Sunteți pe pagina 1din 47

Răspunderea penală a minorilor

Aspecte practice

Project supported by a grant from Norway


1. Reglementare legală

• art. 113-134 C. pen.


• art. 9 alin. 2, art. 17-22, art. 239 din Legea nr. 187/2012
• art. 243-248, art. 504-520 C. pr. Pen.
• art. 32-37, art. 41-42, art. 45-47, art. 69-101, art. 111-117 din
Legea nr. 252/2013
• art. 63-76 din Legea nr. 253/2013
• art. 134-184 din Legea nr. 254/2013
Referatul de evaluare
• Potrivit art. 33 din Legea probaţiunii nr. 252/2013
evaluarea inculpatului minor se realizează la
solicitarea organelor judiciare de către consilierul
de probaţiune din cadrul serviciului de
probaţiune în a cărui circumscripţie teritorială
locuieşte inculpatul minor, sau, după caz, în a
cărui circumscripție teritorială se află centrul
educativ ori de detenție sau unitatea
penitenciară în care se află minorul.
• În situaţia în care inculpatul minor nu este găsit sau
locuiește în alt stat și întrevederea de evaluare nu
poate fi realizată, consilierul de probaţiune
încunoștințează organul judiciar care a solicitat
întocmirea referatului de evaluare cu privire
la imposibilitatea întocmirii referatului.
• Adresa este însoţită de dovezi care să ateste situaţia de
fapt constatată şi demersurile efectuate în acest sens,
inclusiv cele referitoare la colaborarea cu organele de
poliţie în vederea contactării minorului.
• Inculpatul minor X este trimis în judecată la data de 12.05.2014 pentru
săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 233 C.p. cu aplic. art. 113 C.p.,
faptă săvârșită la data de 06.03.2014. Instanța dispune efectuarea unui referat
de evaluare a minorului, conform art. 116 C.p.
• Prin adresa emisă de Serviciul de Probațiune Z se comunică instanței
împrejurarea că minorul nu s-a prezentat la sediul serviciului în vederea
efectuării referatului de evaluare și nici nu a fost găsit la domiciliu de către
organele de poliție, fiind atașate la adresă procesele verbale întocmite de
consilierul de probațiune și de organele de poliție. Totodată, se precizează în
adresă că la domiciliu a fost găsită mătușa minorului, aceasta arătând că
minorul a plecat împreună cu mama sa în străinătate.
• Instanța dispune revenirea cu adresă către serviciul de probațiune, punând în
vedere acestuia să efectueze referatul de evaluare, sub sancțiunea amenzii
judiciare.
• 1. Este legală dispoziția instanței de judecată? 2. Este legală pronunțarea
unei hotărâri cu privire la minor fără a fi efectuat referatul de evaluare, în
aceste condiții? Lipsa referatului atrage vreo sancțiune procedurală?
• Se pune problema cum va proceda instanţa în situaţia în care sunt
incidente dispoziţiile art. 506 alin.1 şi 2 C.p.p., potrivit cărora
întocmirea referatului de evaluare este facultativă în situaţia în care un
asemenea referat de evaluare a fost dispus de procuror în cursul
urmăririi penale. Se observă că potrivit Codului penal este obligatoriu
ca referatul de evaluare să conţină propuneri motivate referitoare la
natura şi durata programelor de reintegrare socială pe care
minorul ar trebui să le urmeze, precum şi la alte obligaţii ce pot fi
impuse acestuia de către instanţă, în timp ce în C.p.p. se arată că
serviciul de probaţiune poate face propuneri motivate cu privire la
măsurile educative ce pot fi luate cu privire la minor.
• Problemă: se poate dispune în cazul minorului
renunțarea la aplicarea pedepsei?
2. Consecințele răspunderii penale a minorilor
• Art. 114 alin. 1 C. pen. instituie regula potrivit căreia față de
minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă
între 14 și 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de
libertate
• De la această regulă art. 114 alin. 2 C. pen. prevede două
excepții relative (instanța NU este obligată) = situații în care
instanța POATE aplica minorului o măsură educativă privativă de
libertate:
 „recidiva minorului”
 gravitatea infracțiunii săvârșite
• dacă a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a
aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori
a cărei executare a început înainte de comiterea
infracţiunii pentru care este judecat;

