Sunteți pe pagina 1din 51

EDENTATIA TOTALA

Aspecte generale
= absenta tuturor dintilor de pe o arcada
- ed totala uni/bimax, pacient protezat/neprotezat, corect/incorect
- ed subtotala (se poate realiza prot totala, sunt prezenti 1-3 dd)
- protezarea totala: - conventionala: imediata (dupa extractie), tardiva
- supraprotezare pe dd, implante

Caracteristicile edentatiei totale


- afect fct ADM, estetica, sanatatea generala, CB
- modificari morfofunctionale, loco-regionale ireversibile, generale, socio-comportamentale
- frecvent gr de varsta peste 50 ani
- particularitati legate de echilibrul prot si satisfactia fctionala redusa dupa protezare
- particularitati in fctie de varsta, sex, afect generale, medicale, locale (prez/absenta protezarii ant,
topografia dd, antagonisti, resorbtie a cr, afect p moi, rap creste)
- aspecte demografice: - imbatranirea populatiei, creste varsta medie de viata, pac cu ed totala
- cauze: - dezv socio-economica, ingrijirea persoanelor in varsta

Varsta – atitudini protezare


- pacienti tineri (40-50 ani):
 camp protetic favorabil
 obiective fizionomice, scaderea resorbtiei osoase
 adaptare rapida
 stare gen, reactivitate buna
 accepta greu proteza mobila
 protezare imediata/implante
- pacienti in varsta (peste 60-65 ani):
 aspect protetic nefavorabil
 modificari fiziologice suprapuse dat fen involutive
 obiective masticatia
 adaptare dificila
 stare gen afectate, reactivitate scazuta
 interventii chirurgicale mai reduse
 prot conventionala/supraprotezarea pe dd naturali

Afectiuni generale – atitudini protezare


- afect cardio-respiratorii, digestive, diabet zaharat, tumori maligne, neuropsihice, boli reumatismale
- depistare, corelare cu tratam protetic
- osteoporoza – fractura oaselor: dificultate in deplasarea la tratament
- prezenta protezelor de sold
- 30% ed prezinta osteoporoza
- probl dentare, parodontale, osoase
- favorizeaza pierderea dd, resorbtie cr
- protezarile se fac la intervale mici de timp
- dificultati in aplicarea implantelor

Tratamentul edentatiei totale:


 Femei: - aspecte legate de pre/post menopauza
- resorbtie accentuata
- reabilitare estetica
- adaptare dificila
 Barbati: - fctia masticatorie
- rezistenta piesei
- durabilitate
- adaptare rapida

1
Clasificarea pacientilor dupa comportament:
- filozofic – cooperant, intelege limitele protezarii, relativ usor de tratat
- indiferent – dificil de cooperat, de tratat
- critic – f greu de cooperat, tratat, se considera victima, nimic nu e bine
- sceptic – relativ greu de cooperat, tratat, sceptic in ceea ce i se face

Impactul pierderii dintilor:


- efecte asupra: masticatiei, fonatiei, esteticii, comp social
- efecte emotionale legate de pierderea dd cu scaderea increderii in sine: considera o pierdere ireparabila,
imagine deformata despre sone, considera un secret, antisocial, asocierea cu imbatranirea prematura

Etiologia edentatiei totale


- cauze favorizante: - modificari fiziologice (menopauza, varsta crescuta – cu modificari la niv dd: carii colet,
obliterarea canaliculelor – tratam endo dificil, parodontale – involutie, supravegherea fact microbian)
- afect gen, medicatie: osteoporoza, DZ, scaderea flux salivar (CD, parodontopatii)
- igiena orala – CD, parodontopatii
- asp clinice, atitudine terapeutica
- cauze determinante: - afect congenitale, CD si complicatiile ei, afect parodontale, tumori, traumatisme,
iatrogenii

Cauzele determinante
- caria dentara:
- 1/3 din populatia peste 65 ani
- instalarea treptata a edentatiei, modif morf si funct
- clinic: ritmul resorbtiei mai redus, aspect neuniform al crestei, modif fctionale (ultimii dd pierduti din
zona frontala)
- situatii fav protezarii: dupa pierderea dd prin CD, resorbtie osoasa mult mai incetinita fara de
parodontopatie
- afect parodontala:
- peste 40% din pacienti peste 65 ani
- etiopatologie: fact microbian/igiena orala, fen involutive/degenerative, trauma ocluzala, afect gen
- clinic: - pierderea unui nr mare de dd/osteopenie cu ritm crescut al resorbtiei osoase
- resorbtie severa cu creasta ascutita „in lama de cutit„, muc hiperplazica – situatii
nefavorabile protezarii
- aspecte practice: atitudine fata de dd mobili, tes patologice, tipul de protezare
- situatii nefavorabile protezarii – protezare imediata, la 6 luni alta proteza, iar dupa 3 ani se face o
noua proteza
- absenta mug dentari, distrofii dentare – protezare pe implante
- anodontie – resorbtii severe
- trauma: - primara (pe un parodontiu sanatos, prin solicitarea dd)
- secundara (pe un parodontiu afectat, solicitare ocluzare normala)
- trauma primara:
 prin supraincarcarea ocluzala prin contacte nefct
 denivelarea pl de ocluzie, decalaj morfologic al crestelor
 dinti stalpi insuficienti ca nr
 iatrogenii
 bruxism
- clinic: - creste neuniforme, sectorial lipsa de subst osoasa si resorbtie accentuata
- persistenta simptomatologiei disfunctionale musc, articulare
- atitudine practica: - stabilirea corecta a RIM, ocluzale, raportul cu structura de suport, purtarea cu
intermitenta a protezelor
- implicatii clinice ale etiologiei edentatiei:
- asp clinic si conditiile de protezare
- trecerea la ed tot
- evolutie ed
- conceperea si realizarea protezarii
- atit dupa protezare

2
- posibilitati de tratament: protezare imediata, conventionala, pe implante ( mand 2 implante intre gaurile
mentoniere si bara, maxilar 6 implante), miniimplante

Simptomatologia edentatiei totale


1. absenta dintilor
2. afectarea fctiilor ADM (masticatie, fonatie, deglutitie)
3. afectarea fizionomiei
4. durerea la niv cr, sub proteze
5. insatisfactia pacientului protezat
- depinde de: pacient ed protezat/neprotezat, unu/bimaxilar, vechimea ed, anomalii somatice, varsta
pac
1) rolul dintilor: estetic, fonatie, masticatie, inaltimea proc alv – sunt afectate aceste fctii
- suport pt buze si obraji – rol estetic
- mentinerea unui DVO individual – rol estetic
- sunt in raport fiziologic cu limba si buzele pt o pronuntie corecte a diferite sunete – rol fonatie
- taiere, masticatie, macinare alim
- prezervarea si mentinerea inaltimii proc alv
- absenta dd – evidentierea pe ex intra si extraoral

2) afectarea fctiilor ADM:


- masticatie: mecanic, chimic
- fonatie: timbru voce, pronuntie
- deglutitie: infantila
 masticatie: - afect prelucrarii mecanice dat absentei dd, instabilitatii protezelor, dd necuspidati
- reducerea fluxului salivar
- hipotonie musculara
- tulb senzoriale
 fonatie: - tulb are tumbrului, reducerea volumului, tulb de pronuntie (dd frontali, prot
instabile/incorecte, compensare), tulb fonetice prezentate ca dentat/stabilirea RIM, zgomote de
castanieta
 deglutitie/igiena orala: - rol funct in amprentare, stabilirea RIM
- indicatii igiena, prelucrarea, purtarea protezelor: autocuratire, cu supraf convexe bine prelucrate pt
a permite limbii si obrajilor sa alunece si sa elimine resturile alim, fara spatii retentive
3) afectarea fizionomiei
- afecteaza aspectul general al fetei – aspect prognat, scaderea inaltimii totale a fetei, afect
proportionalitatea fetei, rotatie de tip anterior, modif profil si parti moi
- afectarea aspectului et inf al fetei:
- scaderea inaltimii et inf
- modif raport nas-menton – profil „spargator de nuci„
- schimbarea profil, al rap buzelor – treapta inversata
- stergerea contururilor faciale
- prezenta santurilor peribucale
- cauze modificari faciale:
- pierderea dd si afect structurilor orale
- anomalii somatice, asimetrii faciale
- varsta cu fen involutive
- abuz de alcool, fumatul
- protezarile ant
4) durerea
- cauze determinante: presiuni inegale, excesive
- cauze favorizante: rezistenta scazuta a struct orale la presiune, zone osoase proeminente/reduse,
absenta salivei
- presiuni inegale – cauze:
- zone retentive/intermitente
- dd naturali in cp ocluzal
- raport incorect al bazei protezei cu struct orale
- instabilitatea ocluzala, CP, interferente
- instabilitatea protezelor
3
- resorbtia crestei accentuata/cr fibroasa
-masticatia cu crestele/neprotezat
- atitudini: depistare, corectare, conditionare
- forte excesive: bruxism, parafunctii, dd naturali antagonisti, supraevaluarea DVO, alimente consistente
- rezistenta scazuta a struct orale si absenta salivei:
- mucoasa: subtire, slab vascularizata, rezilienta scazuta (iradiere, sub proteze, varsta inaintate)
- osul alv: creasta ascutita, exostoze, osteopenie
- absenta salivei: status general, medicatie, varsta, status nutritional, afect ale mucoasei, protezare
ant
- creste glicemia: indep protezei si asigurarea unei igiene corecte a CP si protezei
- atitudini practice:
 adaptare proteza
 corectarea chirugicala a osului/mucoasei
 conditionare: proteze cu baze moi
 purtare intermitenta
 protezare corecta
 protezare pe implante
5) insatisfactia dupa protezare – legate de: masticatie, echilibru proteze, estetica, tulb fonetice, fractura
protezei, durere, senzatie de greata
- cauze: dificultatea cazului clinic, calitatea protezei, experienta de purtare a prot, gradul de educatie,
perceptia asupra stratusului oral si a protezarii

Complicatii edentat total: - loco-regionale/generale, imediate/tardive, prot/neprot


- cauze: etiologia ed, evolutia ed, involutia fiziologica, suprapunerea afect generale, calitatea protezarii, alte
aspecte asociate
- simptomatologia modificarilor locale si generale:
- locale: afect fizionomice, masticatie, fonatie, durere locala, modif morf si fctionale ale struct orale
- generale: afect gastrice, psihice, status nutritional, calitatea vietii
- tulburari fizionomice:
- imediate: pierderea dd frontali
- profunde: resorbtie osoasa, relatii scheletale (prognatism), hipotonie musc, mezializarea mand
- cresterea gr de dificultate a protezarii, tulb de comportament
- fonatie si masticatie: - complicatii la pierderea dd frontali, distali, protezare incorecta – tulb imediate
compensate in timp

Modificari orale asociate edentatiei totale:


1. reducerea suportului osos, resorbtie cr – poate interesa osul bazal
2. proeminente osoase: LOI, tuberculi
3. scade cheratinizarea, grosimea muc si creste sensibilitatea ei
4. unirea insertiilor musc V-O
5. deplasarea prot in rap cu directia crestei
6. sensibilitatea la niv gaurii mentoniere
7. latirea si cresterea mobilitatii limbii
8. scaderea controlului neuro-musc
9. efecte negative ale resorbtiei cr, hipotonia musc asupra fetei (fizionomiei)

Modificari orale asociate la pers in varsta purtatori de proteze totale:


- resorbtii osoase severe
- stomatite protetice, candidoze
- hiperplazii ale muc, inversarea rap dintre creste
- deplasarea ant a protezelor cu fals prognatism
- modif faciale
- dificultati in protezare

4
CAMPUL PROTETIC MAXILAR
= ansamblul struct bio orale care vin in contact cu piesa protetica si care asigura echilibrul acesteia
- exista 2 zone fctionale:
a) zona de sprijin: suport osos si mucos (pt baza protezei, primeste stimuli functionali prin arcada
functionala)
b) zona periferica: muc pasiv-mobila si musc oro-faciala cu insertie in periferia zonei de sprijin (in
contact cu marg protezei, realizeaza succiunea, inchiderea marg)

a) zona de sprijin: - supraf 25 cm2 (de 2 ori mai mult decat mand)
- pres suportate 1,6kg/cm2
- substrat osos: creasta edentata
 forma: - aspecte variate: U, V, trapez, partrat, pentragon (fctie de resorbtie)
- depinde de forma initiala a arcadei la care se adauga tiparul de resorbtie
- forma U cea mai favorabila, V pune probl de echilibru la trecerea intre zona frontala
si zona laterala
 dimensiunea: - fctie de cronologia si etiologia pierderii dd
- extractie: cr inalte, late, inaltime= 10-15 mm
- cr medii=6-12mm, cr mici/reduse sub 6 mm
- creasta:- are o muchie pe mijloc (zona de sarcina primara) si versanti V,O (zone de sarcina
secundara)
- versantul V: retentiv/neretentiv/neutru (cel retentiv are efect direct asupra mentinerii
prot, cu dificultati in insertie – necesita corectarea chirurgicala sau proteze cu baze elastice)
- zone sensibile ale cr: - pot fi zonele retentive V, mijl cr, se numesc exostoze ale cr
postextractionale (cioturi osoase, lame osoase) – determinate prin palpare (atitudine
chirurgicala de regularizare a cr, proteza cu foliere pe model lucru, amprena cu
despovarare)
- zona laterala a cr: primeste direct fortele
- zona frontala a cr: zona de suport secundar
- in prelungirea crestelor – tuberozitatile maxilare cu 3 zone: V,O, caudal (inf)
- trebuie acoprite integral de baza protezei totale
- nu au valoare protetica daca sunt resorbite
- sunt zone biostatice, pot fi retentive/neretentive/neutre
- pot fi fibroase – sprijin deficitar
- tuberozitatea procidenta – nu permite plasarea bazei pe o grosime de 2 mm
- nu se monteaza dd, doar baza protezei
- distal de tuberozitate – carligul apofizei pterigoide, ant are santul pterigomaxilar care
marcheaza limita D a campului protetic maxilar
- trebuie marcat si inregistrat in amprenta, trebuie gravat pe model pt inchiderea
posterioara
- bolta palatina: 2 oase incisive, 2 proc palatine ale maxilarului si 2 lame orizontale ale
oaselor palatine
- D de cr reziduala frontala – g incisiva (aceste zone trebuie menajate de pres)
- pe marg post a palatului dur – SNP – reper pe linia med de delimitare D a CP
- palatul dur traversat median in pl sagial de sutura palatina mediana, uneori prezinta
torus – poate produce lez de decubit si basculari prot (foliere)
- receptioneaza o serie de pres ocluzale
- adeziunea – factor de mentinere a prot totale
- bolta in forma de U,V, adancimi diferite: ogivala (adanca, dificulatati amprenta,
bascularea protezei intrerupe inch marginala V,D), medie (favorabila, adeziune si opune
rezistenta fortelor verticale si oriz de dislocare a prot), plata (ed veche, resorbtie accentuata
a cr la purtatorii vechi de proteze totale – asigura o buna adeziune)
- mucoasa fixa: - acopera zona de sprijin, alc din epiteliu pavimentos stratificat, chorion
- rezilienta minima
- poate suferi modificari: fibroase (in exces fata de pl osos), mobil in pl oriz
- papila incisiva (bunoida) – pe linia med, produce lez de decubit – foliere, menajata
de pres (markeri biometrici care orienteaza montarea dd in zona frontala)
- rafeu median – se foliaza daca este torus
- submucoasa: tes glandular si adipos, rezilienta crescuta
5
- mucoasa bine vasc, inervatia senz n V
- fovee palatine: - nu se acopera de baza protezei (post, la limita palat dur – palat
moale)
- impreuna cu SNP – reper de delim D a CP maxilar
- rugile palatine: - in 1/3 ant, pliuri de mucoasa (fonatie, supt)
- se aplatizeaza in timp la cei cu proteze totale maxilare
- se pot reproduce pe fata ext a protezei
- muc are o rezilienta scazuta
- fibromuc groasa, aderenta la periost
- poz lor – reper pt montarea dd frontali
- zonele Schroeder: - in 1/3 post a palatului dur, in dreptul M
- rezilienta crescuta a muc
- cu gl salivare, saliva vascoasa (mucina creste adeziunea)
- gravarea modelului (se palpeaza, realizeaza inchiderea marg distala a bazei
protezei)
b) zona periferica a cp – de succiune, inchidere marg
- zona de muc pasiv-mobila si de muc mobila (1-3 mm latime)
- modelare atenta a lingurii individuale
- realizarea de amprente mucodinamice
- marg protezei nu se extinde in muc mobila, care tapeteaza buzele, obrajii, vor ocoli
bride, frenuri

CAMPUL PROTETIC MANDIBULAR


- 2 zone concentrice: de sprijin (acoperit de muc fixa, raport cu fata int a protezei), de succiune (muc pasiv-
mobila, realizeaza inchiderea interna, succiunea)
- muc pasiv-mobila de grosime 1-3 mm, traiect ondulat, ghirlandiforma, face trecerea intre muc fixa si
mobila, poate fi mobilizata de miscarile functionale ale pacientului sau medicului la amprentare
- zona de succiune are rap cu marginea protezei

a) zona de sprijin: - substrat osos (cr edentata, tubercul piriform), substrat mucos (muc fixa)
- mandibula – singurul os mobil al viscerocraniului, cu osificare de membrana sapt 6 v.i.u
- formata din corp si 2 ramuri asc, iar cele 2 jumatati se unesc la simfiza
mentoniera=tuberculi mentali (care in atrofie sunt proeminenti)
- pe fata externa: cr osoasa cu traseu ascendent post (C)= LOE (insetia mm buccinator) si foramen
mentonier (PM, iese pachetul vasculo-nervos mand, in atrofii severe ajunge pe cr – durere)
- in partea sup: proc alv prin pierderea dd – cr edentata care se atrofiaza cu treceare timpului pe
seama tablei ososae linguale, inaltimea cr scade si gaura mentoniera aproape de vf cr sau pe
mijlocul cr (dureri la masticatie, dupa protezare)
- cr oblica ext tinde sa se apropie de mijlocul cr (nu se depaseste LOE cu marg protezei)
- pe fata interna: - pe linia med – spina mentala (insertia mm genioglos, geniohioidian si alti mm cu
directie perpendiculara pe CP) – marginea protezei mai groasa in zona L centrala
- LOI – de la niv C cu traseu asc spre post= cr milohioidiana (insertia mm MH
perpend cu LOI, mm CSF si ligg din rafeul pterigomand)
- reprez limita pt marg protezei in zona L laterala
- ascutita, doare daca se depaseste aceasta limita, si se mobilizeaza proteza
- examinare – palpare prin pulpa degetului (nu oglinda, inspectie)
- atrofie severa – se apropie de mijl cr ed si se gaseste torusul mand
(inspectie, palpare) uni/bilat, marimi si forme diferite (plat, lobulat, nodulat, fusiform)
- impiedica insetia si dezinsertia protezei, leziuni de decubit (muc f sensibila)
- zona C-PM, trebuie foliat
- poate fi folosit ca situs autogen de os pt aditie de os (se refac, chiar daca
sunt indep chirurgical)
- toti pacientii cu torus palatinal sunt predispusi la osteoporoza, nu si cel mand

- tuberculul piriform: se formeaza prin vindecarea zonei postextract a ultimului M extras, din proc
alv distal (dentatul nu are tubercul piriform)
- in trigonul retromolar: LOI si marg ant a ramului asc al mand
- initial pozitie oriz, apoi oblica si verticala

