Taxele vamale

Locul si rolul lor in cadrul resurselor finantelor publice in

contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

Management - Administratie Publica

Anul II, IDD

Cuprins

Capitolul I - Introducere

In organizarea statului, vama este o institutie complexa care, pe langa rolul

ei primordial, fiscal, indeplineste functia de instrument de protectie a economiei
nationale si, indirect, un rol social si de aparare a natiunii. Cea dintai lege care a
organizat in mod unitar vamile romane este Legea generala a vamilor, elaborata la 1
iulie 1875. Atat regimul vamal cat si organizarea serviciilor vamale au suferit de atunci
o serie de modificari, datorate in primul rand schimbarilor sociale survenite in Romania
la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. Astfel, s-a ajuns ca, in perioada
interbelica, vamile sa fie administrate de Directia Vamilor, integrata in Ministerul de
Finante, conform unei legii organice. Tot in aceeasi perioada a fost emisa o lege privind
regimul vamal si organizarea serviciilor vamale si a fost elaborat Tariful vamal.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Administratia vamala romana a intrat
intr-un proces de reorganizare, aceasta cuprinzand infiintarea in 1973 a Directiei
Generale a Vamilor si, ulterior, a Directiilor Regionale Vamale. Romania a aderat la
Conventia pentru infiintarea unui Consiliu de cooperare vamala, incheiata la Bruxelles la
15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului de Stat nr.980/1968, devenind efectiv
membra a Organizatiei Mondiale a Vamilor in anul 1969.
Incepand cu data de 13 octombrie 2003 Directia Generala a Vamilor a
devenit Autoritatea Nationala a Vamilor, functionand in subordinea Autoritatii Nationale
de Control.
In prezent, Autoritatea Nationala a Vamilor este organizata si functioneaza
in conformitate cu prevederile H.G. nr. 366/2004, avand sarcina de a infaptui politica
vamala a Guvernului. Autoritatea Nationala a Vamilor are in subordine 10 Directii
Regionale Vamale.
Institutia vamala din Romania, chiar daca sub forme diferite de-a lungul
secolelor, a avut un rol important in structura generala a statului, fie in cazul
formatiunilor statale antice, fie in cadrul statului medieval, modern sau in epoca noastra.
Atributiile institutiei vamale decurg din scopurile pe care vama este chemata sa le
indeplineasca, economice si financiare, administrative, dar si de protectie a
patrimoniului national sau cu importan
Error! No table of contents entries found.
te functii in sistemul national de aparare.
Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de marfuri
si produse ale unui stat cu terte puteri, fiind organismul de reglementare a comertului
exterior.
Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are in
atributiile ei administrarea tuturor serviciilor de vamuire, control si incasare a
impozitelor si taxelor de import si export, precum si autoritatea care reprezinta puterea
executiva in chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale de control, functionarii
vamali si politia vamala, institutia amintita participa la efortul de aparare a teritoriului si
a populatiei Romaniei.
Din punct de vedere juridic, dreptul vamal este o ramura a dreptului public,
care cuprinde normele si regulile dupa care se reglementeaza si se stabilesc raporturile
juridice intre persoane si stat sau intre state diferite, privind circulatia marfurilor la
intrarea si iesirea lor din teritoriul suveranitatii unui stat; este sanctionatorul conflictelor
izvorate din exercitarea dreptului de a impune si incasa drepturile vamale, fie sub forma
impozitelor directe, fie indirecte. De-a lungul edificarii statului national roman, institutia
vamala a jucat un rol esential in politica generala a statului indreptata in directia
protectiei economiei nationale, in diferite perioade. Ca
urmare, vama a fost implicata direct in punerea in aplicare a tratatelor de comert, de
vama si de navigatie ale Romaniei cu terti si, uneori, in adevarate "razboaie" comerciale,
pe care tara noastra a fost nevoita sa le sustina la un moment dat.
In conditiile in care, in ultimii ani, Romania se indreapta tot mai mult spre
integrarea in structurile euro-atlantice, iar problema integrarii economice este de prim
ordin, vama va juca un rol important in transferul spre structurile europene si, nu in
ultimul rand, va
avea rolul de a contribui la protejarea granitei rasaritene a Europei unite.
In prezent, Directia Generala a Vamilor este organizata si functioneaza in
conformitate cu prevederile HG nr. 498/1994 si ale HG nr. 147/1996, modificata si
completata cu HG nr. 939/1998, avand sarcina de a infaptui politica vamala a
Guvernului, in numele Ministerului Finantelor Publice. Directia Generala a Vamilor are
in subordine 10 Directii Regionale Vamale Interjudetene si 107 birouri vamale.
Directia Generala a Vamilor functioneaza ca institutie de specialitate a
administratiei publice centrale, asigurand aplicarea strategiei Guvernului in domeniul
vamal. Directia Generala a Vamilor reprezinta tara noastra in relatiile cu administratiile
vamale ale altor state si organizatiile internationale, in problemele cu specific vamal.
Principalul obiectiv al autoritatii vamale din Romania dupa 1990 a fost
reforma in plan legislativ. Astfel, in cursul anului 1997 a fost redactata forma finala a
Codului vamal al Romaniei, care a fost adoptat de Parlamentul Romaniei, devenind
Legea nr. 141/1997. Acest
act a intrat in vigoare la data de 01.10.1997 si reprezinta, din punct de vedere juridic, o
realizare care se inscrie in activitatea de armonizare a legislatiei din domeniu cu
legislatia comunitara. De
asemenea, a fost redactat si publicat Regulamentul de aplicare a Codului vamal al
Romaniei, aprobat prin HG nr. 1114/2001. Prin aprobarea acestui act, aplicarea
normelor de natura vamala a fost aliniata cerintelor comunitatii europene, pe teritoriul
Romaniei.
Exista la aceasta data toate conditiile necesare aplicarii unitare a legislatiei
vamale europene, indiferent de subiectii carora se adreseaza si de raporturile juridice
reglementate.
In ceea ce priveste sistemul informatic vamal, baza acestuia este aplicatia
SYCUDA, ce permite implementarea intregului pachet legislativ, care este in vigoare
pentru procesarea declaratiilor vamale.
Programul de informatizare a vamilor, cofinantat de UE (RO 9304), a fost
finalizat in 1998. Obiectivul implementarii programului a fost realizat o data cu crearea
Sistemului Informatic Vamal Integrat ICIS. Scopul a fost informatizarea tuturor
functiilor activitatii vamale, incluzand procesul de vamuire, contabilitate, supraveghere
si control, operatiuni de tranzit si sisteme de raportare si de a instala tot echipamentul si
aplicatiile necesare in birourile vamale. Astfel, munca de zi cu zi a vamesilor a fost
adaptata la procedurile automatizate, in acest fel ridicandu-se semnificativ eficienta
comunicarii informatiilor si a procedurilor de lucru.
Pornind de la principiile enuntate in "Declaratia de aprobare a strategiei de
pregatire pentru aprobare a administratiilor vamale si fiscale din Romania", elaborata de
U.E., de la avizul Comisiei Europene exprimat in Agenda 2000 si tinand cont de stadiul
actual al administratiei vamale, Directia Generala a Vamilor a elaborat strategia de
pregatire pentru preaderare a Administratiei Vamale Romane. Obiectivele strategiei
vamale din Romania si masurile de realizare a acestora au fost cuprinse in Programul
National de Adoptare a Aqcuis-ului Comunitar (PNAAC).
Eforturi considerabile a depus autoritatea vamala romana in ultimii ani cu
privire la incheierea de acorduri la nivel guvernamental, respectiv asistenta reciproca
pentru combaterea fraudelor vamale. Astfel, incepand cu 1997 au fost incheiate acorduri
vamale bilaterale intre Romania si Turcia, Iugoslavia, SUA, Bulgaria, Armenia, Grecia,
Moldova, Ucraina si Georgia.
O alta realizare importanta a autoritatii vamale romane o reprezinta
inaugurarea la data de 16 noiembrie 1999 a Centrului Regional SECI de Combatere a
Infractionalitatii Transfrontaliere, initiativa care se inscrie in cadrul programului de
combatere a coruptiei si crimei
organizare, lansat de domnul Emil Constantinescu, Presedinte al Romaniei intre anii
1996-2000, crearea centrului fiind materializata prin eforturile considerabile ale
Directiei Generale a Vamilor si
Ministerului de Interne din Romania.
Capitolul II - Prezentarea particularitatilor sistemului de taxe vamale in
perspectiva integrarii in Uniunea Europeana Privite in ansamblu, masurile de eliminare
a taxelor vamale si
modificarea aplicarii TVA ridica in fata producatorilor romanii mult mai multe
probleme decat pana acum. Prin noua lege a TVA-ului se termina scutirea de TVA
pentru produsele la care nu se aplicau taxele vamale, se intrerup facilitatile acordate prin
legi speciale si nu se mai acorda scutirea de TVA pentru IMM si firmele din zonele
defavorizate. Aceasta situatie, cumulata cu faptul ca produsele industriale, produse in
cadrul UE vor intra in Romania fara taxe vamale va pune si mai multa presiune asupra
producatorilor romani. Se spera, insa, ca concurenta cu produsele Uniunii, care ii va sili
pe producatorii romani sa fie mai competitivi, precum si facilitatile care vor decurge din
intrarea Romaniei in UE, vor ajuta producatorii romani sa faca fata situatiei in care se
vor gasi.

