TOPOGRAFIA

SATULUI SI HOTARULUI
MAIDAN
DE

SOFRONIE LIUBA i AURELIE IANA

ITRMATA DE

STUDIt
DESPEE

CELTI NUMELE OE LOCALITATI

DE

Dr, AT, M. MARIENESCU

A44a.

CARANSEBES 1895
TIPADIUL TIPOGRAFIEI DIECESANE

www.digibuc.ro
 TOPOGRAFIA
SATULUI I HOTARULUI
MAI DAN
DE

SOFRONIE LIUBA i AURELIE IANA

'ENEMATA DE

STUDITT
DESPRE

CELTI 1 NUMELE DE LOCALITATI

DE

Dr. AT. M. MARIENESCU

CAEANSE13E$ 1895
TIPARIETL TIPOGRAFIEI DIECESANE

www.digibuc.ro
REPRODUCERE DIN FOAIA DIECESANA"
-_w_-

www.digibuc.ro
 ILUSTRITATII SALE
DOItINULUI

NICOLAE POP EA
EPISCOPULUI DIECESEI ROMANE
A

CARANSEBE,ULUI,
APÉRITORIULIII FI SPEIJINITOBIULUI
A TOT

CE E ROMANESC §1 DREPTCRED1NCIOS

Oil DEVOTIIINE

Sofronie Liuba
Aurelie lane
Dr. At. M. Marienescu

www.digibuc.ro
P4kiolk 'A. me:,
4; /1,74, rifi',(-4,7 '1-", eoe Gt
.2

www.digibuc.ro
 Are sar
O .4-zdaa7,1_.W/444cle&ree
1\12
stimate amice 4ofronie puba ci tiurelie jana
Dorinta, ce mi-ati descoperit, i precum mi-ati scris, si a altor
ca purcederea etimologica i intelesul numelor de dealuri,
de pitriie si de alte localitè4i, insirate In pretuitul operat presinte
al D-Voastre, se le lämuresc pe tiara studielor flcute, vin ca sè o
Implinesc; dar' mai nainte de toate am, ca sè dau Mmuriri despre
Insêninitatea mimelor de localitäti i deapre datorinta, sau in sensul
strins, despre sila moral& i necesitatea nationall, ce pe Români
Indeamni la culegerea numelor de localitAti si la studiarea
acestor nume.
In Anglia, Francia si Germania, inteligintii i Invètatii au
Inceput Inca cu un secul mai nainte, ca sè 'culeagl numele locale
sè studieze intelesul lor i prin ei s'a constatat, c numele de
localitati de pe teritoriul, pe care locuesce un popor, din multe
punete de vedere sunt de mare Insèrnuiltate pentru poporul respectiv ;
asifel e ratioual a deduce, el numele localitätilor, de pe teritoarele
pe unde locuesc R.omânii, sunt de mare ins'émultate pentru noi.
Acf sunt muntii, dealurile, vuile, colnicele i allude; aci
sunt riurile i pirliele, tot acele la cad strämosii nostri cu 18
secoli mai nainte s'au asezat, si-au Mcut locuinte si au plämädit
poporul daco-roman.
Pe acele localitäti inainte de noi au trdit alte popoarè, si
s'au ; pe acele locaiitè4i, dap& noi, au nivilit alte popoaril, gi
cele de pin/ din secolul al 9-lea, s'au potopit !
Strämosii nostri, din seculi, in seculi, din generatiuni In ge-
neratinni, aci s'au luptat, acf 0-au férsat singele pentru bunul,
esistinta i limba lor, peutru aceste teritoare, ea locurile nascerii,
vietii i patriei lor! Dar' pe aceste bend afläm ai urraele popoa-
relor de dinainte de noi, i ici cole. urmele popoarelor venue dupa
noi. Acatti- rocuri adese-ori aunt legate en traditiuni istorice natio-
nate, cu mituri pägäne dela strärnoai, cu mitari pägine incregtinite
dela alte generatiuni ale strimosilor ; cu legende crestine, cu povegti
despre atare familie sau individ al poporului, ori al unui sat.
Eati I de aceste locuri e legati istoria, tradyunea, arheologia
gi mitologia daco-romilal; dar' aceste locuri foarte adese-ori ui spun
numele lor inteo iirnbä vechiä, ce azi nu o pricepem, ì par'ci

