CONTINUTUL SI SEMNIFICATIA GRUPELOR TELEGRAMEI

7.1. Grupa MiMiMjMj

Indica tipul de mesaj SYNOP

MiMi - simboluri de identificare a mesajului de observatie;
MjMj - simboluri de identificare a unei parti din mesaj;
MiMiMjMj - se codifica dupa tabela de cod 2582*)

COD 2582
Forma MiMi
MjMj
simbolica Statie terestra Statie pe mare
FM 12 XII-Ext SYNOP AA – Fara deosebire se
FM 13 XII-Ext - SHIP – BB noteaza XX

In telegramele sinoptice transmise de statiile terestre, grupa MiMiMjMj va avea deci, forma
AAXX. In telegramele transmise de statiile costiere sau de pe mare, grupa MiMiMjMj va fi de
forma BBXX.

7.2. Grupa D.... D**

Aceasta grupa include indicativul de apel al navei. In cazul unei statii situate pe mare, pe o
platforma de foraj, indicativul de apel al navei este inlocuit prin RIGG.
In cazul unei statii situate pe o platforma de extractie a titeiului sau a gazului, indicativul de
apel al navei este inlocuit prin indicativul PLAT.
In mesajele care provin de la statiile de pe mare, altele decât cele de pe geamanduri,
platforme de foraj si platforme de exploatare a titeiului sau gazului si in absenta unui indicativ de
apel al navei, in locul lui D ... D va fi utilizat cuvântul SHIP.

7.3. Grupa A1bwnbnbnb***)

Se utilizeaza pentru precizarea pozitiei geamandurilor lansate pe apa. Simbolurile au
urmatoarea semnificatie:
A1 - Regiunea OMM in care a fost amplasata baliza, geamandura sau platforma Se codifica
astfel:
COD 0161
Cifra de cod Regiunea Zona
1 Regiunea I Africa
2 Regiunea II Asia
3 Regiunea III America de Sud
4 Regiunea IV America de Nord si Centrala
5 Regiunea V Pacificul de sud-vest
6 Regiunea VI Europa
7 Regiunea VII Antarctica
bw - Subdiviziunea zonei indicata prin A1 . Marea Neagra si Marea Mediterana reprezinta
subdiviziunea 1;
nbnbnb - tipul si numarul de serie al geamandurii.

*)
Numerele si tabelele de cod ca de exemplu 2582, sunt stabilite de catre OMM
**) Folosit numai in codurile FM 13 si FM 14
***)Folosit numai in codurile FM 13

1
 Grupa YYGGiw

Contine informatii asupra datei si orei de observatie precum si asupra unitatilor in care este
exprimat vântul. Simbolurile au urmatoarea semnificatie:
YY - Ziua lunii in cursul careia se situeaza ora reala de observatie;
GG - Ora reala de observatie rotunjita la ora intreaga UTC cea mai apropiata. Daca este
vorba de o observatie de suprafata, ora reala de observatie este ora citirii barometrului;
iw - indica unitatile in care se exprima viteza vântului si se codifica astfel:

COD 1855
Cifra de cod Semnificatia
0 Viteza vântului estimata Exprimata in metri
1 Viteza vântului masurata pe secunda
3 Viteza vântului estimata
Exprimata in noduri
4 Viteza vântului masurata

1.5. Grupa IIiii

Defineste pozitia statiei terestre de observatie

II - indicativ regional - defineste zona unde este situata statia de observatie. Indicativul
regional este atribut unei tari sau unui grup de tari situate in aceeasi regiune. România are
indicativul 15.
iii- indicativul national al statiei. Cifra indicativului national este un numar compus din trei
cifre, atribuit de Centrul Meteorologic National, fiecarei statii de observatie, in limitele indicativului
regional si a numerelor de trei cifre care le sunt alocate. Pentru statiile de observatie din România au
fost alocate indicativele cuprinse intre 000 si 499.
Indicativul regional si indicativul national constituie impreuna indicativul international al
statiei (IIiii).
Indicativele nationale ale statiilor meteorologice in functiune la 1 ianuarie 2002 pe teritoriul
României sunt urmatoarele:

Altitudine Altitudine
Indicativ Statie Indicativ Statie
(m) (m)
000 Darabani 259 280 Vf.Omu 2504
Sighetul
004 275 259 Postavaru 1784
Marmatiei
007 Radauti 389 284 Vf.Penteleu 1632
285 Bisoca 850
010 Satu Mare 123 289 Banloc 83
014 Baia Mare 216 292 Caransebes 241
015 Ocna Sugatag 503 296 Petrosani 607
020 Botosani 161 297 Obârsia Lotrului 1348
023 Suceava 350 300 Brasov Ghimbav 534
Stânca
025 110 301 Fundata 1384
Stefanesti
033 Vf.Iezer 1785 302 Predeal 1090
042 Sacuieni 124 307 Rm.Sarat 152
044 Supuru de Jos 159 310 Galati 69
047 Tg.Lapus 363 314 Resita 279

2
 Altitudine Altitudine
Indicativ Statie Indicativ Statie
(m) (m)
056 Cotnari 289 315 Vf.Semenic 1432
316 Cuntu 1456
063 Zalau 295 317 Vf.Tarcu 2180
069 Poiana Stampei 923 319 Voineasa 573
073 Tg.Neamt 387 320 Parâng 1548
Câmpulung
080 Oradea 136 324 681
Muscel
083 Dej 232 325 Sinaia 1500 1510
085 Bistrita 366 328 Patârlagele 289
Calimani
088 2022 333 Braila 15
(Retitis)
090 Iasi 102 335 Tulcea 4
094 Barnova 396
095 Borod 333 336 Gorgova 3
099 Huedin 560 337 Mahmudia 168
107 Toplita 687 338 Oravita 309
108 Ceahlau Toaca 1897 340 Tg.Jiu 203
109 Piatra Neamt 360 341 Apa Neagra 258
111 Roman 216 344 Polovragi 531
113 Negresti 133 345 Moraresti 548
117 Holod 163 346 Rm.Vâlcea 237
118 Stâna de Vale 1108 347 Curtea de Arges 448
119 Vladeasa 1800 1836 349 Câmpina 461
120 Cluj Napoca 410 350 Buzau 97
123 Sarmasu 399 360 Sulina 3
124 Batos 449 364 Bozovici 256
127 Joseni 750 366 Baile Herculane 190
136 Chisineu Cris 96 369 Tg.Logresti 265
Dumbravita de
138 586 373 Pitesti 316
Codru
143 Turda 427 375 Târgoviste 296
145 Tg.Mures 308 377 Ploiesti 177
Sf.Gheorghe
148 Bucin 1282 387 1
Delta
150 Bacau 184 388 Moldova Veche 82
154 Vaslui 116 395 Dragasani 280
160 Stei 278 402 Urziceni 60
162 Câmpeni 591 405 Grivita 50
163 Baisoara 1360 406 Hârsova 38
165 Târnaveni 523 408 Corugea 219
168 Odorhei 523 409 Jurilovca 38
170 Miercurea Ciuc 661 410 Dr.Turnu Severin 77
179 Siria 477 412 Bâcles 313
182 Gurahont 177 416 Stolnici 209
184 Rosia Montana 1196 419 Titu 159
Bucuresti-
189 Dumbraveni 318 420 90
Baneasa

3
 Altitudine Altitudine
Indicativ Statie Indicativ Statie
(m) (m)
Bucuresti-
194 Tg.Ocna 242 421 90
Afumati
197 Bârlad 172 422 Bucuresti-Filaret 82
Sânnicolau
199 85 424 Fundulea* 67
Mare
200 Arad 116 425 Slobozia 51
204 Varadia 156 428 Gura Portitei 2
206 Tebea 264 434 Slatina 172
208 Alba Iulia 246 444 Fetesti 58
209 Blaj 334 445 Cernavoda 87
215 Baraolt 508 450 Craiova 192
217 Tg.Secuiesc 568 455 Videle 106
219 Adjud 101 460 Calarasi 19
230 Deva 240 462 Medgidia 70
231 Sebes Alba 253 465 Bailesti 57
235 Fagaras 428 469 Caracal 106
Sfântu
238 523 470 Rosiorii de Vede 102
Gheorghe
241 Tulnici 571 475 Oltenita 15
245 Jimbolia 79 477 Platforma Gloria 14
247 Timisoara 88 479 Adamclisi 158
254 Paltinis 1453 480 Constanta 13
260 Sibiu 443 482 Calafat 61
Intorsura
261 707 489 Alexandria 75
Buzaului
262 Lacauti 1776 490 Turnu Magurele 31
264 Focsani 57 491 Giurgiu 24
265 Tecuci 60 494 Bechet 36
270 Lugoj 123 498 Zimnicea 34
277 Boita 518 499 Mangalia 6
279 Bâlea Lac 2070

* statia Fundulea apartine de ICPT.

1.6. Grupele 99 LaLaLa Qc L0L0L0 L0*)

Indica pozitia statiei de observatie de pe mare

99 - cifra de control
LaLaLa - latitudinea in zecimi de grade. Cifra zecimilor se obtine impartind numarul
minutelor cu 6, fara sa se tina seama de rest.
Qc - cuadrantul globului terestru in care se gaseste statia. Se cifreaza dupa tabela urmatoare:

*)
Aceste grupe se utilizeaza in forma simbolica FM 13-XII SHIP

4
 COD 3333

Cifra de cod Latitudine Longitudine N

1

MERIDIAN GREENWICH
Nord Est
Qc = 7 Qc= 1
3 Sud Est

5 Sud Vest E
W Ecuator
Qc= 5 Qc=3
7 Nord Vest
S

NOTA:
Observatorul va alege cum codifica Qc in urmatoarele cazuri:
- Atunci când vasul este pozitionat pe meridianul Greenwich sau pe meridianul de 180°
(L0L0L0 L0 = 0000 sau 1800):
Qc = 1 sau 7 (Emisfera nordica) sau
Qc = 3 sau 5 (Emisfera sudica),
- Atunci când vasul este pe Ecuator (LaLaLa = 000):
Qc = 1 sau 3 (longitudine estica) sau
Qc = 5 sau 7 (longitudine vestica)
L0L0L0L0 - longitudinea in zecimi de grade cifra zecimilor se obtine impartind numarul
minutelor cu 6, fara sa se tina seama de rest.

5
 2.1. Grupa iRixhVV

Aceasta grupa este inclusa obligatoriu in toate tipurile de mesaje SYNOP. Semnificatia
simbolurilor folosite in cadrul grupei este urmatoarea:

iR - indicator de includere sau de omisiune a datelor privind precipitatiile. Se codifica dupa

tabela urmatoare:

COD 1819
Cifra Sectiunea in care sunt transmise
de cod datele de precipitatii
0 Sectiunile 1 si 3
1 Sectiunea 1
2 Sectiunea 3
3 Lipsa si in Sectiunea 1 si in 3
4 Lipsa si in Sectiunea 1 si in 3
Situatia grupei 6RRRtR
Grupa este inclusa in ambele sectiuni
Grupa este inclusa
Grupa este inclusa
Grupa este omisa deoarece nu au fost precipitatii
Grupa este omisa (datele asupra cantitatilor de
precipitatii nu sunt disponibile)

NOTE:
1. In sistemul meteorologic al României, datele asupra cantitatilor de precipitatii se transmit
:
- in Sectiunea 3 (iR= 2)
- in ambele sectiuni 1 si 3 (iR= 0)
- si in Sectiunea 5.
Includerea datelor de precipitatii in Sectiunea 5 nu este evidentiata prin iR.