2.1 Renuntarea la taxele vamale: o conditie pentru integrarea in Uniunea

Europeana
 Pentru alinierea la cerintele UE, mai precis in conformitate cu Acodrul de
Asociere a Romaniei la UE, taxele vamale pentru importul produselor industriale vor fi
suprimate. Reducerea taxelor vamale se desfasoara in mod gradual, procesul urmand sa
fie finalizat la data de 1 ianuarie 2002. Potrivit aceluiasi Acord, eliminarea taxelor
vamale sau diminuarea acestora la importul din UE de produse agro-alimentare se
realizeaza numai partial, avand in vedere sensibilitatea deosebita a acestui sector.
Aderarea la UE va implica insa, in final, o suprimare totala a taxelor vamale pentru
intreaga gama a produselor agro-alimentare importate din tarile membre ale Uniunii.
Alinierea Romaniei la taxele vamale, pe baza clauzei natiunii celei mai favorizate,
prevazuta de Tariful vamal comun al Uniunii Europene, implica, in principal,
diminuarea protectiei vamale a productiei nationale, atat la produsele agricole, cat si la
cele industriale. In
opinia reprezentantilor Ministerului Afacerilor Externe efectele eliminarii taxelor
vamale nu vor constitui un soc pentru economia romaneasca. "Contrar unor interpretari
eronate, trebuie precizat ca in anul 2002, nu se pune problema eliminarii totale a unor
taxe vamale ca atare, ci aceea a incheierii ultimei faze din calendarul de reducere
esalonat pe ultimii 9 ani, care propune desfiintarea cotei reziduale din taxele vamale la
importurile de produse industriale", sustin surse
din MAE. In privinta amanarii deciziei de eliminare a taxelor vamale, asa cum cer unii
producatori interni, printre care si cei reprezentati de ANEIR, Ministerul Afacerilor
Externe are o pozitie ferma: "Amanarea reducerii taxelor vamale ar insemna in primul
rand o incalcare a angajamentelor asumate de Romania prin acordurile incheiate. In plan
comercial aceasta ar putea determina UE sa aplice contramasuri, cum ar fi, de exemplu,
reintroducerea taxelor vamale la principalele produse de export ale economiei romanesti.
Consecintele ar putea, insa, sa depaseasca planul comercial si sa se rasfranga si asupra
procesului de aderare a Romaniei la UE prin redeschidera unor capitole care au fost deja
negociate si amanarea inchiderii altora". Economia romaneasca se
poate "apara" in fata noilor reglementari vamale chiar prin aplicarea prevederilor
Acordului European si a celorlalte acorduri de liber schimb incheiate de Romania.
Fiecare din aceste acorduri contine prevederi referitoare la protectia producatorilor
autohtoni.
Utilizarea instrumentelor comerciale de aparare se poate face insa numai cu
zespectarea regulilor internationale. Practic, in cazul aparitei unui deficit al balantei
comerciale, Guvernul Romaniei are la indemana o gama restransa de masuri de
protectie. Aplicarea acestora
este conditionata de luarea altor masuri pentru restructurarea si eficientizarea ramurii sau
ramurilor industriale care conduc la deficitul comercial. Avand in vedere ca de zece ani
se tot incearca acest lucru la nivelul intregii economii cu rezultate departe de asteptari,
eficacitatea unui astfel de tratament economic, de care ramurile economiei romanesti vor
avea aproape sigur nevoie, este pusa sub semnul intrebarii.
In privinta produselor agricole, un sector sensibil al economiei Romaniei,
concesiile acordate atat de Romania cat si de partenerii sai au un caracter limitat, pentru
un numar mai redus de produse, si nu se pune problema liberalizarii importurilor de la 1
ianuarie 2002.
Concesiile imbraca forma unor reduceri sau eliminari de taxe vamale, fie in
cadrul unor contingente, fie pentru cantitati nelimitate. Protectia la frontiera Romaniei, a
acestor produse este inca ridicata. Raportul Comisiei Europene din anul 2000 privind
progresele Romaniei pe calea aderarii reliefeaza diferente majore intre nivelul de
protectie al UE si cel al Romaniei. Astfel, media taxelor vamale aplicate de UE la
importul de produse agricole este de 9,4%, fata de 32,8% cat este media Romaniei.
Aceasta concluzie nu face decat sa sublinieze si mai mult necesitatea sprijinirii
sectorului agricol, care, chiar si in conditiile actuale, nu face fata concurentei externe.
Cu toate acestea, prognozele Ministerului Prognozei si Dezvoltarii pentru perioada
2001-2005, arata ca ritmul de crestere al exporturilor ar devansa ritmul de crestere al
importurilor, respectiv
10,3% fata de 9,3%.
 Romania, pe de o parte, si Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica
Federala Germania, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda,
Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Republica
Portugheza, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, parti contractante la
Tratatul de Instituire a Comunitatii Economice Europene, la Tratatul de instituire a
Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului si la Tratatul de
Instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice, denumite în continuare "State
Membre", si Comunitatea Economica Europeana, Comunitatea Europeana a Energiei
Atomice si Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului, denumite în continuare
"Comunitatea", pe de alta parte, luand în considerare importanta legaturilor traditionale
existente intre Romania, Comunitate, Statele sale Membre, precum si valorile comune
pe care le impartasesc, recunoscand vointa Romaniei si
Comunitatii de a întari aceste legaturi si de a stabili relatii stranse si durabile, bazate pe
reciprocitate, care sa permita Romaniei sa ia parte la procesul de integrare Europeana,
intarind si
amplificand, in acest fel, relatiile stabilite in trecut indeosebi prin Acordul de comert si
cooperare comerciala si economica, semnat la 22 octombrie 1990, luand in considerare
oportunitatile pentru o relatie de o noua calitate, oferite de aparitia unei noi democratii in
Romania, luand in considerare angajamentul Romaniei, al Comunitatii si al statelor sale
membre de a intari libertatile politice si economice, care constituie insasi baza asocierii,
recunoscand necesitatea de a continua si finaliza, cu asistenta din partea Comunitatii,
procesul de tranzitie al Romaniei spre un nou sistem politic si economic care sa respecte
regulile statului de drept si drepturile omului, inclusiv
drepturile persoanelor apartinand minoritatilor, sa practice un sistem pluripartid, bazat
pe alegeri libere si democratice si sa asigure liberalizarea economica, in scopul instituirii
unei economii de piata, luand in considerare angajamentul ferm al Romaniei, al