Problemă: dacă executarea a început DUPĂ comiterea


infracțiunii pentru care este judecat?
• atunci când pedeapsa prevăzută de lege (în
sensul art. 187 C.p.) pentru infracţiunea
săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai
mare ori detenţiunea pe viaţă
• Problemă: are vreo relevanță dacă fapta a
rămas în faza de tentativă?
• Problemă: sunt aplicabile minorului dispozițiile
art. 396 al. 10 C.p.p.?
• Ce se întâmplă dacă în privința minorului se
rețin circumstanțe agravante, cum ar fi incidența
art. 77 lit. a C.p.?
Procedura simplificată se aplică minorilor?
• Apreciem că în privința minorilor nu există posibilitatea
reducerii limitelor de pedeapsă conform art. 396 al. 10 C.p.p.,
care reprezintă o cauză de reducere a pedepsei, însă în cazul minorilor
sunt aplicabile dispozițiile art. 128 C.p. astfel că limitele de durată a
măsurilor educative rămân cele prevăzute de lege, însă la
individualizarea măsurii educative instanța va avea în vedere și
conduita procesuală a minorului.
• Din punct de vedere procedural, chiar dacă s-ar aprecia că în privința
minorilor nu ar fi aplicabile dispozițiile art. 374 al.4, 375 C.p.p., nu este
obligatorie efectuarea cercetării judecătorești; dacă inculpatul
recunoaște comiterea infracțiunii, nu contestă nicio probă și nici nu
propune probe noi, cercetarea judecătorească se limitează la audierea
minorului.


• Cauzele de atenuare şi de agravare produc
efecte atât asupra alegerii măsurii educative,
cât şi asupra duratei acesteia, cu respectarea
limitelor prevăzute de lege, fără a exista
posibilitatea reducerii duratei măsurii
educative sub durata minimă prevăzută de cod,
ori a majorării acesteia peste limita prevăzută
de noul cod.
• Cum dispoziţiile art. 76 Cod penal, referitoare la
efectele circumstanţelor atenuante, ale art. 78
Cod penal referitoare la efectele circumstanţelor
agravante şi ale art. 79 Cod penal privind
concursul între cauzele de agavare şi cauzele de
atenuare fac trimitere la minimul şi maximul
special al pedepsei, iar în cazul minorilor nu se
pot aplica pedepse, aceste texte de lege nu sunt
incidente în cazul minorilor.
• Ceea ce trebuie avut întotdeauna în vedere de instanţa de
judecată ce soluţionează cauze cu inculpaţi minori este
preponderenţa scopului educativ al măsurii educative,
iar nu acela sancţionator, şi să dispună în concordanţă
cu acest principiu.
• Măsurile educative se aplică și inculpaților minori la
data săvârșirii faptei, care ulterior au împlinit vârsta de
18 ani
• Problemă: Posibilitatea încheierii unui acord de
recunoaștere a vinovăției în cazul minorilor care
împlinesc 18 ani în cursul urmăririi penale
2.3. Regimul măsurilor educative
• Măsuri educative neprivative de libertate:
 Stagiul de formare civică –art. 117 C. pen.
o Obligația minorului de a participa la un program, pentru a-l ajuta să înțeleagă
consecințele legale și sociale la care se expune în cazul săvârșirii de infracțiuni și pentru
a-l responsabiliza cu privire la comportamentul său viitor
o Durată: cel mult 4 luni
 Supravegherea –art. 118 C. pen.
o controlarea şi îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, sub coordonarea
serviciului de probaţiune, pentru a asigura participarea la cursuri şcolare sau de
formare profesională şi prevenirea desfăşurării unor activităţi sau intrarea în legătură cu
anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia
o Durată: 2-6 luni
 Consemnarea la sfârșit de săptămână –art. 119 C. pen.
o obligaţia minorului de a nu părăsi locuinţa în zilele de sâmbătă şi duminică
o Durată: 4-12 săptămâni
 Asistarea zilnică -120 C. pen.
o obligaţia minorului de a respecta un program stabilit de serviciul de probaţiune, care
conţine orarul şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor, precum şi interdicţiile impuse
minorului.
:::..
o Durată: 3-6 luni
• Problemă – aplicarea art. 7 din Legea 76/2008
inculpaților minori față de care se dispun măsuri
educative – Curtea de Apel Brașov
• Art. 4 din Legea 76/2008 – suspecții, persoanele
condamnate definitiv, persoanele pentru care instanța
a pronunțat amânarea aplicării pedepsei sau
renunțarea la aplicarea pedepsei
• Art. 7 – hotărârea de condamnare, de amânare a
aplicării pedepsei sau de renunțare la aplicarea
pedepsei
Data începerii executării