2. Daca datele de precipitatii se masoara si se transmit orar, atunci:

I. pentru mesajele de la orele principale (00, 06, 12, 18 UTC)

Se va folosi cifra de cod 0 pentru iR
Exemple:
Pentru un principal de ora 18 UTC
- precipitatii in intervalul 15 – 18 UTC, cantitati de precipitatii disponibile de 23 l/mp,
pe 12 si 3 ore

Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 60237

- precipitatii in intervalul 15 – 18 UTC, cantitati de precipitatii nedisponibile pe 12 si

3 ore

Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 6///7

- precipitatii in intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitatii disponibila de 23 l/mp,

in intervalul 15-18 UTC lipsa precipitatii

Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 60007

6
 - precipitatii in intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitatii nedisponibila , in
intervalul 15-18 UTC lipsa precipitatii

Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 60007

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitati disponibile pe 12 si 3 ore de 23 l/mp si

10l/mp

Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 60107

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitate nedisponibila pe 12 ore si cantitate

disponibila pe 3 ore de 10 l/mp

Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 60107

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitati nedisponibile pe 12 ore si 3 ore

Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 6///7

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitate disponibila pe 12 ore de 23 l/mp si

cantitate nedisponibila pe 3 ore
Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 6///7

- lipsa precipitatii in intervalul 06-18 UTC

Sectiunea 1: iR=0, 60002 Sectiunea 3: 60007

II. pentru mesajele de la orele intermediare (03, 09, 15, 21 UTC) si de la vizuale (01, 02, 04,
05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC)
Se va folosi cifra de cod 2 pentru iR
Exemple:
Intermediar de ora 03 UTC

- precipitatii in intervalul 00-03 UTC, cantitate disponibila de 23 l/mp

Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60237

- precipitatii in intervalul 00-03 UTC, cantitate nedisponibila

Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 6///7

- lipsa precipitatii in intervalul 00-03 UTC

Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60007

III . pentru mesajele vizuale (01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23
UTC)
Se va folosi cifra de cod 2 pentru iR
Exemple:
Vizual de ora 01 UTC

- precipitatii in intervalul 00 -01 UTC, cantitate disponibila de 10 l/mp

7
Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60105

- precipitatii in intervalul 00 -01 UTC, cantitate nedisponibila

Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 6///5

- lipsa precipitatii in intervalul 00 -01 UTC

Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60005

3. Daca datele de precipitatii se masoara si se transmit la 3 ore, atunci:

I. pentru orele principale (00, 06, 12, 18 UTC).
Se va folosi cifra de cod 0 pentru iR
Exmple:
Pentru un principal de ora 18 UTC
- precipitatii in intervalul 15 – 18 UTC, cantitati de precipitatii disponibile pe 12 si 3
ore de 23 l/mp.

Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 60237

- precipitatii in intervalul 15 – 18 UTC, cantitate de precipitatii nedisponibila

Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 6///7

- precipitatii in intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitatii disponibila de 23 l/mp,

in intervalul 15-18 UTC lipsa precipitatii

Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 60007

- precipitatii in intervalul 12-15 UTC, cantitate de precipitatii nedisponibila , in

intervalul 15-18 UTC lipsa precipitatii

Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 60007

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitati disponibile pe 12 si 3 ore de 23 l/mp si

10 l/mp

Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 60107

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitate nedisponibila pe 12 ore si cantitate

disponibila pe 3 ore de 10l/mp

Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 60107

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitati nedisponibile pe 12 ore si 3 ore

Sectiunea 1: iR=0, 6///2 Sectiunea 3: 6///7

- precipitatii in intervalul 12-18 UTC, cantitate disponibila pe 12 de 23 l/mp si

cantitate nedisponibila pe 3 ore

Sectiunea 1: iR=0, 60232 Sectiunea 3: 6///7

8
 - lipsa precipitatii in intervalul 06-18 UTC

Sectiunea 1: iR=0, 60002 Sectiunea 3: 60007

II. pentru mesajele de la orele intermediare (03, 09, 15, 21 UTC)

Se va folosi cifra de cod 2 pentru iR
Exemple:
Intermediar de ora 03 UTC

- precipitatii in intervalul 00-03 UTC, cantitate disponibila de 23 l/mp

Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60237

- precipitatii in intervalul 00-03 UTC, cantitate nedisponibila

Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 6///7

- lipsa precipitatii in intervalul 00-03 UTC

Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60007

III. Pentru mesajele vizuale (01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22,
23 UTC)
Vizual de ora 01 UTC

- precipitatii in intervalul 00 -01 UTC

Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 6///5

- lipsa precipitatii in intervalul 00 -01 UTC

Sectiunea 1: iR = 2 , Sectiunea 3: 60005

Vezi paragraful 2.7 din Reguli pentru utilizarea codului sinoptic

ix - indicator privind modul de exploatare a statiei ( cu personal sau automata) precum si al

includerii datelor privind timpul in momentul observatiei si pe trecut.

Acest indicator se codifica dupa urmatoarea tabela de cod:

Cifra Mod de
de cod exploatare
1 cu personal
2 cu personal
3 cu personal
4 automata
5 automata
6 automata
7 automata
COD 1860
Situatia grupei 7wwW1W2 sau 7wawaWa1Wa2
Grupa este inclusa
Grupa este omisa (nu sunt fenomene importante de semnalat)
Grupa este omisa (nu s-au facut observatii, datele nu sunt
disponibile)
Grupa este inclusa, folosind tabelele de cod 4677 si 4561
Grupa este omisa (nu sunt fenomene importante de semnalat)
Grupa este omisa (nu s-au facut observatii, datele nu sunt
disponibile)
Grupa este inclusa (folosind tabelele de cod 4680 si 4531)

9
NOTE:
1. se considera ca nu sunt fenomene importante de semnalat, atunci când fenomenele din
momentul observatiei corespund cifrelor de cod 00, 01, 02 sau 03, iar fenomenele pe trecut se
codifica cu cifrele 0, 1 sau 2.
2. Statiile cu personal care efectueaza observatii clasice asupra fenomenelor (fara senzori
pentru determinarea starii vremii) vor folosi numai grupa 7wwW1W2 si ix va avea valorile 1, 2 sau
3.
3. Statiile automate (cu senzori pentru determinarea starii vremii) folosesc in mod obisnuit
grupa 7wawaWa1Wa2 si indicatorul ix = 5, 6 si 7.
4. Numai atunci când o statie automata este destul de sofisticata si capabila sa efectueze
automat observatii conform tabelelor de cod 4677 si 4561 se vor folosi grupa 7wwW1W2 si
indicatorul ix = 4
h - inaltimea, deasupra solului, a bazei norilor cei mai josi observati.
Acest element se codifica cu ajutorul urmatoarei tabele de cod:

COD 1600
Cifra de cod Inaltimea bazei norilor
0 0 la 50 m
1 50 la 100 m
2 100 la 200 m
3 200 la 300 m
4 300 la 600 m
5 600 la1000 m
6 1000 la 1500 m
7 1500 la 2000 m
8 2000 la 2500 m
9 2500 sau mai mult, sau nu sunt nori
Inaltimea bazei norului nu este cunoscuta sau baza
/ norilor este la un nivel inferior si vârfurile la un
nivel superior celui al statiei

NOTE:
1. “Inaltimea deasupra solului” este considerata ca fiind inaltimea deasupra nivelului statiei.
2. Daca inaltimea determinata a bazei norilor, coincide cu una dintre limitele de codificare
comuna pentru doua cifre de cod succesive, aceasta se codifica cu cifra cea mai mare dintre cele
doua cifre succesive.
De exemplu: o inaltime de 600 m se cifreaza cu cifra de cod 5
3. In locul lui h in telegrama se cifreaza inaltimea bazei norilor CL indiferent de
nebulozitatea lor, iar daca norii CL lipsesc, prin h se cifreaza inaltimea bazei norilor CM.
4. In cazul in care norii CL si CM lipsesc, dar sunt prezenti norii CH cu conditia ca
nebulozitatea lor sa fie egala sau mai mare de o optime, atunci h ia valoarea 9.
5. Daca statia se gaseste in ceata, intr-o furtuna de nisip sau praf, sau intr-un transport de
zapada la inaltime, dar cerul poate fi zarit, atunci h se refera la baza cea mai joasa a norului
observat. Daca in conditiile mentionate mai sus cerul nu poate fi vazut, atunci h se codifica
prin /.
6. Datorita razei de actiune limitata a echipamentului pentru detectarea inaltimii bazei
norilor, existent in dotarea unei statii automate, pentru h, cifrele de cod raportate vor avea una dintre
urmatoarele semnificatii:

10
 a) Inaltimea reala a bazei norului este cuprinsa intre limitele indicate de catre cifra de cod,
sau
b) Inaltimea reala a bazei norului este mai mare decât limita indicata de cifra de cod, dar nu
poate fi determinata din cauza limitelor instrumentale;
sau
c) Nu sunt nori in pozitii perfect verticale deasupra statiei:

VV - vizibilitatea orizontala, la suprafata solului; se codifica dupa tabela de cod urmatoare:

COD 4377
Cifra Vizibilitatea Cifra Vizibilitatea Cifra Vizibilitatea
de cod in km de cod in km de cod in km
00 <01 34 3,4 68 18
01 0,1 35 3,5 69 19
02 0,2 36 3,6 70 20
03 0,3 37 3,7 71 21
04 0,4 38 3,8 72 22
05 0,5 39 3,9 73 23
06 0,6 40 4 74 24
07 0,7 41 4,1 75 25
08 0,8 42 4,2 76 26
09 0,9 43 4,3 77 27
10 1 44 4,4 78 28
11 1,1 45 4,5 79 29
12 1,2 46 4,6 80 >30
13 1,3 47 4,7 81 35
14 1,4 48 4,8 82 40
15 1,5 49 4,9 83 45
16 1,6 50 5 84 50
17 1,7 51 85 55
18 1,8 52 nu se 86 60
19 1,9 53 utilizeaza 87 65
20 2 54 88 70
21 2,1 55 89 >70
22 2,2 56 6 90 <0,05
23 2,3 57 7 91 0,05
24 2,4 58 8 92 0,2
25 2,5 59 9 93 0,5
26 2,6 60 10 94 1
27 2,7 61 11 95 2
28 2,8 62 12 96 4
29 2,9 63 13 97 10
30 3 64 14 98 20
31 3,1 65 15 99 50
32 3,2 66 16
33 3,3 67 17

11
 In acest tabel este indicata distanta pâna la reperul vizibil si identificabil cel mai indepartat.
1. Daca vizibilitatea orizontala nu este aceeasi in toate directiile, prin VV se indica
vizibilitatea cea mai mica.
2. Cifrele de cod de la 00 la 89 se folosesc numai de catre statiile care au posibilitatea de a
determina cu precizie vizibilitatea orizontala, pe toate cele 8 directii principale, pentru fiecare
treapta de vizibilitate a codului 4377.
3. Statiile meteorologice care nu poseda repere sau instrumente speciale pentru determinarea
vizibilitatii ca si statiile de pe mare, folosesc pentru codificarea vizibilitatii decada 90 - 99 a tabelei
de cod pentru VV.