www.digibuc.ro
VI

adese-ori ne ociresc : Cc? In toatii ziva ne pomeniti, si nu ne In-

telegeti." Eati, I numele acelor locuri aunt isvoare de scrutare
pentru limbile vechi din patrie, de mai nainte de colonisarea noa-
eta ; i pentru limba noastri cea vechi i ale formirii ei si pentru
limba noastri de azi si din causa aceasta, ne !livid, ea se culegem
numele locurilor i se Invetim de a sci Intelesul bor.
Aceste aunt motivele, ce ne Indeamni, ca se culegem deosebi
numele muntilor, dealurilor, vailor, colnicelor, dalmelor, isvoarelor,
riurilor, prejurilor i campiilor, cici aceste In parte mare
pureed din timpul de din nainte de asezarea noastr i. pe aceste teri-
toare i numele aceste In doaue mii de ani, noi le-am sustinut ; apoi
In parte mare pureed din timpul nou al limbei, i acele nume trai
le-am dat din limba noastri, i sunt material si forme din limba
de azi.
Popoarele trecetoare prin Dacia, parte nici au avut limp din
causa nivilirii altor popoare ca se se aseze de Onis, parte au ciu-
tat locurile mai minoase dela sesuri i aci au putut propaga
nume din limba lor, noaue streine ; pia ce muntii i dealurile
au aperat nu numai esistinta poporului i numele nostru, ci
mele de localititi, date de popoarele anterioare, si create de stri-
mosii nostri i urmasii kr ; i pentru aceasta i numele din limbi
stable siS pot Intempina mai numai la numirea oraselor i satelor,
de:tit poporul nostru, pentru cele mai multe sate, are si numiri ape-
ciale, sustinute din timpuri vechi.
Ce fel de colectrani avem pentru nume de localitäti ? Pentru
Ungaria i Ardeal se afli numai A magyar korona országainak
helységnévtára" publicati de oficiul statistic, In interesul adminis-
tratiunii, adeci numai ca numele de orase, sate si cercuri. Eu in
societatea etuografici. din Budapesta, am fost atras atentiunea unor
membrii la lipsa de culegerea numelor dealurilor, rturilor etc. dar'
nu am cunosciinti, ca se se fie ficut ceva ; apoi eu din mapele co-
mitatelor, cu multi greutate am cules cateva nume de dealuri si de
Ce se atinge de Romania, Dimitrie Frunzescu la 1872 In Bu-
curesci a publicat un Dictionariu topografic si statistic" si acesta
are primal merit, ci a publicat i multe nume de dealuri dar'
firesce ca. nu-s complete. Se vede, a Romanii din Romania au avut
instinct bun, cand au Infiiutat Societatea greografici" i vi-a pri-
ceput chiamarea, ca se adune toate numele de localitäti din Romania
si din 20 de judete au produs 20 de dictionare de nume de loca-
ELIO. Dar' priceperea pentru insemnitatea numelor locale la Romani