• În lipsa unei mențini exprese în sentința penală, data începerii


executării măsurii, respectiv data de la care se calculează durata
acesteia, este data punerii în executare a măsurii de către judecătorul
delegat cu executarea potrivit art. 511 C.p.p. Este preferabil ca instanța
să evite să dispună prin sentință că măsura începe la data rămânerii
definitive a hotărârii, întrucât punerea în executare presupune
convocarea minorului, a reprezentantului legal sau a persoanei
desemnate cu supravegherea, a consilierului de probațiune, ceea ce
presupune citare (dacă minorul nu se prezintă la prima convocare,
citarea poate avea loc prin intermediul organelor de poliție), ceea ce
necesită timp și se poate pierde mult din durata măsurii.
• De asemenea, trebuie observat că, în practică, din acest motiv,
stabilirea unei durate reduse a măsurii creează dificultăți în sensul că
există riscul ca aceasta să expire și să nu poată fi executată
Stagiul de formare civică
• În forma în care stagiul de formare civică este
reglementat în noul Cod penal şi Legea privind
executarea pedepselor şi măsurilor neprivative de
libertate această măsură este adecvată, în opinia
noastră, în special minorilor care provin din familii
organizate şi beneficiază de suportul familiei, care
sunt angrenaţi în sistemul de învăţământ şi care
au comis infracţiuni cu un grad de pericol social
redus sau cu caracter singular, accidental, pe
fondul unei conduite bune anterioare.
Supravegherea
• Măsura se adresează în special minorilor
care au comis infracţiuni cu grad de pericol
social redus sau mediu şi al căror
comportament a devenit ilicit din cauza
abandonului şcolar şi/sau a alegerii unui
anturaj nepotrivit, dar care pot fi
supravegheaţi de familie.
Supravegherea
• Potrivit art. 404 alin.2 C.p.p. teza ultimă, când instanţa
dispune măsura educativă a supravegherii, în
dispozitiv se menţionează persoana care realizează
supravegherea şi îndrumarea minorului.
• Potrivit art. 67 alin.2 din Legea 253/2014, supravegherea şi
îndrumarea minorului în executarea măsurii educative a
supravegherii se realizează de către părinţii minorului,
cei care l-au adoptat sau tutore. Dacă aceştia nu pot
asigura supravegherea în condiţii satisfăcătoare, instanţa
dispune încredinţarea supravegherii minorului, pe acelaşi
interval de timp, unei persoane de încredere, de
preferinţă unei rude mai apropiate, la cererea acesteia.
• Instanţa poate dispune încredinţarea
supravegherii minorului unei alte persoane decât
părinţii, adoptatorii ori tutorele, numai la cererea
expresă a acesteia;
• Şi din această perspectivă rolul consilierului de
probaţiune este foarte important, acesta putând
oferi relaţii cu privire la persoanele cărora li s-ar
putea încredinţa supravegherea minorului, fie în
cadrul referatului de evaluare, fie prin oferirea de
lămuriri în cursul judecăţii.
• În cazul în care o asemenea persoană nu este desemnată
prin hotărârea instanţei, sau în cazul în care persoana
desemnată de instanţă nu mai poate exercita
supravegherea, judecătorul delegat, în cadrul procedurii
prevăzute la art. 65, cu consultarea consilierului de
probaţiune, va desemna persoana ce urmează să
exercite supravegherea.
• ATENȚIE! În cazul în care minorul a devenit major sau este
căsătorit, supravegherea este efectuată de serviciul de
probațiune
Consemnarea la sfârșit de săptămână
• Măsura ar avea caracter educativ şi ar fi
potrivită, în opinia noastră, în cazul minorilor
care au comis fapte penale cu ocazia unor
evenimente ori în timpul participării la
anumite activităţi de sfârşit de săptămână –
petreceri, activități sportive, spectacole.
• Din dispoziţiile art. 68 alin.4 din Legea nr. 253/2014 reiese
că instanţa de judecată trebuie să desemneze o
persoană majoră care să se ocupe de supravegherea
măsurii, de regulă persoana majoră care locuiește cu
minorul, iar în cazul în care persoana majoră în
supravegherea căreia se află executarea măsurii nu este
desemnată prin hotărârea instanţei, sau persoana
desemnată de instanţă nu mai poate exercita
supravegherea, judecătorul delegat, în cadrul procedurii
prevăzute la art. 65, cu consultarea consilierului de
probaţiune, va desemna persoana ce urmează să exercite
supravegherea.
Consemnarea la sfârșit de săptămână