2.2. Grupa Nddff

Este inclusa obligatoriu in toate mesajele SYNOP.
N - nebulozitatea totala a norilor (portiunea din bolta cerului acoperita cu nori, indiferent de
genul acestora). Se cifreaza conform urmatoarei tabele de cod:

COD 2700
Cifra de cod Gradul de acoperire a cerului
0 0 (cer senin) 0 (cer senin)
1 1/8 sau mai putin insa nu cer senin 1/10 sau mai putin insa nu cer senin
2 2/8 2/10-3/10
3 3/8 4/10
4 4/8 5/10
5 5/8 6/10
6 6/8 7/10-8/10
9/10 sau mai mult insa nu complet
7 7/8 sau mai mult dar nu 8/8
acoperit (cer cu spartura)
8 8/8 10/10 (cerul complet acoperit cu nori)
Cer invizibil, sau imposibil de evaluat intinderea si felul norilor din cauza
9
intunericului, cetii, zapezii viscolite, etc.
/ Nu s-a efectuat nici o observatie

- Vezi paragraful 2.7 din “Reguli pentru utilizarea Codului Sinoptic”

N - indica ceea ce vede observatorul in mod real in timpul observatiei.

NOTE:
1. Un cer care pare acoperit cu nori Altocumulus sau Stratocumulus perlucidus, este indicat
prin cifra de cod 7 sau o cifra inferioara, deoarece intre elementele componente ale unor astfel de
nori, se afla intotdeauna spatii goale chiar daca in mod aparent norii respectivi acopera toata bolta
cerului.
2. N este codificat cu 0 daca, prin ceata sau in prezenta altor fenomene analoage (furtuni de
praf, furtuni de nisip sau zapada viscolita, suspensii dense de fum la inaltime, pulberi, etc) se zareste
cerul albastru sau se vad stelele, numai daca nu se observa nici cea mai mica urma de nori.
3. Când prin ceata sau in prezenta fenomenelor enumerate mai sus cerul este vizibil, adica
se observa nori al caror gen si nebulozitate se poate aprecia, N se cifreaza ca si când ceata sau
fenomenele respective nu ar exista.
4. Trenele de condensare, lasate de avioane (asemanatoare uneori cu norii) care se imprastie
repede, nu se codifica.
5. Trenele de condensare persistente ca si formatiunile noroase care se formeaza din trenele
de condensare, se codifica ca nori, utilizând cifrele corespunzatoare ale codului pentru CH sau CM.
dd - directia adevarata, in zeci de grade, de unde sufla vântul, dedusa dintr-un interval de 10
minute care preced momentul observatiei . Daca in decursul acestor 10 minute caracteristicile

12
vântului prezinta o discontinuitate, sunt retinute pentru a stabili valoarea medie a directiei, numai
datele ulterioare acestei discontinuitati. Aceasta inseamna insa, scurtarea perioadei considerate
pentru stabilirea valorii medii a directiei.

Directia vântului se codifica in decagrade conform urmatorului cod:

COD 0877

Cifra de cod Directia vântului Cifra de cod Directia vântului

00 calm 19 185-194°
01 5-14° 20 195-204°
02 15-24° 21 205-214°
03 25-34° 22 215-224°
04 35-44° 23 225-234°
05 45-54° 24 235-244°
06 55-64° 25 245-254°
07 65-74° 26 255-264°
08 75-84° 27 265-274°
09 85-94° 28 275-284°
10 95-104° 29 285-294°
11 105-114° 30 295-304°
12 115-124° 31 305-314°
13 125-134° 32 315-324°
14 135-144° 33 325-334°
15 145-154° 34 335-344°
16 155-164° 35 345-354°
17 165-174° 36 355-04°
variabila sau din
18 175-184° 99
toate directiile

Codul 0877 se foloseste numai de catre statiile meteorologice dotate cu instrumente

(anemometre, anemografe, senzori de vânt), care permit determinarea directiei vântului cu precizia
data de acest cod.
Statiile meteorologice dotate numai cu giruete, care nu permit determinarea directiei
vântului in decagrade, cifreaza directia vântului (dd) dupa urmatorul tabel:

Cifra de cod Directia vântului Cifra de cod Directia vântului

00 calm 20 SSV
02 NNE 23 SV
05 NE 25 VSV
07 ENE 27 V
09 E 29 VNV
11 ESE 32 NV
14 SE 34 NNV
16 SSE 36 N
18 S 99 variabila
ff - viteza mijlocie a vântului in m/s determinata in intervalul de 10 minute, ce precede
observatia curenta. Daca in decursul acestor 10 minute, viteza vântului prezinta o discontinuitate,
numai datele ulterioare acestei discontinuitati sunt retinute pentru stabilirea valorilor medii ale
vitezei vântului, ceea ce inseamna, insa scurtarea perioadei de observare.

38
 Statiile meteorologice dotate cu instrumente inregistratoare si senzori ai vitezei vântului,
folosesc indicatiile acestora pentru determinarea vitezei medii in intervalul de 10 minute.
Statiile care nu poseda instrumente inregistratoare, ci numai giruete, determina viteza
vântului conform “Instructiunilor pentru statiile si posturile meteorologice”.
In lipsa instrumentelor, viteza vântului va fi apreciata dupa specificatiile date, in scara
Beaufort. Valoarea estimata, exprimata in cifre ale scarii Beaufort, este convertita in m/s, folosind
vitezele echivalente ale vântului mentionate in scara Beaufort.
Daca in intervalul de 10 minute care precede observatia, vântul sufla in rafale, in telegrama
sinoptica respectiva se introduce grupra speciala 910ff.

MASURATORI CU GIRUETA
In momentul in care se depaseste limita de masurare a giruetei apar urmatoarele
cazuri:
- directia este cunoscuta, viteza este necunoscuta (a depasit limita de masurare):
dd se codifica conform tabelei de cod, iar ff se codifica cu ultima valoare posibila masurata de
girueta, adica 40;
- directia nu poate fi determinata, viteza este necunoscuta (a depasit limita de
masurare): dd se codifica 99, iar ff se codifica cu 40;
In cazul in care girueta prezinta defectiuni, ddff se codifica ////.

MASURATORI CU SENZORUL DE VANT AL STATIEI AUTOMATE

Daca viteza vantului medie pe 10 minute este egala cu 0.0 m/s , atunci ddff se codifica
0000 (cazul de “calm”).
Daca viteza vantului medie pe 10 minute este cuprinsa intre 0.1 si 0.4 m/s , atunci dd se
codifica pe valoarea masurata de senzor, iar ff se codifica 00.
In cazul in care senzorul de vant prezinta defectiuni, ddff se codifica ////.

2.3 Grupa 00fff

Aceasta grupa este optionala in mesajul SYNOP. Daca traductorul poate masura mai
mult de 99 m/s, in Sectiunea 1 se introduce grupa 00fff.
fff - viteza mijlocie a vântului in m/s determinata in intervalul de 10 minute, ce precede
observatia curenta. Daca in decursul acestor 10 minute, viteza vântului prezinta o
discontinuitate, numai datele ulterioare acestei discontinuitati sunt retinute pentru stabilirea
valorilor medii ale vitezei vântului, ceea ce inseamna, insa scurtarea perioadei de observare.

NOTA:
- Viteza aparenta a vântului, masurata la bordul unei nave aflate in mers, trebuie sa fie
corectata in functie de directia si viteza navei, pentru a obtine o viteza reala a vântului, care trebuie
mentionata in mesaj. Corectia poate fi facuta cu ajutorul paralelogramului vitezei sau cu ajutorul
unor tabele speciale.

2.4. Grupa 1snTTT

Aceasta grupa contine informatii despre temperatura aerului si este inclusa in mesaje ori de
câte ori dispunem de date (informatii) despre temperatura, daca nu exista indicatii contrare sau
reguli particulare.
1- cifra de control.
sn - semnul temperaturii sau indicator pentru umezeala relativa umeda, se codifica dupa
tabela de cod 3845.

39
 COD 3845

Cifra de cod Semnul temperaturii

0 Temperatura pozitiva sau egala cu zero
1 Temperatura negativa
9 Se introduce umezeala relativa

TTT - temperatura aerului in momentul observatiei, exprimata in zecimi de grade Celsius.

Semnul sau este dat de sn.
Exemple:
Temperatura in grade Celsius Codificat
10.2°C 10102
-30.8°C 11308
NOTE:
1. Navele auxiliare indica temperatura in grade Celsius intregi, folosind grupa in forma
1snTT/.
2. Daca nu dispun de astfel de date, din cauza unor defectiuni temporare ale instrumentelor,
statiile automate programate pentru a transmite aceasta grupa o omit complet sau o includ in
mesajul lor sub forma 1////.

2.5. Grupa 2snTdTdTd (29UUU)

Contine date asupra temperaturii punctului de roua sau umezelii relative a aerului.
2 - cifra de control.
sn - semnul temperaturii sau indicator pentru umezeala relativa, se codifica dupa tabela de
cod 3845. In cazul in care, in locul temperaturii punctului de roua, in grupa se transmite umezeala
relativa, sn se codifica 9.
TdTdTd - temperatura punctului de roua, in zecimi de grade Celsius.
UUU - umezeala relativa a aerului, in procente, prima cifra fiind zero in afara cazului unei
umezeli relative egale cu 100%.
Grupa este inclusa in mesaj ori de câte ori este disponibila, daca nu exista alte indicatii sau
reguli particulare.

Exemple:
Temperatura punctului de roua
in grade Celsius Codificat
3.8 20038
-21.3 21213

Grupa 29UUU inlocuieste grupa 2snTdTdTd daca temperatura punctului de roua nu este
disponibila si daca umiditatea relativa a aerului este masurata.

N O T E:
1. Se recomanda includerea temperaturii punctului de roua in mesajele de observatii
sinoptice de suprafata (si nu temperatura punctului de inghet), daca tensiunea vaporilor de apa este
inferioara tensiunii vaporilor de apa saturati la 0°C.
2. Daca nu putem da decat o valoare estimativa, in °C intregi, a punctului de roua, codificam
cu 2snTT0.

40
 3. Daca nu dispunem de astfel de date din cauza unor defectiuni temporare ale
instrumentelor, statiile automate programate pentru a transmite in aceasta grupa temperatura
punctului de roua o omit complet sau o includ in mesajul lor de observatie sub forma 2////
4. Folosirea grupei 29UUU in locul grupei 2snTdTdTd trebuie strict limitata la cazurile in
care nu putem determina punctul de roua.

2.6. Grupa 3P0 P0 P0P0

3 - cifra de control
P0 P0 P0 P0 - reprezinta presiunea atmosferica la nivelul statiei, exprimata in zecimi de
hectopascali (de milibari) adica presiunea atmosferica citita la barometru si corectata pentru 0°C,
omitând cifra miilor din valoarea presiunii.
Exemple:
Presiunea la nivelul statiei exprimata
in hectopascali (= milibari) Codificat
1013,2 30132
998,7 39987
753,6 37536

N O T A:
- Daca nu sunt disponibile ca urmare a unei defectiuni temporare a instrumentelor, statiile
automate programate pentru a transmite aceasta grupa o omit complet sau o includ in mesajele lor
de observatie sub forma 3////.

2.7. Grupa 4PPPP (4a3hhh)

Grupa 4PPPP se transmite ori de câte ori se poate determina (calcula) cu o precizie
satisfacatoare, presiunea atmosferica la nivelul mediu al marii. Se transmite in mod similar ca si
presiunea la nivelul statiei, in zecimi de hectopascali (de milibari) omitând cifra miilor din valoarea
presiunii.