Comunitatii si al statelor sale membre privind aplicarea deplina a tuturor principiilor si
prevederilor continute in Actul final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in
Europa (C.S.C.E.), in documentele finale de la Viena si Madrid, in Carta de la Paris
pentru o Noua" Europa", in Documentul final al reuniunii C.S.C.E. de la Helsinki,
intitulat "The Chalanges of Change" si in Carta Europeana a Energiei,constiente de
importanta acestui Acord in stabilirea si intarirea unui sistem de stabilitate in Europa,
bazat pe cooperare, avand Comunitatea ca una din pietrele unghiulare ale acestui sistem,
convinse ca trebuie stabilita o legatura intre deplina aplicare a asocierii, pe de o parte, si
continuarea in Romania a reformelor politice, economice si juridice in curs de realizare,
pe de alta parte, ca si introducerea factorilor necesari pentru cooperarea si apropierea
reala intre sistemele partilor, mai ales in lumina concluziilor Conferintei C.S.C.E. de la
Bonn, dorind sa stabileasca si sa dezvolte un dialog politic regulat in probleme bilaterale
si multilaterale de interes comun, tinand seama de vointa Comunitatii de a acorda un
sprijin decisiv pentru realizarea reformei si de a ajuta Romania sa faca fata consecintelor
economice si sociale ale reajustarii structurale, tinand seama, de asemenea, de vointa
Comunitatii de a stabili instrumente de cooperare si de asistenta economica, tehnica si
financiara pe o baza globala si multianuala, luand in considerare angajamentul Romaniei
si al Comunitatii de a liberaliza comertul, in concordanta, in special, cu drepturile si
obligatiile care decurg din Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert, constiente
de necesitatea de a stabili conditiile necesare pentru libertatea de stabilire, pentru
libertatea de a furniza servicii si pentru libera circulatie a capitalurilor, tinand seama de
disparitatile economice si sociale dintre Comunitate si Romania si recunoscand astfel ca
obiectivele acestei asocieri trebuie realizate
prin prevederi adecvate ale Acordului, convinse ca acest Acord va crea un nou climat
pentru relatiile lor economice si in special pentru dezvoltarea comertului si a
investitiilor, instrumente indispensabile pentru estructurarea economica si modernizarea
tehnologica", dorind sa stabileasca o cooperare culturala si sa dezvolte schimbul de
informatii. Concluzionand, obiectivul final al Romaniei este sa devina membru al
Comunitatii, iar aceasta asociere va ajuta Romania sa
realizeze acest obiectiv.
 Obiectivele asocierii dintre Romania si Comunitatea si Statelor Membre
sunt urmatoarele:sa asigure un cadru adecvat pentru dialogul politic intre parti, care sa
permita dezvoltarea unor legaturi politice strinse; sa promoveze dezvoltarea comertului,
precum si relatii economice armonioase intre parti, sprijinind astfel dezvoltarea
economica inRomania; sa asigure o baza pentru cooperarea economica, sociala,
financiara si culturala; sa sprijine eforturile Romaniei de dezvoltare a economiei, de
desavarsire a tranzitiei intr-o economie de piata si de consolidare a
democratiei; sa stabileasca institutii adecvate pentru a face asocierea efectiva; sa asigure
un cadru pentru integrarea graduala a Romaniei in Comunitate. In acest scop, Romania
va actiona pentru indeplinirea conditiilor necesare.
Intre parti se va institui un dialog politic regulat pe care ele intentioneaza
sa-l dezvolte si sa-l intensifice. El va insoti si va consolida apropierea dintre Romania si
Comunitate, va sprijini schimbarile politice si economice in curs de desfasurare in
aceasta tara si va contribui la stabilirea de noi legaturi de solidaritate si de noi forme de
cooperare. Dialogul politic: va facilita integrarea deplina a Romaniei in comunitatea
natiunilor democratice si apropierea progresiva intre Romania si Comunitate.
Apropierea economica va conduce la o mai mare convergenta politica; va
conduce la o convergenta crescanda a pozitiilor in probleme internationale, in special in
cazul celor de natura a avea efecte substantiale asupra uneia sau alteia dintre parti; va
contribui la apropierea pozitiilor partilor in probleme de securitate si va intari securitatea
si stabilitatea in intrega Europa.
Alte proceduri si mecanisme pentru dialogul politic vor fi stabilite intre parti, in
special in urmatoarele forme: intalniri la nivel oficial superior (directori politici) intre
oficiali ai Romaniei, pe de o parte, si Presedintia Consiliului Comunitatilor Europene si
Comisia Comunitatilor Europene, pe de alta parte; folosirea deplina a canalelor
diplomatice; includerea Romaniei in grupul tarilor care primesc cu regularitate
informatii in problemele legate de Cooperarea Politica Europeana si
efectuarea de schimburi de informatii orice alte mijloace care ar contribui la
consolidarea, dezvoltarea si accelerarea dialogului.
Asocierea include o perioada" de tranzitie cu o durata de maximum 10 ani,
impartita in doua etape succesive, fiecare durand in principiu cinci ani. Prima etapa va
incepe o data cu intrarea in vigoare a Acordului. In cursul celor 12 luni care preced
expirarea primei etape,
Consiliul de Asociere se va intruni pentru a decide trecerea la a doua etapa, ca si
posibilele modificari de adoptat cu privire la prevederile care reglementeaza a doua
etapa.
Taxele vamale sunt percepute de catre stat asupra marfurilor, in momentul
in care acestea trec granitele vamale ale tarii in scopul importului, exportului sau
tranzitului. Deci, taxele vamale se instituie asupra bunurilor si produselor care intra si
ies in/din tara sau/si asupra celor care tranziteaza teritoriul national. Drept urmare, in
raport cu obiectul impunerii, pot exista trei categorii de taxe vamale si anume:
 de import - stabilite asupra marfurilor importate in momentul trecerii granitelor
teritoriului vamal ale statului importator;
 de export - stabilite asupra marfurilor interne la exportul acestora.Aceasta
categorie de taxe are o raspândire limitata, fiind utilizate in special de statele care
detin monopolul natu-ral al unor resurse minerale sau materii prime, ori
monopolul tehnologic (de fabricatie) la unele produse manufacturate;
 de tranzit - percepute asupra marfurilor straine aflate in trecere pe
teritoriul vamal al unui stat, au o aplicabilitate foarte re-strânsa
pe plan international, intrucât tranzitul aduce alte avantaje tarilor
participante la comertul international (venituri din tarifele incasate
pentru transportul acestor marfuri pe caile ferate, rutiere sau pe
apa). Potrivit legislatiei in vigoare, pe teritoriul vamal al României