www.digibuc.ro
86 redid, foarte tare, child Beim, c1. regele, principele de tron, Bode-
tatea geograuic i a1i Romani dqtept,i, an premii framoase
pentru culegerea numelor locale din atari judPte (districte). Dupa
eompletarea coleqiunilor, remane, ea litergii §.1 invela4ii din Romii-
nia s6 scruteie rinterialul istoric, limbistic etc. §.1 86-1 esplice.
ce zic str6inii despre numele locale de pre teritoriu locuit
de Romiani ? i despre tema presinte ? Traugott Tamm (Über den
Drsprung der Runninen, aded depe originea Romanilor, Bonn
1891 pag 6) atinge lupta serietorilor strèini, carii zic. eè. Romanti
in secolul al 11-lea si 12-lea au venit din B dean pe teritoriul male
locuesc azi i atinge lupta scriitorilor Romani, carii zie, eè. Romanii
dela colonisare, dela anii 106 107 nu s'au mic'tt din Dach
cA de atunci totdeuna au fost aici i apoi Tamm ni spune : Dar
causa aceasta preste tot nu poate fi inaturlf dc a spune judecatif,
pilna Mud cinera nu s'a fi cutezat la studiul de name de locuri ;
IAA,' Ileum pentru astfel de studiu nu s6 aflA Inca nici pregatirile
eele mai dela inceput i de lipsk mai ales in Romania, asa ineat
deocamdata dad, voim, ca intrebarea s6 o aducem mai aproape de
r6spuns, nu ni remane nimic alteeva, decat materialul ee s6 a95.
§i e cunoscut de al supune inc6, odatI unei judee4i stlict-critice."
Apoi Tamm (la pag. 86) '§i dä pärerea : Ca oaspe permanent
in Dacia, a paqit slavul, ai daa noi acuma in Vt,ra muntoas5. a
Ardealului, nu-1 mai intAlnim, sia inc6 mimai ca eoloniiti arzati
in timptd de tot modern, tottut: num6roasele nume slavice de
sate, dealuri, rind i localitati, clan testimoniul cel mai nesuspicios
despre aceea, cä slavul a luat odat6. o parte mare a terii in pose-
siunea Dedisputatii ai duratoare." §i Tamm niai in jos recunoace,
ea Slavii au loeuit la vale, adecg la camp ai pustk earl Romanii
sus in dealuri." Astfel numele localitatilor din dealuri nu au putut
fi slave nici slavisate, i Tamm face bine, cä nu vre sè decid& causa.
tn fine Tamm s6 mai intoarce odatA, (pag. 63) la insilmnà-
tatea numelor locale pentru Romani, i deoareee el arata, a nu
urrne, cif Romeinii din Balcan saa din alte pdrii au venit
in Arilcal, ba din contrk s6 aflè urme, cit Romanii, din Ardeal
s'au seoborit in Romania, ni mai aduce aminte : cif vta liul nunalor
de locuri asa precum sperim noi va face povibil odatil, ca
invederat sa" urnulm arantarea int de peg a Ronufnului din Ardcal
trwile de fes ; aci e reserrat viitoniuleei un edinp king de scrutare,
plind de resultate".
Samuel Borovszky in opal s6u A honfoglalas törtene, adecii :
istoria cuceririi patriei prin Magiari, 1894 Budapesta" la pag. 68-82

www.digibuc.ro
arati multe numiri de localititi din Ungaria i Ardeal si toate le
esplici din cuvintele de toati ziva din limba slaveani de azi ; apoi
la pag. 83--94 arati nume de localititi, ce 0 esplici asemenea din
cuvintele de toati ziva a limbei germane de azi, BA dechiarli toate
purcese dela Slavi i Goti respective dela Nemti i In fine la pag.
151 Incepe dupti zicala lndatinati de azi de a spune, cA
Valahii In teara aceasta sunt venituri din secolii XII si XIII.
Poate ci lucriri de aceste, ne-ar educe In perplesitate, daci
In lume nu ar fi alti oameni Invètati i nepreocupati, carii sunt
chiimati de a decide In cause de aceste.
Wilhelm Obermüller a soils opul Deutschkeltisches-Wörter-
buch, Berlin 1872," doaui tomuri eu 1721 pagine, peste 6000 de
articoli despre numele geografice i istorice, i In articoli peste 18
mii de nume de localititi sè esplici pe baza limbei vechi celtice
a limbelor celtice vetuitoare.
Wilhelm Obermüller In prefatinne zice : Au fost Inceput
literatii germini, ea toate numele de localititi si le esplice din
limbile germine, escA Slavii din cele davene. Limba germini nu ne
dA deslusiri Indestulitoare; toemai asa de putin i cea slavici i In
asemenea mod e relatiunea cu numele romane si grecesei. $i totus
aceste mii de nume trebue si aibe un Inteles, eici nu soartea le-a
aruneat pe pimênt. Dupi, multi &tin. In fine a succes de a Oa
cheia de deslegarea enigmei i anume din limbele si dialectele cel-
tice vechi. Dela Celti purced mai toate aceste numirCei au fost
primul popor de culturi, ei au dat numele popoarelor migritoare,
cari au nivilit preste ei, i dela Celti au trecut acele la Greci
la Romani !"
Dar' si mai ascultim pe Obermüller, ei ce mai ziee despre
nationalitatea numirilor locale.
Obermtiller (Tom. I. pag. 1) zice : Cind Germinii au intrat
In Odle Celtilor, ei numele de ape, ce le-au aflat, le-au sustinut,
dar' de reguli au adus aha, numele apei In limba germina, astfel
a adaus o traducere a numelui celtic." Asemenea In sute de locuri
sè dovedesce, ei la numele dealurilor, numite dupi limba celtici,
germttnii au adaus cuvêntul Berg" ce inseamni : deal.
Obermüller (tom. L p. 275) zice : ,,Slavii au primit numele
vechi celtice, tocmai asa ca Germanii, tAci Inainte de latirea Slavilor
In nordul Europei, anume tara Schytilor, a fost celticA. Letli si
Litvanii apar de a fi pistrat mai multe eleminte celtice ; de aci e
inrudirea apropiati a limbei lar ea sea greaci Apoi Ober-

