Sunteți pe pagina 1din 54

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la

Brad” Iaşi
Facultatea de Zootehnie

Proiect tehnologic la disciplina: Tehnologia creșterii și


exploatării ovinelor și caprinelor

Coordonator: Student:

Prof. univ.dr. Pascal Constantin Ciobanu Andrei

1
Tema proiectului:

Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă de producție cu


caprine situată în zona de șes cu o capacitate de 238 de capete.

2
Cuprins
1. Memoriu justificativ ........................................................................................................................... 4
1.1. Importanţa, oportunitatea și eficienţa investiţiei .............................................................................................. 4
1.2. Situația actuală a creșterii caprinelor în țara noastră ..................................................................................... 6
1.3. Descrierea rasei - Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Carpatină .................................. 7
2. Programarea structurii si evoluției efectivelor de caprine .................................................................. 9
2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnico-economică ....................................................................... 9
2.1.2. Organizarea, dotarea și fluxul tehnologic la punctul de montă .......................................................... 9
2.2. Programarea evoluţiei lunare şi anuale a efectivului de caprine ............................................................... 11
2.3 Programarea evoluţiei trimestriale şi anuale a efectivului de caprine .................................................................. 24
2.4. Programarea numărului de zile animale furajate şi a efectivului mediu de animale furajate............................... 29
2.4. Programarea producției de lapte .......................................................................................................................... 30
2.4.1.Sistemul de muls, stâna si strunga-organizare, dotare și functionalitate ........................................................ 31
3. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a caprinelor .................................................. 31
3.1. Fluxul tehnologic de producție anual .......................................................................................................... 31
3.2. Specificul întreținerii caprinelor pe categorii ............................................................................................. 32
4. Dispunerea construcțiilor în amplasament și proiectarea funcțională a adăposturilor ............. 33
4.1. Dimensionarea adăposturilor....................................................................................................................... 33
4.2. Calculul necesarului de apă.................................................................................................................................. 35
5.Programarea şi organizarea bazei furajere ......................................................................................... 36
5.1. Raţii furajere ................................................................................................................................................. 36
5.2.Tehnica de alimentaţie ........................................................................................................................................ 45
5.3.Stabilirea necesarului de furaje ......................................................................................................................... 47
5.4. Balanţa furajeră .................................................................................................................................................... 48
6.Procentul de pierderi şi sacrificări de necesitate la tineretul caprin anul curent şi anul precedent (%) 50
7. Eficiența pragului de rentabilitate a producței .............................................................................. 51
7.1. Venituri din vânzarea animalelor ......................................................................................................................... 51
7.2. Venituri din vânzarea producțiilor ....................................................................................................................... 51
7.3. Venituri, cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2019: ..................................................................................... 52
8.Concluzii ................................................................................................................................................. 53
Bibliografie ................................................................................................................................................ 54

3
1. Memoriu justificativ

1.1. Importanţa, oportunitatea și eficienţa investiţiei

Ferma de creştere şi exploatare a ovinelor este amplasată la periferia comunei Lespezi, judeţul
Iaşi, în apropierea râului Siret.
Respectiva regiune este una potrivită amplasării fermei, deoarece dispunem de teren agricol
suficient în plus, am reuşit achiziţionarea unor terenuri atât prin cumpărare la un preţ avantajos, cât şi
prin arendare. Prin urmare exploataţia dispune de 3 terenuri de păşune cu o suprafaţă de 300 ha, pe care,
pe timp de vară, se practică păşunatul raţional.
Pe lângă acestea, un alt motiv pentru care am ales amplasarea fermei în zona respectivă, a fost
şi faptul că nu există în localităţile învecinate, fermă de acest tip asigurând în acest mod şi o piaţă vastă
de desfacere.
Saivanele aferente fermei, 2 la număr sunt amplasate pe o suprafaţă de 1,5 ha, la marginea unei
păşuni. Într-un saivan sunt întreţinute caprele adulte, iar în altul, tineretul. Caprele tinere în perioada de
stabulaţie sunt întreţinute separate de adulte, pentru a preveni unele accidente sau chiar pierderi.
În apropierea saivnelor, este amplasată o cladire pentru birouri, vestiarele şi 3 depozite pentru
furajele fibroase.
Furajarea tineretului de înlocuire şi a țapilor, în perioada de stabulaţie, se face cu concentrate,
administrate la iesle, în jghaburi. În cazul caprelor gestante, furajele fibroase se administrează pe sol,
evitând în acest mod, apariţia avorturilor. Fuajele concentrate le sunt date în jgheaburi confecţionate din
lemn, cu un front de furajare mai mare faţă de restul caprelor. După ce vor făta, furajarea sa va face la
iesle.
Dejecţiile obţinute sunt recoltate manual, de către personal şi depozitate temporar pe platformă
de unde după o anumită perioadă vor fi preluate şi distribuite pe păşuni şi restul terenurilor, ca
îngrăşământ natural. Personalul este format din 6 angajaţi având o remuneraţie de 1600 ron/lună.
Păşunile sunt îmbunătăţite anual, îmbogăţind flora prin fertilizare, curăţare de spinii,
împrăştierea muşuroaielor etc. Dată fiind zona, putem produce şi o parte din furajele concentrate, iar pe
cele fibroase, în totalitate. Producţia medie pe cap de animal este de 200 de litri/lactaţie normală (200-
240 de zile).
Produsele obţinute sunt valorificate prin comercializare, în oraşele Dolhasca, Paşcani, Podu
Iloaiei, dar şi în comunele alăturate printr-un lanţ de magazie proprii.

4
5
1.2. Situația actuală a creșterii caprinelor în țara noastră
Caprinele reprezintă o specie ce se bucură de un real interes in randul crescătorilor de animale. Acestea au
fost crescute si exploatate de către om incă din cele mai vechi timpuri. Există in acest sens izvoare istorice
conform cărora capra a fost printre primele animale domesticite de către om. Cu toate acestea, capra,
datorită faptului că este considerată un animal vioi, neastampărat, capricios, risipitor, lacom si stricăcios nu
se bucură de prea multă simpatie din partea marii majorităţi a populaţiei rurale. Insă, trebuie specificat faptul
că specia caprină devine „stricătoare”- ca de altfel orice altă specie de animale – numai in situaţia in care
este lăsată să sufere de foame sau nesupravegheată mult timp.
Cu toate că multe dintre insusirile ce o caracterizează nu o plasează inaintea altor specii de interes
zootehnic, capra, in multe ţări pe zi ce trece isi castiga un areal de răspandire tot mai vast. Astfel in ţările
occidentale din Europa, Africa si Asia, unde factorii socio-economici sunt favorabili cresterii caprinelor,
această ramură a zootehniei a inregistrat un real progres.
Interesul economic acordat cresterii caprinelor derivă din capacitatea lorlactogenă superioară, deoarece
este cunoscut si confirmat faptul că pe durata unei lactaţii se pot obţine, in condiţii obisnuite, producţii de
lapte de circa 7 – 20 ori mai mari decat propria lor greutate corporală. Alte particularităţi biologice si
economice care impun acordarea unei atenţii sporite acestei specii sunt reprezentate de prolificitatea ridicată,
precocitatea si gradul mare de adaptabilitate si rezistență la condiţii diverse si mai aspre de climă, relief si
vegetaţie. Datorită tuturor acestor particularităţi biologice si economice caprinele, impreună cu alte specii,
pot contribui in mare măsură la asigurarea unei bune părţi din deficitul de proteină din hrana oamenilor.

Creșterea caprinelor în țara noastră:


Cresterea caprinelor datează la noi cam din aceeasi perioadă cu cea a ovinelor. Cu toate acestea, caprele
nu au reusit să se impună in atenţia crescătorilor asemenea ovinelor, motiv pentru care efectivele crescute au
rămas restranse numeric si au ocupat areale mai reduse indeosebi acolo unde resursele naturale si condiţiile
de teren nu permit cresterea altor specii.
Interesul faţă de caprine a fost mereu in crestere datorită faptului că acestea se pretează la o exploatare
eficientă in mica gospodărie. In zonele in care cresterea animalelor se face in mod tradițional, atasamentul
faţă de caprine cat si spiritul de emulaţie dintre crescători a promovat treptat, poate de multe ori in mod
necontrolat, selecţia pentru anumite insusiri productive .
Asa se explică faptul că intre efectivele de caprine crescute in diverse zone ale ţării există deosebiri in
ceea ce priveste potenţialul lor productiv. De fapt, diversitatea in ceea ce priveste potenţialul productiv si
aspectul conformaţiei corporale ale raselor si populaţiilor de caprine aflate pe teritoriul naţional. Efective
valoroase se cresc actualmente in zona Sibiului, in Dobrogea si in partea de vest a ţării.
Cu toate acestea in ţara noastră actualmente se cresc doar două rase si anume Carpatina si Alba de Banat,
iar scopul principal al cresterii acestora este reprezentat de producţia de lapte si in mai mică măsură de cea