nu se aplica taxe de tranzit.
La introducerea sau la scoaterea din tara a marfurilor prezentate in vama,
autoritatea vamala stabileste un regim vamal. Regimul vamal cuprinde totalitatea
normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul operatiunii
comerciale si de destinatia
marfii. Regimurile vamale sunt definitive sau suspensive. Din categoria regimurilor
vamale definitive fac parte: importul; exportul; introducerea si scoaterea din tara de
bunuri apartinând
calatorilor sau altor persoane fizice, necomercianti.
Regimurile vamale suspensive sunt: tranzitul, antrepozitul, perfectionarea
activa, transformarea sub control vamal, admiterea temporara si perfectionarea pasiva a
marfurilor. Aceste regimuri se acorda numai de autoritatea vamala prin eliberarea unei
autorizatii care precizeaza conditiile de derulare a regimului.
Marfurile destinate a fi plasate sub un regim vamal fac obiectul unei
declaratii vamale corespunzatoare acelui regim, care se depune la biroul sau punctul
vamal impreuna cu documentele prevazute de reglementarile vamale^1, in vederea
acceptarii regimului vamal
solicitat.
Având in vedere interesul pentru dezvoltarea exportului, tara noastra aplica
numai taxe vamale de import, care sunt stabilite si percepute in conformitate cu Tariful
vamal de import al României. Tariful vamal reprezinta un tabel care cuprinde
nomenclatura combinata a marfurilor,
taxele vamale exprimate in procente, precum si cele rezultate din aplicarea masurilor
tarifare preferentiale prevazute in reglementarile legale. Tariful vamal este componenta
principala a regimului vamal alunei tari.
Platitori ai taxelor vamale sunt persoanele juridice in al caror obiect de
activitate sunt prevazute operatiuni de import, precum si persoanele fizice autorizate sa
efectueze astfel de operatiuni.
Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introdu-cerea
acestora in circuitul economic.
Autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a
datoriei vamale aferente drepturilor de import (taxe vamale, taxe pe valoarea adaugata,
accizele si orice alte sume care se cuvin statului). Prin exceptie se acorda scutiri de taxe
vamale pentru
importul urmatoarelor categorii de bunuri:
a) ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic,
primite de organizatii si asociatii nonprofit cu caracter umanitar sau cultural, ministere si
alte organe ale
administratiei publice, sindicate si partide politice, organizatii de cult, federatii, asociatii
sau cluburi sportive, institutii de invatamânt, fara a fi destinate sau a fi folosite pentru
subventionarea campa-niei electorale sau a unor activitati ce pot constitui amenintari la
siguranta nationala. Se excepteaza de la regimul de scutire de taxe vamale auto-
vehiculele, altele decât ambulantele ori autovehiculele destinate mentinerii si restabilirii
ordinii publice, primite din import sub forma de ajutoare si donatii.
b) bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;
c) mostrele fara valoare comerciala, materialele publicitare, de reclama si
documentare; mostrele fara valoare comerciala reprezinta bunuri sau parti din acestea
sectionate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor operatiuni
similare, carora nu li se poate da o alta intrebuintare decât cea de mostre.
d) alte bunuri prevazute in legi sau in hotarâri ale Guvernului. Pentru ca aceste
bunuri sa beneficieze de scutire de taxe vamale, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
-sa fie trimise de expeditor catre destinatar fara nici un fel de obligatii de plata;
-sa nu faca obiectul unor comercializari ulterioare;
-sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti aducatoare de venituri;
-sa fie cuprinse in patrimoniul persoanei juridice si inregistrate in evidenta
contabila proprie.
O alta conditie pentru a putea opera scutirea este aceea a scopului utilizarii
bunurilor. Astfel, bunurile scutite de taxe vamale pot fi utili-zate numai in scopurile
pentru care au fost importate, in caz de schim-bare a destinatiei, importatorii sunt
obligati sa indeplineasca
formalita-tile legale privind importul marfurilor si sa achite taxele vamale de import. In
astfel de situatii, valoarea in vama se calculeaza la cursul in vigoare in ziua constatarii
schimbarii destinatiei bunurilor, in acest scop, organele de control financiar si ale Garzii
financiare sunt obli-gate sa urmareasca destinatia data acestor bunuri si sa sesizeze
organele vamale pentru luarea masurilor ce decurg din aplicarea legii. Taxele astfel
datorate se stabilesc si se urmaresc pe o perioada de 5 ani de la data intrarii in tara a
bunurilor.
De asemenea, este scutit de taxe vamale importul urmatoarelor categorii de
bunuri:
-bunurile de origine româna;
-bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc
-bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate;
-bunurile din import, destinate a fi utilizate de asociatii familiale si unitati din
sectorul mestesugaresc, agricol si al industriei mici, in cadrul unor programe si actiuni
de ajutorare si dezvoltare a activitatilor, finantate de catre guvernele straine in baza unor
acorduri sau tratate incheiate cu România.
Totodata, trebuie aratat ca sunt scutite de la plata drepturilor de import (taxe
vamale, suprataxe vamale, comisioane vamale, accize, taxa pe valoarea adaugata)
bunurile importate prin serviciile postale si in regim de curierat rapid de catre persoanele
juridice, cu o valoare totala pe trimitere a echivalentului in lei de pâna la 12 euro
inclusiv. In acest caz, vamuirea se face numai pe baza documentului de trans-port.
In cazul bunurilor introduse in tara pentru dotarea si intretinerea
reprezentantelor firmelor comerciale si ale organizatiilor economice straine (care
functioneaza legal in România) se aplica, reduceri sau exceptari de la plata taxelor
vamale, pe baza de reciprocitate.
Bunurile pentru dotarea reprezentantelor si altor persoane juridice române
cu sediul in strainatate pot fi scoase din tara si readuse, fara plata taxelor vamale, in baza
adresei din care sa rezulte ca bunurile respective sunt incrise in evidentele sale contabile
din tara.
Guvernul, in cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministe-rului
Finantelor si a Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba, cu caracter temporar,
exceptari sau reduceri de taxe vamale pentru unele categorii de marfuri. Aceste facilitati
fiscale se stabilesc in mod nediscriminatoriu fata de importatori sau de beneficiari,
indicându-se in mod expres codul tarifar al marfurilor.