www.digibuc.ro
 Ix

Willer (tom. L peg. 818) slavenisatoriler 11 mai spune aceste ; La

esplicarea numelor vechi eu limba slaveana devi Srhaffarik, De-
brovszky, Kopitar, Kollar, Manusch, Palaczky i altii dedura
truda nemirginita nu poti merge mai departe, decti.t. pot.i merge
cu limba germani !"
Dar' 54 vedem bazele opului lui Obermüller. Acesta In prefa-
tiune ni murturisesce: Autorul a Incercat de a ailuna toate, ce
premergétorii lui din Germania, Anglia Id Francia pe acest teren
au putut aduee la lunand pentru prile lor ; dar aceea tine de me-
ritul esential al Iucrarii sale, ca. scrutarile si le-a latit pr ,ste toad
Europa si ping departe in launtrul Asiei."
Eu eu multi ani mai nainte Incepusem de a studia numele
geografice din Dacia vechia, insirate de geografii vechi i In cerce-
tAnte am aflat, cA Inca din secolul trecut s'au %cut studii
pentru esplicarea numelor locale din mai multe tad, si prin manu-
ducerea de uncle opuri Inca in 1882 am ajuns la resultatul, el
partea mai mare de nume locale sa pot esplica numai prin limbile
celtice i pentru aceasta am primit baza, pe carea sti W. Ober-
mailer i alti scrietori renumiti In literatura celtici.
Lucrand altii pentru esplicarea numelor locale din Italia,
Spania, Francia, Anglia, Germania etc. au lucrat tot-deo-data mij-
locit i pentru esplicarea numelor vechi din Dacia, si aflatoare azi
pe teritoarele locuite de Romani, pentruci partea mai mare din
numirile geografice, In partea mai mare a Europei aunt mai tot dela
aceleasi popoara si din aceeasi epoca, din doi trei seculi inainte si
un secol dupa, Christos, i din numele locale, ce esisti azi, asemenea
parte mare aunt tot scale vechi. Dad p. e. in alte tasri sa afil 20
de nume identice, dupi ridecina i sufix, si pe teritoarele noastre
sè afli 1, 6-10 asemenea nume, urmeaza firesce dernustrand
ca acele nume sunt de o origine si de un inteles.
Asa p. e. Deva Fla afli eras aproape de Mures In comitatul
Hunidoarei ; Déva-vanya or. in comitatul Jasz-Kun-Szolnok, ceroul
Tisa de sus. Dar s'é MIA Deva riu i oral, la riul Deva ln Spanis,
spre sinul de mare gasconic. Mai departe Deva in anticitate a fost
ora i capitall In Britania roman& (azi Anglia) si a zacut la sinul
de mare, respective la canalul ce duce spre insula Mona.
Sa pot Inlira Inca Deba oral in Arabia, Deba oral In Tibet
Deba sat In Galitia. Aceste nume, nu sunt aruncate de soarte
cum zice Obermüller i pentruca In Galitia sa aflA satul Deba
nu urmeaza, ca numele Deva din Ardeal, e de origine slaveanä,