6
de carne. Mai mult decat atat, in raport cu interesul si posibilităţile existente, precum si din punct de vedere
al numărului de capre aflate in proprietatea unei gospodării,crescătorii pot fi grupaţi astfel:
- Crescătorii care deţin un număr redus; cresc 2 – 5 capre, iar produsele obţinute
sunt utilizate in gospodăria proprie;
- Crescătorii care deţin un număr mai mare de caprine; acestia reprezintă
majoritatea si cresc circa 40 – 60 capete, produsele obţinute prin comercializare
sunt o importantă sursă de venit.
In condiţiile ţării noastre scopul principal al cresterii caprinelor este reprezentat de producţia de lapte si intr-
o măsură mai redusă de cea de carne. Izolat in unele gospodării ţărănesti este valorificată si producţia de păr
si puf.
1.3. Descrierea rasei - Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Carpatină

Carpatina este cea mai veche si cea mai răspandită, primitivă, rustică, rezistentă si foarte heterogenă, din
punct de vedere al culorii, dezvoltării si exteriorului si a producţiilor de lapte si de iezi. Provine din capra
Prisca. Are talie medie, corp alungit, spinarea ascuţită, sale inguste, piept stramt, culori diferite, păr lung,
uger slab si marea variabilitate a conformaţiei si taliei se bazează exclusiv pe zona in care se găseste.
Coarnele sunt prezente la ambele sexe, mai dezvoltate insă la masculi, putandu-se intalni si exemplare fără
coarne.
Culoarea la caprinele acestei rase este in majoritatea cazurilor albă, insă se mai intalnesc frecvent si
indivizi de diverse culori, precum si multe bălţături.
Urmează apoi caprele de culoare gri de nuanţe diferite, apoi cele roscate, albe si negre. Structura invelisului
pilos este reprezentat din două categorii de fibre: păr si puf deosebite intre ele prin lungime si fineţe, fineţea
pufului este cuprinsă intre 10-19 μ iar a părului depăseste. Lungimea firelor de păr este cuprinsă intre 7-10
cm cu maxime de peste 30 cm, iar a fibrelor de puf este de 2-4 cm.
Producţia piloasă este in general redusă, fiind cuprinsă intre circa 0,150-0,250 kg puf si 0,600-1200 kg păr
si se recoltează prin pieptănare. Greutatea corporală la nastere este cuprinsă intre 2,5 si 4 kg in funcţie de
numărul de iezi obţinuţi. La adulţi greutatea vie este cuprinsă intre 35-43 kg la femele si 50-60 kg lamasculi.

7
Este cea mai răspandită rasă de capră din Romania. Nu este pretenţioasă la climat si nici la condiţiile de
furajare din Romania. Poate fi crescută atat pe păsune cat si pe stabulaţie. Prima fătare este la 2 ani si
prolificitatea este de 1-2 iezi pe fătare. Producţia de lapte este medie ( 200-250 litri obţinuţi intr-o lactaţie
de 200-240 zile , cu maxima de 800 litri si un procent de grăsime situat intre 4,5- 6,5%, cu maxima de 10% )
iar iezii au un spor destul de bun de crestere. Nu sunt sensibile la imbolnăvire. Prolificitatea rasei este relativ
redusă incadrandu-se intre limitele 130-140%.

8
2. Programarea structurii si evoluției efectivelor de caprine

2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnico-economică

Rentabilitatea creşterii ovinelor depinde în mare măsură de modul în are se realizează obiectivele
ectivităţii de reproductive, fiind cea mai importantaă erigă în tehnologia de exploatare a acestora. Prin
studiile care s-au făcut în privinţa diminuării sterilităţii precum şi prin efectuarea pe scară largă a
reproducţiei artificiale, reproducţia la ovine a cunoscut o mare îmbunătăţire.
Când tineretul a atins circa 75% din greutatea adultului, se consideră că organismul a ajuns la
maturitatea fiziologică, fiind posibilă începerea perioadei de reproducţie. Durata de folosire la reproductie
pentru rasele cu lână fină este cuprinsă între 6-8 ani.
Caprinele prezintă ciclu sexual poliestric şi are o durată de 18 zile, împărţit în patru stadiii:
proestru, estru, metestru, anestru fiecare are o durată variabilă. 85% din caprele care dau nastere la un ied în
perioada de vară, s-a constatat că manifestă călduri după parturitie, încă din perioada de alăptare.
2.1.2. Organizarea, dotarea și fluxul tehnologic la punctul de montă

O problemă de actualitate a ţării noastre reprezintă intensivizarea la ovine și reducerea


intervalului dintre fătări. Această acțiune depinde de mai mulți factori și presupune aplicarea celor mai
eficiente metode de desezonizare a căldurilor și reducerea anestrului post-partum. De asemenea,
practicarea fătărilor multiple presupune și înțărcarea foarte precoce și precoce a iezilor.
Prin adoptarea programului de fătări multiple, se realizează sporire a numărului de produși pe
fiecare capră din nucleul matcă dar și creșterea numerică a efectivelor totale de caprine. Prin practicarea
fătărilor şalonate, se intensivizează producţia însă obținerea produșilor de concepție are loc în diferite
perioade ale anului. Fătările diferă în funcţie de luna în care au loc şi pot fi: extratimpurii (noiembrie -
decembrie); timpurii (ianuarie - februarie) și târzii (martie - aprilie). Această metodă a ătărilor eşalonate
este ușor de realizat, nu presupune cheltuieli materiale mari și prezintă o serie întreagă de avantaje, mai
ales atunci când se asociază și cu o prolificitate sporită.
Unul dintre avantaje este dat de faptul că prin dirijarea produșilor către îngrășătorii, acestea pot
funcționa cu două cicluri anuale, asigurând astfel pieței interne și externe cantități mai mari de carne. În
urma organizarării a două fătări pe an face posibilă obținerea a cel puțin doi iezi pe fiecare capră
repartizată la montă și diagnosticată gestantă. Relizarea a două fătări pe an are rezultate favorabile în
cazul utilizării raselor precoce care, nu sunt extrem de conservatoare în ceea ce privește sezonul în care
manifestă cicluri sexuale. Pentru ca rezultatele bioeconomice să fie cât mai bune se exclude de la această
practică caprele bătrâne, cele tinere, cele cu o stare de întreținere precară, bolnave și cu diferite afecțiuni.
9
Atunci când se realizează două fătări pe an este necesar ca fecundarea caprelor să aibă loc la 30
- 60 zile postpartum. Ceva mai uşor se poate prctica programul ce prevede trei fătări în doi ani și în plus
nu duce la epuizarea fiziologică rapidă a organismului caprei mame. Acest sistem se organizează având
la baza o schemă stabilită în prealabil și se poate aplica în general la caprele cu un anumit grad de
precocitate și la vârste cuprinse între 3 - 6 an. În condițiile țării noaste în majoritatea situațiilor monta
caprelor are loc cu predilecție toamna. Ca sisteme de fecundare utilizate la această specie întâlnim monta
naturală și însămânțare artificială.
Sistemul cel mai simplu şi consderat ca fiind ʽprimitvʼ este monta naturală liberă. Monta liberă
constă în introducerea țapilor în turmele de capre și ținerea acestora până în momentul în care se
consideră că toate femelele au fost fecundate. Avantajul prezentat de acest sistem de montă este că
asigură obținerea unui procent mare de fecunditate, iar raportul între sexe este de un mascul la 25 - 30
capre.
Dezavantajele aplicării acestei metode de montă sunt: numărul prea mare de țapii utilizați la
reproducție, nu permite cunoașterea originii descendenților după tată, epuizarea țapilor, permite
transmiterea bolilor, procesul de ameliorare se derulează lent.
Un alt tip de mpntă estecea pe clase. Monta pe clase are loc tot în condiții de libertate și se
bazează pe gruparea oilor în funcție de anumite criterii. În fiecare grupă de oi mame se repartizează
reproducători masculi din aceeași clasă sau dintr-o clasă superioară, permițând astfel o împerecherea
omogenă a efectivelor destinate reproducției și o anumită intensitate a selecției în procesul de
ameliorare.
Monta în harem se relizează atât în libertate cît şi la boxe și se bazează pe repartizarea unui țap,
pe durata campaniei respective, pentru 30 - 50 femele utilizate la reproducție. Avantajul constă în faptul
că permite cunoașterea originii produșilor.
Monta naturală dirijată, constă în efectuarea controlată a împerecherilor. În aceste condiții se
poate elabora, organiza și derula un program concret de ameliorare a efectivelor la nivelul fiecărei rase.
Prin, aplicarea acestui sistem sunt eliminate toate neajunsurile întâlnite în cazul celorlalte
procedee de montă naturală. Monta natrală dirijatp poate fi execitată la boxă și în contenție. În cazul
ambelor variante este necesar ca depistarea caprelor în călduri să se facă cu ajutorul țapilor încercători,
iar monta fecundă va fi efectuată cu ajutorul țapilor pepinieri stabiliți cu prilejul definitivării listei de
împerecheri.
Însămânțarea artificială reprezintă cel mai eficace procedeu de reproducție și ameliorare a
efectivelor de capre. Actualmente, operațiile tehnice ale recoltării materialului seminal, evaluarea
acestuia, conservarea și inocularea spermei sunt într-un stadiu avansat și influențează favorabil procesul
de selecție și ameliorare.