• Faptul că instanţa poate dispune măsuri şi obligaţii


care să fie executate şi în alte zile decât cele de
sâmbătă şi duminică reiese din textul art. 68 alin. 8 din
din Legea 253/2014, potrivit cărora, în situaţia în care
instanţa de judecată a stabilit în conţinutul măsurii
educative sau consilierul de probaţiune a stabilit în sarcina
minorului, participarea la un curs şcolar sau de formare
profesională sau participarea la un program de reintegrare,
dispoziţiile art. 50 şi 53 se aplică în mod corespunzător.
Asistarea zilnică
• Potrivit art. 69 alin.1 din Legea 253/2014,
supravegherea executării măsurii educative
a asistării zilnice a minorului se realizează
de consilierul de probaţiune sau, după
caz, de persoana desemnată prin decizia
acestuia, din cadrul unei instituţii din
comunitate.
Obligații care pot fi impuse minorului -art. 121 C. pen.
Programele de reintegrare socială pe care minorul
trebuie să le urmeze (art. 116 alin. 1 C. pen., art. 121 C.
pen., art. 86 alin. 1 si art. 90 alin. 1 din Legea nr. 252/2013
–aferente măsurilor educative ale consemnării la sfârşit de
săptămână şi asistării zilnice
Suportarea costurilor aferente obligării minorului de a
urma un tratament medical
Modificarea sau încetarea obligaţiilor –art. 122 C. pen.
Punerea în executare a măsurilor educative neprivative de
libertate –art. 511 C. pr. Pen.
Prelungirea sau înlocuirea măsurilor educative neprivative
de libertate –art. 123 C. pen., art. 513 C. pr. Pen.
 În cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a condiţiilor de executare a
măsurilor educative sau a obligaţiilor impuse
 În cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a condiţiilor de executare a
măsurilor educative, după prelungirea sau înlocuirea măsurii
educative neprivative de libertate aplicate iniţial;
 În cazul săvârşirii unei noi infracţiuni pe durata executării unei măsuri
neprivative de libertate, sau al judecării pentru o infracţiune
concurentă săvârşită anterior
 Instanţa competentă
 Situaţia pronunţării a două sau mai multe hotărâri definitive de
condamnare la două sau mai multe măsuri educative neprivative de
libertate :::
• Dacă minorul nu respectă, cu rea-credinţă, condiţiile
de executare a măsurii educative sau a obligaţiilor
impuse:
• Rezultă din text că instanţa va dispune prelungirea
măsurii educative, fără a putea depăşi maximul
prevăzut de lege pentru aceasta, în situaţia în care
anterior a fost dispusă o măsură educativă neprivativă de
libertate cu o durată mai mică decât aceea maximă
prevăzută de lege.
• În acest caz, instanţa poate impune noi obligaţii în
sarcina minorului ori sporeşte condiţiile de executare a
celor existente.
• În situaţia în care măsura educativă neprivativă de
libertate a fost dispusă anterior pe durata
maximă prevăzută de lege, instanţa va dispune
înlocuirea acesteia cu o măsură educativă
neprivativă de libertate mai severă.
• Şi în acest caz, instanţa poate, fără a fi obligată,
să impună noi obligaţii în sarcina minorului ori
să sporească condiţiile de executare a celor
existente.