www.digibuc.ro
X

eau in Theba din BoeMia, tara In Grecia vechil, au locuit chndva

Slavi, fiindd la Poloni debina InseamnA stejar çi stejAret.
Astfel studiele mele celtice, fiind basate pe resultatele scru-
tArilor unor scrietori renumiti pe acest teren, §i purcezênd pe basa
sistema lor, am convingerea, eh toti aceia, carii poartA atare in-
teres pentru aceste materii, pe RingA cht de pMinA cunosciintl lim-
bisticA, vor recunoasce adevèrul hi esplicArile mele.
Gl. Toclescu In opul sAu Da 'ia inainte de Romani" 11 mai
multe locuri aduce pArererea multor scrietori asupra Intelesului nu-
melor locale din Dacia vechil; 0 dad 0 rpte In§i esplich atare
nume local, de regull sè aratA mai tot athtea pAreri 0 la pMine
nume, Intelesul mai mult sè ghicesce, decht sè dernonstread. filologice
aded deal sè aratA, ce e ddecinl, ce e sufix, de unde e originea
ce e Intelesul neresturnabil.
B. P. Hasdeu In Cuvintelele din bAtrilni" In Istoria critic&
a Romhnilor" 0 In Magnum Etimologicum" esplid multe nurne
de localitAti, de pe teritoarele, pe unde locuesc Romfinii, 0 din
acele mai multe le-am studiat mi eu, dar' aflu d fArA de bad ade-
seori le-a Inchlcit in slavihm. De voiu avea vieatA, voiu pertracta
despre acele
Ca adaus acestui operat voiu descrie positiunya Celtilor fat&
de alte popoad i voiu adta leghtura Valahilor din Dacia ea Celtii
cu limba lor, ca In acest mod sè se umureze priceperea §i judecata
asupra numelor esplicate.
Deci, fratilor Liuba mi Tana ! eat& motivele, din cari eu
mi cred el i cei pricepAtori de causä recunoascem pretal na-
tional 0 limbistic al operatului i vedem cu bucurie nu numai un
Inceput friimos pentru culegerea numelor locale 0 din pArtile noastre,
dar' mj diliginta i priceperea, ce Mi adtat-o la culegerea numelor
§i cuvintelor de twit zina ; 1i pentru aceasta operatul D-Voastre
poate servi de o mustrA bud pentru alte colectiuni din alte pirti,
ead D-Voastre de esemple mhndre pentru preotii §i Invi1tatorii
diligiMi i deltepti.

Oradia-mare 15 Decemvrie 1894.

Dr. At. M. Marienescu

www.digibuc.ro
 TOPOGRAFIA
SATULUI SI HOTARULUI

MAIDAN.

www.digibuc.ro
 PAR TEA I.

Descrierea satului Wino i a locuitorilor lui

Dupa ce am satisfieut din indemnul nostru apelului

Prea Stimatului nostru literat, Domnul Dr. Atanasie M.
Marieneseu, fileut in Familia" din 1892, referitoriu la
supranumele de familie la Românii din comuna noastra
Mäidan, am fost indemnati de acest Prea Stimat Domn
a face §i o deseriere a statului nostru, in earea sè 11'10-
ram toate numirile locale din otarul nostru, precum : nu-
mele välilor, apelor, oga§elor, dealurilor etc. a§a §i. a
datelor §i legendelor ibtoriee, ce s'è mai sustin In comunk
ca a§a din acestea, sil se poatä dovedi vechimea §i ori-
ginea satului nostru §i a numirilor acestora.
La aceasta descriere, ne vom folosi numai de date
eulese din gura poporului, referitoare la singurateeile nu-
miri locale §i legende ori traditiuni poporale, pästrate
in gura poporului OA in timpul presinte.
Ear prin aeeasta seriere, sperhm ea vom fi imitati
de toti colegii nostri, eh a§a toti din toate pärtile s'è
adunäm date istorice din gura poporului nostru, cari sunt
cele mai mari dovecli ale esibtentei noastre, pre acest pà-
mênt, ce'l locuim. i fiind-el numele locale de pre teritorii
J.

www.digibuc.ro
 -2-
românesci nu sunt culese. sè le adunitm i s däm ()ea-
siune literatilor no§tri §i in deosebi Dlui Dr. Al. Marie-
nescu, ca sè cerceteze vechitatea numirilor locale, cäci
noi credem, eumca In ele sè reoglindeazä a§a limba
istoria noastra, precum §i a popoarelor mai anterioare,
premergätoare colonisärii noastre.

A) Satul 1Lihlaii si teritoriul

Satul nostru sè numesce Mitidan.
Mäidanul e o comunit mid. (sat) en un teritoriu
(tênut, otar) de 4.120 jugere (lantè) catastrale, eu 336
numere de case §i 1.260 de locuitori, toti Romani de
religiunea gr. ort.
Mäidanul e situat !titre dealuri, pre ambele maluri
ale välii IIiava, (sau Lkava, cum o numese stritinii)
carea isvoresce de cAtrit räsìirit. Izvorul ei este la erucea
miei ; o Anti izvoresce din dealul numit Serinciob"
alta din Dobreia ;" §i impreunându-se, curge spre
apus prin mijlocul satului, carele mai sus are trei, earii
la mijloc patru rênduri de case, cu trei drumuri (strade)
principale.
Ilkava in timpuri ploioase, mai vêrtos primävara,
esundeazA de multe ori in holdele cele mai mänoase din
hotaräle : Mäidan, Rachitova §i Greovat, (In veehime Gre-
oniu" ce a fost unicul opid in tinutul nostru) §i fãcênd
striciciuni mari, mai cu samä in Zbèg," (o luncä in
otarul Greovatului) unde sè imbini (sau varsä) cu riul
Cara§.
In astfel de timpuri ploioase, comunicatiunea pre
drumuri, preste vñii i oga§e, e eu totul intreruptä, caci
apa cresce repede aducênd petrii (bortoane) §i lemne,
rupe pnntile §i umple vadurile sau le surpi §i in acelea