2.2 Scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor importate prin

servicii postale si in regim de curierat rapid de catre persoanele juridice (OUG nr. 88 din
11 iunie 1999).
Cotele de impunere sunt prevazute in tariful vamal de import al României si
sunt exprimate in procente (diferentiate pe marfuri sau grupe de marfuri care fac
obiectul taxarii: marfuri agroalimentare, industriale, produse finite, materii prime etc.)
aplicabile la baza de calcul exprimata in lei. Tariful vamal este cel in vigoare la data
inregis-trarii declaratiei pentru stabilirea valorii in vama. Cotele cele mai frecvente sunt
cuprinse intre 10-30%. In general, taxele vamale de import pentru produsele finite sunt
mai mari decât cele pentru materiile prime si semifabricate.
La propunerea justificata a Ministerului Industriei si Comertului, Ministerul
Finantelor poate stabili suprataxe vamale de import cu caracter temporar, in cazurile in
care importurile de marfuri pot pre-judicia grav productia interna. De exemplu in
perioada l ianuarie
1999 - 31 decembrie 1999, bunurile importate in România erau supuse unei suprataxe
vamale de 4% (HG nr. 984 din 29 decembrie 1998 privind nivelul suprataxei vamale la
importul de bunuri in anul 1999). Suprataxa vamala se calculeaza la valoarea in vama a
bunurilor si se adauga la taxa vamala datorata pentru aceste bunuri.
Baza de calcul a taxelor vamale o reprezinta valoarea in vama amarfurilor
importate. Acestea se determina si se declara de catre importatori, direct sau prin
reprezentantii autorizati ai acestora, care sunt obligati sa depuna la biroul vamal,
impreuna cu celelalte docu-mente necesare vamuirii, o declaratie pentru valoarea in
vama, insotita de facturi sau alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs
extern aferente acesteia, in cazul in care
valoarea marfurilor importate este stabilita, prin reglementari legale, in suma fixa,
importa-torul nu este obligat sa depuna la biroul vamal, declaratia pentru valoarea in
vama.
Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul
privind aplicarea articolului VII al Acordului General pentru tarife si comert (G.A.T.T.)
incheiat la Geneva la l noiembrie 1979, la care România este parte. "Metoda de baza in
determinarea valorii in vama este metoda valorii tranzactionale", potrivit careia valoarea
in vama a marfurilor importate va fi "valoarea de tranzactie", adica "pretul efectiv platit
sau de platit" pentru marfuri, când acestea
sunt vândute pentru export cu destinatia tarii de import.
Pretul efectiv platit sau de platit poate fi ajustat, atunci când anu-mite
elemente specifice care sunt considerate ca facând parte din valoa-rea in vama sunt in
sarcina cumparatorului, dar nu sunt incluse in pretul efectiv platit sau de platit pentru
marfurile importate.
La valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost
cuprinse in pretul marfii, se includ (adauga) urmatoarele:
a) cheltuieli de transport al marfurilor importate pâna la frontiera româna (portul
sau locul de import care se afla la frontiera);
b) cheltuieli de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe transportului
marfurilor importate, aferente parcursului extern;
c) costul asigurarii pe parcursul extern.
Deci, valoarea in vama reprezinta pretul efectiv platit sau de platit in
moneda de facturare, respectiv plata totala efectuata de catre cumpa-rator vânzatorului
pentru marfurile importate, care fac obiectul unor tranzactii comerciale. Pentru marfurile
primite de persoanele juridice, care nu fac obiectul unor tranzactii comerciale, valoarea
in vama o constituie valoarea
inscrisa in documentele primite de la expeditorul extern si in declaratia pentru valoarea
in vama depusa de persoana juridica destinatara. In cazul marfurilor ale caror preturi
definitive se stabilesc pe baza de cotatii bursiere, valoarea in vama se determina pe baza
facturii pro forma, emisa de furnizor, cu preturile cunoscute la data intocmirii acesteia,
urmând ca in termen de 90 de zile de la data declaratiei vamale sa se depuna factura
definitiva, pe baza careia se fac regulari-zarile privind obligatiile de plata in vama.
Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si
comunicat de Banca Nationala a României, in penultima zi lucratoare a saptamânii.
Acest curs se utilizeaza pe toata durata sapta-mânii urmatoare, pentru declaratiile vamale
inregistate in
cursul acelei saptamâni.
Când biroul vamal are indoieli privind exactitatea informatiilor sau a
documentelor furnizate pentru determinarea valorii in vama, acesta poate solicita
importatorului sa prezinte justificari suplimentare, inclusiv documente sau alte evidente.
Daca informatiile si documentele
prezentate nu sunt in masura sa dovedeasca exactitatea valorii declarate, biroul vamal
are dreptul sa refuze determinarea valorii pe baza pretului de tranzactie, inainte de a lua
o decizie finala, biroul vamal comunica importatorului, in scris, la cerere, motivele
refuzului. In acelasi mod se procedeaza si in cazul in care importatorul nu prezinta
documentele solicitate de autoritatea vamala.
In situatia in care determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate
efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu
conditia sa constituie o garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea vamala.
Daca in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta documente
concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea vamala procedeaza la
executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind considerata incheiata.
In cazul marfurilor importate pentru care legea^2 prevede drepturi de
import, precum si in cazul plasarii marfurilor intr-un regim de admitere temporara cu
exonerarea partiala de drepturi de import, datoria vamala ia nastere in momentul
inregistrarii declaratiei
vamale.
Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale
acceptate si inregistrate de autoritatea vamala. Poate fi debitor vamal, solitar cu titularul
declaratiei vamale acceptate si inregistrate, si persoana care, din culpa a furnizat date
nereale, inscrise in acea declaratie, date ce au determinat stabilirea incorecta a datoriei
vamale. Datoria vamala ia nastere si in urmatoarele cazuri:
-neexecutarea unei obligatii care rezulta din pastrarea marfurilor in depozit
temporar necesar, pentru care se datoreaza drepturi de import;
-neindeplinirea uneia dintre conditiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost
plasate;
-utilizarea marfurilor in alte scopuri decât cele stabilite pentru a beneficia de
scutiri, exceptari sau reduceri de taxe vamale.
Momentul nasterii datoriei vamale este acela in care s-au produs situatiile
prezentate mai sus, iar debitorul este titularul depozitului necesar cu caracter temporar
sau al regimului vamal sub care a fost plasata marfa.
Cuantumul drepturilor de import se stabileste pe baza elemen-telor de
taxare din momentul nasterii datoriei vamale. Daca nu este posibila stabilirea cu
exactitate a momentului in care se naste datoria vamala, momentul luat in considerare
pentru stabilirea elementelor de taxare proprii marfurilor in cauza este acela in care
autoritatea vamala constata ca marfurile se afla intr-o situatie care face sa se nasca o
datorie vamala. Când, la data constatarii, autoritatile vamale dispun de informatii din
care rezulta ca datoria vamala s-a nascut, intr-un moment anterior, cuantumul drepturilor
de import se determina pe baza elementelor de taxare existente la data cea mai
indepartata ce poate fi stabilita pe baza acelor informatii.
In cazul in care marfa de origine româna este scoasa din tara in regim de
perfectionare pasiva, pentru marfurile de origine straina incorporata in acea marfa, care
nu beneficiaza de un tratament tarifar preferential in România, se naste o datorie vamala
la importul
produ-selor compensatoare. Momentul in care se naste datoria vamala este momentul
inregistrarii in vama a declaratiei vamale de export initiale a marfurilor de origine
româna, iar debitorul este considerat titularul declaratiei vamale, in acest caz, cuantumul
drepturilor de import se determina in conditiile prevazute pentru marfurile importate
provenind din regimul de perfectionare pasiva.
Pentru asigurarea platii datoriei vamale, autoritatea vamala are dreptul sa
ceara constituirea unei garantii vamale. Garantia se depune de catre debitorul vamal sau,
cu acordul autoritatii vamale, de catre o terta persoana.
Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare
de garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. Garantia se
realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare
si titluri de valoare,
acceptate de autoritatea vamala.
Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in
care aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia, iar in cazul in
care acest cuantum nu poate fi determinat, se ia in considerare suma cea mai ridicata a
datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire.
In cazuri temeinic justificate, Directia Generala a Vamilor poate acorda
scutire de Ia obligatia garantarii datoriei vamale^6, pentru urmatoarele categorii de
bunuri, ca de exemplu:
-bunuri ce fac obiectul unor acorduri guvernamentale, plasate intr-un regim vamal
suspensiv;
-materiile prime, materialele si accesoriile trimise de clientii externi in vederea
executarii de comenzi de export pentru aceeasi clienti, plasate in regimul vamal de
perfectionare activa cu
suspendarea drepturilor de import;