Exemple:
Presiunea la nivelul mediu al marii,
in hectopascali (= milibari) Codificat
1032,1 40321
952,6 49526

O statie meteorologica care nu poate indica cu o precizie satisfacatoare presiunea la nivelul

mediu al marii, va indica, conform unui acord regional, geopotentialul unei suprafete izobarice
standard convenite. In acest caz, grupa 4PPPP este inlocuita cu grupa 4a3hhh.
In România statiile cu altitudine mai mare sau egala cu 500 m transmit geopotentialul.
Alegerea nivelului standard pentru calcularea geopotentialului se va face in conformitate cu
hotarârile de codificare ale Asociatiei regionale.
Conform rezolutiei 28 a Asociatiei Regionale a VI-a Europa, din care face parte si tara
noastra, alegerea nivelului standard pentru cifrarea geopotentialului, in conformitate cu altitudinea
statiei, se face in modul urmator:

41
 Altitudinea statiei Nivelul de
de la pâna la presiune
500 m 1000 m 925 mb
1001 m 2300 m 850 mb
2301 m 3700 m 700 mb
3701 m mai mari 500 mb

4 - cifra de control;
a3 - indicator al “suprafetei izobarice” standard al carei geopotential este transmis in mesaj.
Se codifica conform tabelei de cod 0264 revizuita:

COD 0264
Cifra Nivelul izobaric standard la care este raportat geopotentialul
de cod (hectopascali)
1 1000 mb
2 925 mb
5 500 mb
7 700 mb
8 850 mb
hhh - reprezinta geopotentialul “suprafetei izobarice” standard indicata prin a3 , exprimat in
metri geopotentiali, omitând cifra miilor.

Exemple:
“Suprafata izobarica” Geopotentialul in
Codificat
standard in hectopascali metri geopotentiali
850 1483 48483
700 3047 47047
925 841 42841
500 5560 45560

NOTA:
- Statiile aflate pe mare care transmit mesaje SHIP vor folosi in exclusivitate grupa 4PPPP.

2.8. Grupa 5appp

Aceasta grupa este rezervata codificarii tendintei barometrice din ultimele trei ore ce preced
ora de observatie. Daca nu exista alte indicatii convenite prin acorduri regionale, grupa 5appp se
include de fiecare data când tendinta barometrica din ultimele trei ore este disponibila.
Semnificatia simbolurilor este urmatoarea:
5 - cifra de control
a - caracteristica tendintei barometrice in timpul celor trei ore care preced ora de observatie.
Se codifica dupa tabela de cod 0200.

COD 0200
Cifra de Caracteristica tendintei barometrice in timpul celor 3 ore care preced
Semn
cod ora de observatie
In crestere, apoi in scadere; presiunea atmosferica este aceeasi sau mai
0
mare decât cu 3 ore mai inainte.

42
 Cifra de Caracteristica tendintei barometrice in timpul celor 3 ore care preced
Semn
cod ora de observatie
In crestere, apoi stationara; sau in crestere,
1
apoi in crestere mai lenta Presiunea atmosferica este
2 In crestere (uniforma sau neuniforma) mai ridicata decât cu 3 ore
In scadere sau stationara, apoi in crestere; sau mai inainte
3
in crestere apoi in crestere mai rapida
4 Stationara; presiunea atmosferica este aceeasi ca si mai inainte cu 3 ore
In scadere, apoi in crestere; presiunea atmosferica este aceeasi sau mai
5
mica decât cu 3 ore mai inainte
In scadere, apoi stationara; sau in scadere apoi
6
in scadere mai lenta Presiunea atmosferica este
7 In scadere (uniforma sau neuniforma) mai scazuta decât cu 3 ore
Stationara sau in crestere apoi in scadere; sau mai inainte
8
in scadere apoi in scadere mai rapida
NOTA:
- In mesajele de observatie ce provin de la o statie meteorologica automata “a” este codificat
cu 2 daca tendinta este in crestere, cu 7 daca aceasta este in scadere si cu 4 daca presiunea nu s-a
modificat in ultimele 3 ore.
ppp - valoarea totala a tendintei barometrice calculata din presiunile la nivelul statiei
(diferenta de presiune la nivelul statiei) in cursul celor trei ore care preced ora de observatie. In
telegrama tendinta se inscrie in zecimi de hectopascali (= milibari).
Exemple:
Presiunea in momentul observatiei este cu 10,2 mb mai mare decât cu trei ore mai inainte. In
locul lui ppp se trece 102. Presiunea in momentul observatiei este cu 6,3 mb mai joasa decât cu trei
ore mai inainte. In locul lui ppp se va trece 063.
Daca valoarea tendintei barometrice este determinata in milimetri si zecimi, pentru
transformarea ei in zecimi de mb, se foloseste urmatorul tabel:

Milimetri Zecimi de milimetri

intregi 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0 00 01 03 04 05 07 08 09 11 12
1 13 15 16 17 19 20 21 23 24 25
2 27 28 29 31 32 33 35 36 37 39
3 40 41 43 44 45 47 48 49 51 52
4 53 55 56 57 59 60 61 63 64 65
5 67 68 69 71 72 73 75 76 77 79
6 80 81 83 84 85 87 88 89 91 92
7 93 95 96 97 99 100 101 103 104 105
8 107 108 109 111 112 113 115 116 117 119
9 120 121 123 124 125 127 128 129 131 132
10 133 135 136 137 139 140 141 143 144 145

Exemplu:
Tendinta barometrica este evaluata la 9,7 mm. Valoarea corespunzatoare in zecimi de
milibari care se transmite in locul literelor ppp este 129.

2.9. Grupa 6RRRtR

Contine date asupra precipitatiilor cazute la statie in intervalul de 6 sau 12 ore care precede
momentul observatiei.

43
 6 - cifra de cod
RRR - cantitatea de precipitatii cazuta in cursul perioadei indicate prin tR. Se codifica
conform urmatoarei tabele de cod:

COD 3590

Cifra de Cantitati de precipitatii Cifra de Cantitati de precipitatii

cod mm cod mm
000 nu sunt precipitatii 990 urme (picaturi)
001 1 991 0,1
002 2 992 0,2
003 3 993 0,3
. . 994 0,4
. . 995 0,5
. . 996 0,6
. . 997 0,7
988 988 998 0,8
989 989 sau mai mult 999 0,9
/// Precipitatiile nu au fost
masurate (nu este ora
de masurare sau nu au
putut fi masurate)
tR - durata perioadei de referinta pentru cantitatea de precipitatii cazute in intervalul care
precede ora de observatie.

COD 4019

Cifra de cod Semnificatia

1 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 6 ore
2 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 12 ore
3 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 18 ore
4 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 24 ore
5 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 1 ora
6 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 2 ore
7 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 3 ore
8 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 9 ore
9 Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 15 ore

NOTE:
1. tR = 1 se utilizeaza in mesajele SYNOP de la orele 00 si 12 UTC, in grupa 6RRRtR din
Sectiunea 1
tR = 2 se utilizeaza in mesajele SYNOP de la orele 06 si 18 UTC in grupa 6RRRtR din
Sectiunea 1
tR = 5 se utilizeaza in mesajele SYNOP vizuale de la orele 01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13,
14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC in grupa 6RRRtR din Sectiunea 3.
tR = 7 se utilizeaza in mesajele SYNOP de la orele standard principale si de la orele standard
intermediare, in grupa 6RRRtR din Sectiunea 3.
2. In schimbul international de date de precipitatii sunt cerute cantitatile de precipitatii
la orele standard principale pe ultimele 6 si 12 de ore. In acest sens, grupa 6RRRtR va fi
inclusa obligatoriu in Sectiunea 1.

44
 3. In schimbul regional de date de precipitatii sunt cerute cantitatile de precipitatii pe
ultimele 3 ore, sau alte perioade. In acest sens, grupa 6RRRtR va fi inclusa obligatoriu in
Sectiunea 3.
4. In cazul navelor far care folosesc codul SHIP si al statiilor meteorologice oceanice,
utilizarea acestei grupe va fi stabilita regional sau national. In cazul statiilor amplasate pe
nave mobile, care fac observatii asupra precipitatiilor, grupa va fi inclusa in fiecare raport
SHIP. Regulile de codificare a termenilor grupei 6RRRtR la statiile meteorologice de pe mare
si a navelor - far sunt aceleasi ca si la statiile terestre.
5. In grupa 6RRRtR se vor folosi urmatoarele codificari:
a. Lipsa precipitatiilor in timpul perioadei de referinta va fi indicata de catre
sistemele noi (automate) si de catre observatorii umani prin codificarea lui RRR
cu 000 (3 zerouri).
b. Cantitatea nedisponibila de precipitatii cazute in timpul perioadei de referinta
va fi indicata de catre sistemele noi (automate) si de catre observatorii umani
prin codificarea lui RRR cu /// (3 bare).
6.Cantitatile de precipitatii masurabile, provenite din ceata, bruma topita, roua, chiciura,
polei, nu se includ in grupa 6RRRtR .
7. Cantitatile mici de precipitatii, sub 0,2 l/m2, care nu sunt inregistrate de traductorul statiei
automate, se includ in mesaje cu cifrele de cod 990 si 991.

2.10. Grupa 7wwW1W2 sau 7wawaWa1Wa2

Caracterizeaza starea timpului in momentul observatiei si in intervalul de timp care precede

observatia, la care se refera mesajul. Aceasta grupa nu se include in mesaj decât in cazul in care
observam fenomene de o importanta oarecare (relativa) in momentul observatiei, pe trecut sau in
ambele cazuri.
Statiile automate fara traductor de timp prezent vor transmite grupa 7wwW1W2, codificând
ww conform tabelei de cod 4677 iar W1 si W2 codificate conform tabelei de cod 4561.
Statiile automate cu traductor de timp prezent vor transmite grupa 7wawaWa1Wa2 si vor
codifica wawa conform tabelei de cod 4680 iar Wa1Wa2 vor fi codificate conform tabelei de cod
4531.
Cifrele 00, 01, 02, 03 din tabela de cod pentru ww si cifrele 0,1 si 2 din tabela de cod pentru
W1 si W2 sunt considerate ca reprezinta fenomene meteorologice fara importanta .

Aceasta grupa este omisa daca, atât in momentul observatiei, cât si pe trecut:
– nu dispunem, de informatii (nu s-au facut observatii)
– observatiile au fost facute dar fenomenele observate au fost fara importanta.
Indicativul ix de la inceputul mesajului arata daca aceasta grupa este omisa si din ce motiv.
7 - cifra de control
ww - starea timpului in momentul observatiei, sau in cursul orei precedente, transmisa de
catre o statie cu personal.

NOTE:

1. Grupa va fi inclusa in mesajul SYNOP de catre o statie manuala, dupa o perioada de

intrerupere sau la primul mesaj la infiintare, - conditii in care nu se cunoaste starea timpului
pe trecut – si va avea forma 7ww// , (cu ix=1), chiar daca ww=00, 01, 02, 03. In toate celelalte
cazuri grupa va fi inclusa in mesaj numai daca s-au observat fenomene semnificative in
timpul observatiei (ww) si/sau pe timpul trecut (W1, W2). Codificarea W1W2=// (2 bare) indica
faptul ca nu sunt cunoscute conditiile anterioare. In cazul in care se cunoaste numai un
singur fenomen pe timpul trecut, grupa va avea forma: 7wwW1/ sau 7wawaW1/.

45
 Aceste reguli se vor aplica si in cazul statiilor automate dotate cu senzori de timp
prezent si trecut.
2. La codificarea literelor simbolice ww prin “momentul observatiei” se intelege intervalul
de timp care incepe cu 10 minute inainte de momentul citirii barometrului si se termina in
momentul citirii barometrului.
3. Prin “ora precedenta” se intelege intervalul de timp care incepe cu o ora inainte de
momentul citirii barometrului si se termina cu 10 minute inainte de momentul citirii barometrului.