www.digibuc.ro
 -3-
sè fac ripe. Trig indatä ce inceatä plofle si si neaua dela
munti s'a topit si s'a seurs, valea scade.
Ilisava nu poate esi din albia sa prin sat, pentru-eg,
oamenil au plântat pre la maluri : sälci, rgebiti, pliuti
(populus piramidalis), nuci, bAgrini (cârtaci sau acatii) etc.

B) Satul Maidan si locuitorii

Satul Mrtidan e aproape de doi kilometrii de lung si la
apus sè ineepe cu Nrul casei 291 langii Ogasnl Gergo-
nilor," si spre räsgrit se terming eu Nr. c. 60, lângä
Ogasulu Miului," in strada principaiä, in carea la par-
tea dreaptä (pe malul sting al Ilisavei) se aflä, 98 locuri
de ease si fie-care e eke de 20 metri de lat ; ear dad
mai computäm §i locurile de case goale si ogasele, lun-
gimea satului este chiar de doi kilometrii.
Fie-care loc de casä (plat) e de 400 orgii parate
si platurile sunt ingrädite cu garduri de nuele, f mpletite
printre pari, MO tot de o urmg unul de altul In pä
mênt, sau sunt Ingradite eu gard de zid.
Inaltimea gardurilor acestora e dela 1 m. Ong la
1.50 metri cu propte, ca se nu le trânteaseä vêntul si
eu stresinä acoperitä eu paie sau spini, ea se nu pu-
trezeasel.
In grAdinile caselor sunt plantati pomi, si mai eu
samä pruni, §i numai putini cultiveaa, in grädina easei
§i legumele de gräding.
Locuitorii cum am zis la Ineeput, toti sunt Români
de religiunea gr. ort. Sunt evlaviosi si tin tare si neelg,-
titi la datinile si obieeiurile strämosesti, si sunt isteti §i
foarte curagiosi ; sunt bine desvoltati, eu o staturä co-
munä de 1 70 m. piing la 1.90 m. ba unii sunt si presto
2 m. Inalti, eu pept §i membre foarte desvoltate, o stg-
turk ce nu s6 vede in alte sate invecinate.
1*

www.digibuc.ro
 -4-
Statura femeilor variaza Intre 1.60 in. pang, la 1.80
metrii dar i !titre femei sunt multe de statura mai Malta
bine desvoltata.
Coloarea fetei esle rumèna bruneta, sau cum zicem
noi, oache§a i apoi béla adeca: blonda, cu ochi negri-
caprui i vênéti, pér negru castaniu ori blond.
La Maidaneni, caracteristic este traiul comun. Ura
sau invidie, nu esistA In Maidan. Cei de o etate 86' titu-
leazä frate" sau vere," sau varuicA", chi-
zule" (tizule) sau chiza" §i matcuta." Cei mai tineri
pre cei mai liétrani tituleaza cu uicA" (unchiule) sau
mama" ceica" (matu§a) §i uina," fie Inruditi sau ne-
ear cei bètrani pre cei tineri, cu draga" ne-
Inruiliti ;
poate" copile". Cei cu eke putini ani mai tineri, zic
celor mai batrani nenea" i bacea" ear femeilor doda."
DacA Intre barbati obvine vre-o cearta pentru dreptul
de proprietate sau pentru vre-o (laud, femeile i fami-
hile §tiu de aceea, ele pun desbateri din
partea femeilor de ambele parti, cauta a s'é Impèca, ceea
ce mai totdeuna s'è Intêmpla prin cedare, sau restituirea
daunei In natura.
--------Nécazul din trecut IndatA s'é uitä, §i retneepe dra-
gostea frateasea de mai nainte.
DacA femeile sè cearta, mai Ortos pentru prunci,
mania Intra sine nu dureaza decat un moment, §i nici
rand nu sè vatäma In onoare unele pre altele, ca In alte
locuri ; earl de certele femeilor, barbatii nu §tiu nimic.
Vecinii Intro sine 8'6 ajuta Imprumutat, ca fratii.
Vecina ce nu e la lucru in camp, ci acasa, cauta de vitele
vecinei, carea e ocupata la camp, mi fierbe §i face bucate
pentru eina, ti hraneste poreii veniti dela hîtä, ti mnlge
vacile etc. Un lucru destul de caracteristic, cu Incredere
reciprocil, fie-earea lurk ca In averea sa propria.