6
- consistenta dura, dar poate fi fibros cand pacientul a pastrat timp indelungat pe arcada un
M parodontopatic – consistenta fibroasa, moale, depresibila si scade zona de sprijin
- este zona cheie: se realizeaza doar inchidere interna
- in spatele tuberculului piriform – nisa linguala retromolara
- in 1/3 post se insera ligg pterigomand (doar pe 2/3 ant se poate sprijini proteza)
- inspectie: 2 pliuri pe mucoasa
- palpare: cu pulpa degetului pe L, tragem de partile moi pe V, rugam pacientul sa deschida
gura lent ca sa vedem ligg pterigomand tensionat
- zona de sprijin delimitata L, dinspre post-ant:
- nisa L retromolara – in dreptul tuberculului piriform
- sp L lateral – in dreptul LOI
- zona L centrala
- creasta edentata: - vindecarea alv postextractionale (sange – cheag – retea fibrina – os –
remaniere primara, sec – cr edentata)
- mucoasele versantelor V, L se unesc – pe vf crestei cicatrice ½ crestei
- exostoze, atrofie accentuata, asimetrice
- gl sublinguale – pot fi voluminoase, bogat vasc si pot hernia pe creasta
- dupa introducerea lingurii standard in CB se apasa planseul putin (gl ies)
- zona Fish –in zona V laterala: mm buccinator are insertie paralela cu marg protezei, poate fi mai
groasa – stabilizeaza proteza si inch ext
- intre LOE, mm buccinator si versantul V al crestei
- in zona frontala: mm orbicular cu insertie paralela, mm mentonieri nefav protezarii
- zona L centrala: 1,5 cm de o parte si de alta a liniei med, grosimea cea mai mare a prot
- zona L laterala: cu LOI, mm MH
- distal: tub piriform, nisa L retromolara

- substratul mucos – muc fixa cul roz-pal, daca este rosie eritematoasa – candidoza, stomatita
prot
- cul albicioasa, palida: CP dur, anemie
- tip: pavimentos stratificat
- str submucos slab reprez, rezilienta scazuta
- muc pasiv-mobila numai V
- muc mobila acopera restul CB, intens vasc, mobila in toate momentele (poate
participa la inch ext, nu trebuie acoperita de prot, iar langa poate determina ulceratii, lez decubit,
hiperplazii marg protetice)
- frenuri: frenul buzei inf (linie med), frenuri laterale C, frenul limbii (insertie eventai, pe apofiza genii
deasupra mm genioglos)
- importanta – atrofie marcata – insertia frenurilor aproape de mijl cr, marg protezei trebuie rascroita

Formatiuni mobile din periferia CP:


1) plica sublinguala: gl sublinguale si ducturile salivare
2) fren lingual – insertie pe spina geniana, deasupra mm genioglos, in evantai
3) limba – formatiune mobila, dificil de protezat
- macroglosie – scade tonicitatea mm – dificil de protezat
- in repaus: departe de cr edentata (limba post), aproape de cr edentata (limba ant) – zona L centrala este
o zona cheie (nu exista inchidere ext), daca limba are pozitie post nu exista inchidere ext, doar cand are
pozitie ant
- miscari in amprenta fctionala: protractie limba (moderata, umezirea rosu buza) – se modifica fundul de
sac L
4) musculatura de la periferia CP
- mm cu directie paralela cu periferia CP: buccinator, orbicular inf
- mm cu directie perpend: mm mobilizatori ai mand, limbii, CSF, orofaciali, VP

a) mm mobilizatori ai mand
- ridicatori: - maseter – fasc sup cu insertia sup pe arcada zigomatica si inf pe unghiul mand, are fibre
orientate paralel, poate venii in contact cu marg protezei prin marg sa ant in portiunea V post ( in tensiune
prin deschidere maxima, inchidere si ne opunem prin apasarea cu degetul pe butonii de presiune

7
- temporal – are 2 fascicule care se unesc intr-un tendon ce inconjoara apofiza coronoida, se
prelungesc pana la trigonul retromolar (tensiune prin desch maxima)
- pterigoidian medial – pe fata int a mand, distal in dreptul unghiului mand
- coboratori: - suprahioidieni: digastric, stilohioidian, milohioidian, geniohiodian
- insertie pe mand si hioid, ridica hioidul si laringele si coboara mand
- genioglos
- pterigoidian lateral
- propulsie: - pterigoidienii lat si medial (avansarea mand spre ant prin intermediul ATM)
- retropulsie: - fasc oriz ale m temporal, MH, GH, pantecele ant digastric
- lateralitate: - fibre oriz ale m temporal si pterigoidienii laterali care act alternativ

b) mm limbii
- sunt 17 mm
- genioglosul: insertie pe apofizele genii, grosimea limbii, aspect evantai, m f puternic, in stransa legatura
cu MH
- tonicitate scazuta la ed total si cresc in volum
- poate da hipertrofie – ingreuneaza amprentarea
- limba hiperkinetica – ingreuneaza etapele protezarii (sablon)
- inchidere int intre marg protezei si muc pasiv mobila, inchere ext intre fata ext a bazei protezei si
formatiunile mobile moi
- modelare fctionala: limba umezeste manerul L sau rosul buzei inf
c) m CSF – prin fasc milohioidian poate veni in contact cu proteza mand in caz ca este extinsa in spatiul
retromilohioidian
- actiune in deglutitie
- mm VP – in nr de 5 perechi cu insertie perpendiculara – la limita D daca se depaseste limita – leziuni de
decubit)
- reflex voma

d) mm de expresie orofaciali – orbicular, buccinator, mentalis, canin, marele zigomatic, micul zigomatic,
mm patrat, triunghiular al buzei inf
- orbicularul buzelor – sfincter, m circular
- se realizeaza prehensiunea alim
- fibre paralele – mentinerea protezei, participa la cresterea marg ext
- m buccinator – zona V laterala, exista un spatiu virtual – punga lui Eisenring sup, punga lui Fish inf –
perminte ingrosarea marg protezei
- m mentalis – nu are insertie pe schelet, abs dd ii afecteaza pt ca se sprijina pe dd
- nu mai au suport – cad si afecteaza estetica
- versantul V al protezei infl estetica – la modelarile functionale in etapa de amprentare
- toti au rol de mentinere si stabilitate a protezei, delimitarea ariilor de intindere a protezei cu ajutorul
modelarii fct in etapele de amprentare funct si lingura individuala
- zone functionale: - 3 pereche: zona tubercul piriform, zona L lat, zona V lat
- 2 impare: zona L centrala, zona V centrala
- mm cu fibre paralele: buccinator, oribicular inf, maseter
- mm cu fibre perpendiculare: temporal, pterigoidieni, CSF, suprahioidieni, VP, GH, MH, GG, m triunghiular,
m patrat, m mentalis
- zone cu insertie perpendiculara:
- mand: zona LL, LC, VC
- max: zona Ah

ZONELE FUNCTIONALE ALE CAMPULUI PROTETIC

MAXILAR:
- zona V frontala
- 2 zone V laterale
- zona V distala (punga lui Eisenring)
- zona distala (linia Ah)

a) zona V frontala:

8
 delim post de cele 2 frenuri bucale (stg, dr) si impartit de frenul buzei sup in 2 portiuni, nu
simetrice
 indepartarea usoara a buzei sup
 m orbicular al buzei cu fibre paralele pe CP – inchidere int, ext
 modelare prin tuguierea buzelor, suras fortat
 frenul trebuie ocolit, marg protezei rotunjite, bine netezite

b) zona V laterala:
 delim post de apofiza zig-alv si ant de frenul bucal
 pus in evidenta prin tractiunea obrazului in afara, ocolit de marg lingurii si protezei
 spatiu f redus (3-4 mm), marg prot scurtata, adancimea fundului de sac mica
 inchidere ext, int
 modelare prin tractiuni si rotatii ale nodulului comisural, desch moderata a gurii

c) zona V distala (spatiul retrozigomatic, punga lui Eisenring):


 delim post de santul pterigomax si ant de apofiza zig-alv, lat – m buccinator, med – versantul V al
tuberozitatii
 spatiu virtual prin tractiunea lat a obrazului
 se deschide moderat gura, iar mand va fi deviata in partea examinata, deplasand apoi mand in
partea opusa se apreciaza cat se reduce acest spatiu
 modelarea prin balansarea mand intr-o parte si in alta – apofiza coronoida ajunge in dreptul pungii,
modificandu-i largimea (desch larga a gurii modeleaza adancimea max a fundului de sac)
 daca balansarea mand este dificila – presarea si rotarea zonei tegum
 intreg spatiul sa fie ocupat de grosimea protezei

d) zona distala (linia Ah):


 limita post a campului protetic, zona de reflexie a valului palatin fata de palatul dur, ondulata
 este o ”zona„ cand latimea este o banda de 2-5 mm sau ”linie„ cand banda e f ingusta
 se traseaza o linie curba post de foveele palatine convex spre post, apoi 2 linii curbe in santul
retrotuberozitar convex spre post – acestea se unesc prin 2 linii curbe cu convex spre ant
 3 pozitii ale valului palatin: oriz (zona Ah 2-5mm, cuprinde foveele palatine), oblica, inclinatie mica
(linia Ah)
 cheia mentinerii protezei sup, sediul inchiderii post, slaba inchidere marg (fara inchidere ext)
 pronuntarea a, Ah stim ridicatorii si tensorii valului palatin, permite delimitarea prin inspectie a
palatului dur de palatul moale
 delim dorsala se face si prin coborarea valului palatin (manevre Valsalva)
 zonele grasoase ale lui Shroeder – se palpeaza cu fuloarul, rezilienta dif (gravam)

MANDIBULA:
- zona tuberculului piriform
- zona L laterala, centrala
- zona V laterala, centrala

a) zona tuberculului piriform:


 delim ant de o linie imaginara cu trece inapoia fetei D a M2 si intersecteaza spre V linia oblica ext,
iar spre L linia milohioidiana, post insertia ligg pterigomand
 initial oblic, apoi oblic, vertical (consistenta dura, fibroasa)
 proteza acopera 2/3 ant
 in portiunea V, la inchiderea gurii, prot vine in contact cu m maseter (perpend pe CP)
 in partea L, in portiunea cea mai post – nisa L retromolara (m palatoglos, m constrictor sup al
faringelui perpend pe CP)
 modelare – desc larga a gurii
 inchidere marg – misc de deglutitie (zona L)

b) zona V laterala:
 delim post de linia ce trece inapoia fetei D a M2 si ant de frenul bucal

9
 contine punga lui Fish intre port inf a m buccinator si cr edentata
 proteza va avea marg mai groase, cat permite m buccinator

c) zona V centrala:
 dominata de act m triunghiular, patrat al buzei inf si m barbiei (perpend pe CP), orbicularul buzei
 intre cele 2 frenuri C, impartita de frenul labial
 inch marg numai pe fata ext a protezei si frenul buzei inf
 modelare – rasfrangerea fortata a buzei sup

d) zona L laterala:
 de la eminenta premilohioidiana si linia oblica int, post la tuberculul piriform
 intinderea prot nu depaseste LOI (m milohioidian perpend pe CP) – cr milohioidiana are traseu desc
D-M, permite ca versantul L al protezei sa fie mai lung M (aripioare paralinguale)
 adancitura rotunjita PM – fosa linguala in care se intinde marg post, acest spatiu se continua cu o
prelungire oriz sublinguala (aripioara sublinguala)
 proteza se poate aplica intre cr alv si gl sublinguala
 modelare – balansarea limbii stg, dr, ridica in planseul gurii

e) zona L centrala:
 de la C-C pe 3 cm (1,5 cm de linia med)
 zona cheie, dominat de act m genioglos (perpend pe CP), sa aibe grosimea cea mai mare
 marg L a prot sa aibe contact cu musc planseului bucal in repaus si in pozitie de protractie linguala
 modelare – limba in fata, plimbata dintr-o comisura in alta sau limba spre nas pe sub buza
(protractie moderata)

EVOLUTIA STRUCTURILOR ORALE LA EDENTATUL TOTAL

Mecanisme etiopatogene:
- fact determinanti: edentatia, protezarea, varsta pac
- fact favorizanti: calitatea struct orale ( forma/volum, caract structurale, modif de varsta,
hormonale/sex, modif de status general, nutritional, medicatia)

- fact determinanti implicati in evolutie:


 locali:
- edentatia – etiologia, vechimea
- efectele protezarii: calitatea (fact mecanici), igienizarea, timpul de purtare a protezelor
- status general, nutritional: calitatea struct orale, fluxului salivar
 generali:
- caract somatice, anatomice, asp funct, parafunctii
- status general, nutritional, medicatia
- fen involutive, modificari hormonale, sex
- os: pierderea dd si a struct parodontale – resorbtie osoasa caract prin asp cumulative, presiuni exercitate
pe proteze
- parti moi: lipsa suportului oferit de dd (edentatie, resorbtie) – p moi se infunda, pierdere osoasa cu
intinderea exagerata a p moi

Actiunea protezelor: - pres exercitate asupra struct orale trebuie corelata cu:
- marimea CP
- durata/marimea fortelor exercitate
- cal struct de suport
a) marimea supraf de suport si timpul de contact dento-dentar
- dentat – aria supraf parodontale de suport = 45 cm2
- edentat – total maxilar = 22,96 cm2, total mand = 12,25 cm2 (scaderea supraf de suport prin resorbtie)
b) timpul de contact dento-dentar = 17-18 min/zi (creste in bruxism, proteze incorecte)
c) marimea fortelor exercitate la dentat = 44lv (20 kg), la edentat =13-16lv (6-8 kg)
- marimea solicitarilor ocluzale/pres ocluzale:

10
- femei = 597 N (zona M)
- barbati = 847 N
- tineri (40-50 ani) = 610 N
- 60-70 ani = 374 N
- zona frontala – se reduce la 20%
- zona M – maxima

Presiuni ocluzale – resorbtie osoasa – Legile Jores:


- absenta presiunilor – resorbtie (la neprotezat)
- presiuni cu pauze scurte/fara pauze – resorbtie (proteze incorecte)
- pres urmate de pauze mai lungi - stimulare osoasa cu reducerea resorbtiei osoase (protezari
corecte)

- structurile orale influentate de edentatie: cr reziduala, maxilare, muc, mm, ATM


- modificari functionale: - mm si limba (modif neuro-musc), ATM (misc mand), RIM (pozitia mand)
- implicatii clinice: - scaderea capacitatii funct a ADM, estetica, protezarea (ingreuneaza)

Creasta – modificari morf – ale osului (resorbtie, fibrozare) cu scaderea in inaltime, latime si modificari ale
muc fixe
 Resorbtia osoasa:
- intereseaza proc alv dupa pierderea dd, uneori intereseaza si maxilarele
- afectiune cronica plurifact: fact fizici, fiziologici
- afectare continua, cumulativa, ireversibila
- reduceri cantitative, calitative
- cauze: resorbtia postextractionala, act protezelor, varsta (senila – postmenopauza), afectiuni
generale
Resorbtie ososas postextractionala:
- fact implicati: edentatia, etiologia ed si amploarea extractiei, vechimea ed
- fact asociati: - anatomici – forma, marimea cr, tipul de os si muc, rap dintre creste
- metabolici – varsta, sex, nutritie, echilibrul hormonal, osteoporoza
- functionali – marimea, directia, intensitatea fortelor
- mecanici/protetici – tip proteza, d, DVO
- ritm, grad, tipar
Ritmul resorbtiei:
= pierderea osoasa apreciata intr-un anumit interval de timp
- moment: - imediat dupa extractie – 50%
- a II luna 22%
- a III luna 19%
- primul an 2-3 mm maxilar, 3-4 mm mand (in primul an fenomenele sunt maxime, mai
ales in 1-3 luni, necesita control si protezat in maxim 1 an)
- topografie: - mand> max, frontal >lat, raport de ¼ maxilar – mand dupa 10 ani
- femei > barbati – perioada fiziologica, marimea maxilarului
- parodontopatie > carie
- aspectul antagonisti, dd naturali, parafunctii, asp muc, calitatea protezarii, afectiuni
generale
Stadiile resorbtiei osoase dupa Atwood:
1) dinte in alveola
2) alveola postextractionala
3) cicatrizare postextractionala – cr rotunjita
4) cr in lama de cutit, ascutita
5) resorbtie avansata
6) stadiul ultim al resorbtiei
Carlsson, Persson: - pierderea osoasa 21% (dupa 3 luni), 36% (dupa 8 luni), 44% (dupa 12 luni)
- mand pierde 4 mm (1 an), 5 mm (2 ani), 6-7 mm (7 ani)
- pe perioada a 7 ani, 50% din resorbtia osoasa a fost in primul an dupa extractia
Atwood, Tallgren: - resorbtie este:
- 0,4-0,5 mm/ an la mand
- 0,1 mm/an la max
11
- la max – dupa I an 2-3 mm, la mand – 4-5 mm
- in zona frontala, mand 9-10 mm dupa 25 ani de la purtare a protezei, de 4 ori mai mult ca
max

- limitarea resorbtiei: conservarea rad, implante, protezare imediata, tehnici de regenerare


osoasa, utilizare substituienti, protezare corecta

Gradul de resorbtie osoasa:


- redusa, medie, severa
- infl de: etiologia ed/afect parod, topografie (F/L – marime, directie, loc de aplicare a fortelor (m,
proteze – la mand), aspectul antagonistilor, solicitari ocluzale, volum si mineralizarea maxilarelor,
calitatea protezarii (stabilitate, DVO, RC, dd artificiali), afect generale, osteoporoza
- modificari ale cr in evolutia edentatiei totale:
- scade in dimens, contur neted
- scade supraf de suport cu dificultati in ech prot, creste timpul de contact dento-dentar cu
presiuni
- scade toleranta protezelor, lez ale muc

Tiparul resorbtiei osoase:


- maxilar: - creasta dinspre vf – baza, V-P (resorbtie centripeta)
- mandibula: - lingual: L-V, vf – baza
- frontal: vf – baza, V+L (resorbtie centrifuga)
- resorbtie scazuta – insertia ligg
- creasta ascutita/denivelata
- resorbtia osoasa maxima la creste, minima in zonele biostatice, fren, bolta palatina
- mand > max
- caracteristici somatice: mand cu deficit de crestere – resorbtie accentuata (cls II scheletala,
brahicefal), mand cu exces de crestere – resorbtie redusa (cls III, dolicocefal), maxilar cu
resorbtie mare

Consecintele resorbtiei osoase:


1) reducerea retentivitatilor anatomice – ech deficitar
2) asimetria crestei
3) inaltimi diferite ale crestei, exostoze, contur, directie
4) forma crestei
5) insetia mm, ligg aproape de mijl cr – reducerea supraf utile pt protezare
6) modif in rap dintre creste

 Fibrozarea crestei – inlocuirea suportului osos cu tes fibros – cr balanta, flotanta ( frecvent frontal)
- cauze: suprasolicitare de dd nat antagonisti, instabilizarea protezei
- muc normala sau hiperemica
- consecinte: struct inadecvate pt sprijin si stabilitate

 Tuberozitatile maxilare – resorbtie minima (zone biostatice) retentiva, hipertrofica, redusa in volum,
fibroasa
- acoperirea de baza prot pana la niv santului pterigomaxilar, interventii preprotetice, tehnica de
amprentare

 Bolta palatina – resorbtie redusa, adancimea legata de inaltimea cr, papila incisiva pe cr
- resorbtia accentuata – ventuze, camere cu vid si resorbtie severa

Aspecte clinice la maxilar:


- creasta cu aspect uniform/neuniform, retentiva sau nu V, resorbtie, deplasabila in zona frontala
- tuberozitati absente/prezente retentive V uni/bilat, hipertrofice, pol inferior plonjar, fibroasa
- plata/medie/adanca, cu resorbtie osoasa severa

Apecte clinice la mandibula:

12
- creasta mai resorbita/resorbtie severa de regula laterala, plata/negativa/rotunjita, fibroasa
deplasabila
- tubercul piriform absenti/prezenti, fibrosi, deplasabili
- directia cr, pozitia tuberculului piriform
- canal mand, gaurile mentoniere pe creasta
- desch unghiului mand

Clasificarea osului dupa densitate: D1, D2, D3, D4


 D1: os dens
 D2: corticala densa – poroasa
 D3: corticala subtire poroasa (zona lat mand, max)
 D4: corticala absenta, os spongios (zona lat max)