Pentru codificarea literelor simbolice ww se foloseste:

COD 4677
Cifra de cod Semnificatia
ww=00 - 49 Fara precipitatii la statie in momentul observatiei
Fara precipitatii,ceata,ceata inghetata (cu exceptia cifrelor de cod 11 si
12), furtuna de nisip sau de praf, transport de zapada la sol ori la
ww= 00 - 19
inaltime, la statie in momentul observatiei sau ora precedenta,
exceptând cifrele de cod 09 si 17
Evolutia norilor nu a fost observata sau
00
aceasta evolutie nu a putut fi urmarita
Schimbarea
Norii, in ansamblu, in risipire, sau devin
01 caracteristica a
Lipsa fenomene mai putin grosi
starii cerului in
cu exceptia Starea cerului, in ansamblu, nu s-a
02 cursul orei
fotometeorilor schimbat
precedente
Nori in formare sau pe cale de a se
03
dezvolta
Vizibilitate redusa din cauza fumului, spre exemplu,focuri de maracinis
04
sau incendii de padure,fumuri industriale sau cenusa vulcanica
05 Pâcla
Praf in suspensie in aer, generalizat, dar neraspândit de vânt la statie
06
sau in apropierea ei,in momentul observatiei
Praf sau nisip rascolit de vânt la statie sau in apropierea acesteia, in
momentul observatiei, fara vârtejuri de praf sau nisip bine dezvoltate si
07
fara a se observa furtuni de praf sau de nisip; sau stropi de val la statie,
in cazul unei statii pe mare
Vârtejuri de praf sau de nisip bine dezvoltate la statie sau in apropierea
Pâcla, praf, nisip
08 acesteia, in cursul orei precedente sau in momentul observatiei,fara
sau fum
furtuna de praf sau de nisip
Furtuna de praf sau de nisip observata la statie in ora precedenta sau in
09
câmpul vizual al statiei in momentul observatiei
10 Aer cetos
Strat subtire de ceata sau de ceata
- in bancuri
11 inghetata la statie, cu o grosime care sa
nu depaseasca 2 m de la
suprafata terestra, in cazul statiei de - mai mult sau mai putin
12
uscat sau 10 metri la statiile de pe mare continuu.
13 Fulgere, nu se aude tunetul
14 Precipitatii in câmpul vizual,care nu ating solul sau suprafata marii
Precipitatii in câmpul vizual, care ating solul sau suprafata marii, dar la
15
distanta de statie (adica apreciate la mai mult de 5 km de statie)
Precipitatii in câmpul vizual,care ating solul sau suprafata marii, la mai
16
putin de 5 km de statie, dar nu chiar la statie

46
Cifra de cod Semnificatia
17 Oraj,dar neinsotit de precipitatii in momentul observatiei
18 Vijelie La statie sau in câmpul
vizual al acesteia in
19 Tromba(e) pe uscat sau pe mare,nori de cursul orei precedente sau in
tornada sau picaturi de apa momentul observatiei
Precipitatii,ceata,ceata inghetata sau oraj la statie in cursul orei
ww = 20 -29
precedente, dar nu in momentul observatiei
Burnita (care nu ingheata) sau zapada
20
grauntoasa
21 Ploaie (care nu ingheata) Precipitatii care nu sunt
22 Ninsoare sub forma de aversa (e)
23 Lapovita sau granule de gheata
24 Burnita sau ploaie care ingheata
25 Aversa(e) de ploaie
26 Aversa(e) de ninsoare sau lapovita
Aversa(e) de grindina,mazariche moale, mazariche tare sau aversa de
27
ploaie si grindina, mazariche moale sau mazariche tare
28 Ceata sau ceata inghetata

29 Oraj (cu sau fara precipitatii)

ww= 30 - 39 Furtuna de praf sau de nisip, transport de zapada la sol sau la inaltime
30 - a slabit in cursul orei
precedente
- fara schimbare apreciabila in
31 Furtuna de praf sau de nisip, slaba sau
cursul orei precedente
moderata
- a inceput ori s-a intensificat
32
in cursul orei precedente
- a slabit in cursul orei
33
precedente
- fara schimbari apreciabile in
34 Furtuna de praf sau de nisip, violenta
cursul orei precedente
a inceput ori s-a intensificat in
35
cursul orei precedente
- in general,in straturile joase
36 Transport de zapada, slab sau moderat
(la sol, sub
nivelul ochiului
37 Transport de zapada, puternic
observatorului)
- in general,la inaltime (mai
38 Transport de zapada, slab sau moderat
sus de nivelul
Transport de zapada, puternic(nu se stie
39 ochiului observatorului)
daca ninge)
ww = 40 - 49 Ceata sau ceata inghetata in momentul observatiei
Ceata sau ceata inghetata la distanta, in momentul observatiei, care se
40 intinde la un nivel mai sus decât ochiul observatorului. In cursul orei
precedente nu a fost ceata la statie
41 Ceata sau ceata inghetata in bancuri
42 Ceata sau ceata inghetata cu cer vizibil - s-a subtiat in cursul orei
43 Ceata sau ceata inghetata cu cer invizibil precedente

47
Cifra de cod Semnificatia
44 Ceata sau ceata inghetata cu cer vizibil - fara schimbari
Ceata sau ceata inghetata cu cer apreciabile in cursul orei
45
invizibil precedente
46 Ceata sau ceata inghetata cu cer vizibil - a inceput sau a devenit
Ceata sau ceata inghetata cu cer mai groasa in cursul orei
47
invizibil precedente
48 Ceata care depune chiciura, cerul fiind vizibil
49 Ceata care depune chiciura, cerul fiind invizibil
ww = 50 - 99 Precipitatii la statie in momentul observatiei
ww = 50 - 59 Burnita
50 Burnita care nu ingheata, intermitenta - slaba in momentul
51 Burnita care nu ingheata, continua observatiei
52 Burnita care nu ingheata, intermitenta - moderata in momentul
53 Burnita care nu ingheata, continua observatiei
54 Burnita care nu ingheata, intermitenta - puternica (densa) in
55 Burnita care nu ingheata, continua momentul observatiei
56 Burnita care ingheata, slaba (depune polei)
57 Burnita care ingheata, moderata sau puternica (densa)(depune polei)
58 Burnita si ploaie, slaba
59 Burnita si ploaie, moderata sau puternica
ww = 60 - 69 Ploaie
60 Ploaie care nu ingheata, intermitenta - slaba in momentul
61 Ploaie care nu ingheata, continua observatiei
62 Ploaie care nu ingheata, intermitenta - moderata in momentul
63 Ploaie care nu ingheata, continua observatiei
64 Ploaie care nu ingheata, intermitenta - puternica in momentul
65 Ploaie care nu ingheata, continua observatiei
66 Ploaie care ingheata, slaba (depune polei)
67 Ploaie care ingheata, moderata sau puternica (depune polei)
68 Ploaie (sau burnita) si ninsoare (lapovita), slaba
69 Ploaie (sau burnita) si ninsoare (lapovita), moderata sau puternica
ww = 70 - 79 Precipitatii solide, nu sub forma de aversa
70 Ninsoare intermitenta - slaba in momentul
71 Ninsoare continua observatiei
72 Ninsoare intermitenta - moderata in momentul
73 Ninsoare continua observatiei
74 Ninsoare intermitenta - puternica in momentul
75 Ninsoare continua observatiei
76 Ace de gheata (cu sau fara ceata)
77 Ninsoare grauntoasa (cu sau fara ceata)
78 Stelute de ninsoare, izolate (cu sau fara ceata)
79 Granule de gheata
Precipitatii sub forma de aversa, sau precipitatii insotite de oraj, ori
ww = 80 - 99
dupa un oraj
80 Aversa(e) de ploaie, slaba(e)
81 Aversa(e) de ploaie, moderata(e) sau puternica(e)
82 Aversa(e) de ploaie, violenta(e)
83 Aversa(e) de lapovita, slaba(e)
84 Aversa(e) de lapovita, moderata(e) sau puternica(e)

48
 Cifra de cod Semnificatia
85 Aversa(e) de ninsoare, slaba(e)
86 Aversa(e) de ninsoare, moderata(e) sau puternica (e)
87 Aversa de mazariche moale sau - slaba(e)
mazariche tare cu sau fara ploaie ori
88 -moderate(e) sau puternica (e)
lapovita
89 Aversa(e) de grindina cu sau fara ploaie - slaba(e)
90 ori lapovita, neinsotite de tunete - moderata(e) sau puternica(e)
91 Ploaie slaba in momentul observatiei
Ploaie moderata sau puternica in
92 - oraj in cursul orei prece-
momentul observatiei
dente, dar nu in momentul
Ninsoare sau lapovita ori grindina, oservatiei
93 mazariche tare sau mazariche moale,
slaba in momentul observatiei
Ninsoare sau lapovita, ori grindina,
mazariche tare sau mazariche moale,
94
moderate sau puternice in momentul
observatiei
Oraj slab sau moderat, fara grindina,
mazariche tare sau mazariche moale, dar
95
cu ploaie, ninsoare sau lapovita in
momentul observatiei
Oraj slab sau moderat cu grindina,
96 mazariche tare sau mazariche moale in
momentul observatiei
Oraj puternic, fara grindina, mazariche
tare sau mazariche moale, dar cu ploaie, - oraj in momentul observatiei
97
ninsoare sau cu lapovita in momentul
observatiei
Oraj cu furtuna de praf sau de nisip in
98
momentul observatiei
Oraj puternic cu grindina, mazariche
99 tare sau mazariche moale in momentul
observatiei