• Alegerea măsurii educative mai severe rămâne la
aprecierea instanţei.
• Întrucât niciun text de lege nu impune instanței alegerea
unei anumite măsuri, alegerea măsurii educative mai
severe rămâne la aprecierea instanţei.
• De menționat că ordinea severității, în accepțiunea
legiuitorului, este aceea din Codul penal. Cu alte cuvinte,
măsura educativă cea mai puțin severă este stagiul de
formare civică, iar măsura cea mai severă asistarea zilnică.
• Se pune problema dacă din interpretarea
literală a textului rezultă că instanţa nu
poate opta între soluţiile prevăzute în art.
123 alin.1 lit. a şi b, atunci când anterior s-a
luat o măsură educativă pe o durată mai
mică decât maximul prevăzut de lege,
întrucât formularea textului este imperativă -
“instanţa dispune”.
• Dacă minorul aflat în executarea unei măsuri educative
neprivative de libertate săvârşeşte o nouă infracţiune
sau este judecat pentru o infracţiune concurentă
săvârşită anterior, instanţa dispune:
• a) pentru o infracţiune concurentă săvârşită anterior,
instanţa dispune prelungirea măsurii educative luate iniţial
fără a putea depăşi maximul prevăzut de lege pentru
aceasta;
• b) înlocuirea măsurii luată iniţial cu o altă măsură educativă
neprivativă de libertate mai severă;
• c) înlocuirea măsurii luată iniţial cu o măsură educativă
privativă de libertate.
• Măsuri educative privative de libertate
 Internarea într-un centru educativ –art. 124
o internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va
urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale,
precum şi programe de reintegrare socială
o Durată: 1-3 ani
 Internarea într-un centru de detenție –art. 125
o internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, cu regim de
pază şi supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare socială, precum
şi programe de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale
o Durată:
 2-5 ani, dacă legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa
amenzii sau a închisorii mai mică de 20 de ani
 5-15 ani, dacă legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa
închisorii de 20 de ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.
• Potrivit art. 134 alin.2 Cod penal, în cazul minorilor
deveniţi majori până la data pronunţării hotărârii, şi
cu privire la care se apreciază că se impune
aplicarea unei măsuri educative privative de
libertate, instanţa are posibilitatea de a dispune
executarea acestei măsuri într-un penitenciar,
ţinând seama de vârsta acestuia, de posibilităţile
sale de îndreptare şi de criteriile generale de
individualizare a sancţiunii prevăzute în art. 74
Cod penal.
• În condiţiile în care Legea privind executarea pedepselor şi
a măsurilor privative de libertate dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal nu face distincţie între
minorii şi majorii cu privire la care s-a aplicat o măsură
educativă privativă de libertate, referindu-se în mod
generic la “persoana internată”, se constată că regula în
acest caz este executarea măsurii educative în centrul