- implicatii clinice: - cresterea gr de dificultate, toleranta scazuta a protezelor, alternative terapeutice,


implante, reconstructii osoase

MODIFICARI ALE MUCOASEI

- cauze: edentatie, proteza, involutie, status general, nutritional

Aspecte ale mucoasei la edentat:


- normal: grosime, volum, rezilienta, coloratie, textura
- modificari cu aspect eritemato-congestiv cu pseudomembrane
- patologic: leucoplazie (placarde albicioase), eritroplazie (placarde rosii)
- modificari fara semnificatie patologica

Aspecte normale:
1) Mucoasa fixa – masticatorie
- Tip I: muc groasa, aderenta, bine vascularizata, cheratinzata, rezilienta normala (1-5 mm) –
aspect normal – CP normal, favorabil protezarii, amprentarii
- Tip II: muc subtire, slab vasc si cherat, cu aspect albicios, rezilienta redusa, mai aderenta de
os – CP dur, ampr de compresiune, cu mat de consistenta mare, sub presiune
- Tip III: muc cu strat submucos bine repr, slab cherat, cu rezilienta mare – CP moale, ampr
de despovarare, mat de consistenta redusa, fara pres
Modificari:
a) reducerea in grosime – cu coloratie normala (tip II), modificata
- coloratie normala – aspect alibicios, rezilienta scazuta, amprente compresive la tip II
- muc subtire, eritemato-congestiva – asp lucios, sensibila la pres/stomatita – tolereaza greu
proteza – trat preprotetic
- cauze: aport scazut de proteine, stari de deshidratare, absenta sau scaderea salivei, protezari
instabile de lunga durata
b) ingrosarea mucoasei
- muc desprinsa de pe suportul osos, pliata, normala ca textura, coloratie
- modif hiperplazice, formatiuni tumorale pliate, nodulare
- aspect hiperplazic: fibros, nodular, muc normal colorata, sau asp tumoral, muc congestiva
c) desprinderea de pe suportul osos
d) scaderea cheratinizarii
e) leziuni: congestive, ulcerative, diskeratozice
2) Mucoasa pasiv-mobila
- strat submucos bine reprez – rezilienta mare
- se poate deplasa in 2 sensuri pe pl osos: ant-post, vert
Modificari: - reducerea in supraf, pliuri, cicatrici, tes hiperplazic

3) Mucoasa mobila (de captusire)


- realizeaza inch marginala ext
- deplasabila in toate sensurile de mm, ligg
- supla
13
- aspectul si pozitia frenurilor
Modificari: fibroame, cicatrici sclerotice, hiperplazie papilara, stomatite

Modificari ale muc maxilare:


I.creste/versante: grosime redusa, rezilienta redusa, culoare modificata, hiperplazii
II. periferie/vestibul: pliuri, insertii fren/bride
III. bolta: subtire cu stergerea reliefului anantomic, eritematoasa, hiperplazie papilara sau
granulomatoasa, ulceratii traumatice

Modificari ale muc mandibulare:


I.creste/versante: la fel
II. periferie/vestibul: insertii mm si ligg aproape de mijl crestei, pliu lingual lateral, hiperplazii

Cauzele modificarilor de mucoasa:


- resorbtie osoasa in ritm accentuat
- proteze incorecte: marg taioase, lungi sau relatii ocluzale traumatice
- igienizarea incorecta a protezelor si CB
- interventii chirurgicale

Modificari musculare: periprotetica, paraprotetica, mobiliz ai mand, mm limbii

- cauze: pierderea dd, resorbtia cr, proteze incorecte, status general, nutritional, involutie fiziologica

a) musc periprotetica – insertii mai apropiate de creasta ( scade supraf CP), sau inserate perpend
(instabilizarea prot)
- marg protezelor sa nu depaseasca insertia

b) musc paraprotetica – buze, obraji, cu modif ale lung fibrelor, tonusului, pozitiei, actiunii
- buza sup devine hipotona, cu alungirea buzei – greseli in pozitia dd, in suras vizibilitate exagerata
a dd

c) musc mobilizatoare a mand – lungimea fibrelor, tonusului, insertii in rap cu CP (la marg ant a
maseterului)
- se scurteaza ff mm ridicatori, se alungesc ale mm coboratori, mm maseter poate instabiliza
proteza – ancosa maseterina

d) musc limbii- modif de forma, pozitie, insertie, tonus, activ funct


- limba se departeaza de cr, pierde contact cu proteza – scade stabilitatea protezei
- la pac neprotezat limba este hipertonica, la proteze instabila este hipotonica
- rol in fonatie, masticatie
- limba post – exista un spatiu de 1,2-2,5 cm intre vf limbii si creasta
- limba ant – in repaus are contact cu baza prot – favorabil (mentinere)
- reeducare poz limba – bila acrilat pe fata L a frontalilor

Forma limbii – dupa House:


1) limba normala ca forma, dezvoltare, fctie
2) absenta indelungata a dd care a permis modif de forma si fctie
3) limba retrasa, coborata la niv planseului, cu vf in sus, in jos sau apartinand corpului limbii
- cls I,II favorabile pt protezare, cls III nu este favorabila

Modificari functionale: hipotonie, hipertonie


 hipotonia musculara: - datorita involutiei, status nutritional
- mai evidenta la orbicularul buzei sup, mm buccinatori (consecinte estetice, in
echilibru, autocuratire)
 hipertonia musculara: - datorita neprotezarii, instabilitatii protezelor, tiparului morfo-functional
- mai evident la orbicularul buzei inf, la mm limbii (consecinte in echilibrul
protezelor)
14
Modificari maxilare:
 resorbtia – in edentatie, protezarea incorecta, antagonisti dd naturali, involutia fiziologica ( afect
echilibrul, estetice)
 pozitia mand fata de maxilar: - apropierea mand fata de max in edentatia totala cu scaderea DVO –
modificari in plan sagital
- deplasarea mai ant a mand – cls III pseudoscheletala – modificari in plan vertical
 modificari in relatia mand – max: trecerea spre rap scheletal cls III a, rotatia faciala de tip ant,
scaderea inaltimii totale a fetei/a etajului inf

Modificari estetice:
 facial: scaderea inaltimii fetei, forma fetei, profil convex, drept, concav
 etaj inf: inaltimea, profil
 treapta buze inversata
 apropierea mentonului de nas (modif unghi) – aspect „spargator de nuci„

Modificari ATM:
 morfologice: - ale discului articular in pozitia lui, forma
- pozitie, forma condil
- panta condiliana, ligg, capsula

 functionale: - afectare articulara – varsta, proteze, afect gen cu simptomatologie dureroasa

Modificari functionale:
 musculatura: tonus, amplitudinea miscarilor
 raportul mand fata de maxilar: sagital – fals prognatism, vertical – apropierea mand de maxilar
 limba
 articulare – ATM
 ale fctiilor ADM: masticatie, fonatie, estetic (dificultati in protezare)

Modificari induse de proteze:


 osos: resorbtie severa prin pres excesive – aspect cr fibroasa, balanta
 mucoasa fixa: - stergerea reliefului muc (subtire, lispa rugilor palatine)
- stomatite, eritematoasa, congestiva, papilara, atrofica
- hiperplazie de iritatie – epulis fissuratum
- ulcer traumatic
 ATM: fctionale, anatomice
 musculare: - hipertonie datorita protezelor instabile (mm limbii, orbicular al buzei inf)
- hipotonie – dd frontali vestibularizati – intindere buza sup
 relatii intermaxilare
 aspect facial

Deficiente ale protezelor care induc modificari:

- baze incorecte: supraf int/ext, margini, materiale (stomatite)


- dintii: - plasarea arcadelor artificiale
- relatii ocluzale
- materiale: din acrilat se uzeaza, portelan are duritate mare, cresc resorbtia osoasa
- modificari in pozitia protezelor:
- maxilar: se deplaseaza inainte si in sus – rotatie
- mandibula: se deplaseaza inainte si in jos
- modificari ale pozitiei una fata de cealalta – fals prognatism
- modificari suferite de proteze:
- baze: nepotriviri in structura de suport , alunecare pe struct de suport
- imbatranire acrilat, imbibare microbiana, modif de culoare, fisuri, fracturi
15
- dintii: uzura, schimbarea rap intermaxilare (DVO, RC) – modif estetice

Efectele imbatranirii asupra struct orale la edentatul total


 mucoasa – isi pierde elasticitatea, devine subtire, atrofica
 frecvent stomatite, risc crescut la pac fumatori, alcoolici

 os – resorbtie severa/ mai accentuata ( in perioada postmenopauza, senila, tulb digestive, dp cu


insuf de Ca, osteoporoza)
 saliva – hiposialie (medicatie, stres, depresie), hipersalivatie (la prima protezare, tranzitorie)
 mm – hipotonie (Parkinson) si pierderea coordonarii neuro-musculare
 tulb simt tactil, gust – Alzheimer, dupa infectii resp, neurologice
 status emotional – alim scazuta in proteine, vitamine, bogata in hidrati
 tegumente – pigmentare, pliuri, pierderea elasticitatii si plenitudinii buzelor si obrajilor
 dinti – modif culoare, uzura (pctul de contact - supraf de contact)
 afect parodontala – degenerativa de involutie sau mixta, retractii gingivale
 ATM
 fctiile ADM

Modificari de comportament: pacienti cooperanti, necooperant (explicatii, probleme in intelegerea


dorintelor, posibilitati de realizare), afectiuni grave (sol paleative)

Afectiuni generale si medicatia pot afecta:


- comportamentul
- fluxul salivar
- aspectul struct orale si functionalitatea
- apararea microbiana
- tolerabilitatea protezelor
- modifica prognosticul, tratamentul
- diabet: - trebuie prevenita orice leziune, RO accentuata, risc stomatite protetice
- control dupa protezare, revenirea la reprotezare dupa o perioada mai scurta
- Parkinson: - dificultati in protezare si echilibru (amprentare, RIM, verif machetelor, controlul protezelor)
- HTA: - gura uscata, stomatita, raport corect al protezelor, igiena orala corecta
- suprimarea protezelor noaptea, tratam antimicrobian, dispensarizare
- tumori, tratam chimioterapice: - lipsa mare de subst, modif flux salivar, mucozite, ulceratii, dureri, risc de
candidoze
- artrite: - relatii ocluzale corecte, suprimarea prot noaptea, acoperirea muc P cu baza prot
- hiposalivatie/hipersalivatie
- status nutritional: - scazut de proteine (fragilitatea muc), minerale (struct osoasa), hidric (flux salivar)
- reflex de voma, stomatodiniile
EVALUAREA GRADULUI DE DIFICULTATE

Clasificarea ACP – Criterii pentru stabilirea gr de dificultate:


- inaltimea osului alv (gr resorbtiei)
- morfologia maxilarului: creasta, bolta, tuberozitatea
- insertii mm mand, zona de muc fixa
- rel mand-max
- limitarea spatiului dintre creste
- anatomia limbii
- aspecte ce necesita intervent chirurgicale
- modif orale si gen suprapuse ed totale

Clase de dificultate:
1) grad redus
2) grad mediu
3) grad mediu
4) grad sporit – necesita manevre terapeutice suplim sau alternative protetice

Inaltimea osului mandibular: - pe Rx


16
 cls I = peste 20 mm
 cls II = 15-20 mm
 cls III = 10-15 mm
 cls IV = sub 10 mm

Morfologia maxilarului: aspecte legate de creasta, torus si delim distala (cls I,II,III,IV)
 tip A = cr inalta, lata, cu delim D evidenta, fara torus
 tip B = vestibul bucal redus (cr resorbita lat), delim slaba D, fara torus
 tip C = vestibul labial redus (resorbtie frontala), suport redus, creasta frontala mobila
 tip D = vestibul labial si bucal redus (resorbtie accentuata a crestei), prezent torus si hiperplazie

Morfologia mandibulei: aspectul muc fixe, insertii musc (cls I,II,III,IV)


 tip A = muc fixa, mm cu aderenta adecvata
 tip B = muc fixa redusa spre V in zona frontala prin insertia m mentalis nefavorabila
 tip C = muc fixa redusa V, L datorita insertiilor mm genioglos si mentalis
 tip D = mucoasa atasata numai post
 tip E = fara muc fixa, mobilizata de catre limba, obraji, limba

Relatia mandibulo-maxilara
 cls I poate evolua in cursul edentatiei in cls I,II,III,IV de dificultate in rap cu momentul instalarii ed
(max ro centripeta, mand ro centrifuga – rap cls III de rel scheletata)
 cls II – evolueaza in cls III,IV de dificultate (retrognatism)
 cls III – evolueaza in cls III,IV de dificultate (prognatie mand)

Aspecte ce necesita interventii chirurgicale


 interventii simple pe tesuturile moi sau dure – cls III ca dificultate
 implante simple – cls III ca dificultate / cu grefe osoase – cls IV ca dificultate
 interventii ample pe os sau pe partile moi – cls IV ca dificultate

Limitarea spatiului interarcadic


 fara interventii de corectare – spatiu de 18-20 mm – cls III dificultate
 interventie de corectare – spatiu sub 18 mm – cls IV dificultate

Anatomia/fctionalitate limbii
 limba modificata, latita – cls III dificultate
 limba hiperactiva, cu poz post si inalta – cls IV dificultate

Modificari locale in cadrul unor afectiuni generale


- modificari generale:
 reduse cls II
 medii cls III
 severe cls IV
- clasif in fctie de starea de sanatate:
 fara afect generale/sanatos = 0
 afectiuni minime = 1
 afectiuni importante, dar tratabil protetic = 2
 afectiuni generale ce CI tratam protetic = 3
- prezenta unor tumori, traumatisme maxilo-facial – cls IV
- disfunctii mand – cls III
- modif neurologice – cls IV
- modificari generale, de comportament:
- aspecte psiho-sociale moderate, majore – cls III, IV
- pacient refractar – cls IV
- ataxie – cls IV

Tratamentul edentatiei totale


17
- fact care infl tratamentul:
- conditii locale si generale de protezare, evolutia ed
- atingerea obiectivelor protezarii
- posibilitati materiale, tehnici
- aspecte generale: varsta, sex, partic somatice, status general, medicatia, status nutritional, social,
comportamental

Conditii locale:
1. structurile de suport: os, mucoasa (gr ro, zone retentive, z fibroase, calitatea muc fixe)
2. structuri periferice: intindere muc pasiv-mobila, insertii mm-ligg, pliuri, hiperplazii
3. raportul crestelor: cls I,II,III, cu antagonistii
4. relatia cu musculatura: hipo, hipertonii, insertii aproape de creasta

Alternative/ tip de protezare materiale:


- protezarea totala conventionala: imediat, precoce, tardiva
- supraprotezarea: pe dd, implante
- protezarea partiala/ punte pe implante
- ca materiale, proteze cu: baza (rigide, flexibile), dd (acrilat/portelan), culoarea bazei
- tip de supraprotezare: implante separate/unite prin bare si sisteme de ancorare, sisteme speciale
(capse, bare, telescoape, magneti)
- plasarea dd/implante: in rap cu alti dd restanti, alte retentivitati, axa de mentinere (echilibru)

Protezarea in prezenta unor modif ale struct de suport:


- ro severe, z fibroase
- stomatita, hiperplazii
- in raport cu mm: hipo/hipertonie/dischinezie, pozitia limbii/orbicularului, insertii mm, interventii
preprotetice, tehnici adecvate, adezivi

- relatia cu antagonistii: asigurarea echilibrului protezei si a presiunilor asupra struct de suport – practic:
supraprotezarea mand/solutii pe implante, corectarea modif struct orale preprotetice, schema ocluzala
corecta

- in raport cu cls scheletala: evaluare decalajul dintre creste, comportamentul fctional, estetic – stabilirea
RIM, ocluzie, aranjamentul dd

- la un purtator de proteze: evaluarea CP, protezei, modif struct orale, rel ocluzale – utilizarea prot in
pregatirea preprotetica si in cursul protezarii (estetic, fctional, portamprenta), alegerea si aranjamentul dd

- restabilirea masticatiei: echilibru prot in dinamica mand, relief ocluzal (cuspidare), se reface partial
(nu incizia alim, misc predominant verticale)
- restabilirea fonatiei: plasarea corecta a dd in rap cu buzele si limba, antagonistii, baze corecte ca
grosime, modelare, intindere distala
- restabilirea estetica: plenitudinea p moi, rap faciale, contururi faciale, zambet

ECHILIBRUL PROTEZELOR: SPRIJIN, MENTINERE, STABILITATE

SPRIJINUL = capacitatea struct orale de a opune rezistenta la pres exercitate in sens vertical de catre
proteze
- pres la niv ocluzal, in maticatie, deglutitie, bruxism, stabilizarea protezelor, DVO crescut
- sprijinul este muco-osos: - prin struct de suport (os, muc fixa) care preiau pres de la proteza – efecte: ro,
afect mucoasei, depinde de marimea, directia, durata pres

Aria de suport: primara, secundara si zone ce nu suporta pres


- maxilar: - primara (cr din zonele laterale – coama crestei), secundare (vers V, O ale crestei,
tuberozitati, aria oriz o boltii palatine), nu suporta creasta frontala
- mandibula: - primara (cr din zona laterala – coama, vers V), secundar (vers L, tubercul piriform), nu
suporta creasta frontala

18
- aspecte clinice:
- favorabile: cr netede si late, muc groasa, aderenta si bine vasc, cheratinizata, bolta palatina plata
- nefavorabile: cr inguste, fibroase, exostoze, muc subtire, sensibila, depresibila, hiperplazica

- atitudini practice:
 cuprinderea zonei de suport in limitele fctionale
 corectarea chirurgicala a zonei care nu suporta pres
 conditionarea pt cresterea capacitatii de suport a muc
 tehn speciale de ampr pt eliberarea zonelor deformabile
 distantarea protezelor
 relatii ocluzale corecte

STABILITATEA = contracararea tendintei de deplasare a protezei in sens orizontal

- factori care infl stabilitatea:


- aspecte morf si fctionale alea CP: inaltimea cr, directia lor si a versantelor
- tuberozitati, tubercul piriform – consistenta lor
- decalaj intre creste, miscarea mand (propulsie, lateralitate), raportul cu musc – zona neutrala
- constructia protezei: dd in rap cu cr, musc, relatia de ocluzie: IM,IM/RC

- contracarare:
- cuprinderea retentivitatilor anatom
- plasarea protezei in spatiul neutral
- respectarea aspectelor fctionale, sagilat, lateral
- rel ocluzale stabile (IM=RC, cuspid-fosa)
- implante cu sist speciale – pt stabilizarea protezelor

- aspecte clinice:
 favorabile: - arcada in U, cr inalte cu suport osos, directie orizontala
- bolta adanca cu vers O verticale, paralele
- prezenta tuberozitatii, tubercul piriform
- rap normal intre cr
- mm normotona, normokinetica
 nefavorabile: - arcada in V, cr cu ro severa, zona fibroase de suport
- decalaj al crestelor
- limba in poz post sau hiperkinetica
- hipertonie, hipotonie musc, musc hiperkinetica

MENTINERE = capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a protezei in sens vertical

- orice rascroire necorespunzatoare la frenul buzei sup – se face tractiune in sens vertical, singura miscare
verticala in ampr
- cauze: act formatiunilor mobile din periferie, cu insetie perpend, alimente aderente, gravitatia, anularea
retentiei prin instabilitatea protezei

- contracararea:
- adeziunea/coeziunea (atractie intre molecule diferite/de acelasi fel): supraf paralele, adez buna
- tensiunea superf/ unghiul de contact: mai mare, se form un film – fen de udare a supraf
- capilaritatea: saliva intre CP si baza act ca un menisc
- pres atmosferica: apare joc de pres intre cea din cav bucala si dintre prot si CP
- saliva/vascozitatea: cand e fluida, cantitate moderata
- succiunea/fenomenul de ventil: depinde de grosimea si lung prot, muc pasiv-mobila in banda
- fixarea musc: act orbicularului, sprijin obraz pe fata ext a prot sau limba pe fata int a prot
- zone retentive
- deglutitia/raportul ocluzal
- adezivii
- implante, sisteme speciale
19
- adeziunea mai mare la maxilar decat mand, supraf de contact este mai mare, supraf trebuie sa fie cat mai
paralele – adeziune mare la o bolta plata, mica la bolta ogivala, supraf neteda