NOTE:
1. Daca in perioada la care se raporteaza mesajul sinoptic de la o anumita ora de observatie
s-a produs mai mult de un tip de vreme, se va selecta pentru grupa 7wwW1W2 cifra de cod cea mai
mare. In Sectiunea 3 se vor raporta alte tipuri de vreme, folosind grupele 960 ww sau 961 w1w1 ,
repetate de atâtea ori cât este necesar.
2. In grupa 7wwW1W2 face exceptie cifra de cod ww=17, care va avea intâietate fata de
cifrele de la 20 la 49.
3. In codificarea lui 01, 02 si 03 nu se tine seama doar de amploarea variatiei nebulozitatii,
ci mai ales de evolutia sistemelor noroase.
4. ww - 00, 01 si 02 pot fi utilizate, când cerul este senin in momentul observatiei. In acest
caz, aceste semnificatii sunt interpretate dupa cum urmeaza:
a) 00 se foloseste când conditiile anterioare nu sunt cunoscute;
b) 01 se foloseste când norii s-au risipit in ora precedenta;
c) 02 se foloseste când cerul s-a mentinut tot timpul senin in cursul orei precedente.
49
 5. Când fenomenul nu se datoreste, prezentei in aer a picaturilor de apa, se alege o cifra de
cod fara a se tine seama de VV.
6. Cifra de cod 05 se foloseste atunci când vizibilitatea este redusa de litometeori.
7. Folosirea cifrelor de cod 07 si 09 nu este legata de anumite praguri de vizibilitate.
8. ww = 10 se foloseste numai daca vizibilitatea atinge sau depaseste 1000 m, dar este mai
mica de 10 km. Aceasta specificatie se refera numai la cazul in care in aer exista picaturi de apa sau
cristale de gheata in suspensie.
9. Pentru ww = 11 sau 12, vizibilitatea aparenta este sub 1000 m.
10. In cazul lui ww = 18, s-a convenit sa se tina seama de urmatoarele criterii pentru a
codifica linia de gren (instabilitate):
a) daca viteza vântului este masurata; o crestere brusca a vitezei vântului de cel putin
8 metri pe secunda (16 noduri) viteza atingând 11 metri pe secunda (22 noduri) sau mai mult si
cresterea sa se mentina cel putin un minut;
b) daca utilizam scara Beaufort in estimarea vitezei vântului: o crestere brusca a vitezei
vântului de cel putin trei grade pe scara Beaufort, viteza vântului atingând taria 6 sau mai mult si se
mentine cel putin un minut.
11. Decada 20 - 29 nu se utilizeaza niciodata daca avem precipitatii in momentul observatiei.
Daca ww = 28 vizibilitatea a fost mai mica de 1000 m. Aceasta precizare este valabila numai in
cazul in care vizibilitatea s-a redus ca urmare a prezentei, in aer, a picaturilor de apa sau a cristatelor
de gheata.
12. In codificarea mesajelor sinoptice se considera ca avem oraj la statie din momentul in
care auzim primul tunet, fie ca vedem sau nu fulgere, sau daca se produc sau nu precipitatii la
statie. Se semnaleaza oraj in momentul observatiei daca am auzit tunete in timpul perioadei normale
de observatie ce precede ora citirii barometrului. Se considera ca orajul a incetat atunci când s-a
auzit ultimul tunet; acest sfârsit este considerat efectiv daca nici un alt tunet nu se aude in
urmatoarele 15 minute.
13. In ceea ce priveste ww = 36, 37, utilizarea lor se face numai atunci când in momentul
observatiei nu ninge, zapada cazuta pe sol mai inainte fiind trasportata de catre vânt. Atunci când
transportul de zapada la inaltime este insotit si de ninsoare (fenomenul de viscol), pentru ww se
folosesc cifrele de cod din decadele 70 - 90. In ambele cazuri se introduce obligatoriu grupa
929S8S’8 , in Sectiunea 3. Pentru cifrele de cod 38 si 39 este posibil sa ninga.
14. In cazul cifrelor de cod 33, 34, 35, 38, si 39 vizibilitatea orizontala se reduce sub 1000
m.
15. Pentru ww = 42 la 49, vizibilitatea este mai mica decât 1000 m. In cazul in care ww = 40
sau 41, vizibilitatea aparenta prin bancuri de ceata care ingheata este inferioara lui 1000 m. Cifrele
40 - 47 sunt folosite atunci când vizibilitatea este redusa prin prezenta picaturilor de apa sau a
cristalelor de gheata, iar cifrele de cod 48 sau 49, când aceasta reducere se datoreste, in principal
prezentei picaturilor de apa.
16. In ceea ce priveste precipitatiile, expresia “la statie” din tabela de cod 4677, inseamna
“in punctul unde se efectueaza, normal, observatiile”.
17. Precipitatiile sunt caracterizate ca intermitente când ele nu au fost continui, fara
intrerupere, in ora precedenta, fara a avea totusi caracteristicile unei averse. Precipitatiile care incep
in momentul observatiei se considera a avea caracter continuu.
18. Pentru determinarea intensitatii precipitatiilor, se are in vedere intensitatea lor din
momentul observatiei.
19. Cifrele de cod 80 - 90 nu sunt utilizate decât in cazurile in care precipitatiile au caracter
de aversa si daca acestea se produc in momentul observatiei. Aversele sunt produse de nori
convectivi. Aversele sunt caracterizate prin inceput si sfârsit brusc si prin variatii de intensitate

50
rapide si mari. Picaturile de apa si particulele solide care cad sub forma de aversa sunt in general
mai mari decât cele care cad din alte precipitatii. Intre averse putem avea inseninari ale cerului, cu
exceptia cazurilor in care intre intervalele dintre norii care dau averse se afla nori stratiformi.
20. Daca in momentul observatiei sau in cursul orei precedente s-au observat oraje sau
precipitatii sub forma de averse, insotite de grindina, in telegrama respectiva se introduce grupa 932
RR in Sectiunea 3.
21. Daca in momentul observatiei, ninsoarea, ploaia sau burnita sunt insotite de ceata, atunci
prin ww se indica respectiv ninsoarea, ploaia sau burnita, iar in telegrama se introduce in mod
obligatoriu grupa 960 ww, in Sectiunea 3.
22. Daca in momentul observatiei se observa depunere de polei sau chiciura, in telegrama in
Sectiunea 3 se introduce grupa 927S6Tw.
23. In ceea ce priveste cifra de cod 98, este la latitudinea observatorului sa aprecieze daca au
fost sau nu precipitatii.

wawa- starea timpului in momentul observatiei, sau in cursul orei precedente, transmisa de
catre o statie automata, cu traductor de timp prezent.

COD 4680
Cifra de cod Semnificatie
00 Nu sunt fenomene semnificative
01 Norii in ansamblu in risipire, sau devin putin grosi, in ultima ora
02 Starea cerului, in ansamblu nu s-a schimbat pe parcursul ultimei ore
03 Nori in formare sau pe cale de a se dezvolta pe parcursul ultimei ore
Pâcla sau fum, sau praf in suspensie in aer, vizibilitatea mai mare sau egala
04
cu 1000 m
05 Pâcla sau fum, sau praf in suspensie in aer, vizibilitatea mai mica de 1000 m
06-09 Rezervate - nu se utilizeaza
10 Aer cetos
11 Ace de gheata
12 Fulger la distanta
13-17 Rezervate - nu se utilizeaza
18 Vijelie
19 Rezervate - nu se utilizeaza
Cifrele de cod 20-26 sunt utilizate pentru raportarea precipitatiilor, cetii (sau cetii inghetate)
sau orajelor la statii in timpul orei precedente, dar nu in momentul observatiei
20 Ceata
21 PRECIPITATII
22 Burnita (care nu ingheata) sau zapada grauntoasa
23 Ploaie (care nu ingheata)
24 Ninsoare
25 Burnita care ingheata sau ploaie care ingheata
26 Oraj (cu sau fara precipitatii)
27 TRANSPORT DE ZAPADA SAU NISIP (LA SOL SAU LA INALTIME)
Transport de zapada sau de nisip (la sol sau la inaltime), vizibilitatea este mai
28
mare sau egala de 1000 m
Transport de zapada sau de nisip (la sol sau la inaltime), vizibilitatea este mai
29
mica de 1000 m
30 CEATA

51
Cifra de cod Semnificatie
31 Ceata sau ceata inghetata - in bancuri
32 Ceata sau ceata inghetata care s-a subtiat in cursul orei precedente
33 Ceata sau ceata inghetata, fara schimbari apreciabile in cursul orei precedente
Ceata sau ceata inghetata care a inceput sau a devenit mai groasa in cursul
34
orei precedente
35 Ceata care depune chiciura
36-39 Rezervat - nu se utilizeaza
40 PRECIPITATII
41 Precipitatii slabe sau moderate
42 Precipitatii puternice
43 Precipitatii lichide, slabe sau moderate
44 Precipitatii lichide, puternice
45 Precipitatii solide, slabe sau moderate
46 Precipitatii solide, puternice
47 Precipitatii care ingheata, slabe sau moderate
48 Precipitatii care ingheata puternice
49 Rezervat - nu se utilizeaza
50 BURNITA
51 Burnita, care nu ingheata, slaba
52 Burnita, care nu ingheata, moderata
53 Burnita, care nu ingheata, puternica
54 Burnita, care ingheata, slaba
55 Burnita, care ingheata, moderata
56 Burnita, care ingheata, puternica
57 Burnita si ploaie, slaba
58 Burnita si ploaie moderata sau puternica
59 Rezervat - nu se utilizeaza
60 PLOAIE
61 Ploaie, care nu ingheata, slaba
62 Ploaie, care nu ingheata, moderata
63 Ploaie, care nu ingheata, puternica
64 Ploaie, care ingheata, slaba
65 Ploaie, care ingheata, moderata
66 Ploaie, care ingheata, puternica
67 Ploaie(sau burnita) si zapada (lapovita) - slaba
68 Ploaie(sau burnita) si zapada (lapovita) - moderata sau puternica
69 Rezervat - nu se utilizeaza
70 NINSOARE
71 Ninsoare slaba
72 Ninsoare moderata
73 Ninsoare puternica
74 Granule de gheata, intensitate slaba
75 Granule de gheata,intensitate moderata
76 Granule de gheata, intensitate puternica
77-79 Rezervat - nu se utilizeaza
80 AVERSA(E) sau PRECIPITATII INTERMITENTE
81 Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), slaba(e)
82 Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), moderata(e)
83 Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), puternica(e)
52
 Cifra de cod Semnificatie
84 Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), violenta
85 Aversa(e) de ninsoare sau ninsoare intermitenta, slaba(e)
86 Aversa(e) de ninsoare sau ninsoare intermitenta, moderata(e)
87 Aversa(e) de ninsoare sau ninsoare intermitenta, puternica(e)
88-89 Rezervat - nu se utilizeaza
90 ORAJ
91 Oraj, slab sau moderat, fara precipitatii
Oraj slab sau moderat cu averse de ploaie,averse de ninsoare sau averse de
92
lapovita
93 Oraj, slab sau moderat, cu grindina
94 Oraj, puternic, fara precipitatii
95 Oraj, puternic, cu averse de ploaie, averse de ninsoare sau aversa de lapovita
96 Oraj, puternic, cu grindina
97-98 Rezervat - nu se utilizeaza
99 Tornada

a) Aceasta tabela de cod contine termeni utilizabili de catre statiile automate cu niveluri
diferite de complexitate;
b) Statiile care nu pot detecta detaliat fenomenele, vor folosi termenii generici (notati cu
litere mari Ex.: CEATA, BURNITA ...);
c) Cifrele de cod pentru precipitatiile generale (cifrele de cod 40-48) sunt ordonate in
conformitate cu cresterea complexitatii.
– O statie care nu este capabila de altceva decât sa detecteze prezenta sau absenta
precipitatiilor, va folosi cifra de cod 40.
– O statie cu un senzor mai evoluat, care este capabil sa detecteze cantitatea dar nu si tipul,
va folosi cifrele de cod 41 sau 42
– O statie cu senzor capabil de a detecta atât cantitatea, cât si tipul precipitatiilor, va folosi
cifrele de cod 43-48
– O statie cu senzor capabil sa detecteze tipuri detaliate de precipitatii, dar nu si cantitatile
aferente, va folosi cifrele de cod: 50, 60, 70

NOTE:
Notele 3, 5-8, 10 - 12, 16 - 18 de la ww se aplica si pentru wawa.
1. Pentru cifrele de cod wawa = 30 - 35, vizibilitatea orizontala este mai mica de 1000 m.
2. Cifrele de cod 30 - 34 sunt folosite atunci când vizibilitatea este redusa prin prezenta
picaturilor de apa sau a cristalelor de gheata.
3. Cifra de cod 35 este folosita atunci când vizibilitatea este redusa prin prezenta picaturilor
de apa.

W1W2 - Starea timpului pe trecut.