10
2.2. Programarea evoluţiei lunare şi anuale a efectivului de caprine

a) Efectivul de caprine total și pe categorii, existent la începutul anului și cel programat pentru
sfârșitul anului

Nr. Categoria de Efectiv existent la începutul Efectiv programat pentru


Crt. caprine anului(nr./greutate med.Kg sfârșitul anului(nr./to)
1 Tapi reproducători 8/60 8/0,06
2 Capre adulte 175/45 173/0,045
Tineret femel 0-3
3
luni - -
Tineret femel 3-6
4
luni - -
Tineret femel 6-9
5
luni - 24
Tineret femel 9-12
6
luni 26/26 28
Tineret femel 12-18
7
luni
29/31.7 26
Tineret mascul 0-3
8
luni - -
Tineret caprin la
9
îngrășat - -
Ovine adulte la
10
recondiționat - -
Total efectiv de
11
caprine 238 259

b) Programul de monte și fătări

Luna Total
Specificare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 anual
Anul Adulte 35 110 30 175
precedent Mioare 6 18 5 29
Total 41 128 35 204
Monta Adulte 37 105 31 173
Anul
Mioare 5 15 6 26
curent
Total 40 130 29 199

11
Luna ianuarie 1-31 zile

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte de diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii necesitate fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
masculi de nr. 8 8 8
1
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
femele nr. 175 175 1 1 174
2
adulte t 7,87 7,87 0,05 7,83
tineret nr.
3 femel 0-3
t.
luni
tineret femel nr.
4
3-6 luni t.
tineret femel nr.
5
6-9 luni t.
tineret femel nr. 26 26 26
6
9-12 luni t. 0,67 0,05 0,05 0,72 0,72 63
tineret femel nr. 29 29 29
7
12-18 luni t. 0,91 0,011 0,011 0,92 0,92 13
tineret nr.
8 mascul 0-3
t.
luni
tineret la nr.
9
îngrăşat t.
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 238 238 237
efectiv total
t. 9,93 0,061 0,061 9,99 9,95

12
Luna februarie 1-28 zile

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
Ef.
Categoria de la Treceri iniţial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte de diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii necesitate fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 174 174 174
adulte t 7,83 7,83 7,83
tineret nr. 28 28 28 28 28
3 femel 0-3
t. 0,098 0,056 0,15 0,15 0,15 144
luni
tineret femel nr.
4
3-6 luni t.
tineret femel nr.
5
6-9 luni t.
tineret femel nr. 26 26 26
6
9-12 luni t. 0,72 0,045 0,045 0,76 0,76 63
tineret femel 29 29 6 6 23
7
12-18 luni 0,92 0,01 0,01 0,93 0,19 0,19 0,74 13
tineret nr. 28 28 28 28
8 mascul 0-3
t. 0,10 0,058 0,15 0,15 0,15 150
luni
tineret la nr.
9
îngrăşat t.
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 237 56 56 293 287
efectiv total
t. 9,95 0,169 0,36 10,31 10,11

13
Luna martie 1-31 zile

Intrări Ieşiri
Efecti Efecti
Efectiv Ef.
Treceri v Vânzăr v Zile
Categoria de la Vânzăr Treceri Sacrificăr me-
de la Total initial i Pier Tota la sf. anim SM Re
ovine începutul Naşte Cumpărăr Spo i la alte i diu
alte intrăr + pentru - l peri- . Z for-
perioadei ri i r pentru categori de fura
categori i intrări îngrăşa deri ieşiri oadei fura- (g) mă
prăsilă i necesitate -
i t jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 174 6 6 180 180
adulte t 7,83 0,19 0,19 8,1 8,1
tineret nr. 28 77 77 77 105 105
3 femel 0-3 0,70
t. 0,15 0,26 0,29 0,55 0,70 144
luni
tineret femel nr.
4
3-6 luni t.
tineret femel nr.
5
6-9 luni t.
tineret femel nr. 26 26 26
6
9-12 luni t. 0,76 0,05 0,05 0,81 0,81 63
tineret femel 23 23 18 18 5
7
12-18 luni 0,74 0,01 0,01 0,75 0,58 0,58 0,17 13
tineret nr. 28 77 77 77 105 105
8 mascul 0-3
t. 0,15 0,3 0,30 0,60 0,75 0,75 150
luni
tineret la nr.
9
îngrăşat t.
adulte la nr.
10 recondiţiona
t.
t
nr. 287 154 6 160 447 18 18 429
efectiv total
t. 10,11 0,56 0,19 0,65 1,45 11,59 0,58 0,58 11,01

14
Luna aprilie 1-30 zile

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte de diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii necesitate fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 180 18 18 198 198
adulte t 8,1 0,58 0,58 8,68 8,68
tineret nr. 105 24 24 129 129
3 femel 0-3
t. 0,70 0,08 0,5 0,58 1,28 1,28 144
luni
tineret femel nr.
4
3-6 luni t.
tineret femel nr.
5
6-9 luni t.
tineret femel nr. 26 26 26 26 -
6
9-12 luni t. 0,81 0,04 0,04 0,85 0,85 0,85 - 63
tineret femel nr. 5 5 5 5 -
7
12-18 luni t. 0,17 0,01 0,01 0,18 0,18 0,18 - 13
tineret nr. 105 23 23 128 128
8 mascul 0-3
t. 0,75 0,09 0,52 0,61 1,36 1,36 150
luni
tineret la nr.
9
îngrăşat t.
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 429 494 31 31 463
efectiv total
t. 11,01 0,58 1,07 1,82 12,83 1,03 1,03 11,80

15
Luna mai 1-31 zile

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte pentru diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii vânzare fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 198 5 5 203 30 30 173 15
adulte t 8,68 0,18 0,18 8,86 1,3 1,3 7,56
tineret nr. 129 129 28 28 101
3 femel 0-3
t. 1,28 0,57 0,57 1,85 0,4 0,4 1,45 144
luni
tineret femel nr.
4
3-6 luni t.
tineret femel nr.
5
6-9 luni t.
tineret femel nr.
6
9-12 luni t.
tineret femel 26 26 26 26
7
12-18 luni 0,85 0,01 0,86 0,86 0,86 13
tineret nr. 128 128 28 28 100
8 mascul 0-3
t. 1,36 0,59 0,59 1,95 0,42 0,42 1,53 150
luni
tineret la nr.
9
îngrăşat t.
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 463 29 29 494 408
efectiv total
t. 11,80 1,03 0,85 2,20 14 11,88

16
Iunie 1-30 zile

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări Pier me- Re
ovine începutul de la Total + Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte pentru - diu for-
perioadei alte intrări intrări ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii vânzare deri fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 173 173 173
adulte t 7,56 7,56 7,56
tineret nr. 101 101 77 1 78 23
3 femel 0-3
t. 1,45 0,43 0,43 1,88 1,41 0,01 1,42 0,46 144
luni
tineret femel nr. 28 28 28 28
4
3-6 luni t. 0,4 0,03 0,43 0,43 0,43 40
tineret femel nr.
5
6-9 luni t.
tineret femel nr.
6
9-12 luni t.
tineret femel nr. 26 26 26
7
12-18 luni t. 0,86 0,01 0,01 0,87 0,87 13
tineret nr. 100 100 77 1 78 22
8 mascul 0-3
t. 1,53 0,45 0,45 1,98 1,50 0,01 1,51 0,47 150
luni
tineret la nr. 28 28 28 28 28
9
îngrăşat t. 0,42 0,04 0,46 0,46 0,46 56
1 adulte la nr.
0 recondiţionat t.
nr. 408 56 464 154 2 156 308
efectiv total
t. 11,88 0,82 0,96 1,78 13,66 1,91 0,02 1,93 10,73

17
Iulie 1-31 zile

Intrări Ieşiri
Efecti
Efectiv Efectiv
v Ef.
Categoria de la Treceri la sf. Zile
initial Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul Naşt de la Total Pier- Total peri- anim. SMZ
Cumpărări Spor + pentru pentru la alte pentru diu for-
perioadei eri alte intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
Intrări prăsilă îngrăşat categorii vânzare fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 173 173 173
adulte t 7,56 7,56 7,56
tineret nr. 23 23 23 23 -
3 femel 0-3
t. 0,46 0,10 0,10 0,56 0,56 0,56 - 144
luni
tineret femel nr. 28 77 77 105 105
4
3-6 luni t. 0,43 1,41 0,12 1,53 1,96 1,96 40
tineret femel nr.
5
6-9 luni t.
tineret femel nr.
6
9-12 luni t.
tineret femel nr. 26 26 26
7
12-18 luni t. 0,87 0,01 0,01 0,88 0,88 13
tineret nr. 22 22 22 22 -
8 mascul 0-3
t. 0,47 0,10 0,10 0,57 0,57 0,57 - 150
luni
tineret la nr. 28 77 77 105 105
9
îngrăşat t. 0,46 1,50 0,18 1,68 2,14 2,14 56
adulte la nr. -
10
recondiţionat t.
nr. 308 154 154 462 45 45 417
efectiv total
t. 10,73 1,91 0,51 3,42 14,15 1,13 1,13 13,02