Adezivii de proteza: pulbere, crema, folii


- cresc adez, coeziunea, vascozitatea mediului dintre prot si camp – cresc mentinerea, incizia
- indicatii: xerostomia, afect neurologice, dischinezie orofaciala, defecte muco-osoase, extirpare tumori,
postextractional, situatii clinice critice, la neadaptatii la proteze
- CI: proteze incorecte
- Protefix, Fixodent

Profilaxia struct orale


- asigurarea homeostaziei – fct de automentinere
- scaderea ro
- pastrarea muc in limite normale, tonusului musc, prevenirea disfunctiei articulare
- implicatii practice:
- raport muco-protetic corect
- plasare proteze in sp neutral reprez de chingile mm V si L
- schema ocluzala: marimea, directia, durata pres ocluzale incadrare in limitele fct)
- confortul pacientului: echilibru, restabilirea fctionala si aspectul estetic
Tratament preprotetic
- scop:
 cresterea valorii de suport, mentinere, stabilitate – echilibrul protezelor
 cresterea eficientei fctionale dupa protezare
 imbunatatirea aspectului estetic
 aducerea si pastrarea sanatatii struct orale
 confort si toleranta protezelor
 sa permita insertia/dezinsertia
 prevenirea fracturilor protezei

- indicatii:
- toate struct orale, in principal celor in rel cu proteza (suport, periferice, mm, paraprotetice, rap max,
ATM)
- struct cu aspect normal dar cu fctionalitate nefav (supraf, forma, pozitie)
- struct afectate ce pot fi agravate prin protezare, pot determina dificultati in protezare

Evaluarea struct orale:


- evaluare clinica: osul sub aspect cantitativ, contururi osoase, insertii musc, rap crestelor, mucoasa
- inspectie: - forma, culoare, textura, zone deformate, dimensiuni, contururi crestei, locul insertiilor musc in
rap cu crestele
- palpare: - formatiuni dure - osoase, struct ferma – fibroasa, formatiuni compresibile – inflam, indurate –
tumorala, sensibilitate, durere
- examene complementare: - Rx, microbian, biopsie

Tipuri de interventii pre/pro protetice


- chirugicale: de mica amploare – cabinet, ample – chirurgie
- nechirurgicale: conditionare tisulara, tratam endo, prot pe dd/implante, tratam afect gen

Procedee terapeutice:
- interventii: - chirugicale pe os, mucoasa: de indepartare (rezectie), repozitionare (extensive, ortognate),
adaugire (aditie)
- nechirurgicale: medic locala, generala, conditionare tisulara, igienizare, reeducare musc,
tratam pe dd restanti, implante
- interventii preprotetice:

1) pe dd:
 extractie, trat endo
 amputatie coronara
20
 acoperire cu cape, aplicare sisteme speciale de mentinere, sprijin si stabilitate
 atitudini fata de dd inclusi, dd in rap cu alternativa protetica - imediata, supraprotezare, protezarea
conventionala

2) pe mucoasa – interventii chirurgicale/nechirurgicale


- aspect normal – formatiune din periferie cu insertie inalta, muc sensibila in afect generale/hiposialie
- aspect modificat – inflamata (trat antimicrobian, ag de conditionare), tasata, deformata (suprimarea
protezelor, ag de conditionare), cu hiperplazie (trat antimicrobian, ag de conditionare, chirurgical)
- interventii chirurgicale rezective: insertii ligg inalte, structuri fibroase, hipermobile, tes cicatriciale,
zone hiperplazice – papilara, marginala
- interventii extensive – vestibuloplastie, plastia santului perituberozitar, plastia santului lingual mand

3) pe os:- indicatii in ro severe, z retentive, z proeminente (exostoze, torus, LOI, apofize geni, tuberculi
mentali, tuberozitate), z fibroase, cr ascutita
 interventii chirurgicale pe struct osoase din periferie
 inaltarea crestei/ aplicarea de implante
 tehnici speciale de realiz a protezelor
 interventii chirurgicale rezective: de inaltare a crestei, implante
- tendinta de resorbtie sau atrofii severe ale crestei
- muc atrofica
- modif rap dintre creste
- reducerea supraf de sprijin a prot
- hipotonie musc
- modificari faciale
 interventii rezective de os – modelare chirugicale a zonelor osoase: exostoze, cr retentive, torus,
tuberozitati retentive/plonjante, apofize genii, cr MH
 corectarea chirurgicala a torusului – alternative: foliere de torus, proteze cu baze moi

4) pe maxilare, ATM
 cu decalaj mare: anomalii, resorbtii severe
 formatiuni tumorale
 dureri musc, ATM
 modif fctionale musc, ATM
 interventii chirurgicale, tatonari cu mat moi, reziliente

Factori de risc in interventii chirurgicale:


- afect generale: cardio-vasculare, metabolice, hematologice, psihice, involutia fiziologica
- os insuficient sau calitativ necoresp, calitatea mucoasei
- spatiu interarcadic necoresp
- rap anatomice (sinus, canal mandibular, fose nazale)
- cooperarea, parafctii, fumatul, igiena
- calitatea struct dupa interventii: cr frontala, muc marg, implante

Metode de tratament nechirurgicale:


- suprimarea protezelor 2-3 zile inainte de protezare, 6-8 ore/zi in rest
- interventii pe proteze – corectarea DVO, IM, RC
- imbunatatirea statusului nutritional: proteine, vitamine, lichide – calitatea mucoasei
- imbunatatirea igienei orale si a prot
- masaj: dusuri bucale, perie moale, bol alimentar sau guma de mestecat
- antiseptice locale
- ag antimicrobieni locali
- utilizarea ag de conditionare

Tratamentul antimicrobian:
- clatiri cu apa de gura (clorhexidina 0,12%, corsodyl 2%)
- spalaturi bucale cu sol alcaline
- igienizarea corecta a protezelor
21
- suprimarea protezei 6-8 ore/zi (noaptea)
- antifungice
AMPRENTA
= copia negativa a campului protetic - cu o portamprenta si un material in stare plastica, asupra zonei de
sprijin si asupra periferiei CP

- etape: amprenta primara -modelului preliminar pe care se confectioneaza lingura individuala -amprenta
secundara cu modelul de lucru – sabloane – macheta – PT finala

Obiectivele amprentarii
- aspecte legate de mentinere, sprijin si stabilitate

1) sprijinul – inregistrarea str de suport ale protezei fara a deforma structurile lor
- raport corect cu zona de sprijin (preseaza leziuni de decubit)
- comprimam selectiv anumite zone ale CP cu pres scazuta, prin despovarare pe zone sensibile,
deformabile

2) stabilitatea - inregistrarea structurilor care se opun miscarii in plan orizontal: creste edentate, retentivitati
anatomice, bolta palatina.
- rezolva partial problemele legate de stabilitate, un rol important il are inregistrarea corecta a
Rim si montatea dd

3) mentinerea – amprenta rezolva aproape integral mentinerea protezei prin inregistrarea


retentivitatilor anatomice, prin contributia la aparita a 2 fenomene fizice: adeziunea si
succoiunea
- adeziunea apare in bolta palatina si presupune un contat intim al mucoasei din bolta cu
fata interna a protezei maxilare intre care se interpune un strat subtire de saliva
- CP este dur, mucoasa este albicioasa si amprenta se ia cu un material mai vascos
(amprenta de compresiune)
- problema de adeziune - la cei cu hiposialie (amprenta cu materiale bucoplastice => proteze cu suprafata
interna mai lucioasa)

4) succiunea - amprenta cat mai corecta a fundurilor de sac - proteze cu margini mai groase, modelate
- precedata de adaptarea lingurii individiduale
- teste mucodinamice, teste Herbs
- consistenta materialului det miscarile de modelaj marginal pot fi mai mult sau mai putin
viguroase.

- inchiderea marginala sau interna - exploatata muc pasiv mobila mai lata,ingusta (favorizand succiunea si
tonicitatea musc paraprotetic: buze, limba, obraji)
- fizionomie – amprentare corecta, montarea dd si conformarea corecta a fetelor vestibulare (conformarea
marg protezei sa restabileasca armonia faciala, sa refaca
contururile normale , a santurilor perinazale si peribucale)
- fonetice – rol redus prin conformarea grosimii marginilor
amprentei

Amprenta preliminara – primara , anatomica


- obiectiv: transmiterea datelor cp necesare confectionarii unei linguri individuale care sa permita
amprentarea finala cat mai exacta realizara unui model de lucru pe care sa se construiasca o
proteza stabila
- trebuie sa rezolve integral sprijinul si partial stabilitatea
- sa redea integral zona de sprijin
- materialul si tehnica folosita sa nu deformeze CP
- rezolva unele probleme legate de mentinere, adeziunea si mai putin succiunea

Joseph Lejoyeux – amprenta preliminara este primul act operator in CB al pac edentat total, este necesar
ca amprenta sa se faca precis, rapid, unica
- amprenta primara – se ia cu linguri standard: alginate, mase termoplastice,

22
elastomerii de sinteza

Masele termoplastice – sunt materiale cu plasticitate reversibila, se plastifiaza la temp de 60-70 C


- pot fi folosite in amp preliminara cand mucoasa este cu rezilienta minima
- indicatii: - cand resorbtia crestei este avansata iar mucoasa nu a suferit modificari dpdv al
aderentei pe suportul osos si dpdv al mobilitatii
- la mandibula iarasi pe creste neretentive si pe crestele cu mucoasa fixa aderenta

Elastomerii de sinteza –pe cp cu convexitati/ retentivitati sau atunci cand sunt diferente mari de
depresibilitate ale tesuturilor de suport

Alginatele
- substituie mase termopl si elast deoarece: coef fluiditate modelabil, usor de folosit, ieftin, timp de lucru
- dezav: instabil, volum (turnare model in max 30 min)
- preparat: particule alginice, mase inerta
- cand HIR este livrat in pachete predozate proportiile sunt constante, in pungi mari masa inerta ramane la
baza – agitam recipientul inainte de dozarea mat
- dozare: in fctie de consist dorita
- priza: modif de t apei, spatulare
- spatulare: mecanic, manual – esentiala pt omogenitate (prin spatulare riguroasa, misc de strivire in peretii
bolului)

Tehnica Frush: alginate de consistenta diferita


 in portamprenta se pune alginat de consistenta chitoasa (dar nu in exces), iar in CB – mai fluid pe
toata linia de reflexie a muc
 modelare prin misc executate de medic, tractiuni, rotatii ale nodului comisural, masaje viguroase pe
obraji
 dezinsertie dupa priza mat printr-o singura miscare, dinspre fundul de sac
 calitatea substratului mucos – det alegerea mat de amprenta
 CB cu muc dura, aderenta in zona de sprijin, iar muc pasiv-mobila este ingusta – Stents, paste
siliconate (consistenta mare)
 muc rezilienta, detasabila in pl oriz – ZOE, alginat (nu deform CP)

- tehnica:
- centrare, modelare marg, pres cat mai mica pe lingura pana la priza finala
- lingura se alege fctie de relieful osos – sa nu jeneze contractia GG, MH, sa nu fie f larga (4-5 mm), sa nu
preseze exagerat zone ale CP
- sa nu fie prea scurta (prelungire cu mat termoplastice)
- poate fi luata in vechile proteze ale pac – inainte trebuie verificata baza protezei
- controlul ampr, trasare limite lg individuale

Tehnica mucostatica – Accu Tray, tray away


 lg scurte pe toata periferia cu exceptia zonei L post mand
 se aplica alginat vascos in portamprenta si alginat fluid injectat in fundul de sac
 modelare a max in zona V lat si frontal (fren, bride, sp Eisenring) si mand – inregistr grosimea zonei
L in rap cu limba in repaus, inregistr cr MH, tub piriform, z V maseterina si fosa linguala, periferie V
(bride, fren, Fish)
 amprenta intr-un timp cu consistena diferita a mat – modele primare cu o inregistr FB a elem CP
care previne extinderea bazei PT
- evaluarea cal struct: stopuri de infundare cu mat chitos aplicat in param – opresc infundarea lg daca
versantii lg sunt prea lungi – se acopera pe toata supraf cu mat ampr, inchid marg si mat care spala limba

Tehnica mucodinamica
- ampr cu pres selective, pe anumite zone, in timp ce alte zone sunt despovarate de pres

Tehnica Acudent
- fol in cazul zonelor retentive
- aplicare alginat chitos la niv zonelor retentive, cu o seringa (V, L, D) si modelam
23
- se aplica apoi mat fluid in portamprenta, se aplica portamprenta pe CP

Amprentare

- obiectiv major: inregistrarea struct orale, intr-o poz fiziologica pt realiz bazei protetice care sa rasp
obiectivelor protezarii
- scop: forma amprente= forma bazei protezei, echilibrul protezei – mentinere, sprijin, stabilitate

Conceptia scolii romanesti de protetica dentara


- scop: inregistr struct orale aflate in relatie directa cu protezele/bazele
- obiective: - inregistr cat mai fctionala, fara deformarea struct orale, in limitele funct ale CP
- asigurarea echilibrului
- principii: - amprentarea este muco-dinamica (mobiliz muc in ampr, in periferie, in cursul ampr)
- exista cel putin 2 etape
- bazata pe ex clinic
- urmareste atingerea obiectivelor, lingura are cel mai important rol
- etape: clinice – amprenta preliminara – relizarea modelului si a lingurii individuale
- adaptarea lingurii individuale – realizarea modelului final
- amprenta finala (inch marg)

Amprentarea preliminara
- scop: realizarea portamprentei individuale
- obiectiv: - inregistr supraf de sprijin fara deformarea struct orale, cat mai multe informatii dp periferie
- particularitati: - ampr anatomica – inreg struct orale anatomice
- materiale: lg universala, alginat
- tehnica: miscari minme, trasarea limitelor CP pe ampr

Trasarea limitelor campului protetic

1) limita D a CP maxilar – cu latul sondei se palpeaza santurile retrotuberozitare si se insemna cu creion


chimic zona de rezilienta max (post de foveele palatine) – se determina linia de vibratie post (pronuntia
”Ah„), care se diferentiaza de linia de vibratie ant (Valsalva – sufla pe nas, narile pensate, valul palatin
coboara, sau pronuntia scurta ”Ah„) – intre cele 2 linii zona de IPP (8,2 mm)
- diferenta de culoare muc boltii – val palatin ( alb-rosietic), foveele palatine de o parte si de alta a liniei
med

2) limita D pana la care se proteza se intinde pe tuberculul piriform: desch larg gura – insertia inf a ligg
pterigomand (2/3 ant cu 1/3 post a tuberculului) sau gura intredeschisa – sant trasat cu creion chimic

3) pcte de insertie a bridelor, frenurilor

Timpi:
- trasarea si verificarea limitelor distale
- controlul portamprentei: spt minim cr-lingura 3-5 mm, marg lingurii
- pregatire mat amprenta, aplicare mat amprenta in lingura
- pac clateste gura, aplicare tavita renala
- aplicare lingura mai intai in ½ dr departand comisura stg, si apoi cealalta jumatate, dinspre post spre ant,
lasand partile moi peste marg lingurii
- centrarea lingurii
- mand: - medicul rasfrange in afara buza inf, pacientul ridica limba spre nas si centreaza lingura
- misc realizate de pacient: ridicarea vf limbii spre nas, dintr-un obraz in celalalt, protractia
max a limbii
- max: - misc realizate de pacient: mimeaza fluieratul, tuseste
- medicul: rotatii ale nodulului comisural
- se meninte 1 min dupa priza, se indep printr-o singura miscare verticala – se apasa pe maner usor in jos
(mand), sus (max), se trage degetul aratator pe marg amprentei

24
- se spala amprenta, se controleaza
- trasarea limitelor pe amprenta
- indicatii pt laborator: mat pt lingura individuala

Aspecte particulare in amprenta preliminara:


- limite imprecise ( in zona L lat cand hernieaza gl salivare)
- zone retentive ( zona L distal – tehnica Accu Dent)
- bolta adanca (mat de amprenta mai mult)
- z deformabile (cr balanta, hiperplazii de muc – ampr despovarare, segmentare)
- purtatori de proteze

Modelul preliminar
- gips obisnuit, consist smantanoasa
- turnare – apl gips in port cele mai proeminente, vibrand
- soclu 1-1,5 cm
- scop: realizarea lingurii individuale

Trasarea limitelor lingurii individuale


Mand:
- trasarea liniei med in zona L centrala (reper frenul lingual), apoi se marcheaza marg linguala de o
parte si de alta pe 1,5 cm pe convex max a marg amprentei in zona L centrala
- din pctele de terminare a acestor 2 linii se duc 2 perpend pe muchia cr edentate – se traseaza
directie crestei pana la tuberculul piriform
- de la pctele de terminare ale zonei L centrale se duc linii paralele cu mijl cr catre D, care
traverseaza tuberculul piriform L-V la unirea 2/3 and cu 1/3 post
- limita V a lingurii – la 1 mm spre interiorul amprentei fata de convex max a marg V a amprentei
Max:
- se traseaza inapoia foveelor palatine cu o linie curba convex post, la fel se traseaza santurile
retrotuberozitare - se unesc cu 2 linii convex ant si se contureaza limita post
- limita V a lingurii la 1 mm in interiorul pctului de max convex a marg amprentei, cu ocolirea frenului
labial sup, bridelor lat si proc zig-alv

Lingura individuala
- materiale: acrilat, placa de baza – dupa 24 ore/fotopolim, dupa 5-6 min se poate adapta
- baza: acopera supraf de sprijin (diam 1,5-2 mm), marg cu grosime variabile (3 mm in zona L centrala, la
pungile Eisenring), unde se face despovarare poate fi foliat
- manerul: pe linia med (a boltii palatine), inclinare V-O a IC (h 10 mm, latime MD 8 mm, VO 5 mm), supraf
usor concave, perforatie V-O mand
- butonii de presiune: la mand in zona PM (h 6 mm, lungime 15 mm, latime creasta), fata sup usor concave

Amprenta functionala
- scop: obtinerea unui model functional (de lucru) pt realizarea bazei protezei – inregistrarea fctionala in
intregime a CP (inregistr struct de suport, succiune)
- etape: adaptarea lingurii individuale, inchiderea marg (la zonele cheie), amprenta finala
- adaptarea lingurii:
- primara: se spala apa/sapun, alcool, in cav bucala se urmareste zona dureroasa, se remediaza
(lunga se slefuieste, se degaja bride, frenuri, ligg), scurta (se prelungeste cu mat coresp – la tuberculul
piriform, zona Ah trebuie refacute)
- secundara: inspectie, palpare, misc fctionale

I. Mandibula
 adaptarea la tuberculul piriform: se delim 2/3 ant si se aplica lingura, daca este lunga se transfera
pe fata int a acesteia si se scurteaza pana la semn
- deschide gura larg – lunga, ligg o deplaseaza, slefuire din aproape in aproape
- zona V a tuberculului – ancosa maseterina (inchide gura cand medicul se opune miscarii pe
butonii lingurii)
- zona L – LOI ascutita se scurteaza lingura, iar pac face protractia limbii sau deglutitie si spune
cand il jeneaza
25
 punga Fish: se tractioneaza oriz de obraz si se apreciaza adancimea fundului de sac pana la care
se intinde lingura
 zona labiala: rasfrangerea usoara a buzei
 zona L laterala: sa se intinda pana la LOI care se verif la palpare (poate fi depasita cand este
rotunjita, nedureroasa si m milohioidian nu este hipertonic) (sa nu se mobilizeze la misc limbii de pe
un buton pe celalalt)
 zona L centrala: lingura sa nu se mobilizeze la misc de umezire a rosului buzei sau manerului

Testele Herbst la mandibula:


1) gura deschisa moderat, apoi larg: moderat (zona pungii Fish), larg (zona V a tuberculului piriform)
2) umezirea buzelor: zona L post
3) vf limbii dintr-un obraz in celalalt pe fata int a comisurii: zona L lat de partea opusa obrazului spre
care s-a deplasat limba
4) ridicarea vf limbii sub buza sup spre nas: frenul lingual si zona L centrala
5) mimarea fluieratului: marg V ant
6) delgutitia: zona L a tuberculului piriform

Inchiderea la zonele cheie:


a) inchiderea la tuberculul piriform: pe fata mucozala bilat un strat de mat termoplastic 1-2 mm, se
aplica lingura in cav bucala – se preseaza uniform si pacientul face misc de deschidere si inchidere
a gurii
- se scoate lingura, se raceste cu spray si se incalzeste cu lampa doar pe o parte in reg V, se
reaplica si se inchide gura in timp ce medicul se opune, se repeta pe partea opusa
- zona L a tuberculului – incalzeste mat in ambele parti si se aplica lingura, misc de protractie a
limbii si deglutitie
- testul 1 de succiune: se trage de maner O-V si se desprinde greu cu”clac„ zgomot caract
b) zona L centrala: rulou mat termoplastic semilunar pe marg lingurii 3 cm, ramolit, se aplica in cav
bucala – umezeste buza inf de la o comisura la alta sau plimba limba in spatele manerului
- testul 2 se succiune: se preseaza pe maner V-O, sa se desprinda cu zgomot caracteristic
c) zona V frontala: rulou ramolit 1mm diam, lingura in cav bucala – misc de deschidere larga a gurii, iar
medicul face modelari prin intermediul tegum sau tuguierea buzelor
- testul 3 de succiune: se trage de maner in sus si lingura sa se desprinda greu
- se repeta testul 3 indep buza inf, deci desfiintand inch ext in aceasta zona – testul 4 de succiune,
lingura se desprinde cu usurinta

II. Maxilar
 limita D – se traseaza santurile retrotuberozitare, se palpeaza cr cu latul sondei
avansand post si unde infundarea este max este santul
- pe linia med – fovee palatine, linie cu convex post
- cele 3 demarcatii unite cu linii cu convex ant
- misc ale valului care det limita pana la care se intinde lingura fara sa se mobilizeze –
pronunta fonema Ah prelungit mobilizand valul si se urmareste daca se realizeaza pe
linia trasata ant
 sp Eisenring – se introduce lingura si se inspecteaza gura semideschisa si mand deviata
pe partea examinata, lingura sa fie in contact cu tuberozitate si sa ajunga in fundul de sac
– lingura lunga mobilizeaza la desh gurii, lingura scurta se ramoleste cu rulou
termoplastic (balansarea mand si desch gurii), grosimea lingurii sa coresp latimii
Eisenring
- lingura groasa – la balansarea mand apofiza coronoida mobilizeaza lingura (slefuire
treptata)
 lingura sa ocoleasca apofiza zig-alv si frenul bucal sup
 in sp frontal sup se va ocoli frenul buzei sup

Testele Herbs la maxilar:


1) deschiderea lenta a gurii la maximum – daca se desprinde este lunga in zona
latero/retrotuberozitara
26
2) suras fortat – zona V lat
3) mimarea fluieratului – zona V centrala
4) tuseste – zona D
- reguli: lingura aplicata ferm pe camp, misc lente si repetate, testele in ordine, nu se trece la celalalt test
pana nu se rezolva ultimul test
- succiunea:
- se tractioneaza O-V de maner si se verif inchiderea in zona IPP – redusa pt ca nu a fost suplim
inch marg int (inch ext nu exista la aceasta zona): post – mat termoplastic ramolit 3-4 mm, diam maxim de
o parte si de alta a linie med si minima in centru si extremitati, se apasa ferm pe supraf de sprijin, pac
desch larg gura si face protractie max a limbii – se reface testul de succiune
- pt inchiderea marg int V – despr lingurii tractionand in jos din aproape in aproape cu pulpa
degetului de marg V a lingurii
- pt verif inch totale (ext si int) si a adeziunii – se tractioneaza vertical de maner

Amprentare:
 mandibula: lingura dinspre post-ant, intre cr si gl sublinguala, verif centrarea lungurii, tine lingura cu
2 degete pe butonii de pres si miscari – tractiuni si rotatii de nodul comisural (pt zona V lat), pres si
masaj pe obraz (zona Fish), masaje rotatorii ale buzei inf
- pacientul: gura deschisa moderat si larg, umezirea buzelor, vf limbii dintr-un obraz in altul,
protractia limbii, mimarea fluieratului, deglutitia, apasarea de medic si pacientul incearca sa inchida
gura pt zona V a tuberculului piriform
 maxilar: lingura dinspre post-ant, mai intai in spatele tuberozit, se verifica centrarea cu capul
pacientului in usoara extensie, medicul tine amprenta cu degetele pe bolta palatina si modeleaza:
tractiuni de buza sup pt zona V centrala, tractiuni si rotatii nodul comisural pt zona V lat, pres si
masaje pe obraz pt zona Eisenring
- pacientul: desch moderata a gurii, mare a gurii, balansarea mand, suras fortat, mimarea suptului
sau fluieratului

Materialul de amprenta - Criterii de alegere:


- vascozitatea, calitatea mucoasei
- fidelitatea, friabilitatea
- elasticitatea la priza
- timpul de modelare
- stabilitatea volumetrica
- aspectul supraf de inregistrare

Clasificare:
- Pagioli: aspectul dupa priza – rigide, semirigide, elastice (z retentive, neretentive)
- Ene, Popovici: dupa vascozitate – reduse/fluide, medie, crescuta, lent progresiva (aspectul muc fixe, al
limitelor)
- dupa tipul de plasticitate: scurt, mediu, prelungit
- calitatea mucoasei: - maxilar – ZOE, gips
- mandibula – ZOE, mat bucoplastice – Adheseal
- CP dure – termoplastice, elastomeri
- materiale utilizate:
- marginal: vascozit mare (termoplastice, bucoplastice, elastice)
- supraf de sprijin: vascozit mica (fluide, consist medie)

Principii fctionale in amprentare:


- pres asupra struct de suport sa nu deformeze muc sub pres/fara pres, cu pres selective/pres
fctionale
- inregistrarea marg: inregistrarea formatiunilor peri/paraprotetice pe criterii anatomice, misc
comandate, executate, criterii fctionale cu utilizarea misc fctionale pt inregistrarea marg si rap cu musc
- modificari prezente:
- limite imprecise: gl herniate, resorbtii accentuate – prelungiri marg, ag de conditionare, tehnica
Accu Dent
- bolta palatina adanca – aplicare de chituri siliconice sau mat termoplastice coresp pe lingura,
tehnica Accu Dent
27
- zone retentive – aplicarea prealabila e mat, tehnica Accu Dent

Agenti de conditionare
- mat de captusire moi, retractile:
- acrilate moi – mat cu priza lent progresiva (Col Comfort, Hydrocast), pt termen scurt 3-5 zile, 1
sapt – interv max 2 luni (pulbere/lichid, sunt modelabile o per lunga de timp, prin misc automatizate,
fctionale)
- siliconii – elasticitate, nu adera la acrilat, nu pot fi prelucrate
- de conducere (Sempa, Elite Soft), de aditie (Mucopren)
- per de utilizare mai lunga, pana la 2 ani – devin poroase in timp, se impregneaza
- indicatii:
- revenirea/repozitionarea struct moi: muc desprinsa/tasata, musc (pres exagerate baza prot)
- readucerea la statusul normal a muc orale prin tratam antimicrobian (Nistatin)
- scaderea pres asupra struct orale/implante
- restabilirea ocluziei si a RIM (scaderea DVO, RC): durere, mm, ATM, asp estetic
- pt amprentare, catusire indirecta
- tehnica: capt temporara directa in proteza/indirecta cu amprenta, model
- elim z in exces cu silicon pt corectari in int protezei, pe fata int a protezei totale – se verifica z de
suprapres care se corecteaza si adaptare ocluzala
- misc fonetice – prin misc energice a vocalelor: A (modelare corecta a protezei), E (in zona L), O, U
(versante V)
- repetate la 15-20 min – interval in care are loc priza mat
- un lichid care poate face mat din nou plastic si remodelabil
- faza II – de modelare, treptat ajuns la priza finala – devin rigide, poroase, incep sa se indeparteze de
baza PT
DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE

Etape clinice:
- controlul sabloanelor de ocluzie
- determinarea cuburii V la niv sablonului maxilar
- determ nivelul si orientarii pl de ocluzie a sablonului maxilar – zona frontala si laterala
- determ dimens verticale a etajului inf al fetei – DVO, DVR
- determ si inregistrarea RC
- stabilirea indicatiilor in vederea alegerii si montarii dd artificiali (forma, culoarea, gr de cuspidare, rap
de ocluzie)

SABLOANELE DE OCLUZIE
- baza sablonului sa fie bine adaptat pe model, sablonul sa fie bine racit inainte de orice manopera si orice
modificare pe baza sau valul de ceara cu sablonul pe model
- bordurile:
- dimensiuni: - frontal h=10 mm, latimea = 6 mm
- lateral h =6 mm, latimea = 8 mm
- pozitie: - frontal maxiliar in afara creste pana la 6-8 mm spre V de papila incisiva, la mand pe
creasta
- lateral pe creasta, se termina oblic inainte portiunii asc D, lasand libera baza 1-1,5cm
- conformare/simetrie: - forma paralelipipedica, neteda, lucioasa, unghiuri bine exprimate, frontal
decupat oral asemanator arcadei si V inclinarea dd frontali
- sa aiba 2-5 grade inclinarea incizala spre ant
- sa aiba 45 grade inclinarea spre V in portiunea lat
- 40 mm dist fundul de sac V sup si inf
- 22 mm dist fund de sac V sup si viitorul pl de ocluzie
- 18 mm dist fund de sac V inf si viitorul pl de ocluzie

Controlul intrabucal:
- confortul – senzatii dureroase
- sa nu basculeze – pres alternative in reg laterala a bordurilor de ceara (latime exagerata in sens
V-O, se reduce cu spatula)
- se verifica montarea bordurilor pe creasta (se dezlipesc bordurile si se repun pozitie corecta)

28
- mentinerea
- verificarea fonetica: K,G ( rel limbii cu baza la limita palat dur si val palatin), S,Z (vf limbii in spatele
bordurii mand frontale si fata dorsala la niv boltii palatine), CH,J (vf limbii in spatele dd ant, fara a atinge
palatul)

- functional:
- dinamica buzei si mand in suras
- fonatia
- rap dd cu buzele, vizibilitatea lor
- ticuri de ridicare buza, mobilit mimicii
- pozitia fctionala DVO, RC

- studiul pe model:
- se examineaza retentivitatile anatomice – se traseaza linia med prin mijl papilei incisive si intre
foveele palatine, se noteaza limitele ant si post ale tuberozitatilor, boltii palatine, tuberculului piriform
- se traseza mand liniile lui Pound: de la fata M a PM si marg L si V tg la tuberculul piriform (triunghi)
(legea lui Pound – montarea dd de la fata D a C la fata D a tuberculului piriform)
- linia CPC: linia oriz paralela cu limita D a CP max si trece prin papila si intersect la niv crestei
zonele C
- linie oriz paralela cu linia CPC la 6-8 mm ant de papila
DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE
- prin interventii la valul de ocluzie max in zona V frontala

I. – aplicarea sablonului pe cp si masaj pt relaxarea buzei sup


- se apreciaza grosimea bazei la fundul de sac si aspectul estetic
- rel cu bordura de ocluzie ca suport pt baza:
- redarea plenitudinii in rap cu varsta
- stergerea moderata a santurilor periorale
- rosul buzei, simetria buzei, contur
- unghi nas-buza sup = 90 grade

II. – verificarea curburii – teste fonetice, dupa stabilirea DVO:


- cuvinte ce contin labiodentalele V,F – fata V a sablonului sa intre in contact lejer cu fata int a buzei
inf
- rosul buzei sa depaseasca marg sablonului cu contact pe fata lui V (1-2 mm)
- cuvinte CE,CI – apreciaza din norma laterala rap in pl sagital al supraf V ale sabloanelor
- la pacientii cu proteza, se aplica alternativ proteza si sablonul si se verifica fonetic
- cand dd mand sunt prezenti, se urmareste stabilirea curburii vest maxilare pe baza testelor fonetice
- transferul curburii vestibulare: - placuta Pedro-Saizar, chei vestib din silicon chitos
- greseli: - curbura accentuata: instab protezei max, tulb fonetice
- curbura stearsa: tulb fonetice, buza nesustinuta, instab protezei
- exagerarea curburii vestib: plasarea dd in afara crestelor, intinderea buzei sup
- analiza modelului fctional: papila incisiva (dd frontali maxilar la 6 mm de centrul papilei), a doua pereche
de rugi palatine (la 2 mm de ele se plaseaza coletul C)
- nivelul bordurii in zona frontala ( 1mm vizibil cu gura intredeschisa), lat (tg la fata dorsala a limbii)
- la cei cls II a scheletala cu hipotonie musc, curbura este mai stearsa
- la cei cls III a au arcada max in forma de V cu probleme de echilibru in misc de lateralitate si zona de
curbura – se realizeaza o curbura mai accentuata in V
- la pareza de facial – bombarea partii cu pareza

STABILIREA PLANULUI DE ORIENTARE PROTETICA (OCLUZIE)


- utilizand sablonul max, iar ulterior contact intre sabloane la DVO, pl de orientare ocluzala definit ca loc de
intalnire al dd
- instrumente: rigla, pl lui Fox, placuta de sticla
 frontal: - directie: paralelismul supraf inf a sablonului (ocluzala) cu pl bipupilar
- nivel: rap cu marg libera a buzei sup

29
- nivelul stabilit in repaus, la marg libera a buzei sup: varsta (cu cresterea varstei, buza se lungeste),
sex (la femei dd mai vizibili), caract somatice (lung buzei sup, cls scheletala, tip psiho-somatic), se
verifica in dinamica buzei (fonatie, suras)
- cls II hipodivergent, vizibilitate mai mare, prognatism mai mica
- in fonatie, pe masura ce buza devine hipotona, dd mand mai vizibili decat max

 lateral: - directie: rap cu pl Camper (Al-Tr)


- nivel: rap la ½ dist dintre cr edentate (anatomic)
- functional – limba-obraz
- estetic – continua zona frontala, coridorul bucal, raport comisuri
- sa nu depaseasca unirea a 2/3 inf cu 1/3 sup a tuberculului piriform
- daca tuberozitatea e plonjata, pl va fi tg la tuberozitate
- in rap cu obrazul, la ½ m buccinator

- in rap cu Al-Tr poate fi paralel, convergent distal sau usor divergent distal
- 2 rigle: una la niv pl de referinta (capul asezat vertical, rigla uneste Al-Tr) si cealalta in contact cu supraf
ocluzala a sablonului (depasind ant comisura cu 3-4 mm)
- pl lui Fox: potcoava mica intrabucal pe sablonul max, cealalta potcoava ext si cu o rigla sunt materializate
pl de referinta frontal, lat si se urmareste paralelismul
- inregistrare:
- se aseaza sablonul max pt h bordurii in zona frontala prin rap la marg libera a buzei sup (desupra,
la nivelul sau 1-2 mm sub buza sup)
- directia pl de ocluzie frontal paralel cu pl bipupilar
- vizibilitatea sablonului in fonatie, suras si rel marg ing cu buza inf, la pron fonemelor V,F
- stabilirea pl de ocluzie frontala mand tine cont de cel max: ocluzie normala (pl de ocluzie mai sus
decat pl de orientare protetica cu val acoperirii)
- verif vizibilitatii in fonatie (numara din 10 in 10)
- dupa stabilirea h etajului inf al fetei, la sablonul mand se adauga sau se indep ceara pana intra in contact
si stabilesc DVO
- transferul – cu placuta Pedro-Saizar, prin montarea modelelor in ocluzor si a placutei la sablonul mand
- cls II – pl de ocluzie mai ridicat, cls III mai coborat
- obiective:
- respectarea fact general: varsta, sex, tip constitutional
- redarea fizionomiei, fonatiei
- stabilitate in RC, masticatie
- sa respecte dizarmoniile intermax
- sa fie situat la un nivel fiziologic intre limba si obraji

DETERMINAREA DVO
= inaltimea et inf al fetei intre 2 pcte cand dd sunt in IM
- la edentat: rap mand-max in pl vertical in fctie de care stab RIM
- scop: fctional, profilactic, echilibru, estetic
- caracteristici:
- constanta individuala
- dist morfologica cu coresp fctionala: fonetic, echilibru musc in deblutite, masticatie, echilibru facial
- etape clinice:
- marcarea pctelor intre care se masoara h et inf al fetei
- stabilirea metodei de determ a valorii h et inf al fetei si deducerea val pt DVO (DVR-SIF)
- stabilirea DVO cu ajutorul sabloanelor si verificarea prin alte metode
Metode bazate pe DVR
DVR-SIF (spatiu de inocluzie fiziologica = 2-3 mm) = DVO
1) pregatirea pacientului:
- indep fact care pot infl tonusul musc si a protezelor vechi cu 24-48 ore inainte de determ
- ambianta mediului, momentul potrivit al zilei
- cap nesprijinit de tetiera
- cu sablonul max in cav orala
2) stabilirea DVR:
- antropometrice: egalitatea et inf cu:
30
- etajele figurii
- dist bicomisurala, intercomisurala, dist interpupilara
- rap de 5/3 gura larg deschisa DVO
- functionale:
- metoda Smith – linguritei de apa: tine o cantit mica de apa in gura, relaxat cu buzele in contact si
masuram intre N-Sn
- dupa deglutitie: inghite si masuram
- dupa oboseala musc: propulsie maxima si sa mentina in acea pozitie, apoi deschidere maxima si
sa mentina
- dupa conversatie
- la pronuntia M,P – om, pom
- estetic:
- proportionalitatea, armonia fetei
- aspectul distins, distrat in repaus
- aprecierea estetica la DVO, DVR

Calculul DVO
- sa ia val medie pt DVR, val SIF (2-3 mm cls I scheletala, 3-4 mm cls II scheletala, sub 1 mm cls III
scheletala)
- DVO=DVR-SIF

Verificarea DVO
a) fonetica – Silvermann – prezenta sp minim de vorbire
- Mississippi, pas cu pas, sus – jos : componenta vert – pas, oriz – sus
- propulsia mand la pronuntia S: dd frontali mand la 1-1,5 mm in spatele celor max
- din norma frontala si laterala (dupa aducerea sabloanelor la DVO):
- sub 1 mm (supraevaluarea DVO)
- peste 3-4 mm (subevaluarea DVO)
- 1-2 mm (normal)
- pronuntia ce, ci – inocluzie sagitala, curbura vestib
- pronuntia v,f – pl de orientare protetica, curbura vestib

b) deglutitia – masurarea et inf al fetei in timpul deglutitiei testul Buchman Ismail


- cu sablonul max pe CP, soarbe apa din pahar si deglutitie
- bordura inlocuita cu 3 piramide de ceara (1 fr, 2 lat) turtite la DVO in timpul deglutitiei, apoi sablonul mand
este completat ca h a bordurii mand cu h piramidelor turite

c) estetic
- examinarea din fata si profil
- pe instr de lucru: - papila incisiva – marg I inf = 2 mm
- papila incisiva – cr mand = 12 mm
- paralelismul cr

- inregistrarea – contactul bordurilor stabilind DVO, cu prezenta SIF, SMV (sp fctionale)
- transferul – montarea modelelor in ocluzor, articulator cu pastrarea rel verticale

Subevaluarea DVO:
- aspect imbatranit
- dd au vizibilitate redusa
- limba intre arcade
- dureri ale mm coboratori
- scaderea acuitatii auditive
- spatii fctionale marite
- inaltarea se face treptat (1-2 mm la minim 6 luni -1 an), nu brusc (bruxism), prin captusire protezei mand
cu mat moi, dupa 6 luni-1 an facem la cea max