2.3 Scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale (ordinul M.F.nr. 1046

din 21 septembrie 1999)
◦ navele, aeronavele, elicopterele, locomotivele si vagoanele de cale ferata, plasate in
regim vamal de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de import, in vederea
repararii si retur-narii lor partenerilor externi;
◦ marfurile plasate in regim vamal de tranzit, daca acestea se efectueaza sub
supravegherea brigazilor din subordinea Directiei de supraveghere si control vamal;
◦ marfurile exceptate de la plata taxelor vamale, conform actelor normative in vigoare,
plasate intr-unul dintre regimurile navale de antrepozit, perfectionare activa cu
suspendarea drepturilor de import, transformare sub control vamal si admitere tempo-
rara cu exonerare partiala de la plata taxelor vamale etc.
Bunurile transportate pe cale rutiera sunt supuse garantarii datoriei vamale
numai daca nu circula sub acoperirea unei conventii internatio-nale care asigura plata
datoriei vamale, iar bunurile transportate pe cale ferata, prin posta, pe calea aerului si pe
apa sunt exceptate de la garantarea datoriei vamale.
Aprobarea de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale se acorda pe
un termen stabilit de autoritatea vamala, in functie de solici-tarea titularului si de
conditiile de realizare a operatiunii. Daca titularul operatiunii doreste sa prelungeasca
operatiunea, in cadrul termenului acordat, adreseaza Directiei Generale a Vamilor sau,
dupa caz, directiei regionale a vamilor care a acordat initial scutirea, o noua cerere
insotita de documente justificative.
Atunci când, in cursul derularii regimului vamal, autoritatea vamala
constata ca modalitatea de garantie data nu mai asigura plata datoriei vamale, aceasta
poate cere constituirea unei alte garantii, in caz de refuz, autoritatea vamala are dreptul
sa considere pe cel in cauza ca rau-platnic si sa interzica efectuarea altor operatiuni de
vamuire,
pâna la achitarea datoriei vamale.
Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul acesteia prin
declaratia vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala, in cazul unor diferente
ulterioare, sau in situatia incheierii din oficiu, fara declaratie vamala, a unui regim vamal
suspensiv, debitorul vamal ia cunostinta despre acea noua datorie pe baza actului
constatator intocmit de autoritatea vamala. Declaratia vamala si actul constatator sunt
titluri executorii care se onoreaza de catre societatea bancara, fara accept, poprire si
validare.
Stingerea datoriei vamale se poate realiza prin:
◦ plata sau achitarea acesteia;
◦ renuntarea la incasare, atunci când se constata ca este neda-torata;
◦ anularea ca o consecinta a anularii declaratiei vamale;
◦ implinirea termenului de prescriptie extinctiva;
◦ insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca;
◦ confiscarea definitiva a marfurilor;
◦ distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau
◦ abandonarea acestora in favoarea statului, inainte de acordarea liberului de
vama;
◦ distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita fortei majore sau cazului fortuit,
inainte de acordarea liberului de vama;
◦ scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru partea
corespunzatoare procentului de scadere, numai daca aceasta s-a produs inainte de
acordarea liberului de vama.
Datoria vamala se achita inainte de acordarea liberului de vama, in cazul
regimurilor vamale definitive, precum si in cazul când regimul vamal suspensiv se
incheie in termen. Dupa ce datoria vamala a fost achitata, debitorul vamal poate solicita
restituirea garantiei disponibile, sau poate sa consimta ca aceasta sa fie folosita la alta
operatiune de vamuire. Pentru regimul vamal suspensiv care nu se incheie la termen,
datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executarea de catre autoritatea vamala a
garantiei constituite.
Plata taxelor vamale se face de catre importator, sau de catre comisionarul
in vama, in contul unitatii care a efectuat vamuirea, prin folosirea formelor si
instrumentelor de decontare care asigura cu anticipatie sumele necesare efectuarii
platilor. Plata taxelor vamale constituie, de altfel, conditia obligatorie pentru acordarea
liberului de vama la import.
Liberul de vama se acorda dupa efectuarea operatiunii de va-muire. Pentru
aceasta, importatorii au obligatia sa depuna la birourile vamale (din interiorul tarii sau de
la frontiera) unde au fost prezentate marfurile, o declaratie vamala in detaliu insotita de
urmatoarele documente:
◦ documentul de transport al marfurilor sau in lipsa acestuia alte documente emise de
transportator, cuprinzând date referi-toare la marfurile transportate;
◦ factura in original sau in copie, ori un alt document pe baza caruia se declara valoarea
in vama a marfurilor;
◦ declaratia de valoare in vama;
◦documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferential sau a altor masuri
derogatorii la regimul tarifar de baza;
◦ orice alt document necesar aplicarii dispozitiilor prevazute in normele legale specifice
care reglementeaza importul marfu-rilor declarate
◦ codul fiscal al titularului.
Declaratia vamala cuprinde ca principale informatii: clasificarea tarifara
(codul marfurilor potrivit clasificarii prevazute in Tariful vamal de import), baza de
calcul al taxelor vamale, procentul taxei, cuantumul taxelor vamale, felul, numarul,
greutatea si pretul articolelor precum si informatii financiar-contabile si bancare.
Autoritatea vamala are dreptul sa efectueze verificari si investi-gatii atât in
momentul vamuirii, cât si ulterior, la vama sau la sediul importatorilor.
Controlul vamal exercitat in momentul vamuirii bunurilor are drept scop
prevenirea incalcarii reglementarilor vamale si stricta respectare a conditiilor si
termenelor legale, precum si descoperirea fraudelor vamale. Acesta poate fi realizat atât
prin verificarea documentelor necesare vamuirii, cât si sub forma controlului fizic.
Controlul documentar consta in verificarea:
- corectitudinii completarii declaratiei vamale;
- existentei documentelor anexate la declaratia vamala;
- concordantei intre datele inscrise in declaratia vamala in detaliu si cele din
documentele anexate;
- formala a documentelor anexate.
Controlul fizic al bunurilor importate consta in identificarea acestora, pe
baza declaratiei vamale insotita de documentele depuse impreuna cu aceasta. Pentru
efectuarea controlului fizic autoritatea vamala indica marfurile sau partile din acestea pe
care declarantul
este obligat sa le prezinte pentru verificare (prin observare, prin sondaj pe mijloacele de
transport etc.).
In situatia in care nu sunt indicii temeinice de frauda, controlul vamal fizic
al marfurilor se efectueaza numai pe baza de documente.
Dupa efectuarea formalitatilor de vamuire, in vederea acordarii liberului de
vama la import, autoritatea vamala verifica daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
◦ felul marfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel inscris in
declaratia vamala;
◦ cantitatea-marfurilor inscrisa in documentele de transport, si in facturi
corespunde cu cea din declaratia vamala;
◦ clasificarea tarifara, taxa vamala, valoarea in vama, felul, numarul si data
instrumentului de plata sunt inscrise corect.
Liberul de vama se acorda in scris (cu semnatura si stampila) daca sunt
indeplinite conditiile de mai sus si daca sunt efectuate formalitatile de vamuire si numai
dupa prezentarea documentelor care atesta efectuarea platii datoriei vamale, in cazul in
care regimul vamal prevede plata unor drepturi de import ori depunerea unei garantii,
liberul de vama se acorda numai dupa indeplinirea acestor obligatii. Pâna la aparitia in
extrasul de cont al biroului vamal al sumelor incasate, liberul de vama este revocabil.
Declaratia vamala in detaliu, pe care autoritatea vamala a acordat liber de
vama, constituie titlu executoriu pentru urmarirea si incasarea datoriei vamale. Controlul
vamal ulterior al operatiunilor, se exercita pe o perioada de 5 ani de la data acordarii
liberului de vama, in scopul prevenirii, combaterii si sanctionarii fraudei in domeniul
vamal.
In cadrul controlului ulterior autoritatea vamala verifica orice documente,
registre si evidente financiar-contabile care au legatura directa sau indirecta cu bunurile
importate. De asemenea, poate fi facut si controlul fizic al marfurilor, daca acestea mai
exista.
Daca in urma controlului ulterior se constata ca s-au incalcat reglementarile
vamale, autoritatea vamala, dupa determinarea taxelor vamale cuvenite, ia masuri de
incasare, respectiv de restituire a aces-tora. Astfel, diferentele in plus se restituie
titularului in termen de 30 de zile de la data constatarii, iar diferentele in minus urmeaza
a fi achitate in termen de 7 zile de la data comunicarii.
Neplata diferentei datorate de titularul operatiunii comerciale, in termen de
7 zile, atrage suportarea de majorari de intârziere, precum si interzicerea efectuarii altor
operatiuni de vamuire, pâna la achitarea datoriei vamale. Majorarile de intârziere se
calculeaza din ziua imediat urmatoare expirarii termenului legal de plata si pâna in ziua
