabil trebuie să se abţină de la contactarea părţilor în afara
procedurii legale.
• În procesele penale legătura cu inculpaţii se ia numai cu încuviinţarea şi în
condiţiile stabilite de organul de urmărire penală.

10. Raportul de expertiză contabila


10.1 Redactarea raportului de expertiză contabilă
• Când au fost numiţi mai mulţi experţi contabili se întocmeşte un singur
raport de expertiză contabilă.
Dacă sunt deosebiri de păreri între experţi, opiniile separate trebuie
consemnate în cuprinsul raportului de expertiză contabilă sau într-o anexă a
acestuia (art.122 din Codul de procedură penală; norma profesionalaă nr.3531).

10.2 Conţinutul (structura) raportului de expertiză contabilă


(art.123 din Codul de procedură penală; norma profesională nr.3531.1)

Cap.I Introducere
• Datele de identificare a expertului (ţilor) contabil(i)

45
• Numele şi prenumele;
• Domiciliul;
• Numărul carnetului de expert contabil şi poziţia din Tabloul
Corpului.
• Organul care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a
clientului care solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare:
• În cazul expertizelor contabile judiciare: actul numirii care a stat la
baza numirii (încheiere de şedinţă – în cazurile civile sau ordonanţă
– în cazurile penale), cu menţionarea datei acestuia, numărul şi
anul dosarului şi natura acestia (civil sau penal);
• În cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului,
domiciliul sau sau sediul social al acestuia al acestuia, numărul şi
data contractului în baza căruia se fectuează exprtiza contabilă
solicitată.
• Denumirea şi caitatea procesuală părţilor, domiciliul sau sediul social al
acestora, în funcţie de natura şi fazele procesului (anexa 9).
• Împrejurările şi circumstanţele litigiului.
• Obiectivele (întrebările) expertizei contabile:
• În cazul expertizei contabile juridicare: preluarea întocmai – „ad-
literam” din încheierea de şedinţă sau din ordonanţă;
• În cazul expertizei contabile extrajudiciare: conform clauzei
contractuale.
• Identificarea perioadei şi a locului în care s-a efectuat expertiza contabilă.
• Identificarea materialului documentar care are o legătură cauzală cu
împrejurările în care a luat naştere procesul judiciar şi cu obiectivele expertizei
contabile judiciare.
• Identificarea perioadei redactării raportului de expertiză contabilă;
În acest paragraf se mai menţionează:
• Dacă s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile având
aceleaşi obiective;
• Dacă s-au folosit lucrările altor experţi (contabili, tehnici, etc.),
probleme ridicate de părţile interesate în expertiză şi explicaţiile
date de către acestea cu ocazia citării.
46
• Identificarea termenului iniţial de depundere a raportului şi a eventualelor
perioade de prelungire.

Cap.II Desfăşurarea expertizei contabile


• Descrierea amănunţită a operaţiilor expertizei pe fiecare obiectiv.
• Documentele, actele şi faptele examinate.
• Locul şi data procedurii tranzacţiilor.
• Evetualele obiecţiuni sau explicaţii date de părţi.
• Calculele şi interpretarea rezultatelor acestora. (Calculele când sunt de
volum mare pot fi prezentate în anexe la raport).
• Răspunsurile pentru fiecare obiectiv, care trebuie să fie:
• Precise
• Formulate concis
• Fără echivoc

Cap.III Concluzii
• Concluziile pentru fiecare obiectiv, aşa cum au fost formulate în cadrul cap.II
al raportului „Desfăşurarea expertizei contabile”.

Cap.IV Consideraţii personale ale expertului contabil


• În cazuri deosebite, limitate de principiul prudenţei;
• Trebuie să se conformeze normelor de etică şi deontologie, în special celor
privind confidenţialitatea ( expertul să nu se refere la mai mult decât i se cere ).

10.3 Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile


• Inexistenţa documentelor jursitficative şi contabile care să ateste
evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizării.

10.3a Anexele la raport:


• Fac parte integranta din raport;
• Au menirea de a degreva conţinutul raportului;
• Sunt un produs al muncii expertului contabil;

47
• Nu pot constitui anexe documentele sau registrele contabile
originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare.

10.4 Semnarea şi depunerea raportului de expertiză contabilă


• Se semnează şi parafează fiecare filă, inclusiv anexele, de către expertul
contabil numit şi experţii contabili ai părţilor, după caz.
• În cazul existenţei unor opinii diferite, expertul contabil în cauză semnează
„cu opinii separate”care se cuprind în cadrul raportului de expertiză sau într-o
anexă al acestuia.
• Depunerea raportului de expertiză contabilă judiciară:
• Instanţei sau organului de cercetare, care distribuie exemplarele
părţilor;
• Un exemplar rămâne la dosarul expertului contabil.
• Depunerea raportului de expertiză contabilă judiciară la instanţă sau organul
de cercetare, inclusiv exemplarele destinate părţilor se face prin biroul local de
expertize judiciare (art.22 din O.G. nr.2/2000).
• Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune cu cel puţin 5 zile
înainte de termenul fixat pentru judecată (art.209 din Codul de procedură civilă;
norma profesională nr.3532.3).
• Termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a
început, nici ziua când s-a sfârşit termenul (art.101 din Codul de procedură civilă).
• Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă clientului la termenul
prevăzut în contract.