Perioada la care se refera W1W2 este de:
a) sase ore pentru observatiile efectuate la 00, 06, 12 si 18 UTC;
b) trei ore pentru observatiile efectuate la 03, 09, 15 si 21 UTC;
c) doua ore pentru observatiile intermediare, daca acestea se efectueaza la fiecare doua ore;
d) o ora pentru mesajele orare.
Perioada caracterizata prin W1W2 incepe cu 6, 3, 2 sau 1 ora inainte de momentul citirii
barometrului. Sfârsitul acestei perioade se considera in toate cazurile, starea timpului observata
inaintea celor 10 minute anterioare citirii barometrului.

53
 Codificarea starii timpului pe trecut se face conform tabelei:

COD 4561

Cifra de cod S emnificatia

In toata perioada considerata, norii au acoperit o jumatate sau mai putin din
0
bolta cerului, ori cerul a fost senin.
Intr-o parte a perioadei considerate, norii au acoperit mai mult de jumatate
1 din bolta cerului, iar intr-alta parte a perioadei au acoperit jumatate din bolta
cerului sau mai putin.
In toata perioada considerata, norii au acoperit mai mult de jumatate din
2
bolta cerului.
Furtuna de nisip sau praf, transport de zapada (la sol sau la inaltime) sau
3
viscol
4 Ceata sau ceata inghetata, ori pâcla deasa
5 Burnita
6 Ploaie
7 Ninsoare sau lapovita
8 Precipitatii sub forma de averse
9 Oraje cu sau fara precipitatii

NOTE:
1. Pentru codificarea starii timpului pe trecut cifrele de cod trebuie sa fie astfel alese, incât
impreuna cu cifra de cod ww, sa descrie cât mai complet timpul care a dominat in perioada
considerata. De exemplu, daca in cursul acestei perioade, s-a produs o schimbare completa a
conditiilor de timp, cifrele de cod pentru W1W2 trebuie astfel alese incât sa descrie starea timpului
care a fost inainte de a incepe starea timpului care este codificata prin ww. Cifra de cod pentruW2 se
alege excluzând fenomenul descris prin W1 . Daca W1 si ww acopera intregul interval de timp,
atunci pentru W2 se va utiliza aceeasi cifra de cod ca pentru W1.
2. Daca vremea nu a suferit schimbari in perioada pe trecut astfel incât sa poata fi utilizate
cifre diferite pentru W1W2 aceeasi cifra de cod va fi folosita atât pentru W1 cât si pentru W2.
3. Cifrele de cod 0, 1 si 2 se folosesc când nu exista fenomene semnificative. In acest caz W1
si W2 vor avea aceeasi valoare, care caracterizeaza toata perioada pe trecut (Ex. W1W2 = 00, W1W2
= 11, W1W2 = 22)
4. Daca, pentru descrierea starii timpului pe trecut, putem alege mai multe cifre de cod, vom
lua pentru W1 cifra de cod cea mai mare dintre cifrele de cod respective. W2 se alege in acelasi mod
ca W1 eliminând fenomenul descris prin W1.
5. Ordinea in care figureaza W1 si W2 in mesaj, nu este determinata de ordinea cronologica a
tipurilor de timp pe trecut.

Exemple:
Starea timpului in decursul celor sase ore care au precedat ora de observatie GG (00, 06, 12
sau 18 UTC).
GG - 6 ore

54
 *) Nu s-a semnalat nici un fenomen meteorologic semnificativ, grupa 7wwW1W2 este
omisa. Indicatorul ix = 2 sau ix = 3, dupa caz.

6. Cifra de cod 3 se foloseste pentru furtuna de nisip, de praf, transport de zapada (la sol sau
la inaltime) (ww = 30 - 39) si viscol (ww = 70-90 si grupa 929S8S’8 in Sectiunea 3).
7. Daca nu se cunoaste starea timpului pe trecut si daca timpul in prezent nu este
semnificativ, aceasta grupa este omisa si statiile deservite de personal cifreaza ix = 3.

Wa1Wa2 - starea timpului pe trecut, transmisa de catre o statie automata.

COD 4531

Cifra de cod Semnificatia

0 Nu sunt fenomene semnificative
1 VIZIBILITATE REDUSA
2 Fenomene de transport, reducerea vizibilitatii
3 CEATA
4 PRECIPITATII
5 Burnita
6 Ploaie
7 Ninsoare sau granule de gheata
8 Aversa sau precipitatii intermitente
9 Oraj

NOTE:
1. Pentru codificarea starii timpului pe trecut cifrele de cod trebuie sa fie astfel alese, incât
impreuna cu cifra de cod wawa , sa descrie cât mai complet timpul care a dominat in perioada
considerata. De exemplu, daca in cursul acestei perioade, s-a produs o schimbare completa a
conditiilor de timp, cifrele de cod pentru Wa1Wa2 trebuie astfel alese incât sa descrie starea timpului
care a fost de a incepe starea timpului care este codificata prin wawa. Cifra de cod pentru Wa2 se
alege excluzând fenomenul descris prin Wa1 . Daca Wa1 si wawa acopera intregul interval de timp,
atunci pentru Wa2 se va utiliza aceeasi cifra de cod ca pentru Wa1.
2. Daca vremea nu a suferit schimbari in perioada pe trecut astfel incât sa poata fi utilizate
cifre diferite pentru Wa1Wa2 , aceeasi cifra de cod va fi folosita atât pentru Wa1 cât si pentru Wa2.
3. Cifrele de cod 0, 1 si 2 se folosesc când nu exista fenomene semnificative. In acest caz
Wa1 si Wa2 vor avea aceeasi valoare, care caracterizeaza toata perioada pe trecut (Ex. Wa1 Wa2 = 00,
Wa1Wa2 = 11, Wa1Wa2 = 22).

55
 4. Daca, pentru descrierea starii timpului pe trecut, putem alege mai multe cifre de cod, vom
lua pentru Wa1 cifra de cod cea mai mare dintre cifrele de cod respective. Wa2 se alege in acelasi
mod ca Wa1 eliminând fenomenul descris prin Wa1.
5. Complexitatea caracterizarii vremii in acest tabel de cod creste progresiv cu cifrele de
cod. S-a recurs la o astfel de descriere a vremii in scopul de a adapta nivelurile diferite de detectare
a vremii de care sunt capabile statiile automate. Statiile cu un nivel rudimentar de detectare a
tipurilor de vreme vor folosi cifrele de cod cele mai mici care indica o descriere generala
(fenomenele scrise cu litere mari).
6. Statiile care dispun de capacitate mai mare de selectare a fenomenelor vor folosi cifre
mari de cod (peste 4) pentru a indica descrieri mai detaliate

2. 11 Grupa 8NhCLCMCH

Aceasta grupa contine informatii despre genurile de nori si despre nebulozitatea norilor celor
mai de jos.
Aceasta grupa este omisa in urmatoarele cazuri:
a) Daca nu sunt nori pe bolta cerului (N=0);
b) Daca cerul este invizibil din cauza cetii sau a altor fenomene meteorologice analoage
(N=9).
c) Grupa este de asemenea omisa din mesajele de observatie care provin de la statiile
automate (fara personal) care nu dispun de echipamentul necesar pentru a semnala aceste date si in
acest caz N = /.
Navele care efectueaza observatii asupra norilor vor include in mesajul SHIP aceste
observatii.
8 - cifra de control.
Nh - Nebulozitatea partiala a norilor (portiunea din bolta cerului) acoperita de toti norii CL
prezenti sau in lipsa norilor CL , de toti norii CM prezenti; se codifica dupa acelasi cod ca si N(cod
2700).

NOTE:
1. Daca pe bolta cerului exista numai nori CL , prin Nh se codifica nebulozitatea tuturor
norilor CL prezenti (Stratocumulus, Stratus, Cumulus si Cumulonimbus).
2. Daca in momentul observatiei lipsesc nori CL insa se observa nori CM prin Nh se codifica
nebulozitatea tuturor norilor CM prezenti.
3. Daca nebulozitatea norilor CL este neinsemnata, sub o optime, dar exista nori CM in
cantitatea mai mare, atunci in telegrama prin Nh se codifica nebulozitatea norilor CM.
4. Daca in momentul observatiei lipsesc atât norii CL , cât si norii CM , dar sunt nori CH
atunci Nh va fi codificat cu cifra 0.
5. Când prin ceata sau in prezenta altor fenomene analoage (furtuni de praf, furtuni de nisip
sau zapada viscolita, suspensii de fum la inaltime, pulberi, etc.), cerul este vizibil, adica se observa
nori al caror gen si nebulozitate se poate aprecia, Nh se codifica ca si când ceata sau fenomenele
respective nu ar exista.
6. Daca in norii, a caror nebulozitate este indicata prin Nh , sunt incluse si trene de
condensare, atunci in valoarea atribuita lui Nh se va tine seama si de trenele de condensare. Trenele
de condensare care se imprastie repede, nu se codifica.

CL - Norii care apartin genurilor Stratocumulus , Stratus, Cumulus si Cumulonimbus. Se

codifica dupa tabela de cod 0513:

56
 COD 0513
Cifra
Specificatii tehnice
de cod
0 Nu sunt nori CL
Cumulus humilis sau Cumulus
1 si care par plati (turtiti) sau Cumulus
fractus, altii decât cei de timp rau*)
Cumulus mediocris sau Cumulus
congestus cu sau fara Cumulus din
2 speciile humilis sau fractus, sau
Stratocumulus, toti având bazele lor
la acelasi nivel
Cumulonimbus calvus cu sau fara
3
Cumulus, Stratocumulus sau Stratus
4 Stratocumulus cumulogenitus
Stratocumulus, altii decât
5
Stratocumulus cumulogenitus
Stratus nebulosus sau Stratus fractus,
6
altii decât cei de timp rau *)
Stratus fractus sau Cumulus fractus
de timp rau*), ori impreuna (pannus)
7
situati, in general, sub un Altostratus
sau sub Nimbostratus
Cumulus si Stratocumulus, altii decât
8 Stratocumulus cumulogenitus (a caror
baze sunt situate la niveluri diferite)
Cumulonimbus capillatus (adesea cu
nicovala) cu sau fara Cumulonimbus
9
calvus, Cumulus, Stratocumulus,
Stratus sau pannus
Norii CL invizibili ca urmare a
intunericului, cetii, transportului de
/ intunericului, prezentei cetii, transportului
praf, de nisip sau a altor fenomene
analoage.
*)
Expresia “timp rau” se refera la conditiile specifice precipitatiilor, atât in timpul lor, cât si inainte de producere si
imediat dupa incetarea acestora.
Specificatii detaliate
Nu sunt nori Stratus, Stratocumulus,
Cumulus sau Cumulonimbus
Norii Cumulus cu slaba dezvoltare verticala
destramati, altii decât cei de timp rau*)
Cumulus având dezvoltare verticala
moderata sau puternica, in general, cu
protuberante (inmuguriri) in forma de
turnuri sau de cupola insotiti sau nu de alti
Cumulus sau Stratocumulus, toti având
bazele la acelasi nivel.
Cumulonimbus ale caror vârfuri au pierdut
cel putin partial claritatea contururilor lor,
dar care nu sunt nici in mod clar fibrosi
(cirriformi) nici in forma de nicovala; de
asemenea, pot fi prezenti alti Cumulus,
Stratocumulus sau Stratus
Stratocumulus ce s-au format prin etalarea
(latirea)norilor Cumulus; norii Cumulus pot
fi deopotriva prezenti (se pot observa
concomitent)
Stratocumulus , care nu provin din etalarea
norilor Cumulus
Norii Stratus sub forma de pânza sau patura
mai mult sau mai putin continua, sau in fâsii
destramate, ori impreuna, insa fara a fi nori
Stratus fractus de timp rau*).
Stratus fractus de timp rau*) sau Cumulus
fractus de timp rau*) ori impreuna (pannus)
situati, in general, sub un Altostratus sau un
Nimbostratus
Cumulus si Stratocumulus, altii decât cei
formati prin etalarea norilor Cumulus; baza
norilor Cumulus la nivel diferit celui al
norilor Stratocumulus
Cumulonimbus, a carui parte superioara
este in mod net fibroasa (cirriforma), adesea
in forma de nicovala; insotit sau nu de
cumulonimbus fara nicovala sau fara partea
superioara fibroasa, de nori Cumulus,
Stratocumulus, Stratus sau pannus.
Norii Stratocumulus, Stratus, Cumulus si
Cumulonimbus sunt invizibili din cauza
de praf, nisip ori ca urmare a prezentei altor
fenomene analoage.
57
N O T E:
1. Daca in momentul observatiei, pe bolta cerului exista diferiti nori CL , codificarea acestora
prin litera simbolica CL se face in urmatoarea ordine de prioritate, indiferent de nebulozitatea lor: 9,
3, 4, 2, 8, 1, 5, 6, 7. Pentru detalii, a se vedea “Instructiunile pentru observarea, identificarea si
codificarea norilor si a fenomenelor meteorologice”.
2. Daca prin ceata, sau alt fenomen, cerul este partial vizibil atunci CL se codifica cu cifra
de cod care corespunde norilor ce se observa iar partea invizibila a cerului nu se ia considerare.
3. Daca nebulozitatea norilor CL este neinsemnata (sau sub o optime) insa exista nori CM cu
o nebulozitatea mai mare, atunci in telegrama se cifreaza CL=0.
4. In cazul in care pe bolta cerului se observa nori destramati de timp rau (pannus), codificati
prin CL=7 care acopera aproape in intregime cerul, iar deasupra lor se afla o pânza de nori
Nimbostratus care acopera complet cerul, atunci pentru Nh se va folosi cifra 7 si nu 8, iar pentru CL ,
cifra de cod 7.
5. In cazul in care norii destramati de timp rau se sudeaza intre ei, formând o pânza continua,
care acopera in intregime bolta cerului, Nh se va codifica 8 iar CL = 7. Daca norii Nimbostratus care
acopera in intregime bolta cerului nu sunt dublati de nori destramati, de timp rau (pannus), atunci
Nh = 8 iar CL = 0, genul norilor urmând sa se codifice la CM.