educativ ori, după caz, în centrul de detenţie, şi numai
în mod excepţional a se dispune executarea acestei
măsuri într-un penitenciar.
 Punerea în executare a măsurii educative a internării într-un
centru educativ –art. 514 C. pr. Pen.
 Schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru
educativ
 Menţinerea, prelungirea sau înlocuirea măsurii educative a internării într-
un centru educativ în cazul pluralităţii de infracţiuni –art. 124 alin. 3, art.
516 alin. 1 C. pr. Pen.
 Înlocuirea internării minorului cu măsura educativă a asistării zilnice art.
124 alin. 4 lit. a şi alin. 5 C. pen., art. 516 alin. 2 C. pr. pen.
 Liberarea anticipată –art. 124 alin. 4 lit. b şi alin. 5 C. pen., art. 516 alin. 2
C. pr. Pen.
 Revenirea asupra înlocuirii sau a liberării:
 Nerespectarea cu rea-credinţă a condiţiilor de executare a măsurii asistării
zilnice sau a obligaţiilor impuse după înlocuire sau pe durata liberării
anticipate –art. 124 alin. 6 C. pen., art. 516 alin. 2 C. pr. Pen.
::::..
Prelungirea sau înlocuirea internării într-un centru
educativ cu internarea într-un centru de detenţie
• Dacă în perioada internării minorul săvârşeşte o
nouă infracţiune sau este judecat pentru o
infracţiune concurentă săvârşită anterior, instanţa
poate:
• - menţine măsura internării într-un centru educativ,
prelungind durata acesteia, fără a depăşi maximul
prevăzut de lege
• - înlocui măsura internării într-un centru educativ
cu măsura internării într-un centru de detenţie.
 Săvârşirea unei noi infracţiuni după înlocuirea internării cu
asistarea zilnică sau după liberarea anticipată
 Noua infracțiune în timpul minorității –art. 124 alin. 7 C. pen., art. 516 alin. 3
C. pr. Pen.
 Noua infracțiune după împlinirea vârstei de 18 ani.
 Descoperirea pluralității de infracțiuni după pronunțarea a două sau mai
multe hotărâri definitive de condamnare la două sau mai multe măsuri
educative ale internării într-un centru educativ
 Punerea în executare a măsurii educative a internării într-un
centru de detenție –art. 515 C. pr. Pen.
 Schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru
de detenție
 Prelungirea măsurii educative a internării într-un centru de detenție în
cazul pluralităţii de infracţiuni –art. 125 alin. 3, art. 517 alin. 1 C. pr. Pen.
 Înlocuirea internării minorului cu măsura educativă a asistării zilnice art.
125 alin. 4 lit. a şi alin. 5 C. pen., art. 517 alin. 2 C. pr. pen.
 Liberarea anticipată –art. 125 alin. 4 lit. b şi alin. 5 C. pen., art. 517 alin. 2
C. pr. Pen.
 Revenirea asupra înlocuirii sau a liberării:
 Nerespectarea cu rea-credinţă a condiţiilor de executare a măsurii asistării
zilnice sau a obligaţiilor impuse după înlocuire sau pe durata liberării
:
anticipate –art. 125 alin. 6 C. pen., art. 517 alin. 2 C. pr. Pen.
 Săvârşirea unei noi infracţiuni după înlocuirea internării cu asistarea
zilnică sau după liberarea anticipată
 Noua infracțiune în timpul minorității –art. 125 alin. 7 C. pen., art. 517 alin. 3
C. pr. Pen.
 Noua infracțiune după împlinirea vârstei de 18 ani.