18
Luna august 1-31 zile

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte pentru diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii vânzare fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 173 173 173
adulte t 7,56 7,56 7,56
tineret nr.
3 femel 0-3
t.
luni
tineret femel nr. 105 24 24 129 28 28 101
4
3-6 luni t. 1,96 0,58 0,12 0,70 2,66 0,57 0,57 2,09 40
tineret femel nr.
5
6-9 luni t.
tineret femel nr.
6
9-12 luni t.
tineret femel 26 26 26
7
12-18 luni 0,88 0,01 0,01 0,89 0,89 13
tineret nr.
8 mascul 0-3
t.
luni
tineret la nr. 105 23 23 128 28 28 100
9
îngrăşat t. 2,14 0,6 0,17 0,77 2,91 0,63 0,63 2,28 56
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 417 47 47 464 28 28 56 408
efectiv total
t. 13,02 1,18 0,3 1,48 14,5 0,63 0,57 1,2 13,3

19
Luna septembrie 1-30 zile

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte pentru diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii vânzare fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 173 173 173
adulte t 7,56 7,56 7,56
tineret nr.
3 femel 0-3
t.
luni
tineret femel nr. 101 101 77 77 24
4
3-6 luni t. 2,09 0,12 0,12 2,21 1,68 1,68 0,53 40
tineret femel nr. 28 28 28 28
5
6-9 luni t. 0,57 0,05 0,62 0,62 0,62 66
tineret femel nr.
6
9-12 luni t.
tineret femel nr. 26 26 26
7
12-18 luni t. 0,89 0,89 0,89 13
tineret nr.
8 mascul 0-3
t.
luni
tineret la nr. 100 100 77 77 23
9
îngrăşat t. 2,28 0,16 0,16 2,44 1,87 1,87 0,57 56
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 408 28 28 436 77 77 154 282
efectiv total
t. 13,3 0,57 0,23 0,9 14,2 1,87 1,68 3,55 10,65

20
Luna octombrie 1-31 zile

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte pentru diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii vânzare fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 173 173 173
adulte t 7,56 7,56 7,56
tineret nr.
3 femel 0-3
t.
luni
tineret femel nr. 24 24 24 24 -
4
3-6 luni t. 0,53 0,02 0,02 0,55 0,55 0,55 - 40
tineret femel nr. 28 77 77 105 105
5
6-9 luni t. 0,62 1,77 0,03 1,8 2,42 2,42 66
tineret femel nr.
6
9-12 luni t.
tineret femel nr. 26 26 26
7
12-18 luni t. 0,89 0,01 0,01 0,9 0,9 13
tineret nr.
8 mascul 0-3
t.
luni
tineret la nr. 23 23 23 23 -
9
îngrăşat t. 0,57 0,03 0,03 0,6 0,6 0,6 - 56
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 282 77 77 359 24 23 47 312
efectiv total
t. 10,65 1,77 0,09 1,86 12,51 0,55 0,6 1,15 11,36

21
Luna noiembrie 1-30 zile

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte pentru diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii vânzare fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 173 173 173
adulte t 7,56 7,56 7,56
tineret nr.
3 femel 0-3
t.
luni
tineret femel nr.
4
3-6 luni t.
tineret femel nr. 105 24 24 129 28 28 101
5
6-9 luni t. 2,42 0,57 0,12 0,69 3,11 0,67 0,67 2,44 40
tineret femel nr.
6
9-12 luni t.
tineret femel nr. 26 26 26 26
7
12-18 luni t. 0,9 0,01 0,01 0,91 0,9 13
tineret nr.
8 mascul 0-3
t.
luni
tineret la nr.
9
îngrăşat t.
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 312 24 336 28 28 308
efectiv total
t. 11,36 0,57 0,13 0,70 12,06 0,67 0,67 11,38

22
Luna decembrie

1-31 zile

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte pentru diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii vânzare fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 173 173 173
adulte t 7,56 7,56 7,56
tineret nr.
3 femel 0-3
t.
luni
tineret femel nr.
4
3-6 luni t.
tineret femel nr. 101 101 101 77 77 24
5
6-9 luni t. 2,44 0,12 0,12 2,56 1,95 1,95 0,61 40
tineret femel nr. 28 28 28 28
6
9-12 luni t. 0,67 0,05 0,72 1,39 1,39 63
tineret femel nr. 26 26 26
7
12-18 luni t. 0,9 0,9 0,9 13
tineret nr.
8 mascul 0-3
t.
luni
tineret la nr.
9
îngrăşat t.
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 308 28 336 77 77 259
efectiv total
t. 11,38 0,67 0,17 0,84 12,89 1,95 1,95 10,94

23
2.3 Programarea evoluţiei trimestriale şi anuale a efectivului de caprine

Trimestrul I

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte pentru diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii vânzare fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 175 6 6 181 1 1 180
adulte t 7,87 0,19 0,19 8,06 0,05 8,01
tineret nr. 105 105 105 105
3 femel 0-3
t. 0,358 0,346 0,346 0,704 0,704
luni
tineret femel nr.
4
3-6 luni t.
tineret femel nr.
5
6-9 luni t.
tineret femel nr. 26 26 26
6
9-12 luni t. 0,67 0,145 0,145 0,815 0,815
tineret femel nr. 29 29 24 24 5
7
12-18 luni t. 0,91 0,03 0,03 0,94 0,77 0,77 0,17
tineret nr. 105 105 105 105
8 mascul 0-3
t. 0,4 0,358 0,758 0,758 0,758
luni
tineret la nr.
9
îngrăşat t.
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 238 210 6 216 454 24 25 429
efectiv total
t. 9,93 0,758 0,19 0,879 1,469 11,75 0,77 0,82 11,01

24
Trimestrul II

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte pentru diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii vânzare fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 180 23 23 203 30 30 173
adulte t 8,1 0,76 0,76 8,86 1,3 1,3 7,56
tineret nr. 105 24 129 105 1 106 23
13 femel 0-3
t. 0,70 0,08 1,5 1,58 2,28 1,81 0,01 1,82 0,46
luni
tineret femel nr. 28 28 28
4
3-6 luni t. 0,4 0,03 0,43 0,43 0,43
tineret femel nr.
5
6-9 luni t.
tineret femel nr. 26 26 26 26 -
6
9-12 luni t. 0,81 0,04 0,04 0,85 0,85 0,85 -
tineret femel 5 26 26 26 5 5 21
7
12-18 luni 0,17 0,85 0,03 0,88 1,05 0,18 0,18 0,87
tineret nr. 105 23 128 105 1 106 22
8 mascul 0-3
t. 0,75 0,09 1,56 1,65 2,4 1,92 0,01 1,93 0,47
luni
tineret la nr. 28 28 28 28
9
îngrăşat t. 0,42 0,04 0,46 0,46 0,46
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 429 47 576 271 273 308
efectiv total
t. 11,01 0,17 2,43 3,2 5,8 16,81 6,06 6,08 10,73

25
TrimestrulvIII

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte pentru diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii vânzare fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 173 173 173
adulte t 7,56 7,56 7,56
tineret nr. 23 23 23 23 -
3 femel 0-3
t. 0,46 0,10 0,10 0,56 0,56 0,56 -
luni
tineret femel nr. 28 101 101 129 105 105 24
4
3-6 luni t. 0,43 1,99 0,24 2,35 2,78 2,05 2,05 0,73
tineret femel nr. 28 28 28 28
5
6-9 luni t. 0,42 0,04 0,46 0,46 0,46
tineret femel nr.
6
9-12 luni t.
tineret femel nr. 26 26 26
7
12-18 luni t. 0,87 0,02 0,02 0,89 0,89
tineret nr. 22 22 22 22 -
8 mascul 0-3
t. 0,47 0,10 0,10 0,47 0,57 0,57 -
luni
tineret la nr. 28 100 100 128 105 105 23
9
îngrăşat t. 0,46 2,1 0,35 2,45 2,91 2,5 2,5 0,41
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 308 229 229 537 105 255 282
efectiv total
t. 10,73 4,51 0,85 5,48 16,11 2,05 5,68 10,65

26
TrimestrulbIV

Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte pentru diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii vânzare fura- mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8 217 7
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 173 173 173 14352 468
adulte t 7,56 7,56 7,56
tineret nr.
3 femel 0-3
t.
luni
tineret femel nr. 24 24 24 24 - 217 7
4
3-6 luni t. 0,53 0,02 0,02 0,55 0,55 0,55 -
tineret femel nr. 28 101 101 129 105 105 24 6846 212
5
6-9 luni t. 0,62 2,34 0,27 2,61 3,23 2,62 2,62 0,61
tineret femel nr. 28 28 28 28 27869 86
6
9-12 luni t. 0,67 0,05 0,72 0,72 0,72
tineret femel nr. 26 26 26 2392 78
7
12-18 luni t. 0,89 0,02 0,02 0,91 0,91
tineret nr.
8 mascul 0-3
t.
luni
tineret la nr. 23 23 23 23 - 310 10
9
îngrăşat t. 0,57 0,03 0,03 0,60 0,6 0,6 -
1 adulte la nr.
0 recondiţionat t.
nr. 282 129 129 411 23 129 152 259
efectiv total
t. 10,65 3,01 0,39 3,4 14,05 0,6 3,17 3,77 10,94