CM - Norii apartinând genurilor Altocumulus, Altostratus si Nimbostratus. Litera simbolica

CM se codifica dupa tabela:

COD 0515

Cifra de
Specificatii tehnice
cod
0 Fara nori CM
1 Altostratus translucidus
2 Altostratus opacus sau Nimbostratus
Altocumulus translucidus la un
3
singur nivel
Altocumulus translucidus in bancuri
(adesea sub forma lenticulara) al
4 caror aspect se schimba continuu si
care se situeaza la unul sau mai
multe niveluri
Altocumulus translucidus in benzi,
ori unul sau mai multe straturi de
nori Altocumulus translucidus sau
5 (semitransparente sau opace), care
opacus care invadeaza progresiv
cerul; acesti Altocumulus se
ingroasa, in general, in ansamblul lor
Specificatii detaliate
Fara nori Alocumulus, Altostratus sau
Nimbostratus
Nori Altostratus cu cea mai mare parte a
lor semitransparenta. Prin aceasta parte se
zareste slab soarele sau luna ca printr-un
geam mat
Nori Altostratus cu cea mai mare parte a
lor suficient de densa, pentru a masca
complet soarele sau luna, ori norii
Nimbostratus
Nori Altocumulus cu cea mai mare parte a
lor semitransparenta; diferitele elemente
ale norului nu se modifica decât lent si
toate sunt situate la un singur nivel
Nori Altocumulus in bancuri (adesea
având forma de lentile sau de pesti) in cea
mai mare parte semitransparenti; aceste
bancuri se situeaza la unul sau mai multe
niveluri si aspectul elementelor
constituente se modifica in mod continuu
Nori Altocumulus semitransparenti in
benzi sau Altocumulus in unul sau mai
multe straturi, aproape continui
invadeaza progresiv cerul; in general,
acesti nori Altocumulus devin grosi in
ansamblul lor

58
 Cifra de
Specificatii tehnice Specificatii detaliate
cod
Nori Altocumulus formati prin etalarea
Altocumulus - cumulogenitus (sau
6 norilor Cumulus (sau a norilor
Altocumulus cumulonimbogenitus)
Cumulonimbus)
Nori Altocumulus in doua sau mai multe
Altocumulus translucidus sau opacus
straturi, in general opace pe alocuri si care
in doua sau mai multe straturi, ori
nu invadeaza progresiv cerul; sau strat
Altocumulus opacus intr-un singur
7 opac de Altocumulus care nu invadeaza
strat, care nu invadeaza progresiv
progresiv cerul; ori nori Altocumulus,
cerul, sau Altocumulus impreuna cu
observati simultan cu nori Altostratus sau
Altostratus sau Nimbostratus
Nimbostratus
Nori Altocumulus care prezinta
Altocumulus castellanus sau inmuguriri sub forma unor mici turnuri
8
Altocumulus floccus sau creneluri, ori Altocumulus având
aspect de flocoane cumuliforme
Altocumulus pe un cer haotic, Nori Altocumulus pe un cer cu aspect
9 situati, in general, la mai multe haotic, ei sunt, in general, situati la mai
niveluri multe niveluri
Norii Altocumulus, Altostratus si
Nori CM invizibili din cauza
Nimbostratus sunt invizibili datorita
intunericului, cetii, tranportului de
intunericului, prezentei cetii,
praf, de nisip sau a altor fenomene
/ transporturilor de praf, de nisip sau altor
analoage precum si din cauza
fenomene analoage, ori mai frecvent, ca
prezentei unui strat continuu de nori
urmare a prezentei unui strat continuu de
situati mai jos
nori situati la un nivel mai jos
NOTE: 1. Daca pe cer se observa nori CM diferiti, care corespund in tabelul de mai sus diferitelor
cifre de cod, litera simbolica CM se codifica conform criteriilor generale de codificare, specificate in
“Instructiunile pentru observarea, identificarea si codificarea norilor si a fenomenelor
meteorologice”.
2. Daca in prezenta cetii sau a altor fenomene, cerul este vizibil, litera simbolica CM se cifreaza ca si
cum fenomenele respective nu ar exista.
3. Trenele de condensare care se risipesc repede nu se cifreaza. Trenele de condensare presistente, ca
si masele noroase care sunt vadit formate din trenele de condensare si care seamana cu norii CM se cifreaza
ca si acestia.
CH – norii care apartin genurilor Cirrus, Cirrocumulus si Cirrostratus. Litera simbolica CH se
codifica dupa urmatorul tabel de cod:
COD 0509
Cifra
Specificatii tehnice Specificatii detaliate
de cod
Fara nori Cirrus, Cirrocumulus sau
0 Fara nori CH
Cirrostratus
Cirrus fibratus, uneori Cirrus
Norii cirrus in forma de filamente, fibre sau
1 uncinus care nu invadeaza
cârlige, care nu invadeaza progresiv cerul
progresiv cerul
Cirrus compacti (densi) in bancuri sau jerbe
Cirrus spissatus, in bancuri sau in
incâlcite care, in general, nu cresc si par a fi,
jerbe incâlcite care, in general, nu
câteodata, resturi ale partii superioare a unui
cresc si câteodata, par a fi
2 Cumulonimbus; ori Cirrus care prezinta
ramasitele partii superioare a unui
inmuguriri sub forma unor mici turnuri sau
Cumulonimbus; ori Cirrus din
creneluri, sau Cirrus având aspectul de
speciile castellanus sau floccus
flocoane cumuliforme

59
 Cifra
Specificatii tehnice
de cod
Cirrus spissatus
3 nicovala; acesti nori Cirrus sunt ramasite ale
cumulonimbogenitus
Cirrus uncinus sau Cirrus fibratus
ori impreuna, invadând progresiv
4
cerul; acesti nori devin, in general
mai grosi (densi) in ansamblul lor
Cirrus (adeseori in benzi) si
Cirrostratus sau Cirrostratus singur,
care invadeaza progresiv cerul;
5 acesti nori devin, in general, mai
grosi (densi) in ansamblul lor, dar
valul continuu nu atinge 45°
deasupra orizontului.
Cirrus (adesea in benzi) si
Cirrostratus, sau Cirrostratus
singur, care invadeaza progresiv
cerul; acesti nori devin, in general,
6
mai grosi (densi) in ansamblul lor;
valul continuu depaseste 45°
deasupra orizontului, fara ca cerul
sa fie acoperit in intregime
Cirrostratus acopera in intregime
7
cerul
Cirrostratus care nu invadeaza
8 progresiv cerul si nu-l acopera in
intregime
Cirrocumulus singuri sau
9 Cirrocumulus care predomina fata
de ceilalti nori CH
Norii CH invizibili din cauza
intunericului, cetii, transportului de
praf, de nisip sau altor fenomene
/
analoage, sau ca urmare a prezentei
unui strat continuu de nori situati la
un nivel mai jos
Specificatii detaliate
Cirrus densi având adeseori forma de
partilor superioare ale norilor Cumulonimbus
Cirrus in forma de cârlige sau fibre
(filamente) sau sub ambele forme invadând
progresiv cerul, acesti nori devin, in general,
mai densi in ansamblul lor.
Cirrus (adesea in benzi care converg catre un
punct sau catre doua puncte opuse ale
orizontului) si Cirrostratus, sau Cirrostratus
singur; in ambele cazuri, acesti nori
invadeaza progresiv cerul si devin in general,
mai densi in ansamblul lor, insa valul
continuu nu atinge 45° deasupra orizontului
Cirrus (adesea in benzi care converg catre un
punct sau catre doua puncte opuse ale
orizontului) si Cirrostratus sau Cirrostratus
singur, in ambele cazuri, acesti nori
invadeaza progresiv cerul si devin in general,
mai densi in ansamblul lor; valul continuu
depaseste 45° deasupra orizontului, fara ca
cerul sa fie acoperit in intregime
Val de Cirrostratus care acopera complet
bolta cereasca
Cirrostratus care nu invadeaza cerul si nu
acopera complet bolta cereasca
Cirrocumulus singuri sau Cirrocumulus
coexistând cu Cirrus ori Cirrostratus, sau cu
amândoi, dar norii Cirrocumulus sunt
predominanti
Norii Cirrus, Cirrocumulus si Cirrostratus,
sunt invizibili ca urmare a intunericului,
prezentei cetii, transportului de praf, de nisip
sau altor fenomene analoage ori mai frecvent
din cauza prezentei unui strat continuu de
nori situati la un nivel mai jos.

NOTE:
1. Daca pe cer se observa nori CH diferiti, care corespund in tabelul de mai sus diferitelor
cifre de cod, litera simbolica CH se codifica conform criteriilor generale de codificare, specificate in
“Instructiunile pentru observarea, identificarea si codificarea norilor si a fenomenelor
meteorologice”.
2. Daca in prezenta cetii sau a altor fenomene, cerul este vizibil, litera simbolica CH se
cifreaza ca si cum fenomenele respective nu ar exista.
3. Trenele de condensare care se risipesc repede nu se cifreaza. Trenele de condensare
persistente, ca si masele noroase care sunt vadit formate din trenele de condensare si care seamana
cu norii CH se cifreaza ca si acestia.

60