Supraevaluarea DVO:
- aspect estetic neplacut, struct moi faciale intinse

31
- fanta bucala intredeschisa, vizibilitatea mare a dd
- dd aproape permanent in contact
- absenta sp fctionale
- oboseala musc, dureri la niv cr, articular

Anomalii scheletale:
- cls II: curbura V convexa, POP F mai sus decat cls III, L divergent distal, DVO (SMV > 3 mm, SIF
maxima la retrognat 3-8 mm, DVR > DVO)
- cls III: curbura V redusa, POP F mai jos decat cls II, L convergent distal, DVO (SMV < 1 mm, SIF
minima la prognat 2-3 mm, DVR=DVO)

DETERMINAREA RC
= rap mand-max in care condilii articuleaza cu portiunea cea mai subtire, avasculara a discurilor articulare
si sunt plasati in pozitia ant-sup, pepantele tub articulari
- este o pozitie independenta de contactele d-d
- caracteristici:
- nu mai exista IM – folosim RC
- pozitie comuna starii de dentat/edentat
- reproductibila, functionala
- pozitie de echilibru al ADM, al protezelor
- stabilim RC, RC=IM
- etape clinice in stabilirea RC:
- pregatirea determinarii: pacient, sabloane, mat, instrum
- determ RC clinic, grafic
- verificarea RC
- inregistrarea RC
- transfer pe instr de lucru (ocluzor, articulator)

1) pregatirea pacientului:
- indep spasme musc
- combaterea tendintei de propulsie
- prevenirea devierii mand – sa controlam daca sunt contacte distale intre sabloane, borduri sau
baze
- verificarea comportamentului pacientului
- pregatire sablon: - forma, volum, echilibru, contactul dintre sabloane
- captusirea bazei sablonului pe model, nu cu ZOE

2) metode de plasare a mand in RC:


- clinice:
1) homotropia linguo-mand (retragerea limbii duce la retragerea mand ca in deglutitie – bila de ceara
maxilar, 3-5 mm pe linia med)
2) conducerea manuala a mand – uni/bimanuala
3) reflexul molar (degetele ambelor maini pe fata ocluzala a sabloanelor in zona M, inchide gura)
4) deglutitie (efectul mm limbi, CSF, musc si chinga orbiculo-buc)
5) memorie ocluzala Boyanov
6) hiperextensia capului
7) memoria tisulara Huberman
8) oboseala musc

- grafice: - intraorale, extraorale

3) verificare:
- contractii simetrice a mm maseteri, temporali
- condili nepalpabili pretragian
- corespondenta reperelor in determ repetate
- pozitie ferma, sigura a mand in RC

4) inregistrarea:

32
- se traseaza liniile de referinta pt aranj dd: linia med, liniile C
- dupa fixarea pozitiei de RC, sabloanele se fixeaza intre ele cu clame U aplicate cate 2 in x bilateral si una
paramedian (se incalzesc la flacara si se aplica la niv bordurilor)
- pacientul sa nu miste capul sau mand
- semnul spatulei – se pune o mana pe sablonul sup si inf, se ridica, daca este spatiu si se ating distal,
proba spatulei pozitiva (in faza de sablon greseala medicului la determ DVO, la proteza greseala
tehnicianului in faza de ambalare, s-au miscat dd)
- inregistrarea pt montarea in articular: - ABT cu arc facial, stabilirea liniilor de referinta (med, C, surasului)

Dificultati in stabilirea RC:


- derapaj ant, ant-lat al sablonului inf
- cauza: contact initial intre cele 2 borduri antagoniste D (derapaj ant), L (derapaj lat)
- remediere: identificarea, inlaturarea contact
- scop: obt unui contact uniform pe intreaga supraf a valurilor de ocluzie
- necorespondenta intre valurile de ocluzie
- cauza: ro diferita ale celor 2 cr edentate, cele 2 borduri se intalnesc numai in anumite zone
- remediere: realiz contactulul cel putin bilat, in reg lat (se accepta in zona frontala contact C-C cand
arcul maxilar e mec si nu se poate face raport psalidodont sau usoara inocluzie sagitala fiziologica)

ALEGEREA SI MONTAREA DINTILOR

Scop : alegerea dd in vederea realizarii individualizate a protezelor si transmiterea datelor tehnicianului pt


realizarea unei PT excelente dpdv estetic, pt realiz machetelor in laborator, asigurare aobiectivelor prot:
mastic, fonatie, estetica, asigurareaunui zambet natural

Etape:
 alegerea dd frontali : masurat cu o linie elastica distanta linie mediana si linie canina, cautat pe
garnituri mariema dd, dpdv estetic, fonatie
 alegerea dd laterali / in armonie cu dd frontali / in raport cu creasta si eficienat masticatorie
 cine cand cum ? medic tehnician pacient
 incadrarea in etapa de realizare a pt
 date transmise pe sabloane, fisa, modele, fotografii

Alegerea dd frontali

Reguli: stiintifice( rapoarte fata de inaltimea fetei) si estetice ( dintele armonziat dentofacial/somatic)

Criterii: - marimea, forma, culoarea, materialul- in armonie cu : marimea fetei, tipul constitutional, marimea
arcadelor, DVO, sex, varsta, personalitate, poz dd fata de buze
a) Marimea dd frontali superiori/ latimea
- latimea dd frontali sup =dist care uneste f.ext ale celor 2 aripi ale nasului coresp cu dist. Care
uneste vf celor 2 C ( lee)
- marimea fetei: matimea IL = 1/22 din latimea fetei// latimea C = 1/19 din latimea fetei
- latimea totala= dist intre liniile C
- marimea transversala a ICS : alametru, dist inetralara prop cu diam transversal IC, masuratoarea
tarnsforma datele: mare/medie/mic
b) Montari atipice /latimea
- dd mai lati-montare cu inghesuire; dd mai ingusti- cu treme si diasteme
- suma diam front inf = 4/5 suma diam front sup
- inaltimea: in fct d egrd de vizibilitate: varsta, lungimea buzei sup, mobilitate, supraocluzie
c) Frontali sup – inaltime
- varsta: dd – mai scurti prin uzura, o data cu inaintarea in varsta (tineri: vizibilitatea 2-3 mm cand
buza e relaxata, varstnici 1mm sau dd acoperiti complet de buza)
- lungimea buzei sup: buza scurta – vizibilitate mare, buza lunga, vizibilitate mica si la tineri
- supraocluzie: ocluzie adanca acoperita – dd mai vizibili; linia surasului- grd de vizibilitate al dd
33
- relatiile intermaxilare – disproportie intre marimea arcadei maxilare si a celei mandibulare –
influenteaza lungimea, latimea si pozitia dd pe arcada (progenie –d.mandibul mai lungi, mandib.
retrognata-d. mandibulari mai mici)
- distanta dintre cele 2 creste alveolare reziduale: mare – dd mai lungi – vizibilitate mai mica a bazei
protezei – mai estetica
- masurarea buzei sup – papilometru ( in repaus si suras): lungimea buzei sup/grd vizib: 10-20 mm:3-
4 mm/ 20-25 mm:2 mm/26-30mm:1mm/>30mm:0mm
- ICS – muchia incizala la nivelul POP, coletul usor deasupra liniei surasului, 1/20 din inaltimea fetei
d) Latime frontali sup/latime frontali inf
- Versantul M al CS raport cu versantul D al CI
Linia surasului : linia pana la care se ridica marginea libera a buzei sup in suras
- Particularitati: dist. mica intre plan de oclz sablon si linia surasului (3-4mm): cauza: mobilit ↓a buzei,
DVO subevaluat-nec reevaluare; dist f mare – invers
- Solutie: montarea dd frontali pe bordura de oclz a sablonului max – aprecierea in colab cu pacientul
Formula: lungime/latime fata= lungime/latime dinti
e) Forma I superiori

Plan frontal: corelatie intre fata si dd- armonie dento faciala- corelatia se face cu varsta, sexul si
personalitatea pacientului (Triada SPA; sex, personality, age)
- Williams – corelatia dintre forma IC sup si conturul rasturnat al fetei (fata patrata, ovoida si ascutita)
- Muzi – armonie dento-somato-faciala: tip constitutional corelatie cu forma corpului: statura ↓: dd lati,
scurti; ↑: dd lungi, 
- varsta: prin uzura muchia I devine mai groasa –d pare mai robust
- : forma se inscrie intr-o sfera, forme blande, rotunjiteforma se inscrie intr-un cub
Plan sagital: profilul , fotografii ale pacientului
Personalitatea: vigurosi: Ic robusti, delicati: Ic gracili,stersi, intermediari: maj pac, dd agreabili mai robusti,
sanatosi, placuti; cu cat pac e mai robust cu atat IL =~IC, Il fiind dominat de IC
- IC: partea concreta a perosnalitatii, IL : abstracta, C: ascutit(tineri), patrat(varstnici), rotunjit()
f) Culoarea dd frontali
- cel mai important factor in alegerea dd- armonia culorii mai importanta decat armonia formelor
- se stabileste impreuna cu pacientul
- influentata de factori generali (varsta, rasa, sex) si factori locali (elemente faciale:
- culoarea tegumentelor, parului, ochilor, buzelor, relatia crestelor)
- se alege dupa o cheie de culori specifica fabricii ai carei dd ii utilizam
Caracterisiticile culorii
1. culoarea de baza/nuanta – lungimea de unda a radiatiei monocromatice (7 nuante - ROGVAIV)
galben dentina + nuante cenusii albastre roz
2. saturatia / puritatea culorii – rap cantitativ dintre culoare spectrala si culoarea alba/unit de suprafata
3. stralucirea/luminozitatea data de: energia radiata/ reflectata de corpul luminos si sensibilitatea ochiului
pt diferite lungimi de unda ale spectrului
4. transluciditatea: mg incizala, smalt
Conditi de alegere a culorii dd artificiali
- la lumina zileipac in fata ferestrei
- se umezeste cheia de culori
- se privesc dd 5-10 sec, apoi privire aluneca pe fata pacientului
- cea mai buna verificare – montarea celor 6 dd frontali pe sablonul de oclzuie
- compararea cu cheia de culori – nu trebuie sa depaseasca 5 sec (perceptie scazuta a
- saturatiei si a stralucirii)
- mediu neutru cromatic
- se indeparteaza rujul si fardul de pe fata
- cavitatea bucala a pac – la inaltimea ochilor
- la inceputul sedintei de tratament (ochii medicului nu sunt obositi)
- cea mai buna verif: montarea dd F pe sbalon
- material: ceramica, compozit , acrilat
Alegerea dd laterali
a) Marimea dd laterali
1. diametrul MD- de la Fc C/ fren lateral- limita ant a tuberozitatii(max); fren lat-limita ant tub
piriform(mdb)- se poate renunta la M2 daca creasta este oblica sau f atrofiata
34
2. diametrul ocluzo-gingival: nu depaseste insertia lig pterigomdb, pe tub pir 2/3 ant cu 1/3 post D
intercreste/2 – 2-4 mm (grosimea buzelor) = inaltimea dd laterali ( nu e valabil in ed vechi)
3. diametrul V-O: in fct de latimea crestei – nu o depaseste: cr lata: dd lati, ingusta - ingusti; se aleg
dd mai ingusti pt a ↑sp fct al lb si ↓ presiunilor suportate de cr alv edentate
4. Regula lui POUND: FL a dd laterali sa nu depaseasca linia care uneste FM a C cu FL a tub piriform
triunghi Δ = zona de suport primar = echilibru maxim
b) Forma dd laterali
Morfologie: anatoforma/neanatoforma: libertate ↑la misc bruxism, fals prognatism, ↓eficacitatea
masticatorie
Indicatii dd anatoformi: tineri, creste late, vechi purtatori cu dd cuspidati, rap fac intre creste, predominanta
misc verticale, condili alungiti( cav glenoida profunda), inreg facila RC
Contraindicatii: pac varstnici, creste atrofiate, abraziune↑ dd naturali, purt de prot cu relief oclz sters, cav
glenoida plata, misc orizontale, rapoarte intre creste nesatisfacatoare, det dificila RC
c) Culoarea dd laterali – ca la dd frontali
d) Material
1. acrilat: sp interarcadic↓, vechi purt de pt cu dd acrilat,camp prot moale, inreg grea RC, echilibrare
oclz laborioasa
2. compozit(orthosit), acrilat modificat, ceramica: DVO stabil, rap dentare stabile, eficienta
masticatorie ↑, igienizare buna, compatibil cu antagonistii, relustruire perfecta dup slefuiri, legatura
perfecta cu baza pt

MONTAREA DINTILOR

- montarea dd este realizata in lab de catre tehnician ( poate incepe in cab cu dd frontali pe sablon)
- se repsecta indicatile primite de la medic
- se realizeaza in urma determianii si inregistrarii rim
- primul pas este fixarea modelelor in articulator( montare arbitrara/ cu arc facial: se monteaza mai
intai modelul sup apoi cel inf) / ocluzor ( mai intai model inf si apoi sup , rap static sabloane se
pastreaza RC si DVO)

Etape: dupa fixarea modelelor in ocluzor tehnicianul realizeaza transferul linilor de referinta:
- linia mediana/ caninilor/ surasului
- directia planului de ocluzie, curbura V- transferata de la cab prin cheie vestib sau placuta pedro
saizar
- dupa indep sabl se mai traseaza linia de mijloc de creasta max si mandibulara
- foliere model daca este necesar
- a doua pereche de rugi palatine si fete D ale C
- papila incisiva pe linia mediana

Reguli de montare ale dintilor


- pot fi reguli generale in functie de zona
- reguli individuale in functie de fiecare dinte, de fizionomie, situatie clinica si cerintele pacientului
- in functie de autor care recomanda un anumit tip de montare
- montari atipice

Reguli generale de montare pt dd frontali


- fetele vestibulare se inscriu in curbura vestibulara
- pot fi montati in afara crestei - pt fizionomie
- marginea incizala a frontalilor superiori corespunde cu planul de orientare protetica(POP)
- inocluzia frontala nu se poate face standard ( 1-2 mm)
- marginea libera a frontalilor sup sa vina in contact cu marginea libera a buzei sup
- exista o curbura incizala care are convexitatea spre inferior
- I inf se monteaza cu mg incizala usor V fara a iesi din perimetrul de sprijin, cu axele verticale ||
Reguli generale de montare pt dd laterali
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
35
Reguli individuale de montare
- privesc fiecare dinte
- precizeaza directia axului lung in sens MD
- directia axului lung in sens VO
- orientarea fata de planul de ocluzie
- prin respectarea tuturor regulilor se obtin curbele de ocluzie: sagitala(spee), transversala(wilson)

TEHNICA GYSI

- se incepe cu I sup M2 sup (max)


- mdb: M1 inf- C, IC, IL, Pm1, Pm2, M2
IC:
- cele 2/3 incizale sunt perpendiculare pe planul ocluzal
- 1/3 cervicala usor inapoi
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
- fata de papila incisiva , mg I e la 8-10 mm anterior
IL:

- inclinare usor spre distal a IL


- distanta pana la planul ocluzal e de ½ mm pana la 1mm.
- e un dinte fundamental pt estetica
- tangenta la fata vestibulara nu depaseste fundul de sac
C:

- se monteaza cvasiperpendicular sau usor inclinat spre distal; cuspidul poate atinge planul la
barbati dar nu si la femei
- cu cat se vede mai mult din FV cu atat are un asepect mai masculin cu cat mai putin cu atat are un
aspect mai feminin cand se face montare ne uitam daca se vede suficient FM la - aspect delicat
- linia C-papila I – C  linia care trece prin mijlocul papilei incisive uneste vf C

CARACTERISTICI ZAMBET PERFECT : relatia intre linia mediana , IC, buza sup – simetrice; curbura
incizala sa urmareasca mg libera a buzei inf in suras, mg libera a buzei sup are traseu ascendent catre
comisuri; comisurile in pozitia de gura intredeschisa- pupile simetrice; existenta unui coridor bucal simetric
Clasificarea zambetului – rap dintre buza sup si ICS ca grd de vizibilitate; ideal: vizibilitatea front max pana
la nivelul mg gingivale interdentare cand paceintul zambeste
Dinti laterali :
- pe mijlocul crestei in raport cu axa interalveolara
- fiecare articuleaza cu doi dd antagonisiti / unitati masticatorii; exceptie IC inf si ultimul M sup
- V-O dd superiori depasesc pe cei inferiori cu ½ cuspid in coridorul neutral
- IM = RC
Tehnica de montare in zona neutrala:
- dd laterali vor fi montati in zona neutrala
- este culoarul dintre limba si muschii periferiei vestibulare
- este inregistrata si utilizata in restaurarea prin proteza totala si supraproteza pe implante si atrofii
mari
- dd laterali inf se monteaza: lingualizat cand orbicularul buzei e hieprton, limba mica si vestibularizat
cand orbicularul e hipoton si limba marita
- se tine cont de insertia lg pterigomdb si regula lui pound
- cheia lui angle se pastreaza si la ocluzia lingualizata
Ocluzia Echilibrat Balansata Gysi
- masticatia – miscari centrice si excentrice / IM = RC
- in miscari excentrice – contacte pe partea activa dar si pe cea de balans
- se inregistreaza miscari extreme ale mdb in lateralitate si propulsie
- articulatorul trebuie sa fie cel putin semiadaptabil pe care se transefra traiectoria condiliana,
corelata cu h cuspidiana, curbe ocluzie, Sac F
- Ene – in masticatie aceste contacte devin inoperante
- dinamica este redusa si predominant verticala
- echilibrul de balans – pac bruxism- se obtin astfel contacte interdentare multiple, asig echilibrul PT
36
in miscari execntrice
- la majoritatea pacientilor e suficient echilibru in centric si montare in ocluzor

Alte tipuri de montari


- montarea lat inversa /atrofii marcate / uni-bilateral
- montarea inversa incrucisata „-” Pm1 sup dintr-o parte se monteaza in partea opusa sau de sus se
pun jos
- inversare incrucisata de aceeasi parte
- ocluzie distalizata /Angle II + supraocluzie mare si inocluzie sagitala mare
- ocluzie mezializata /Angle III – prognatie
- ocluzie lingualizata – cuspizii palatinali oclud in foseta centrala a antagonistilor
Ordinea montarii dd artificali
Tehnica Gysi:
- frontali superiori
- lat superiori
- Inf: M1, C, IC, IL, Pm1, Pm2, M2
Tehnica Pedro Saizar:
- front sup
- front inf
- lat inf: Pm1, Pm2, M1, M2
- lat sup

Montari atipice
- realizate cu artificii de montare la cerere pacientilor
- rotatii si inghesuiri
- dd metalici intr-o zona vizibila
- obt din metal realizate in dintii acrilici
- diasteme (mai rar)
Modelarea gingiei artificiale: rol :anatomic+fiziologic, estetic
- trebuie sa inlocuiasca toate pierderile de substanta osoasa, sa asigure mentinerea formatiunilor
mobile de la periferia CP in pozitia initiala
- reda aspectul normal al etj inf
- in PT imediata/provizorie: +osteogeneza, organizare rationala a trabeculelor osoase
- modelare: FO: concav- respecta spatiul fct al limbii; FV convex =~ proces alveolar
- estetic- volum, modelaj, culoare
- aspect armonios al buzelor, suport pt mm
- modelaj convex papila interdentara previne tartru si acumularea alim.
- culoarea: armonie cu mucoasa din gura, mai inchisa la , mai deschisa la
- existenta venisoarelor- aspect estetic
- acrilat transparent : in stomatopatii protetice, se aplica acrilat roz pe Fv care se pierde treptat
Pregatirea machetei pentru proba
- modelarea liniei de colet si baza
- armare baza macheta
- verificarea marginilor machetei
- se trimit pe modelele montate in ocluzor, impreuna cu sabloanele si fisa de laborator