27
Intrări Ieşiri
Efectiv efectiv Efectiv
la Ef.
Categoria de Treceri initial la sf. Zile
Vânzări Vânzări Treceri Sacrificări me- Re
ovine începutul de la Total + Pier- Total peri- anim. SMZ
Naşteri Cumpărări Spor pentru pentru la alte pentru diu for-
perioadei alte intrări intrări deri ieşiri oadei fura- (g)
prăsilă îngrăşat categorii vânzare fura mă
categorii jate
jat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 masculi de nr. 8 8 8
reproducţie t. 0,48 0,48 0,48
2 femele nr. 175 31 31 206 30 1 31 175
adulte t 7,87 0,95 0,95 8,82 1,3 0,05 1,35 7,47
tineret nr. 129 129 129 105 1 106 23
3 femel 0-3
t. 0,438 1,946 2,02 2,02 1,81 0,01 1,82 0,2
luni
tineret femel nr. 129 129 129 129 129 -
4
3-6 luni t. 2,39 0,29 2,8 2,8 2,6 2,6 -
tineret femel nr. 129 129 129 105 105 24
5
6-9 luni t. 2,76 0,31 3,07 3,07 2,62 2,62 0,45
tineret femel nr. 26 28 28 54 26 26 28
6
9-12 luni t. 0,67 0,67 0,23 0,90 1,57 0,85 0,85 0,72
tineret femel nr. 29 26 26 55 29 29 26
7
12-18 luni t. 0,91 0,85 0,1 0,95 1,86 0,95 0,95 0,91
tineret nr. 128 128 128 22 105 1 128 -
8 mascul 0-3
t. 0,49 2 2,5 2,5 0,57 1,92 0,01 2,5 -
luni
tineret la nr. 128 128 128 128 128 -
9
îngrăşat t. 2,52 0,42 2,94 2,94 3,1 3,1 -
adulte la nr.
10
recondiţionat t.
nr. 238 471 728 966 150 529 3 682 259
efectiv total
t. 9,93 10,14 5,29 16,13 26,06 3,67 12,05 0,07 15,79 10,94

28
2.4. Programarea numărului de zile animale furajate şi a efectivului mediu de animale furajate

Categoria de 0-3 3-6 luni 6-9 luni 9-12 12-18 Capre în Capre Țapi TOTAL
caprine luni luni luni lactație gestante
NUMĂR 23130 11610 23130 4860 6600 75190 6600 1152 152272
ZILE
FURAJATE
Efectiv 771 387 771 162 220 2472 220 96 5099
mediu
furajat

29
2.4. Programarea producției de lapte
Încă din cele mai vechi timpuri, laptele de oaie și capră s-a bucurat de un mare
interes. Pe de altă parte și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate înhrana
omului. Mulsul oilor are loc după un program bine stabilit şi începe imediat după înțărcarea
mieilor sau sacrificarea acestora. La începutul lactației caprele sunt mulse de trei ori pe zi
(dimineața, la prânz și seara), către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori, iar cu 15- 20 de zile
înainte de înțărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori. Laptele poate fi utilizat în
hrana omului sub formă proaspătă sau sub cele mai variate forme cum ar fi: caș proaspăt,
cașcaval, diferite sortimente de brânzeturi, iaurt, urdă, unt etc. prin prelucrarea laptelui, în
fermă se obţin urmatoarele produse in urma prelucrării laptelui: caş şi urdă.

3.4. Recoltarea şi valorificarea prducţiei de lapte

NUMAR CAPETE CAPRE PRODUCȚIA DE LAPTE PE PRODUCȚIA TOTALĂ DE


LACTAȚIE / CAP CAPRA LAPTE PE TOT
EFECTIVUL
175 200 l 35000

35000 - (175 cap x 50 litri) = 35000 -8750= 26250 kg lapte

26250 : 5 = 5250 kg caș

26250 – 5250 = 21000 kg urdă

Venituri obţinite din vânzarea producţiilor

Producția Cantitatea (kg) LEI/kg Total (LEI)


Caș de oaie 5250 16 84000
Urdă 21000 12 252000

TOTAL - - 336000

Producţia medie de lapte pe întreaga perioadă a lactației, este 120 l, cu limite 70 -


170 l, din care cca., 60 % este obținută în primele 2- 3 luni de lactație. Imediat după recoltare
laptele este transformat imediat în produsele mai sus precizate, folosind metode tradiţionale şi
cheag natural de miel. Ca produs secundar prin fierberea zerului rezultat din prepararea
cașului se obține urda, în urma căreia rămâne ultimul zer, folosit în hrana câinilor ciobăneşti.

30
Produsele obținute din prelucrarea laptelui de oaie se valorifică la prețuri negociabile prin
magazine specializate, corespunzătoare, unde se păstrează la o temperatură de 0- 8 grade C în
vitrine frigorifice sau depozite frigorifice.

2.4.1.Sistemul de muls, stâna si strunga-organizare, dotare și functionalitate

Acţiunea de recoltare a laptelui se realizează manual în trei perioade ale zilei. Pentru
muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile, tablă zincată sau din material plastic
prevă- zute cu cupe pentru a evita pierderea laptelui și obținerea unui lapte igienic.
Mulsul se efectuează rapid pentru a preveni oboseala mulgătorilor dar şi pentru a
evita reducerea perioadei de păşunat. De asemenea se relizează total, la ore fixe și nu trebuie
să depășească pe toatä turma 90 de minute dimineața și 60-80 de minute la prânz și seara.
Durata de mulgerea unei oi diferä în funcție de cantitatea de lapte pe care o dă și este de
aproximativ 60 de secunde dimineața și 30-40 de secunde la pranz și seara. Pe toată durata
procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de igienă, recoltare și depistare a
laptelui.

3. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a caprinelor

3.1. Fluxul tehnologic de producție anual

Fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere (pășune, stabulație) este


împărţit în două mari perioade: 6 luni la pășune și 6 luni în stabulație. Fazele fluxului
tehnologic sunt:
1. Categoria țapi de reproductie: presupune pregătirea pentru montă care constă în
hrănire stimulativă, apoi se verifică cantitatea și calitatea materialului seminal; după aceasta
urmează perioada de montă apoi perioada de repaus.
2. Categoria de capre și mioare: pregătirea acestei categorii pentru montă constă în
aducerea caprelor într-o stare bună de întreținere; perioada de montă are loc în lunile:
septembrie, octombrie, noiembrie; în timpul gestației: se acordã o îngrijire deosebită și se
asigură supravegherea atentă a caprelor. Se asigurã spațiu suficient și nu se administrează
furaje mucegăite și apă rece; perioada fătărilor- pregatireă pentru fătăre vizează: instruirea
personalului de îngrijire și supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore; pregătirea adăposturilor

31
prin asigurarea compartimentului pentru capre gestante, a maternității și compartimentului de
întreținere a caprelor fătate cu iezi de vârsta de peste 30 zile.
3. Categoria iezi sugari cu vârstã de 0 - 35zile.
4. Categoria tineret caprin care cuprinde tineretul femel de 3 -18 luni și tineretul
mascul întărcat

3.2. Specificul întreținerii caprinelor pe categorii

Pentru a preveni întreruperile specific sezonului rece, întreţinerea în stabulaţie,


necesită construirea unor adăposturi. Unitatea constructivă destinată cazării caprelor pentru
perioada de stabulațieo reprezintă saivanul. Adăpostul este semideschis, are forma literei ,,U”,
fiind prevăzut cu două compartimente, unul deschis unde stau caprele gestante până aproape
de fătare, tineretul caprin și țapii și unul închis complet și amenajat pentru fătări, reprezentând
30% din suprafata adăpostului.
În interior, saivanul este în împărțit în boxe pentru fiecare categorie de caprine și pe
stări fiziologice. Furajele sunt adimistrate în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe
ambele părti, asigurându-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ şi dispersat pe pământ
in cazul caprelor gestante. Ieslea este prevazută în partea superioară cu grătar pentru
administrarea furajelor fibroase, iar la partea inferioară cu un jgheab în care se administrează
concentratele. Adăparea se face cu apă de la puţul fermei administrată în jgheaburi.
Întreținerea se face pe așternut permanent.Înainte de scoaterea caprelor la pașune, acestea se
obișnuiesc cu furaj verde prin alternarea furajelor fibroase uscate cu cele verzi la care caprele
au acces un timp limitat, de 4 ore pe zi.
Pentru perioada de pașunat, a fost construită o stână modernă din bârnă de lemn,
dotată cu cameră de prelucrare a laptelui, cu spatiu de odihna pentru ciobani şi căşărie iar
pentru animale am construit saivane deschise ce permit adapostirea acestora pe vreme
nefavorabilă cu 0,5m2 pentru oi și 0,4 m2 pentru tineret caprin. Sunt construite şi 2 strungi, ce
permit schimbarea locului de muls atunci cand din cauza ploilor una din ele nu mai este uşor
de utilizat.