11. Onorariile cuvenite experţilor contabili pentru expertizele contabile


efectuate (anexa 10)

12. Auditul de calitate al expertizelor contabile judiciare


12.1 Reglementări privind auditul de calitate
• Standardele internaţionale emise de IFAC
• Standardele internaţionale de control al calităţii (ISQC) nr.1;
• Declaraţia Internţională de Practică profesională (IPPS) nr.1,
intitulată „Asigurarea calităţii serviciilor profesionale”.
48
• Recomandarea CEE din 15 noiemnrie 2000 (nr.2001/256/CE) privind
exigenţele minime în materie de control de calitate al serviciilor profesionale.
• O.G. nr.65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, aprobată şi modificată prin Legea nr.42/1995, cu modificările
şi completările ulterioare (art.19).
„Corpul Experţilor contabili şi contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:
(...)
c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi.”
• Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea nr.1/1995 a experţilor
contabili şi contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările ulterioare (pct.65)
„Consiliul filialei sre următoarele atribuţii:
a) supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de
contabil autorizat în raza de activitate a filialei.”
• Normele nr.12264/2002 privind activitatea de expertiză contabilă judiciară
aprobate prin Decizia nr.02/90 din 12.12.2002 a Biroului Permanent al Consiliului
Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi, cu modificările şi
completările ulterioare (art.3)
„Experţii contabili, în efectuarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară
au obligaţia să respecte şi să aplice prevederile Normei profesionale nr.35/2000
aprobată prin Hotărârea Consiliului Superior nr.01/42 din 11 august 2001 şi să
prezinte rapoartele de expertiză, opiniile separate sau rapoartele experţilor parte,
pentru a fi supuse auditului de calitate potrivit prezentelor norme”.

12.2 Obiectivele auditului de calitate al expertizelor contabile


• Întărirea credibilităţii expertizei contabile în faţa beneficiarilor acesteia şi a
publicului.
• Respectarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, a normelor
profesionale emise de Corp, precum şi a reglementărilor în domeniul care
formează obiectul expertizei contabile.
• Contribuie la îmbunătăţirea calităţii lucrărilor de expertiză contabilă în folosul
beneficiarilor acestora .

49
12.3 Atribuţiile auditorilor de calitate în domeniul expertizelor contabile
• Verificarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară înainte de depunerea
acestora la organele care le-au socilitat.
• Întocmirea referatelor de verificare tehnico-profesională asupra lucrărilor de
expertiză contabilă aflate pe rol la comisiile de disciplină ale filialelor, la cererea
acestor comisii.
• Elaborarea documentelor de evidenţă a activităţilor desfăşurate şi
raportarea.

12.4 Procedurile auditului de calitate a expertizelor contabile judiciare


• Studierea raportului de expertiză, urmărind dacă:
• În elaborarea lucrării, experţii contabili au respectat în totalitate
prevederile standardului profesional nr.35/2000;
• Obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile
date au fost susţinute prin acte şi documente care au legătură cu
cauza;
• Autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând
la încadrări juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaţiuni şi
lucrări care presupun alte cunoştinţe decât cele contabile;
• Experţii contabili au respectat prevederile Codului etic naţional al
profesioniştilor contabili.
• Analizează opiniile separate sau rapoartele experţilor contabili – consilieri ai
părţilor -, urmând aceleaşi obiective ca şi în cazul raportului de expertiză.
• Verifică starea de independenţă a expertului contabil în raport cu cauza şi
mandatul primit pe baza declaraţiei semnate şi date pe propria răspundere de
către expertul contabil; declaraţia se apostilează de către auditorul de calitate cu
menţiunea „dată în faţa noastră”.
• Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii şi normele profesionale,
auditorul de calitate solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să le revadă,
în funcţie de observaţiile făcute şi procedează astfel:

50
• Dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, aplică pe
prima pagină a lucrării analizate ştampila dreptunghiulară de
verificare, semnează şi aplică ştampila filialei;
• Dacă sunt observaţii, iar rapoartele de expertiză contabilă judiciară
nu sunt refăcute în spiritul observaţiilor şi recomandărilor
auditorului de calitate, întocmeşte un referat cu constatările şi
observaţiile sale, pe care îl ataşează la raportul de expertiză
contabilă judiciară ce urmează a fi depus organului judiciar care a
solicitat expertiza, spre informare şi decizia acestuia.