 Descoperirea pluralității de infracțiuni în apel

 Descoperirea pluralității de infracțiuni după pronunțarea a două sau mai multe


hotărâri definitive de condamnare la:
 două sau mai multe măsuri educative ale internării într-un centru de
detenție
 două sau mai multe măsuri educative ale internării într-un centru educativ și
internării într-un centru de detenție
 două sau mai multe măsuri educative privative și neprivative de libertate
 O măsură educativă și o pedeapsă
 Schimbarea regimului de executare a măsurii educative
privative de libertate –art. 126 C. pen., art. 518 C. pr. Pen.
 Calculul duratei măsurilor educative –art. 127 C. pen.
 Deducerea măsurii educative a internării într-un centru educativ din
măsura educativă a internării într-un centru de detenție
 Deducerea măsurii educative privative de libertate din măsura educativă
privativă de libertate stabilită și aplicată postjudicium
 Dispoziții comune:
 Efectele cauzelor de atenuare și agravare –art. 128 C. pen.
 Pluralitatea de infracțiuni –art. 129 C. pen.
 Descoperirea unei infracțiuni săvârșite în timpul minorității –art. 130 C.
pen.
 Prescripția răspunderii penale a minorului –art. 131 C. pen.
 Prescripția executării măsurilor educative –art. 132 C. pen.
:::::
 Efectele măsurilor educative –art. 133 C. pen.
• Inculpatul minor X este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de
tâlhărie calificată prev. de art. 234 Cod penal, fiind arestat preventiv în
perioada 1.03.2014 – 1.05.2014, dată la care instanța de judecată se
pronunță prin sentință și dispune aplicarea măsurii educative a asistării
zilnice pentru perioada maximă de 6 luni. Totodată, instanța deduce din
perioada de 6 luni cele 62 de zile executate în arest preventiv, stabilind
că măsura se va executa timp de 118 zile.

• 1. Este legală soluția instanței de judecată?
• 2. În situația în care instanța ar fi dispus aplicarea măsurii educative
a internării într-un centru educativ cu durata de 2 ani, cum ar fi
procedat cu privire la durata arestului preventiv?
• Răspunsuri:
• 1. Instanța a procedat nelegal, textul art. 127
rap. la art. 72 Cod penal face referire numai la
măsuri educative privative de libertate, nu și la
cele neprivative.
• 2. Instanța va deduce din durata măsurii
internării într-un centru educativ perioada arestului
preventiv de la 1.03.2014 la 1.05.2014.
• Inculpatul minor X este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie
calificată prev. de art. 234 Cod penal, fiind arestat preventiv în perioada
1.03.2014 – 1.05.2014, dată la care instanța de judecată se pronunță prin
sentință și dispune aplicarea măsurii educative a asistării zilnice pentru
perioada maximă de 6 luni. Ulterior, după executarea asistării zilnice, minorul
este judecat pentru săvârșirea altei infracțiuni de tâlhărie calificată, pentru care
instanța dispune aplicarea măsurii educative a internării într-un centru educativ
cu durata de 1 an și 6 luni, faptă concurentă cu aceea pentru care s-a dispus
aplicarea măsurii asistării zilnice. Instanța dispune totodată ca din durata
internării în centrul educativ să se deducă perioada arestului preventiv din
cauza în care minorului i-a fost aplicată măsura educativă a asistării zilnice.
• 1.Este legală soluția instanței de judecată?
• 2. Dar dacă minorul este judecat în cursul executării internării într-un centru
educativ pentru o faptă pentru care a fost arestat preventiv anterior aplicării
măsurii educative a internării?
• Răspuns:
• 1.Instanța a procedat legal, față de
dispozițiile art. 72 al. 1 teza a II-a Cod penal
• 2. Instanța va proceda la deducerea
perioadei arestului preventiv, conform art. 72
al. 1 teza a II-a Cod penal
3. Dispoziții tranzitorii
• Art. 17-art. 22 din Legea nr. 187/2012
• Decizia HP nr. 18/15 septembrie 2014, ÎCCJ
• Decizia HP nr. 4/12 mai 2014, ÎCCJ (+ decizia nr. 16/23 iunie
2014)
• Decizia HP nr. 2/26 ianuarie 2016
• Decizia RIL XXX/16 aprilie 2007, ÎCCJ