32
4. Dispunerea construcțiilor în amplasament și proiectarea funcțională
a adăposturilor
4.1. Dimensionarea adăposturilor

Adăpostul construit caprinelor trebuie să dispună de condiţii optime de mediu pentru


creşterea animalelor. Un astefl de adăpost poate fi construit pe baza unei autorizaţii de
construire de la autorităţile competente. Este important ca proiectarea să se realizeze în raport
cu facilităţile exterioare conexe, precum padocuri şi ţarcuri în aer liber, drumuri de acces,
facilităţi de depozitare pentru furajele fibroase şi dejecţii, dar şi cu vegetaţia.
Vegetaţia reprezintă un element important, întrucât creează un climat bun în jurul
construcţiilor şi oferă vederii o imagine estetică a ansamblului format din construcţii şi peisaj.
În faza de proiectare trebuie avute în vedere şi aspect care se referă la structura adăpostului şi
posibilitatea de extindere, precum şi îndeplinirea condiţiilor de eficienţă şi siguranţa muncii.
Adăpostul pentru ovine se poate amplasa lângă păşune, pentru a scurta sau chiar
renunţa la drumul de acces de la adăpost la păşune. Nu se acceptă un amplasament în care
drumul de acces se intersectează cu un drum public. Amplasarea se face pe un teren uscat,
ferit de inundaţii. Uneori, este necesar ca pe terenul sistematizat să se realizeze un sistem de
drenare pentru excesul de apă de suprafaţă. La alegerea terenului se iau în calcul atât
dimensiunile adăpostului, cât şi cele ale ocolului pentru mişcare.
La construcţia ocolului pentru mişcare trebuie să se asigure o suprafaţă cel puţin
dublă faţă de cea a adăpostului. Acesta se poate amplasa la o distanţă de minim 70 m faţă de
fântâni. Această constructive trebuie dotată cu apă curentă şi electricitate şi amplasată departe
de surse de zgomot. Se recomandă ca animalele să nu fie ţinute într-un mediu poluat cu praf
sau în locuri în care vântul înregistrează o intensitate crescută. Amplasamentul se stabileşte în
funcţie de punctele cardinale, axa clădirii se suprapune direcţiei N-S, cu o marjă de deviaţie
de 30°. Amplasarea şi structura boxelor dintr-un adăpost pentru oi realizate din componente
mobile pot fi schimbate relativ uşor. Panourile de gard mobile pot fi realizate din metal sau
material lemnos.
Componentele detaşabile pot fi combinate cu elemente de construcţie fixe, precum
alei de hrănire betonate, pereţi ficşi, săli de muls sau alte spaţii pentru muls. Construcţia
gardurilor ar trebui să permită fixarea lor pe elementele fixe. Acestea se fixează în pardoseală
pentru a se asigura stabilitate până când aşternutul se acumulează. Se recomandă ca fiecare
boxă să aibă porţi de acces. Porţile pot fi deja prevăzute în construcţie sau pot fi realizate din

33
garduri mobile. Ocoalele de mişcare sunt amplasate în aer cu acces direct la sistemul de
adăpost. Ocoalele le permit ovinelor să iasă în aer liber şi să se mişte pentru plimbare. O parte
din ocol se poate acoperi, pentru a proteja oile de precipitaţii şi căldura intensă a soarelui.
Acestea se pot utilizaîn combinaţie cu zonele de păşunat. În acest caz, suprafaţa totală trebuie
adaptată la nevoile de furajare.
Dimensiunile porţilor de trecere din adăpost în ocolul de mişcare trebuie să permită
atât trecerea personalului de îngrijire, cât şi a caprelor (cel puţin 0,6 m lăţime şi 2 m înălţime).
Înălţimea indicată pentru gardul ocolului este de cel puţin 1,2 m. Pentru dimensionarea
corespunzătoare a adăposturilor se ţine seama de suprafaţa necesară pe cap de animal
specifică fiecărei categorii de animale şi anume:
 capre adulte – 0,8 m2 / cap;
 capre + iezi – 1,5 m2 / cap;
 tineret 1 an – 0,5 m2 / cap;
 tineret peste 1 an 0,7 m2 / cap;
 țapi – 1,9 m2 / cap;

34
4.2. Calculul necesarului de apă

Consumul 6l 5l 0,5 l 2l 2l 3l 3,5 l 0,5 l

Categoria Tineret Tineret Tineret Tineret Tineret Tineret


Capre
de ovine Țapi femel 0-3 femel 3-6 femel 6-9 femel 9- femel 12- mascul 0-
reprod. adulte
Lunile luni luni luni 12 luni 18 luni 3 luni
anului
Ianuarie 1488 27125 - - 2418 2821 -
Februarie 1344 24500 392 - - 2148 2548 392
Martie 1488 27125 1078 - - 2418 2061,5 1078
Aprilie 1440 26250 360 - - 2340 525 360
Mai 1488 27125 360 - - - 2730 360
Iunie 1440 26250 1515 1680 - - 2821 1515
Iulie 1488 27125 356,5 4774 - - 2821 365,5
August 1488 27125 1488 - - 2821
Septembrie 1440 26250 4620 - - 2730
Octombrie 1488 27125 700 1736 - 2821
Noiembrie 1440 26250 - 4620 - 2730
Decembrie 1488 27125 - 1488 2697 2821
Total 17520 319375 4070,5 13262 7844 12291 29620 4070,5

35
5.Programarea şi organizarea bazei furajere

5.1. Raţii furajere

Norme de hrană pentru ovinele adulte


Categoria
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
de caprine
Țapi în
perioada
1,51 0,88 70 70 6,6 3,3 2,1
de repaus
sexual
Țapi în
perioada
de
1,53 1,01 83 83 4,6 3,5 2,1
pregătire
pentru
montă
Țapi în
perioada 1,51 1,25 120 120 6,2 4,0 2,1
de montă
Capre în
prima
1,2 0,71 57 57 4,0 3,0 1,7
parte a
gestației
Capre în a
doua parte 1,1 0,83 98 98 7,9 3,9 1,6
a gestației
Capre la
început de 1,8 1,58 172 172 10,3 5,6 2,5
lactație
Capre în
1,7 1,34 137 137 8,8 4,0 2,3
lactație

36
NORME DE HRANĂ PENTRU TINERET CAPRIN, ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
Categoria
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
de caprine
Tineret
caprin 0-3 0,9 0,58 64 64 3,8 1,8 0,9
luni
Tineret
caprin 3-6 1,1 0,62 63 63 4,1 1,8 1,2
luni
Tineret
caprin 6-9 1,2 0,69 57 57 3,9 1,9 1,25
luni
Tineret
caprin 9- 1,25 0,65 45 45 3,3 2,1 1,35
12 luni
Tineret
caprin 12- 1,3 0,64 49 49 3,5 2,4 1,55
18 luni

37
Raţie de hrană pentru țapi reproducători, în perioada de repaus
(pe timp de iarnă)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor
1,51 0,88 70 70 6,6 3,3 2,2
Preț
SU PDIN PDIE Ca P UID Lei/k Kg SU PDIN PDIE Ca P Lei
UFL Denumire UFL UIDO
kg G g g g O g brut kg g g g g
11,4
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 0,4 Fân natural 1,418 1,205 0,88 80,767 81,972 3,616 1,446 0,567
52
Total 1,418

Raţie de hrană pentru țapi reproducători, în perioada de pregătire pentru montă


(pe timp de vară)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor
1,51 0,88 70 70 6,6 3,3 2,2
Preț
SU PDIN PDIE Ca P Lei/ Kg SU PDIN PDIE Ca P Lei
UFL UIDO Denumire UFL UIDO
kg G g g g kg brut kg g g g g
Pajişte de
0,176 0,89 94 89 7,5 4,0 1,12 0,1 4,2 0,74 0,66 70 65 5,5 2,9 0,82 0,42
şes
0,874 1,03 74 84 4,0 1,0 - 1,5 Ovăz 2,4 0,36 0,35 26 30 1,4 0,36 - 3,6
Total 6,6 1,1 1,01 96 95 6,9 3,3 0,82 4,02

38
Raţie de hrană pentru capre aflate la începutul lactaţiei
(Pentru iarnă)
NORME DE HRANĂ
VALOAREA NUTRITIVE A NUTRRŢURILOR
1,8 1,58 172 172 10,3 5,6 2,5
Preţ
SU PDIN PDIE Ca P KG
UFL UIDO Lei/kg Denumire SU UFL PDIN PDIE CA P UIDO lei
kg G g g g BRUT
Fân de
0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0,492 0,418 0,280 46,806 39,284 6,478 1,045 0,501 0,246
lucernă
0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 0,4 Fân natural 1,450 1,233 0,900 82,603 83,836 11,712 3,699 1,837 0,580

Total RB 1,942 1,651 1,180 129,409 123,119 18,190 4,743 2,338 0,826
NH-RS 0,149 0,400 42,591 48,881 -7,890 0,857 0,162
Tărâţe de
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0,3
grau
0,512 0,444 0,400 50,667 42,667 0,667 5,689 0,164
Total RS 0,512 0,444 0,400 50,667 42,667 0,667 5,689 0,164
TOTAL 2,454 2,095 1,580 180,075 165,786 18,857 10,432 2,338 0,990

Raţie de hrană pentru capre aflate în lactaţie


(pe timp de vară)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor Preț
1,7 1,34 137 137 8,8 4,0 2,3
Lei
SU PDIN PDIE Ca P Lei/ Denu- Kg SU PDIN PDIE Ca P UID
UFL UIDO UFL
kg G g g g kg mire brut kg g g g g O
Pajişte
0,176 0,89 94 89 7,5 4,0 1,12 0,1 8,555 1,506 1,340 141,528 134,000 11,292 6,022 1,686 0,256
de şes
134,00
Total Total 8,555 1,506 1,340 141,528 0
11,292 6,022 1,686