MISCARILE MANDIBULARE.
De ce? / Ce anume ne intereseaza?
- protezele trebuie sa-si pastreze echilibrul si in cursul miscarilor mandibulare
- echilibrul functional este legat de relatiile ocluzale functionale
- relatiile ocluzale se raporteaza la pozitiile fundamentale si la miscarile mandibulare
- simularea miscarilor mandibulare / articulatoare
Cunoasterea miscarilor si simulatoarelor miscarilor mandibulare
Scopul
- cunoasterea, inregistrarea, transferul si utilizarea relatiei mandibulei fata de maxilar, in pozitiile si
miscarile functionale pt. a servi la montarea dd si la stabilirea rel oclz in vederea determinarii
echilibrului dinamic al protezei totale. P
37
Obiectivele
- cunoasterea si respectarea armoniei functionale a elementelor implicate in miscarile mandibulare la
edentat: dintii (prin aranjament), muschii, ATM
- realizarea unor relatii ocluzale in armonie cu miscarile mandibulare, pt atingerea obiectivelor
protezarii (echilibru, functionalitate, profilaxie)
Miscarile mandibulei
1) Miscari limita (externa) = anvelopa miscarilor mandibulare => pe aceasa miscare se bazeaza
articulatoarele
2) Miscarile functionale = anvelopa miscarilor functionale => respectarea in orice protezare (evaluarea
prin teste)
3) Miscarile limita/maxime – miscari permise de ATM : deschidere maxima- cascat, propulsie maxima,
cap la cap- incizie, lateralitate maxima stg-dr
4) Miscari functionale – masticatie, fonatie, deglutitie
( lateralitate- prgnatism mdb, cls. II fac propulsie ↑ fonetica)
Miscarile mandibulare
- cu contacte dento-dentare => implicate direct in relatiile ocluzale / simulate de instrumentele
utilizate in montarea dd
- fara contacte dento-dentare => imp este respectarea spatiilor functionale (SIF, SMV, spatiu de
inocluzie sagitala = propulsia maxima fonetica)
- pozitiile mandibulei: la inceputul miscarilor (RC, DVO), la sfarsitul lor (cap la cap frontal, RC, la
DVO), sau pe parcursul miscarilor mandibulare (DVR)
Factorii implicati in miscare
Miscarile cu contacte dento-dentare:
- directia – neuro-muscular
- limite impuse de ATM, ligam si dd
- traseul, ghidarea miscarilor – dat de ghidajele cu contacte dentro-dentare si ATM
Miscarile fara contacte dentare:
- imprimate si controlate neuro-muscular
- limite date de ATM si mm
Determinantii miscarilor mandibulare
- dentar – contactele dintre dd IM/RC, propulsie, lateralitate ( ghidaj ant edentat – dd montati in afara
crestei  disloca proteza  nu)
- articular –miscarile condilului in raport cu panta art
- muscular – contractii mm
La dentat – intervin dd si ATM in limitarea miscarilor (ghidaj: ant – dintii si posterior –ATM)
La edentat:
- ca ghidaj anterior – raportul ocluzal (proteza functioneaza impreuna arcada cu baza) stabilitatea
protezelor / NU se refac ghidajele anterior si canin
- ca ghidaj posterior – ATM (RC), important pt edentat raportul IM=RC
Dentar // Pozitia de IM (RC)
- pozitia de inceput si sfarsit pt majoritatea miscarilor mandibulare
- IM = raport dento-dentar: contact maxim dentar ,contractie musculara maxima, pozitie stabila a
mandibulei (ATM si dentar)
- edentat – stabilitatea protezelor(static): IM in RC (point centric, long centric, pozitie miocentrica:
IM=PM)
ATM / RC
Miscarea in centric = de inchidere in RC / IM
Pozitia de RC:
- raport mandibulo-maxilar, pozitie functionala (deglutitie, strivirea alimentelor dure), pozitie ligamentara,
independenta de dd, stabilia, reproductibila
- IM=RC – la edentat
Miscarile permise de ATM:
- rotatia – etaj inferior articular
- translatie – etaj superior articular
- miscari combinate
Factori de ghidaj ai miscarilor excursive la edentat
1) propulsie: ghidaj ant  nu se reface; post  da
2) lateralitate: C nu, de grup  se poate utiliza, articular  da
38
Corelarea factorilor dentari / articulari in miscarile excursive
Elemente dentare:
- ghidaj anterior
- ghidaj antero-lat
- inaltimea cuspizilor dd lat
- plan de oclz – curbra sagitala / transversala
Elemente articulare:
- inclinarea pantei articulare
ATM – miscare de rotatie pura
- are loc la deschiderea gurii pana la 20 mm
- miscarea are loc in jurul ABT , in etajul inf al ATM cu mandibula in RC
- ABT – ax transversal de rotatie
Miscarea de lateralitate
- rotatia mdb in jurul unui ax vertical (plan frontal) care trece prin condilul lucrator
- ax vertical – condil lucrator in jurul caruia are loc deplasarea in afara mdb
- condil pivotant, lucrator – miscarea de rotatie, de pivotare dupa un ax orizontal = miscare bennet
(misc corporala a mdb spre partea lucratoare in timpul misc de lateralitate)
- condil orbitant, nelucrator – in jos, inainte si medial, ax sagital – unghiul bennet= angulatie
condiliana = unghiul format intre panta de deplasare ant si mediala a condilului nelucrator si a misc
strict protruzive)
- in lateral- rotatie in jurul unui ax sagital si transversal
Miscarea de translatie
- deplasarea mandibulei in jos + inainte
- deplasarea la nivel dentar in jos si inainte
- ATM – deplasarea condilului impreuna cu discul articular pe panta articulara in etaj articular
superior
Deschiderea gurii: ATM
- I timp – miscare de rotatie
- II timp – miscare de translatie
- pozitia de inceput a miscarilor mdb
o RC difera de IM
o RC = IM
Miscari limita in plan sagital – schema lui Posselt
Inregistrarea punctului interincisiv in plan sagital in propulsie si la deschidere – inchidere
Aria miscarilor functionale( port sup det de dd, restul miscarilor de art si ligam, port post- rotatie pura
+translatie)
Valori medii, utilizate:
- deschierea maxima – 40mm
- deschiderea cu rotatie pura – 20mm
- propulsia cap la cap – 5-6mm
- retruzie (IM-RC) – 1mm
Miscari limita in plan frontal
Aria miscarilor functionale < aria miscarilor limita
Aria miscarilor de lateralitate, limita:
- miscarea de lateralitate stanga dreapta din IM
- valoarea maxima utilizatata 6-7mm
- deschiderea gurii 40mm, in repaus 2-3 mm

In plan orizontal: arc gotic Gysi


- RC stg-dr si inainte pan ala C-C
- rap IM / RC – 1 mm
- aria misc maxime/functionale
Anvelopa miscarilor maxilare - anvelopa miscarilor functionale / 10% in masticate /majoritatea miscarilor
verticale, in aria de rotatie pura
Factorii implicati in miscarile mdb la edentatul total protezat
- stabilitatea protezelor (baze, ocluzie, dintii)
- respectarea pozitiilor fundamentale: RC/IM (ATM), DVO/DVR (musculatura)
39
- respectarea spatiilor functionale: SIF SMV
- pozitia corecta a dd in raport cu musculatura oro-faciala si a limbii
- particularitati anatomice (resorbtie) si functionale (cls scheletale), engrama de dentat (ultimii dinti,
parafunctii)
- modificari generale si locale (ATM, musculatura)
Posibilitati practice de inregistrare
- modelarea sabloanelor privind DVO (SIF, SMV), spatiul de inocluzie sagitala
- inregistrarea clinica sau grafica a RC
- inregistrarea miscarilor excursive: metode anatomice, topografice, arc facial, muscatura in ceara,
pantograf

ARTICULATOARE

Def: instrumente de dgn si tratament concepute proteza totala a analiza si transfera in afara CB relatiile
statice si dinamice dintre max si mdb, in vederea tratam pre/postprotetic al edentatului total/partial
Caracteristicile inregistrarii:
- ABT
- RC –clinic, grafic,pantograf
- miscarile excursive: spatiul interocluzal- in propulsie si lateralitate ( sp Christenesen), inclinarea
pantei art, misc si unghiul Bennett, dist intercondiliana
Parti componente:
- 2 brate sup si inf. 2 ghidaje condiliene, ghidaj incizal, sistem pentru orientarea pl de oclz, sistem
pentru pastrarea rap vertical max-mdb, sistem pentru. fixarea modelelor
Tipuri de articulatoare:
o neadaptabile: simple, medii
o semiadaptabile
o total adaptabile: ARCON si NONARCON
1. Articulatoare neadaptabile
- Cls I – simple = ocluzor – inregistrare statica RC, DVO , IM pozitia de baza
- subdiviziunea A. miscarea verticala posibla, dar numai pentru a facilita manipularea
- subdiviziunea B. miscare verticala posibila raportata la ATM - ocluzorul
Instrumentele din clasa I sunt utile pentru restaurari in ocluzie centrica (incrustatii, coroane si punti) si au
caracteristice opritorii si blocajele in pozitia de montare
- Cls II –medii
- instrumente care permit atat miscarea orizontala, cat si miscarea verticala, dar nu orienteaza
miscarea fata de traiectoriile condiliene.( inchidere-deschidere, utilizarea ABT cu/fara arc facial)
- miscari orizontale bazate pe valori medi : FGP (trasee oclz generate functional); teoria sferei lui
Monson: axele lungi ale dd se afla pe suprafata unei sfere cu raza de 10.5cm, cu centrul in
crista galli
- subdiviziunea A. miscarea excentrica nu este raportata la miscarea mandibulara a pacientului
- subdiviziunea B. miscarea excentrica permisa se bazeaza pe teoria miscarii arbitrare
- subdiviziunea C.miscare excentrica determinata de pacient, aplicandu-se metode de gravare
- utile pentru montarea modelelor in relatie centrica, dar nu ofera nici un avantaj pentru ca permit
miscari excentrice, intrucat acestea, nefiind inregistrate, nu sunt exacte;face exceptie
subdiviziunea C
2. Articulatoare semiadaptabile - clasa III
- simuleaza traiectoriile condiliene prin utilizarea mediilor sau a echivalentilor mecanici pentru
intreaga miscare sau numai pentru o parte a ei
- utilizeaza ABT inregistrata cu arc facial
- subdiviziunea A : inregistreaza static propulsia si utilizeaza echivalenti pentru restul msicarii
- subdiviziunea B : inregistrari staice d epropulsie si lateralitate si echivalenti pentru restul
miscarii; unghiul Bennett reglabil, ghidaj incizal reglabil, distanta intercondiliana reglabila (val
medie 100-110 mm)
3. Articulatoare adaptabile - clasa IV
- ABT arc facial , tip arcon, unghiul Bennett reglabil, ghidaj incizal reglabil, distanta
intercondiliana reglabila, reglabili peretii carcasei condiliene, inregistrare dinamica 3D pt
miscarea Bennett
40
- Tip A : utilizeaza inregistrari gravate (stereograme) pt programarea miscareii Bennett
- Tip B : utilizate pentru reglarea unghiurilor, curbelor etc
Alegerea tipului de articulator pentru proteza totala
- mai simple
- dificultati de utilizare a unor inregistrari compleze – instab sabloanelor, sup muco-osos redus
- modificari oclz uletrioare : rezorbtii, atrofii creasta
- aspecte functionale ATM si de echilibru al prot.
Timpii inregistrarii:
1. ABT – determinare, transfer (montare model max)
2. det, inreg, transfer RC (montare model mdb)
3. misc. Excursive: propulsie is lateralitate si programarea articulatorului
Determinarea ABT :
- localizare antropometrica (standardizata) 11-13 mm pe linia tragus- unghi extern orbita
- met. palpatorie: depresiune preauriculara
- grafic- arc facial pantograf
Transfer ABT : arc facial simplu/de transfer cu ac sau olive; cinematic / pantograf
Inregistrarea propulsiei: spatiul Christensen ( intre dd lat) – 5 mm ; clinic: muscatura cu ceara sau grafic (
pct and de IM/RC cu 5 mm ); cu pantograf, val medie 40% fata de pl.Frankfurt
Inregistrarea lateralitatii: unghiul Bennett, condil orbitant/nelucrator: val.medie 15 grd, formula Hanau: H/8
+ 12 grd; grafic: la 6 mm de RC pe linia de lateralitate; reglarea miscarii Bennett, condil pivotant/lucrator-
stereografic
Utilizarea articulatorului
- la toate tipurile de protezari, tratam. Ortod, chir pemaxilare cu implicare oclz
- analize oclz si dgn si corectari oclz /disfunctii
- remontarea si corectarea oclz a protezelor
- gutiere ocluzale
Avantaje: factorul subiectiv/clinic este inlocuit de cel tehnic; respectarea unor caracteristici dinamice de la
niv art.+oclz; avantaje imediate in rel oclz
Dezavantaje: cost crescut, timp de inregistrare, transfer ; inregistrarile nu sunt mereu posibile si necesare,
rezultatele se pierd repede ( uzura dd , resorbtie etc)

PROBA MACHETEI PROTEZEI TOTALE

Obiective:
- medicul apreciaza corectitudinea etapelor anterioare ale protezarii – evaluare corecta RIM –
DVO si RC
- respectarea de catre tehnician a indicatiilor privind montarea individ. a dd , asig. armoniei faciale
a pacientului
- verificarea ctct oclz statice si dinamice
Macheta= piesa protetica intermediara- arcada dentara artificiala montata in ceara (baza prot finale)
- vin pe modelul functional, montate in ocluzor/articulator cu fisa de lab si sabloanele de ocluzie
Proba machetei: 2 etape: ctrl exo/endobucal
A) Control exobucal:
1. machete pe modele cu ocluzorul inchis
- pe FV a modelelor reperele: linia mediana de pe sabl care sa corespunda cu linia medio-
sagitala a ocluzorului, liniile C trasate pe model, mijlocul crestei pt. dd laterali ( si pe soclu),
curbura sagitala a crestei mdb, distanta dintre planul de oclz si linia surasului (lung ICS)
- dd frontali s acorespunda cu forma din fisa
- convexitatea FV e mai acc/stearsa
- linia med interincisiva sa corespuna cu linia mediana trasata pe model
- cei 6 dd fr sa s eincadreze in liniile C
- lungimea dd fr sup se incadreaza intre pl. de oclz si linia surasului
- curbura incizala: linie dreapta/curba cu convexit inf
- zona laterala: angrenaje corecte, unit masticatorii (gr de cate 3 dd)
- se ctrl cu cheia de cul daca nuanta este ca in fisa
- marginea V a machetei:pana la fundul de sac, aspect natural al gingiei
41
2. machete pe model cu ocluzorul deschis
- daca grd de Soclz frontala corespunde cu indicatia, normal =SIF
- zona distala neacoperita 1 cm fara dinti , se poate renunta la M2
- conformarea FO a dd fr proteza totala confort si articulare corecta a lb
- dd laterali: cuspidati: anatomic/necuspidati(sears) cu santuri si foeste proteza totala creste f
resorbite, stab prot
- mg distala a machetelor sa s eopreasca corect pe tub pir/tub max
3. control exobucal cu machete ridicate de pe model
- montarea dd lat pe creste, dd fr in afara crestei V
- latimea VO a dd in rap cu latimea crestelor
- regula lui pound respectata
- curburile sagitala/transversala coresp cu indicatiile
- DVO a fost respectat
- se mas unghiul interalv al crestelor proteza totala a ctrl montarea invers/normal
B) Control intrabucal
- machete racite pe model – spalate cu un jet de apa rece
- clateste gura 1 min cu apa cat mai rece
- fiecare macheta se insera separat si se analizeaza : extinderea corecta pe supraf sprijin, teste
herbst+succiune, mentinerea cand gura este deschisa, vizibilitatea coridorului bucal ,
stabilitatea machetei-teste basculare: presiuni stg-dr, alternatic la niv dd lat
Controlul fizionomiei faciale in repaus si RC
- plentudinea generala a fetei: buze, santuri perilabiale, dim etaj inf, obraji – plenitudine sim si
armonioasa
- baza protezei s anu basculeze sub nas
- examinare din profil bilateral, cu buze relaxate si inocluzietreapta buzelor
Controlul aspectelor arcadelor cu gura semideschisa
- linia mediana coresp cu linia medio-sagitala a figurii
- latimea celor 6 frontali sa se incadreze intre liniile C
- curbura V este simetrica
- armonizarea cu fizionomia si tegumente
Montari individualizate:
- anomaliile in poiztionarea dd nu trebuie sa fie simetrice
- tremele si diastemele aspect neplacut
- IC domina fizionomia prin forma, dim, culoare
- rotatia IL la femei
- incalecarea IC peste IL aspreste figura invers feminitate
- vestibularizarea C – agresivitate
- coborarea IC veselie , simpatie
- curbura incizala la dreapta, la  accentuata
- in suras intre FV ale C si Pm si mucoasa jugala exista coridorul bucal
- retusarea lungimii – se ia din mg incizala dd se inchide ↑saturatia, din colet se deschide la
culoare↓saturatia
- linia coletului nu la acelasi nivel
- front inf cu mg incizala la niv buzei inf
Controlul angrenajului corect al celor 2 arcade
- RC = IM
- cotnrol static nu si ocluzie in dinamica
- proba spatulei : + spatula introdusa usor  baza prot nu est ein ctct cu supraf d esprijin; se
amprenteaza spatiul respectiv cu ceara plastica
- ctrl angrenaj poz excentrice
- propulsie , lateralitate dr-stg
Teste fonetice :
- se verifica spatiul minim de vorbire, propulsia fonetica, inficatii proteza totala pozitionarea dd
frontali
Deficiente care nu se pot rezolva in cabinet: DVO gresit, RC gresit, dd laterali in afara crestelor, linia
mediana deviata, proba spatulei +
Gravarea modelului max la zona Ah
- limita posterioara: se marcheaz aprin pronuntia de ah prelungite sau protractia limbii care det
42
plasarea VP in poz joasa
- limita anterioara: valsalva
- zona de gravare in forma de arc : latimea de 2 mm la santuri pterigomax, 6 mm la schroeder, 2
mm la fovee palatine
- profunzime: 2/3 din depresibilitatea tes
Macheta definitiva: faza de laborator ce cuprinde foliere model + modelarea finala a bazei
Folierea modelelor: operatie de despovarare a unor zone (torus max/mdb, exostoze, creste balante, papila
incisiva, rafeu , rugi, g ment etc), se diminua presiunile dureroase, ↑stab
Modelajul final: obiective estetice, igienice, rezist mecanica, stab
Estetic: zona front V – feston gingival, coletul dd, papile interincisive, proces alveolar
Igienic: supraf plane, netede, neretentive; zona fr: modelaj fizionomic, zona lat – modelaj igienic
Fonetic: supraf P ale dd naturali, rugi si papila, grosimea placii palatinale nu dep 2 mm , spatiu fct proteza
totala limba – modelare plan concava a supraf L
Rezistenta mecanica: grosimea bazei 2 mm , armare: plase metalice, fibre de sticla , polietilena
Mentinerea si stab: conformatia mg si versantului V
Realizarea tiparelor: o cavitate incastrata in conformator prin ambalarea machetei; eliminarea cerii,
presarea pastei de acrilat, polim acrialt prin regim termic: rapid 60 min 65 grd, 60 min 100 grd; se raceste
lent 24-48 h
Sisteme de injectare – avantaje: inchidere mg optima la linia ah, continut minim d emonomer rezidual,
rezist mec mai buna, prelucrari mai putine, se elim posib ap rel oclz gresite
Inserarea prot in CB
- ctrl exobucal al prot
- inserarea prot in CB
- ctrl mentinerii si stab statice si dinamice
- retusuri mg si oclz
- sfaturi pentru adaptare
- instructiuni de igienizare