platii taxei datorate, inclusiv, iar cuantumul acestora se suporta in toate cazurile, de catre
importatori. Pentru datoriile constatate ulterior liberului de vama, Directia Generala a
Vamilor poate acorda amânari si esalonari de plata in ter-menul legal de prescriptie.
Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani si curge
de la data acceptarii si inregistrarii declaratiei vamale de import.
2.4 Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice
Calatorii si persoanele fizice stabilite in România sau cu domiciliul in
strainatate pot introduce si scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale (bagaje
insotite sau neinsotite) fara a fi supusi taxelor vamale, in conditiile si in limitele stabilite
prin hotarâre a Guvernului. Aceasta hotarâre tine seama de acordurile si conventiile
internationate la care România este parte.
Pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice
prevazute in hotarârea Guvernului se aplica, la import, tariful vamal de import, iar la
export, o taxa vamala unica de 20% aplicata la valoarea in vama. Valoarea in vama se
stabileste de Ministerul Finantelor prin aprobarea Listei de valori unice in vama ale unor
produse sau grupe de produse, deoarece bunurile introduse sau scoase din tara de
calatori si alte persoane fizice stabilite in România sau in strainatate nu fac obiectul unor
operatiuni comerciale.
Biroul vamal este autorizat sa determine prin asimilare valoarea in vama,
luând in considerare valoarea stabilita pentru bunuri cu carac-teristici asemanatoare
(potrivit listei de valori unice). Atunci când nu este posibila asimilarea, valoarea in vama
este stabilita de Directia Generala a Vamilor, care poate lua in considerare valorile din
facturile externe sau cele comunicate de o societate comerciala producatoare, de profil,
sau de o institutie specializata.
Pot fi introduse sau scoase din tara, fara plata taxelor vamale, in conditiile
stabilite prin conventiile internationale la care România este parte si pe baza de
reciprocitate, bunurile destinate: uzului oficial al misiunilor diplomatice si oficiilor
consulare, folosintei personale a membrilor cu statut diplomatic ai misiunilor
diplomatice si oficiilor consulare, cât si a membrilor familiilor lor, precum si cele
destinate folosintei personale a membrilor personalului administrativ, tenhic si de
serviciu al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare dar si a membrilor familiilor lor,
cu ocazia instalarii.
 Scutirile se aplica in anumite limite pe an calendaristic, ca de exemplu:
pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare - 300 de litri bauturi
alcoolice (peste 22°) si 2000 de pachete de tigari (a 20 bucati), iar pentru folosinta
proprie a membrilor familiilor lor - 50 de litri bauturi alcoolice si 500 de pachete de
tigari de familie. La avizarea introducerii in tara a
bunurilor respective, Ministerul Afacerilor Externe tine seama de conditiile de
reciprocitate, precum si de conventiile internationale la care România este parte, pentru a
se aplica reduceri sau majorari corespunzatoare ale limitelor stabilite. Bunurile care
depasesc cantitatile stabilite, pot fi introduse in tara cu plata taxelor vamale aplicabile
bunurilor apartinând persoanelor fizice.
De asemenea, pot fi introduse temporar in tara, cu scutire de plata taxelor
vamale, autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare,
precum si pentru folosinta membrilor personalului acestora si a familiilor lor. Aceasta
este permisa in limitele avizate de Ministerul Afacerilor Externe, pe baza de
reciprocitate sau in conditiile stabilite prin intelegeri internationale.
Bunurile care sunt prohibite la scoaterea din România, precum si bunurile
cu caracter artistic, istoric, stiintific, instrumentele muzicale, obiectele din metale sau
pietre pretioase care depasesc uzul personal se pot scoate din tara fara alte formalitati,
daca au fost declarate in scris autoritatilor vamale la intrare.
Pentru autovehiculele si vehiculele introduse sau scoase din tara de calatori
si de alte persoane fizice stabilite in România sau domi-ciliate in strainatate valoarea in
vama se stabileste diferit, dupa cum acestea sunt noi sau folosite. Astfel pentru
autovehicule si vehicule noi, valoarea in vama se determina pe baza pretului extern din
factura de cumparare emisa de producator sau de o firma direct reprezentata a acestuia,
iar pentru cele folosite, se stabileste pe
fiecare categorie de vehicule prin ordin al ministrului de stat, ministrului finantelor,
tinând seama de vechimea si caracteristicile tehnice ale acestora.
Plafoanele valorice si valorile in vama, exprimate in valuta, se transforma
in lei potrivit reglementarilor vamale referitoare la importul de marfuri.
Cuantumul taxelor vamale se stabileste de autoritatea vamala care le
incaseaza si le varsa la bugetul de stat. Taxele vamale se platesc in lei.
In situatia in care, in cadrul aplicarii reglementarilor vamale, autoritatea
vamala emite acte care pot leza drepturile si interesele legitime ale persoanelor fizice sau
juridice care efectueaza operatiuni supuse vamuirii, acestea se pot adresa cu plângeri
autoritatii vamale care a emis actele respective.
Autoritatea vamala sesizata cu plângerea este obligata sa o solutioneze si sa
comunice petitionarului rezultatul in termen de 30 de zile de la data inregistrarii
plângerii.
In termen de 15 zile de la comunicarea rezultatului plângerii, persoanele
fizice sau juridice nemultumite de solutionarea plângerii, se pot adresa cu contestatii la
directia regionala vamala ierarhic supe-rioara. Aceasta este obligata ca, in termen de 30
de zile de la inregis-trarea contestatiei, sa o solutioneze.
Decizia directorului directiei regionale vamale poate fi la rândul ei
contestata la Directia Generala a Vamilor in termen de 15 zile de la comunicare. Decizia
directorului general al Directiei Generale a Vamilor data in termen de 30 de zile de la
data inregistrarii contestatiei poate fi atacata la instanta de contencios administrativ
competenta.
Contestatiile si caile de atac in materie vamala sunt supuse unor taxe de
timbru de 1% din cuantumul taxelor vamale, fara a fi mai mici de 10.000 lei.
Când incalcarea reglementarilor vamale constituie, dupa caz, contraventie
sau infractiune, autoritatea vamala este obligata sa aplice sanctiunile contraventionale
sau sa sesizeze organele de urmarire penala.
Contraventiile se constata de catre autoritatea vamala in incintele vamale si
in orice alte locuri unde se desfasoara operatiuni sub supra-veghere vamala, in cazul in
care contraventiile vamale sunt contestate de organele de politie sau de alte organe cu
atributii de control, in alte locuri decât incintele vamale sau locuri unde se desfasoara
operatiunile sub supraveghere vamala, acestea au obligatia de a prezenta imediat actele
constatatoare la autoritatea vamala cea mai apropiata, impreuna cu bunurile care fac
obiectul contraventiei. Dupa verificarea incadrarii faptei in reglementarile vamale,
autoritatea vamala aplica, daca este cazul amenda si dispune retinerea
bunurilor in vederea confiscarii.
Contraventiile se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 100.000 lei si
1.000.000 lei, in functie de gravitatea faptelor.
Infractiunile cuprinse in Legea pentru Codul vamal al României, referitoare
la persoanele juridice sunt:
◦ folosirea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport sau comerciale,
care se refera la alte marfuri sau bunuri decât cele prezentate in vama. Aceste fapte
constituie infractiune de folosire de acte nereale si se pedepseste cu inchi-soare de la 2 la
5 ani si interzicerea unor drepturi;
◦ prezentarea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport sau comerciale
falsificate. Aceasta constituie infrac-tiune de folosire de acte falsificate si se pedepseste
cu inchi-soare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
In privinta persoanelor fizice, constituie infractiune urmatoarelefapte:
◦ trecerea peste frontiera prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal de
marfuri sau de alte bunuri. Aceasta repre-zinta infractiune de contrabanda si se
pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi;
◦ trecerea peste frontiera, fara autorizatie, a armelor, munitiilor, materialelor explozive
sau radioactive, produselor si substan-telor stupefiante si pshihotrope, produselor si
substantelor toxice etc. Aceasta infractiune de contrabanda calificata se pedepseste cu
inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, daca legea penala nu prevede o
pedeapsa mai mare.
Daca faptele calificate drept infractiune sunt savârsite de angajati sau
reprezentanti ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operatiuni de
import-export ori in folosul acestor persoane juridice, se poate aplica si interdictia
exercitarii profesiei.
In situatia in care marfurile sau alte bunuri care au facut obiectul
infractiunii nu se gasesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor in bani. In
cazul in care trecerea peste frontiera a unor anumite marfuri sau bunuri constituie
infractiuni cuprinse in alte legi, fapta se
pedep-seste in conditiile si cu sanctiunile prevazute de acele legi, daca sunt mai aspre.