39
Raţie de hrană pentru capre aflate în prima parte a gestaţiei
(pentru timp de vară)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor 1,2 0,71 57 57 4,0 3,0 1,7 Preț
Lei
SU PDIN PDIE Ca P Lei/ Denu- Kg SU PDIN PDIE Ca P UID
UFL UIDO UFL
kg g g g g kg mire brut kg g g g g O
4,533 0,798 0,710 74,989 71,000 5,983 3,191 0,838 0,135
Pajişte de
0,176 0,89 94 89 7,5 4,0 1,12 0,1
şes
4,533 0,798 0,710 74,989 71,000 5,983 3,191 0,838 0,135
Total

40
Raţie de hrană pentru capre aflate în prima parte a gestaţiei
(pentru timp de iarnă)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor 1,2 0,71 57 57 4,0 3,0 1,7 Preț
Lei
SU PDIN PDIE Ca P Lei/ Denu- Kg SU PDIN PDIE Ca P UID
UFL UIDO UFL
kg g g g g kg mire brut kg g g g g O
1,444 0,973 0,710 65,164 66,137 9,240 2,918 1,167 0,458
fân
0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 0,4
natural
1,444 0,973 0,710 65,164 66,137 9,240 2,918 1,167 0,458
Total

Raţie de hrană pentru capre aflate în a-2-a parte a gestaţiei


(pentru timp de iarnă)
NORME DE HRANĂ
VALOAREA NUTRITIVE A NUTRRŢURILOR
1,1 0,83 98 98 7,9 3,9 1,6
Preţ
SU PDIN PDIE Ca P KG
UFL UIDO Lei/kg Denumire SU UFL PDIN PDIE CA P UIDO lei
kg G g g g BRUT

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0,5 Fân de lucernă 0,527 0,448 0,300 50,149 42,090 6,940 1,119 0,537 0,263

0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,2 0,4 Fân natural 0,854 0,726 0,530 48,644 49,370 6,897 2178 1,082 0,342

Total RB 1,381 1,174 0,830 98,793 91,459 13,838 3,297 1,619 0,605
NH-RS -0,074 - -0,793 6,541 -5,938 0,603 -0,019 0,074
0,95 240 185 2,5 0,95 240 185 2,5 Fosfat dicalcic 0,004 0,004 0,060 0,740
Total 1,381 1,174 0,830 98,793 91,459 14,798 4,037 1,619 0,605

41
Raţie de hrană pentru tineret caprin 3-6 luni

NORME DE HRANĂ
VALOAREA NUTRITIVE A NUTRRŢURILOR
0,9 0,58 64 64 3,8 1,8 0,9
Preţ
SU PDIN PDIE Ca P KG SU PDIN PDIE CA P
UFL UIDO Lei/kg Denumire UFL UIDO lei
kg G g g g BRUT KG g g g g
0,189 0,73 112 85 7,5 4 1,05 0,4 Lucernă la 2,247 0,425 0,310 47,562 36,096 3,185 1,699 0,446 0,899
început de
înflorire
0,176 0,89 94 89 7,5 4 1,05 0,03 1,979 0,310 0,310 32,742 31,000 2,612 1,393 0,390 0,059
Pajişte de şes

Total 4,226 0,773 0,620 80,303 67,096 5,797 3,092 0,836 0,958

Raţie de hrană pentru tineret caprin 6-9 luni


(pe timp de iarnă)
NORME DE HRANĂ
VALOAREA NUTRITIVE A NUTRRŢURILOR
1,2 0,92 88 88 7,1 2,8 1,25 1,2
Preţ
SU PDIN PDIE Ca P KG SU PDIN PDIE CA P
UFL UIDO Lei/kg Denumire UFL UIDO lei
kg G g g g BRUT KG g g g g
0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,49 0,4 Fân 1,38 1,16 0,85 78 79 10,1 3,5 0,85 0,27
natural
0,850 0,67 112 94 15,5 2,5 1,20 0,4 Fân 0,106 0,09 0,07 11 9 2,4 0,22 0,20 0,04
lucernă
Total 1,48 1,2 0,92 89 88 12,5 3,7 1,05 0,31

42
Raţie de hrană pentru tineret caprin 6-9 luni
(pe timp de vară)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor 1,2
1,2 0,92 88 88 7,1 2,8 1,2
5
Preț
PDI
SU PDIE Ca P Lei Denu- Kg SU PDIN PDIE Ca P Lei
UFL N UIDO UFL UIDO
kg g g g /kg mire brut kg g g g g
g
Pajişte de
0,176 0,89 94 89 7,5 4,0 1,12 0,1 5,8 1,03 0,92 96 91 7,7 4,1 1,1 0,58
şes
Total 5,8 1,03 0,92 96 91 7,7 4,1 1,1 0,58

Raţie de hrană pentru tineret caprin 9-12 luni


(pe timp de vară)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor 1,25 0,65 45 45 3,3 2 1,35
Preț
SU PDIN PDIE Ca P Lei/ Denu- Kg SU PDIN PDIE Ca P Lei
UFL UIDO UFL UIDO
kg g g g g kg mire brut kg g g g g
4,150 0,730 0,650 68,652 65,00 5,478 2,921 0,818 0,124
4, Pajişte de
0,176 0,89 94 89 7,5 1,12 0,1
0 şes
Total 4,150 0,730 0,650 68,652 65,00 5,478 2,921 0,818 0,124

43
Raţie de hrană pentru tineret caprin 12-18 luni
(pe timp de vară)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutrețurilor
1,2 0,54 42 42 3 2,5 1,4
Preț
SU PDIN PDIE Ca P Lei/ Denu- Kg SU PDIN PDIE Ca P Lei
UFL UIDO UFL UIDO
kg g g g g kg mire brut Kg g g g g
4, Pajişte de
0,176 0,89 94 89 7,5 1,12 0,1 3,4 0,60 0,54 56 53 4,5 2,4 0,67 0,34
0 şes
Total 3,4 0,60 0,54 56 53 4,5 2,4 0,67 0,34

Raţie de hrană pentru tineret caprin 12-18 luni


(pe timp de iarnă)
NORME DE HRANĂ
VALOAREA NUTRITIVE A NUTRRŢURILOR
1,2 0,54 42 42 3 2,5 1,4
Preţ
SU PDIN PDIE Ca P KG SU PDIN PDIE CA P
UFL UIDO Lei/kg Denumire UFL UIDO lei
kg G g g g BRUT KG g g g g
Fân
0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,49 0,4 0,86 0,73 0,54 49 50 7,02 2,6 1,1 0,17
natural

Total 0,86 0,73 0,54 49 50 7,02 2,6 1,1 0,17

44
5.2.Tehnica de alimentaţie

Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de


timp, berbeci find sensibili la schimbările bruște și dese ale acesteia. La stabilirea normelor și
rațiilor furajere pentru caprele mame trebuie să se țină seama de starea fiziologică perioada de
repaus, perioada de pregătire pentrumontă și de montă propriu-zisă, perioada de gestație,
perioada de lactație. Hrănirea caprelor mame în perioada de pregătire pentru montă și a
montei propriu-zise începe încă din luna august și dureazã până î n prima parte a lunii
noiembrie. Această perioadă coincide cu perioada de pășunat.
Se repartizează caprelor pașuni de cea mai bună calitate. Li se administrează fân și
nutrețuri concentrate(porumb, grâu, ovăz) precum și srot de soia.În prima parte a gestației,
nevoile de hrană ale caprei sunt reduse, fiindcă dezvoltarea fătului este mică.
În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc substanțial, apărând necesitatea
hrănirii stimulatoare. Hrănirea corectă a caprelor în ultima parte de gestație este necesară
pentru dezvoltarea normală a fătului, crearea de rezerve pentru producția de lapte și
dezvoltarea glandei mamare.
Ultima parte a gestației corespunde cu perioada de iarna (stabulație) cand hrănirea se
face cu nutrețuri conservate. Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o
concentrație energetică și proteică cât mai mare. Se pot folosi silozuri de bună calitate, fânuri
și nutrețuri concentrate. În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care
stimulează producția lactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutrețuri. Hrănirea mieilor
sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu lapte.
Începând din a II-a săptămână de viața li se administrează nutrețuri concentrate,
energetice și mici cantități de fân. La început consumă aproximativ 70 g de fân, iar la sfârșitul
alăptării ajung la 200 —300 g fân pe zi. De asemenea li se administrează și nutrețuri suculente
în special masă verde.