OCLUZIA LA PROTEZELE TOTALE

Obiective: echilibrul prot, aspecte fct: masticatie/fonatie, profilaxia struct orale, fizionomie
Diferente dentat/edentat
- elem de suport pentru presiunile ocluzale: D: dento parodontal, ET muco-osos : aria suportului
parod e de 3.5 ori mai > decat supraf crestei
- receptorii: D parod, ET muco-periostali, incarcarea suportata : D 40-50 lv, ET: 13-16 lv ( 1lv
=480g)
- rasp la supraincarcarea oclz: D afectare parod, ET resorbtie osoasa  instab protezei totale
Restab partiala a fct ADM
- fonatia: modif de varsta +vol proteza totala , DVO
- deglutitia  tipar infantil-supt, raport RC cu IM
- masticatie ↓1/6 fata de dentat, se depl prot parafunctii, lipsa ctrl mm
o modificari estetice la edentat: h etaj inf, fata, pseudoprognatismul batranului, santuri periorale acc,
rosul buzelor ↓
o potentialul de adaptare: redus al edentat, caract individuale psiho comportamentale, varsta sex,
medicatie
o obiectvie: D :restab fct, profilaxia struct orale, ET + echilibrul proteza totala in IM
o posibilitati de evaluare : mai reduse la ET ( IM , absenta reperelor dentare, modif morf fct, conditii de
ech a prot si sabloanelor, modif d evarsta
Echilibrul protezelor
- principii mecanice: transmiterea presiunilor oclz spre struct de sup, reducerea planurilor
inclinate, plasarea pl de oclz anat
- principii fct: in deglutitie, misc mdb, fonatie, DVO , SMV SIF
Factorii implicati in rel oclz :
- aranjamentul arcadic si interarcadic– reguli generale – resp reg. de montare a dd
- schema ocl – antagonisti : felul dd, ctct dento dentare, plan de oclz, tip de oclz ( perpendiculara
pe LOI nu trebuie depasita de dd laterali)
Conceptii privind oclz la ET:
- tipul de articulator
43
- tipul de contact dent-odentar in IM
- raport ocluzal ; IM RC
- scoala gnatologica: RC ctct tripodic, IM = RC , deglutitia in RC articulator semidaptabil
- scoala fct PMS: RC deglutie in RC,ctct vf cuspid-fund fosa, long centric, wide centric, vertical
centric, IM nu=RC freedom in centric; artic mediu/semiadaptabil
- ocluzia miocentrica: pozitia miocentrica, IM=poz miocentrica, ctct tripodic, ocluzor
Teorii privind raportul ocluzal
- dd, plan de oclz, ctct dd static si dinamic
- teorii anatomice/neanatomice – monoplan
- balansate/nebalansate
- ocluzia lingualizata/lineara
- teoria anatomica: dd anatoformi, plan d eoclz cu curburi sagitala si transversala,unitati
masticatorii – 3 dd , se respecta cheia lui angle , generatoare de componenete orizontale
Concepte ocluzale cele mai utilizate la proteza totala
- teoria monoplan: elimina planuril inclinate generate d ecomp oriz, dd fara cuspizi, pl de oclz fara
curburi, cu sau fara balans – rampe ocluzale: ingrosari ale bazei prot in zona D care realiz ctct
- avantaje: echilbru, dezav: scade eficienta mastic, fenomen christensen, creste resorbtia
- cu balans generaliz – dd neanatomici sears: F proteza totala incizia alim, L : jum O relief normal,
triturant, jum V redusa, suboclz; indicatii: coord neuro-mm slaba, resorbtie severea; dezav: isi
pierd relieful oclz
- cu balans generaliz- oclz echilibrata gysi: cu articulator: minim 3 pct de ctct in misc excursive ale
mdb, utilizeaza dd anatoformi, pl de oclz prezinta curburi, artic mediu/semiadapt; avantaje:
estetica, eficienta masticatorie, echlibru indoielnic?; dezavantaje: tehnici precise de stabilire RIM
si montare dd, in timp se pierd ctct echilibrante:resorbtie, uzura dd, infundarea protfav
sindromul de hiperfunctie anterioara (propulsia max)=sindromul combinatiei, iclinarea cuspizilor
poate cre aforte laterale; se indica in cond fav prot si bruxism
- teoria cu balans lateral – oclz lingualizata si lineara: stabilitate oclz, eficienta fct, confort; ctct
numai pe d dlaterali, pl de oclz fara curburi, balans realiz pe dd lat
Ocluzia lingualizata
- proteza mdb: echilibru si eficienta masticatorie ↑; IM=RC
- se realiz un nr redus de ctct dd numai pe d dlaterali
- cuspid P al dd lat max – foseta antagonista
- dd mdb necuspidati – doar fosete
- plan d eoclz fara curburi
- balans pe dd lat, trasee propulsive in lateralitate, articulator
- schema oclz cea mai utilizata in prot conventionala, si implante,resorbtii severe mdb, anomalii
scheletale cls II cu decalaj mare intre creste, bruxism, pac prot ant cu dd necusp
- avantaje: echilibru, estetica, fct, confort
- dezava: uzura d dcu ineficineta mastic, tendinta la propulsie a mdb
Ocluzia lineara
- echlibrul prot max, eficienta mastic
- IM=RC, ctct dd pe d dlat
- plan de oclz fara curburi
- cuspid V al dd lat mdb cu dd max necuspidati
- balans pe dd lat trasee propulsive in lateralitate
- indicatii: anomaill scheletale cls III, sindr combinatiei, edentat unimax cu dd antagonisti
naturali/punte/coroane
Scoala romaneasca – Ene
- oclz anatomica: dd anatoformi, plan de oclz , curburi anatomice
- oclz monoplan: cuspidare redusa, resorbtii severe, curubura sagitala redusa
- oclz fara balans: montare in ocluzor IM=RC
- oclz lingualizata: ocluzor, ctct numai pe dd laterali, cuspid P max cu foseta antag
- articulatorul folosit mai ales : bruxism, comp oriz in misc mdb : prognatism cls III, hiperdivergent
cls II, implante
- artic mediu /semiadapat
- ene: arcadele au rol primordial, echilibru prin balans general nu se ustific ain masticatie ctct e
dd-alim-dd
- efecte + ale oclz corecte: echilibru+stab+sprijin, masticatie, estetica, profilaxia struct orale,
44
confort
- efecte - : instab prot, resorbtia sevrea a crestelor/fibroza, ulceratii/hiperplazii, modif mm/artic,
fractura bazei prot, pseudoprognatism mdb = proglisarea mdb

EDENTATIA UNIMAXILARA

Aspecte clinice :

Edentatia totala :

1. Maxilara
2. Mandibulara

Caracteristici - evaluare prin examinare

- Maxilarul edentat total


o Conditii de protezare : mand mai dificil
o Evolutia edentatiei : mand –resorbtie ,max –raportul crestei cu antagonistii (functional )
o Alternative /tehnici de protezare
- Antagonistii :
o Planul de ocluzie
o Cuspidarea
o Dd naturali prezenti , interventii preprotetice
- Raportul crestei cu antagonistii (S,F,T) -schema ocluzala

Antagonistii :

1. Arcada integra /protezata fie corect sau incorect (plan de ocluzie )


- Pt a nu se uza dd protezei datorita solicitarii de catre antagonisti s-au propus dd. Laterali
metalo-acrilici
2. Ed. Partiale intinse cu sau fara protezare mobila , cu dd restanti frontal sau lateral
- Antagonistii in ed partiale intinse => sindromul combinatiei = asocierea ed. Totale max
cu ed. Partial mand cls I Kennedy
- Alte denumiri sind. Combinatiei = sind.Kelly , sind. Budtz,sind de hiperfunctie anterioara
3. Proteza totala corecta sau care poate fi corectata

SINDROMUL COMBINATIEI :

Mecanism etiopatogenic

 Pacient protezat
- Tip I : pierderea osoasa sub seile protezei mandibulare
- Tip II : deplasarea campului ocluzal in zona frontal , cu consecinte asupra : - echilibrul
protezei maxilare
- Struc orala
- Cinematica mandibulara
 Pacient neprotezat mandibular
- Instabilitatea protezei maxilare , dificultati in adaptare
- Asocierea cu anomalii scheletale , bruxism ,hiposialie => cresc gradul de dificultate

Simptomatologia sind. Combinatiei

1. Semne prezente in 85% din cazuri


o Pierderea osoasa frontal
o Hipertrofia tuberozitatilor
o Hiperplazia papilara =granulomatoasa (1/3 anterioara a boltii )- stomatita tip III , candidoza si
solicitare
o Extruzia dd frontali mand
o Resorbtie sub seile protezei mandibulare
2. Alte manifestari in 15% din cazuri , cel putin in semn prezent :
o Pozitionare anterioara a mandibulei
45
o Scaderea DVO
o Modificari ale planului de ocluzie
o Formatiuni pseudotumorale tip “epulis fissuralum ” in vestibulul labial superior
o Afectarea parodontala a dd frontali mand cu vestibularizarea lor
o Fractura bazei protezei

Alternative de tratament / prevenire :

- Supraprotezare : maxilara , mandibulara


- Protezare scheletala mand pt ca are sprijin mixt si nu apare denivelarea in plan ocluzal prin
infundarea protezei

-zone hiperplazice

Instabilitatea protezei maxilare :

- Atitudini : -corectare preprotetica


-amprentare / ocluzie

Asocierea cu anomalii scheletale cls II, III.

Decalaj intre creste / prezenta dd frontali mand

Conceperea protezarii – schema ocluzala

Edentatia mandibulara

la momentul extractiei = pre/postmenopauza , osteoporoza ,mand gracila ,anomalii scheletale cls II,

Antagonisti – proteza totala corecta

- Evaluarea protezei
- Posibilitai de corectare a protezei
- Protezarea unimaxilara

Etapele protezarii unimaxilare

- evaluarea situatiei clinice :maxilar edentat si antagonistiilor (necesitatea trat pre si proprotetic , corectarea
planului de ocluzie )

- trat preprotetic

-trat protetic – protezarea totala

 Amprentrarea camp protetic


 Stabilirea RIM
 Proba machete
 Aplicarea machete
 Individualizarea , dispensarizare, readaptare

-Corectarea planului de ocluzie

 Ablatia lucrarilor protetice vechi


 Remodelarea coronara
 Extractia dd
 Remodelarea crestei
 Devitalizari
 !! Planul de ocluzie se stabileste in functie de dd restanti

DVO

- se stabileste ca la ed. total bimaxilar , dar se fol un singur sablon


46
- se realizareaza cu sablon corectat in relatie cu antagonistii , sablonul stabileste rapoarte stabile cu dd
antagonisti

- cu pasta ZOE pt a inregistra impresiunile dd antagonisti si apoi se monteaza modelul dupa aceste
impresiuni

EDENTATIA SUBTOTALA

- protezare conventiala

- protezare imediata

Definitie : situatia clinic caracterizata prin prezenta pe arcada a 1-3 dinti (Costa )

Aspecte clinice :
- ed. subtotala max/prot sau nu

-ed. subtotala mand./protezata sau nu

-ed. subtotala bimaxilara / protezata max, mand sau bimaxilar

Alegerea alternative terapeutice :


- in raport cu obiectivele generale si locale regionale

 Prevenirea agravarii starii generale (aspect psihologice , affect generale )


 Atingerea obiectivelor protezarii :restabilirea functional , estetica ,profilaxie , confort

-in raport cu conditiile de protezare

 Conturul , raportul si starea structurilor locale


 Starea de igiena
 Timpul si acoperirea costurilor

Alternative terapeutice :

-protezare conventional (imediata , precoce, tardiva )

-supraprotezare (simpla sau cu sis special , imediata )

-protezare pe implante

Protezarea totala conventionala

Indicatii :
-conditiile generale si locale nu permit prastrarea dd

-Se prevad complicatii locale si generale legate de pastrarea ultimilor dd

- conditiile de protezare sunt mai bune ca ed total decat in prezenta dd

- social si comportamental nu pune problem de protezare imediata

-cand se impune (pt echilibru ) e in reg mai exacta a structurilor de support decat in prezenta ultimilor dd
(protezare imediata )

47
Supraprotezarea :

Definitie :o proteza totala /partial aplicata pe dd naturali (intregi sau radacini )sau pe implante

-tip de protezare mobile cu sprijin mixt , preponderant muco-osos

Tipuri :
- dupa struc de suprot (pe dd, pe implante )

-dupa tipul protezei : partiale , totale / provizorii , definitive/ cu sau fara sis de retentie / cu baze metalice
sau acrilice

-dupa structura protetica : infrastructura : cu capse, bare, magneti, telescoape,supresstructura, proteza


metalo-acrilica saua crilica

Supraproteza pe dd naturali :

Tipuri :
-simple sau cu sisteme special

-provizorii / definitive

- proteze cu baze metalice /acrilice

-prelungirea exista d pe arcade

-simplificarea unor etape in realizare

Contraindicatii

-dd status, dificultai in trat

-status parodontal

-spatiu insufficient in sens vertical (DVO)

-ax dificil de insertie – dezinsertie a protezei

-cresterea decalajului intre creste

-supraconturare

-igiena deficitara

-timp, costuri

Prepararea dd se face in raport cu tipul de supraprotezare

-port coronara labial previne supraconturarea

-prep in acoperis de casa

-port orala 2mm

Etape clinice

Supraprotezare pe implante

-imbunatatirea echilibrului protezelor : sprijin mixt , stabilitate si mentinere

48
Indicatiile supraprotezarii pe dd sunt in functie de :
-dd restanti ca valoare si dispozitie nefavorabila unei proteze fixe sau partiale

-ansamblul protetic la niv de maxilar

-raportul cu creasta antagonista (antagonistii)

-conditiile generale (boli generale )

-scaderea conditiilor de protezare :echilibru , aspecte functionale , estetica, profilazie , confort

-dd restanti – valoarea parodontala a dd restanti / posib/ calitate/ trat

- ansamblul struc de suprot / echilibru :

 pozitia dd pe arcada
 ansamblul retentivitatilor(favorabile/nefavorabile )
 raportul cu zone retentive de la niv crestei (contur )

-raportul cu creasta antagonista – RIM (DVO,RC,plan de ocluzie ), raportul crestelor antagoniste (dd
antagonisti )

-scaderea conditiilor locale de protezare

Avantajele supraprotezarii :
-scaderea ratei resorbtiei osoase (femei, menopauza )

-cresterea conditiilor de echilibru (proteza mand )

-cresterea eficientei functionale

-cresterea valorii estetice

FRACTURA PROTEZEI TOTALE

PMMA –polimetil metacrilat: limite: modif dim, porozitati, conductibilitate la caldura si rezist mecanica
scazuta, propr biologice limitate

Clasificarea fracturilor:

- liniara: mediana, paramediana, marginala


- in mai multe fragmente

Cauze:

- in masticatie dt instab protezei


- torus palat nefoliat
- rel oclz dezechilibrate
- nu exista ment si stab dat atrofiei marcate
- ed unimax cu dd nat antag?
- parafunctii
- purtare proteza totala continuu si noaptea

Repararea

- repunerea in poztie corecta a fragm


- solidarizarea cu bete chibrit/picurare de ceara pe fata ext
- realizareaunui model partial al al fetei mucozale
- priza gips apoi indep ceara
- retentivitati
49
- izolare model
- prep acrilat roz auto
- prelucrare, netezire, lustruire

Alte tipuri de reoptimizari

- lipsa unui d desprins


- inlocuirea unui d fracturat
- refacerea reliefului ocluzal : se verifica d in lacas si rel oclz, retentii : puturi, santuri, orificii, in
cab/lab, alegerea unui d potrivit, nu trebuie perforata baza prot

Captusirea protezei totale

- procedeu de realiz a unei noi fete mucozale, paralelizand supraf mucoasa cu cea a CP , in
scopul imbunatatirii ment si stab
- indicatii: cand proteza totala nu are o retentie optima
- contraindicatii: rap IM in plan vertical - Sdim/instabile in plan oriz; prot f veche, acrilat
imbatranit cu reparatii, pacienti cu alergii /sensib mucnu tehnici directe
- clasificare: partiale: marginale(se reface succiunea prin adaugarea de material la zonele de
inchidere); totale – inclusiv a marginilor
- materiale: acrilate auto –rigide, acrilate reziliente – temp/def, materiale siliconice
- limite materiale reziliente: struct neomogena, se imbiba cu germeni, slaba rezist mecanica,
slaba leg cu acrilatul, degradare rapida su pierderea rezilientei si stab dim
- captusire d edurata: cu rasina termo/autopolim; direct: mat chimic/iritant, r exoterma, poate
prezenta porozitati
- metode: direct –cab, indirecte-lab
- obiective: teste herbst si succiune, verif: DVO, contacte premature, RC, montarea dd in afar
crestei, disparitia relief ocluzal

Captusirea directa totala:

- degresare prot – indepartare detritus si zone impregnate


- indep unui strat din supraf mucozala, deretentivizare
- subtierea marginii cu 1-1,5 mm
- pensularea prot cu monomer
- prep pasta de acrilat
- badijonare fibromucoasa cu vaselina /ulei de parafina
- aplicarea pastei si realiz d emisc d emodelaj in ocluzie
- mat refluat se indep pt a nu fi inghitit

captusirea indirecta: amprenta funct in prot ( silicon- priza lent progresiva), in lab ambalare dupa
turnarea modelului (gips dur moldano)

captusire rezilienta: gc tissue conditioner; temporara 48-72 h/definitiva: pac care nu suporta
presiuni ; mat adera la supraf prot, amortizeaza 100% presiunile de pe CP

captusiri dure: gc reline

STOMATITE PROTETICE

= afect inflamatorii ale mucoasie pac purt de proteza totala

Etiologie: presiuni directe in timpul masticatiei; struct fiz-ch a amat (act toxica/alergica), factor
microbian care penetreaza struct acrilatuluiporozitatea, aspecte locale legate de oclz si rap
crestelor + factori gen legati de varsta, afect asociate care pot mdofica statusul bucal si cond
locale de prot

50
Factori traumatici:

- compresie globala: muc intre 2 planuri dure prin conformarea gresita


- lipsa de foliere a unor zone proeminente ale CP, gravarea incorecta a modelului functional
- presiuni excesive dat rel oclz incorecte

Factori chimico-toxici:

- monomerul rezidual irita mucoasa


- resturi de agenti de igienizare

Factori microbieni

- purtarea continua
- gr de porozitate al mat
- creste temp sub proteza (40 grd)

Forme clinice:

1) leziuni de decubit = ulcere traumatice se form la 24-48 h dupa inserarea prot in CB
- pot avea aspect de zone congestive in prima faza si edem +ulcerare
- se form dat bazelor supraextinse
- mai frecvent la C max, si reg ant mdb
- flora microbiana moderata
- adenopatie moderata
- nu exista diskeratoza
2) hiperplazii protetice: marginala=epulis fissuratum
- tratament: corectarea mg prot cu material moale si suprimarea purt proteza totala temporar
- daca leziunea este mai veche: excizie + tratam local
3) leziuni asociate: creste balante, ↓vol suportului osos +modif fibroase ale amuc adiacente
- dau instab prot, necesita amprenta de despovarare si mucostatice
- eventualitate de malignizare ( lez maligne: consist dura, mg indurate, halena fetida, fluora
microbiana abundenta, adenopatie constanta/dura, frecvent diskeratoza, localizate oriunde)

Stomatite protetice

- in 30-50% purt de proteza totala


- reactii imediate: marginale: eroziune in situ la inserarea prot; bazale: eroziune in situ, totale:
alergice/chimiotoxice
- reactii tardive: marginale: – leziuni decubit/Hplazii; bazale: lez eritemato-congestive, ulceratii
bazale, Htrofii/plazii; totale: dat bolilor gen, iritatii ch/toxice/traumatice/alergice/vasculare

Clasificarea Newton

- tip I : inflam simpla localizata, apar petesii induse de trauma


- tip II
- tip III – inflam glandulara - induse de acumularea microbiana

Stomatita protetica cauzata de candida albicans

- asociata cu cheilita, glosita


- sub: durere, prurit
- tratam: antifungice 4-6 sapt ; se prescriu tablete in durere apersistenta descrisa tipic ca o
arsura fara cauza definita
- cauze: asociata cu depresie, stres, disfunctii gl salivare: asialie, xerostomie

51