Activitatea de informații în contextul Primului Război Mondial.

Context Primul Război Mondial:

 1883: tratat secret încheiat cu Puterile Centrale (Imperiul German, Imperiul Austro-
Ungar și Regatul Italiei) și reînnoit în 1913;
 Aug. 1914: declararea neutralității la Consiliul de Coroană de la Sinaia;
 14 Aug. 1916: Consiliul de Coroană de la Sinaia a hotărât intrarea României în război
de partea Antantei; două convenții, una politică (integritatea teritorială și dreptul
asupra Transilvaniei și Bucovinei:X) și una militară (ajutor militar);
 18 sept: Acord secret cu Rusia, prin care Rusia, în schimbul neutralității României,
recunoștea dreptul asupra teritorilor locuite de români din Imp. Austro-Ungar;
 Nov. 1916: trupele germane și austro-ungare ocupă Bucureștiul; regalitatea, guvernul
și administrația se retrag la Iași;
 Vara 1917: bătăliile de la Mărăști, Mărășăști, Oituz;
 3 martie 1918: Tratatul de la Brest-Livotsk și ieșirea de jure a Rusiei din război;
 7 mai 1918: Tratatul de la Buftea-București, pacea României cu Puterile Centrale;
 10 nov. 1918: reintrarea României în război;
 11 nov. 1918: armistițiul de la Compegne, încetarea WW1;
 ÎNFĂPTUIREA UNITĂȚII STATULUI ROMÂN: ROMÂNIA MARE.

Primul Război Mondial pe Frontul Secret:

 Activitatea informativă a Puterilor Centrale pe teritoriul României în perioada

interbelică:
o Imp. German – influențarea opiniei publice prin mass-media: înființarea unei
agenții de presă, Agenția româno-germană, care coordona mai multe publicații;
crearea unei opinii favorabile față de Puterile Centrale și de adversitate față de
Antanta;
o Germania, Austro-Ungaria și Bulgaria și-au trimis în România o armată de
agenți, sub acoperire de negustori, oameni de afaceri etc. (mulți au fost în
atenția Siguranței);
o După ieșirea României din neutralitate, s-au găsit la sediul legației germane din
București, materiale explozibile (promovau acțiuni diversionist-teroriste);
 Structuri românești cu activitate informativă 1914-1916:
o Siguranța Generală a Statului:
 Condusă de Iancu Panaitescu;
 Importanță pe plan internațional: participarea la o conf. Internațională
dedicată criminalisticii;
 Avea in vizor agenții de spionaj străini: germani și austrieci (arhivă-
București);
 A inițiat acțiuni ofensive care au vizat interceptarea documentelor
secrete ale serviciilor de spinaj străine: ex Moruzov și valiza contelui
 Czernin; sau furtul documentelor baronului von dem Bussche, în care
se afla o listă cu 200 de informatori ai spionajului german (Gen. A.
Zotu, șeful M.St.M. s-a sinucis, era informator);
 Legea contraspionajului în timp de pace: (în vig. din 31 ian 1913),
care stabilea ca infracţiune transmiterea sub orice formă a informaţiilor
despre apărarea ţării şi prevedea ca sancţiuni închisoarea corecţională
de la 1 la 5 ani sau o amendă de la 500 la 5.000 de lei;
o Jandarmeria Rurală:
 Apărarea unor unități economice, asigurarea căilor de comunicații,
supravegherea persoanelor suspecte;
o Secția a II-a Informații din M.St.M:
 Biroul 5 din Secția a II-a avea atribuții în plan informativ; *în timpul
Războaielor Balcanice s-a dovedit necesitatea unei structuri de inf.
militare;
 Structura: Diviziunea I Studiul Armatelor Străine și Div. II Serviciul
informațiilor (informații interne și externe);
 Agenți recrutați din rândul românilor din teritoriile dominate de alte
state; patriotism și sentimente de naționalitate; agenții respectivi erau și
rezidenți (creau la rândul lor agenți sau constituiau rețele informative);
deosebit de importantă în momentul intrării în război; rezultate pt
studiul armatelor Puterilor Centrale și mobilizarea acestora;
Transilvania (Brașov, Sibiu, Cluj), Banat (Timișoara) și Bucovina
(Suceava); preoți ortodocși;
 Agenți din rândul militarilor români din Armata Austro-Ungară;
 „călăuze” pt militarii români la momentul intrării în Transilvania;
o Biroul Mixt:
 o formă de cooperare între Marele Stat Major și Siguranța
Generală, despre care Moruzov spune că nu a avut rezultate;
 Structuri informative după intrarea în război:
o Informații Militare:
 Intrare în război: reorganizarea Marelui Stat Major în partea operativă
(Marele Cartier General) și partea sedentară (M.St.M), s-a înființat
Biroul 2 Informații, structură specializată pt culegerea informațiilor pt
Sectia I Operații;
 Inf. Militare în Operația Flămânda: culege de inf cu ajutorul
avioanelor, interogare prizonieri, cercetare; totuși deficiențe mari;
o Serviciul de Siguranță al Deltei Dunării;
o Serviciul de informații și contrainformații româno-rus:
 prevenirea pătrunderii serviciilor secrete ale inamicului în jurul
unităţilor militare romaneşti şi ruseşti;
 realizarea cooperării pe linie informativă cu trupele ruse;
 vastă activitate contrainformativă şi de poliţie militară în zona frontului
din Moldova;
 condus de Romulus Voinescu și sediu Roman;
  acțiuni de dezinformare a Puterilor Centrale și contrainformații;
o Mișcare de rezistență: mulți cetățeni din teritoriile ocupate au refuzat să
ofere inf inamicului;