45
46
5.3.Stabilirea necesarului de furaje

a) Țapi:

 pregătire pentru montă ( 3 luni)


- pajiste de şes : 4,2 kg x 90 zile furajate x 8capete = 3024 kg
- ovăz : 2,4 kg x 90 zile furajate x 7 capete = 1728 kg
 montă (3 luni)
- pajiste de şes: 6,5 kg x 60 zile furajate x 8 capete= 3120 kg
- fân de lucernă : 0,2 kg x 30 zile furajate x 8 capete= 48 kg
- tărâțe de grâu: 0,1 kg x 30 zile furajate x 8 capete= 24 kg
 repaus sexual ( 6 luni )
- fân natural : 1,2 kg x 180 zile furajate x 8 capete= 1728kg
- coceni: 0,22 kg x 180 zile furajate x 8capete= 316,8kg
b) Capre adulte:

 început de lactaţie (2 luni )


- fân natural: 1,45 kg x 60 zile furajate x 175= 15225 kg
- fân lucernă : 0,49 kg x 60 zile furajate x 175 capete= 5145 kg
- tărâţe de grâu : 0,512 kg x 60 zile furajate x 175 capete= 5376 kg
 lactaţie ( 5 luni )
- pajişte de şes: 8,555 kg x 150 zile furajate x 175 capete= 224568,75 kg
c) TINERET CAPRIN
 3-6 luni :
- pajişte de şes: 4,9 kg x 90 zile furajate x 129 capete = 56889 kg
- lucernă la început de înflorire: 2,24 x 90 zile furajate x 129 capete = 26006,4 kg
 6-9 luni:
- fân natural: 1,38 kg x 90 zile furajate x 101 capete= 12544,2kg
- fân lucernă : 0,106 kg x 90 zile furajate x 55 capete= 524,7kg
- pajiste de şes : 5,8 kg x 30zile furajate x 55 capete =9570kg
 9-12 luni:
- pajiște de şes: 2.8 kg x 90 zile furajate x 26capete = 6552 kg
 12-18 luni :
- pajişte de şes : 3,4 kg x 180 zile furajate x 26 capete= 15912 kg

- fân natural: 0,86 kg x 180 zile furajate x 26 capete= 4024,8 kg

47
5.4. Balanţa furajeră

Nutreţuri Tonă Lei/tonă Total (lei)

Fân natural 52,37 400 20948

Fân de lucernă 6,39 400 2556

Pajişte de şes 309,2 29 8966,8

Ovăz 1,5 530 795

Tărâţe de grâu 0,021 500 10,5

TOTAL 369,48 1859 33276,3

SORTIMENTE DE FURAJE UTILIZATE

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/kg SU


Nutreț
SU (kg) UFL PDIN (g) PDIE (g) Ca (g) P (g) UIDO
Fân
0,850 0,73 67 68 9,5 3 1,49
natural
Fân de
0,850 0,67 112 94 15,5 2,5 1,20
lucernă
Pajiște de
0,176 0,89 94 89 7,5 4,0 1,12
şes
Lucernă
început
0,189 0,73 112 85 7,5 4 1,05
de
înflorire
Tărâţe de
0.87 0.84 106 85 1.6 14 -
grâu
Ovăz 0,874 1,03 74 84 4,0 1,0 -
Fosfat
0,95 240 185
dicalcic

48
Alimentaţia oilor în perioada anterioară montei
Fecunditatea şi prolificitatea la această specie este influenţată de alimentaţie, nivelul
acesteia dar şi de modul de întreţinere a femelelor înainte de decalnşarea sezonului de montă.
Pentru a îmbunătăţi rezultatele reproducţiei în perioada premergătoare montei, se
aplică tehnica alimentaţiei flushing presupune hrănirea stimulativă a oilor cu 20-25 de zile
înaintea actului montei şi20-25 de zile după ce monta s-a realizat.

Alimentaţia caprelor în perioada de gestaţie


Gestaţia caprinelor cuprinde o perioadă de 5 luni, fiind împărţită în trei perioade.
Prima lună corespunde periadei I, hrănirea se realizează cu acelaşi tip de nutreţ dinaintea
montei.
A doua parte a gestaţiei cuprinde lunile 2 şi 3, iar hrana administrate, depăşeşte uşor
cantitatea administrată în perioada anterioară.
Lunile 4 şi 5 reprezintă ce-a de a treia parte a gestaţiei, şi ultima, cţnd este necesar să
se suplimenteze raţia cu substanţe nutritive, pentru ca mama să nu consume din rezervele
corporale proprii.
Alimentaţia caprelor în perioada de lactaţie
Pentru a produce lapte, caprele a nevoie de suficiente substanţe nutritive. Cu cât producţia
este mai mare, cu atât cerinţele nutritive cresc.
Raţiile se stabilesc astfel încât să susţină atât producţia lactate dar şi nevoile organismului.
Prin urmare, în perioada de muls imediat următoare celei de alăptare a mielor, raţia zilnică trebuie să
cuprindă, fânuri de bună calitate, grosiere, suculente, amestec de concentrate cultivate.
A doua perioadă de lactaţie corespunde cu cea a păşunatului, masa verde asigurând necesarul
zilnic de substanţe nutritive.
Alimentaţia țapilor reproducători

Hrănirea acestei categorii de masculi trebuie realizată astfel încât să aibă obună condiţie
fizică, pe tot parcursul anului.
Înainte de începerea unei noi campanii de montă, cu cca. 60 de zile, se impune creşetrea
valorii energo-proteice, vitaminice ţi minerale.
Pe parcursul desfăşurării montei, se suplimentează cantitatea de concentrate până la 1kg/zi
pentru fiecare individ, hrana administrîndu-se în douî tainuri. Trecerea la acest regim de furajare se
realizează treptat, pentru a preveni unele afecţiuni digestive. După sfârşirea sezonului de montă,
masculii beneficiază de o alimentaţie menită să refacă starea fiziologică normal a celor utilizaţi intens
la reproducţie. În acest sens, raţia zilnică va cuprinde fibroase, grosiere, suculente şi concentrate.

49
6.Procentul de pierderi şi sacrificări de necesitate la tineretul caprin anul
curent şi anul precedent (%)

a. Tineret ovin 0-3 luni: 1,98


b. Tineret ovin 3-6 luni: 0
c. Tineret ovin 6-9 luni: 0
d. Tineret ovin 9-12 luni: 0
e. Tineret ovin 12-18 luni: 0

Programarea producţiilor
1. Țapi reproducătri:
-efeciv mediu: 8
-nr. zile animale furajate: 2920
2. Capre adulte:
-efectiv mediu: 175 capete;
-nr. zile animale furajate: 63875
-efectiv muls: 175
-producţie medie de lapte: 200 litri * 175 =35000 litri
-producţie totală de lapte: 31500
-iezi înţărcaţi: 96%;
3. Tineret femel (mioare)
-ef mediu: 55
-z.f.: 9900;

50
7. Eficiența pragului de rentabilitate a producței

Cheltuieli cu nutreţurile

Nutreţuri Tonă Lei/tonă Total (lei)

Fân natural 52,37 400 20948

Fân de lucernă 6,39 400 2556

Pajişte de deal 309,2 29 8966,8

Ovăz 1,5 530 795

Tărâţe de grâu 0,021 500 10,5

TOTAL 369,48 1859 33276,3

7.1. Venituri din vânzarea animalelor


Categoria Capete Lei/cap Total (Lei)
Capre adulte 30 250 7500
Tineret 128 400 51200
caprin
îngrăşat
Tineret 22 500 11000
caprin prăsilă
TOTAL - - 69700

7.2. Venituri din vânzarea producțiilor

Producția Cantitatea (kg) LEI/kg Total (LEI)


Caș de capră 5250 16 84000
Urdă 21000 12 252000
TOTAL - - 336000

51
7.3. Venituri, cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2019:

Denumire Sumă(RON)
Venituri totale, din care : 411650
Venituri din vânzarea animalelor 69700
Venituri din vânzarea caşului 84000
Venituri din vânzarea urdei 252000
Subvenții 5950
Cheltuieli totale 64558
Cheltuieli cu nutrețurile 48029
Salarii 10000
Alte cheltuieli 6529
Profit impozabil 347092
Impozit pe profit(19%) 65947,48
Profit net 281145

52
8.Concluzii

În urma realizării proiectului tehnologic, prin stabilrea necesarului de furaje, şi a


restului de cheltuieli care s-au dovedit a fi necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor, am
obţinit următoarele rezultate:

-efectivul de 238 indivizi, din rasa Carpatină, cu o producţie medie de 200 litri de
lapte pe lactaţie a adus un profit de 281145 RON ceea ce este cât se poate de bine;

- valoarea profitul mai sus precizat, a fost realizată prin practicarea unei alimentaţii
rationale dar şi potenţialului rasei;

- un mare avantaj îl constituie faptul că valorificarea produselor se face prin


intermediul lanțului de magazine.

-în viitor pentru îmbunătăţirea producţiiolor, vom urmări aplicarea unei tehnologii
moderne de muls și extinderea pe piață.

-unul dintre cele mai mari obiective ăl constituie înscrierea efectivului în Controlul
Oficial al Producţiilor.

53
Bibliografie

1. Pascal C.,2007 - Creșterea ovinelor și caprinelor. Editura PIM Iași;


2. Gh. Stan, I.M. Pop (1997) - Alimentaţia şi nutriţia animalelor. Edit. Junimea, Iaşi.
3. Halga P., 1988 – Alimentația animalelor, Lito, IA Iași
4. https://www.scribd.com/doc/57895515/14-Ferma-de-capre

5. https://www.sunphoto.ro/cristianben/Capre_rasa_Carpatina

54