2.5 Libera circulatie a marfurilor

Pe durata perioadei de tranzitie Romania si Comunitatea vor stabili gradual
o zona de liber schimb bazata pe obligatii reciproce si echilibrate, in concordanta cu
prevederile Acordului European din 1993 si in conformitate cu cele ale Acordului
General pentru Tarife Vamale
si Comert (G.A.T.T.).
Nomenclatura combinata a marfurilor va fi aplicata la clasificarea
marfurilor in comertul dintre cele doua parti.
Pentru fiecare produs, taxa vamala de baza la care se vor aplica reducerile
succesive prevazute in Acordul European va fi cea aplicata efectiv "erga omnes" in ziua
care precede intrarea in vigoare a Acordului.
Daca dupa intrarea in vigoare a Acordului European se vor aplica reduceri
tarifare pe o baza "erga omnes", taxele vamale astfel reduse vor inlocui taxele vamale de
baza, incepand cu data de la care asemenea reduceri se aplica. Romania si Comunitatea
vor comunica reciproc taxele vamale de baza respective.

2.6 Reduceri, exceptari, scutiri si preferinte

Unele marfuri sau categorii de marfuri, in functie de prevederile unor
Acorduri sau Conventii pe care Romania le-a incheiat cu alte tari, respectiv este parte
contractanta (Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari (Uniunea Europeana
- UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, CEFTA etc.), pot beneficia de
tratamente tarifare favorabile fata de nivelul taxelor vamale de baza prevazute in Tariful
Vamal de Import al Romaniei. In aceste situatii pentru importurile de astfel de marfuri
care provin din tarile respective, nu se aplica taxele vamale de baza ci taxe vamale
reduse sau exceptari de la plata taxelor vamale, ca urmare a aplicarii acordurilor sau
conventiilor incheiate. In sensul celor precizate, art. 68 din Codul Vamal al Romaniei
adoptat prin Legea nr. 141/1997 stabileste ca unele categorii de marfuri pot beneficia de
un tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau de destinatia lor specifica,
potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor internationale la care
Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o
exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar.
Regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor
prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei sunt cele din Conventia Internationala
a Sistemului Armonizat de Descriere si Codificare a Marfurilor, incheiata la Bruxelles la
14-06-1983, la care Romania este parte.
In conformitate cu prevederile Codului Vamal al Romaniei Directia
Generala a Vamilor, tinand seama de practica internationala in materie, stabileste
regulile specifice aplicabile clasificarii marfurilor prevazute in nomenclatura combinata.
Astfel in vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamala
constata originea marfurilor importate, pe baza urmatoarelor criterii:
◦ marfuri produse in intregime intr-o tara;
◦ marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o tara.
Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevazute de
reglementarile vamale sau de acordurile ori de conventiile internationale la care
Romania este parte.
In aplicarea regimului tarifar preferential, regulile si formalitatile necesare
pentru determinarea originii marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si conventiile
internationale la care Romania este parte. Art. 69 din Codul Vamal al Romaniei
mentioneaza ca prin lege se stabilesc cazurile in care, din motive si imprejurari speciale,
se acorda scutiri de drepturi la importul de marfuri.
Totodata art. 70 din Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca Guvernul, in
cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finantelor si a Ministerului
Industriei si Comertului, poate aproba, cu caracter temporar, exceptari sau reduceri de
taxe vamale pentru unele categorii
de marfuri. Exceptarile si reducerile de taxe vamale, aprobate potrivit celor mentionate
mai sus, se stabilesc in mod nediscriminatoriu fata de importatori sau de beneficiari,
indicandu-se in mod expres codul tarifar al marfurilor.
De asemenea, Codul Vamal al Romaniei stabileste ca importatorii sau
beneficiarii importului de marfuri destinate unei anumite utilizari, in cazul in care,
ulterior declaratiei vamale, schimba utilizarea marfii, sunt obligati sa instiinteze inainte
autoritatea vamala, care va aplica regimul tarifar vamal corespunzator noii utilizari.
Pentru a putea beneficia de aplicarea unui regim tarifar preferential sau
altor masuri derogatorii la regimul tarifar de baza, este necesar ca - in conformitate cu
prevederile art. 45 lit. d) - in momentul intocmirii formalitatilor vamale de import sa fie
depus un certificat de origine a marfurilor (de exemplu de tip EUR 1) valabil intocmit
potrivit celor stabilite in acordurile si conventiile internationale la care Romania este
parte. Preferintele tarifare stabilite prin acordurile ori conventiile internationale se
acorda la depunerea certificatului de origine a marfurilor si inscrierea codului stabilit
pentru fiecare acord sau conventie in rubrica corespunzatoare din
declaratia vamala in detaliu.