12. Verificarea tehnică profesională a lucrărilor de expertiză contabilă


aflate pe rolul comisiilor de disciplină ale filialelor
• Comisiile de disciplină de pe lângă consiliile filialelor sunt competente să
judece abaterile disciplinare săvârşite de membrii Corpului prin încălcarea cu
vinovăţie a obligaţiilor acestora, inclusiv a regulilor privind conduita etică şi
profesională.
• La cererea comisie de disciplină, auditorul de calitate are competenţa să
verifice modul de respectare a Standardului profesional nr.35 şi a prevederilor
Codului etic naţional al profesioniştilor contabili în lucrările respective.

14. Proceduri utilizate pentru efectuarea expertizelor contabile


15. Cazuistică privind modul de respectare a normelor profesionale şi a
regulilor prevăzute de Codul etic al profesioniştilor contabili
(exemplificări din constatările la nivelul Filialei).

BIBLIOGRAFIE:

1. O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză


contabilă şi a contabililor autorizaţi, aprobată prin Legea nr.
42/1995, cu modificările şi completările ulterioare (M. Of. nr.
592/6.12.1999).

2. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului


Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,
aprobat prin Hotărârea Conferinţei Naţionale a experţilor
51
contabili şi contabililor autorizaţi nr. 1/1995, republicat, cu
modificările şi completările ulterioare (M.Of. nr.
153/28.03.2001).

3. Codul etic naţional al profesioniştilor contabili (Ediţia a IV – a,


revazută şi reclasificată în conformitate cu CODUL ETIC
INTERNAŢIONAL AL PROFESIONIŞTILOR CONTABILI, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2007).

4. Standardul profesional nr. 21 Misiunea de ţinere a


contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

5. Standardul profesional nr. 22 Misiunea de examinare a


contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

6. Standardul profesional nr. 32 Misiunea experţilor contabili


pentru fuziuni şi divizări.

7. Standardul profesional nr. 35 Expertizele contabile.

8. Standardul profesional nr. 37 Misiunea de evaluare a


întreprinderii.

9. Standardul profesional nr. 39 Misiunea de consultanţă pentru


crearea întreprinderilor.

10. Ghidul privind prevenirea şi combaterea spălării banilor


(Ediţia a II – a, revizuită).

11. Măsuri pentru prevenirea şi combaterea


incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese (nr.
4200/03.03.2005, aprobate prin Hotărârea nr.
05/03/26.03.2005 a Conferinţei Naţionale a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România).

12. Norme deontologice referitoare la membrii Corpului


persoane juridice ( nr. 3334/17.03.2003) aprobate cu
modificări prin Hotărârea nr. 06/56 a Conferinţei Naţionale a
Corpului.

13. Normele 12264/2002 privind activitatea de expertiză


contabilă judiciară aprobate prin Decizia nr. 02/90/12.12.2002
a Biroului Permanent al Consiliului Superior al Corpului
Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi, cu modificările şi
completările ulterioare.

52
14. Reguli pentru întocmirea, actualizarea şi difuzarea către
beneficiari a “Listelor cu experţii contabili pe domenii de
activitate” aprobate prin Decizia nr. 06/148/19.05.2006 a
Biroului Permanent al Consiliului Superior al Corpului.

15. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu


modificările şi completările ulterioare (M.Of. nr.
48/14.01.2005).

16. Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,


republicată, cu modificările şi completările ulterioare (M.Of. nr.
1066/17.11.2004).

17. OMFP nr. 1752/17.11.2005 pentru aprobarea


reglementărilor contabile conforme cu directivele europene,
cu modificările şi completările ulterioare (M.Of. nr.
1080/30.11.2005).

18. OG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar,


republicată, cu modificările şi completările ulterioare (M.Of. nr.
598/22.08.2003).

19. OG nr. 71/2001 privind organiizarea şi exercitarea


activităţii de consultanţă fiscală, cu modificările şi
completările ulterioare (M.Of. nr. 538/1.09.2001).

20. Codul de procedură civilă.

21. Codul de procedură penală.

22. OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală,


republicată, cu modificările şi completările ulterioare (M.Of.
863/26.09.2005).

23. OG nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză


tehnică judiciară şi extrajudiciară, cu modificările şi
completările ulterioare (M.Of. nr. 26/25.01.2000).

24. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea


evaziunii fiscale (M.Of. nr. 672/27.07.2005).

25. Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea


spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de
prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism (M.Of.
nr. 904/12.12.2002).

53
26. Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor,
constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu
gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţi sau
instituţii publice, cu modificările şi completările ulterioare
(M.Of. nr. 181/15.04.1994).

54