www.digibuc.ro
 5

A Fè strica" vecin pre vecin, s'é considerä de mare

pécat.
Un strain, ar cerca Inzadar, de a pune marturie
pre un Maidanean contra altui Maidanean, cad : el n'a
vézut nimie, nu stie nimic." $i din contra, data' veun
strain ar ataca pre vr'un Maidanean In presenta consa-
tenilor s'éi, vela poate fi sigur, di numai el va fi, eel
ee va perde!
Maidanenii Isi tin de pécat, a nu sè ajuta la réu
unii pe altii !
Cand moare cineva In sat, sè Intrec ai da ajutoriul
recerut; ear rudeniile si mai vértos vecinii, fsi considera
de pécat, a merge la lucru In camp, sau a lucra si acasa,
(And este un mort la vecini, sau la un Inrudit. Pentru
facerea sicriului, a crueii sau a groapei mortului, s'ar
considera de cel mai mare pécat, dacà cineva ar lua plata
pre acele lucruri.
Séraci, cari ar fi avisati la ajutoriul altora, n'au
fost si nu sunt In Maidan. Ear dad, sè Intérnpla, ca ve-
cina Ware dela moara" sau »nu si-au putut cumpéra"
sare, luminare, unsoare etc. pentru aceea nu duce nici
cat féu, nici nu sé culca flamanda, cad alt1 vecina ti
da Imprumut o strachina de fanina, o lingura de sare
o crisca de dish.* etc.
Cand sii ia din stank sé culeg pomii etc, toti ve-
dull Isi au partea lor, cad vecina le da, de pomana"
si In sanatatea oilor" In stirea lui Dzeu" etc. Mid s'é
frige" (fierbe) rachie, merg unii la altii nechiemati si
beau ea din al lor propriu, ear femeile Isi due unele
altora ate o plosca de rachie, ca s'é nu stie barbatii, si
ele nu beau nici cand, ca s'è le stie barbatii.
Cu un cuvênt, la noi sé sustine datina : »a lucra
cand afli pe cine-va luerand, si a manca dud 11 afli man-
cand."

www.digibuc.ro
 6

Din aceste sé vede, cà traiul comun Intelegerea §i

ascultarea reciprocg, pastratg la noi in Maidan dela sta.-
mo§ii nostri, sunt special caracteristice.
Femeia sé nume§te : Stilpul casei."
bärbatii §i femeile, bétrani §i tineri i toti la
olaltg, fi zic unii altora tu".
Sé salutg unii pe altii cu : bung, dimineata," bung
ziva" dupà ameazi cu bung vremea" bung seara" sh-
ngtate bung," sé dee Dzeu bine" etc.
Cei bétrâni sunt stimati, ear un escendent, sau ne-
morala, este in general de toti despretuibl.
De presinte in Alaidan sunt :
de genul bArbätesc 656
de genul femeese 611
la olaltà 1267 suflete.
Fiind-ea pàmêntul din otarul Maidanului, partea eea
mai mare e cu pgduri §i loc de p4unat, delos, i preste
300 jugere steril, locuitorii afarä de luerarea plimêntului,
economia vitelor (la cari le ajutä foarte mult femeile), §i
de plântarea de mosii cu pruni, foarte multi locuitori sé
ocupg §i eu industria, anume: ea ocriari la ocnele de chr-
buni din Anina, ca stânginari §i ziva§i la societatea de
drumuri de fer i la calea ferath, carea trece prin Izlazul
§i alodiul dominial al comunei noastre, ear partea cea
mai mare ca cioplitori de peatrá la petrgria de granit
In Màidan i de marmor in Brädet", cari prin truda
lor aduc multi bani In comung.
Máidgnenii dintre profesiuni Imbrato§eazI fauritul
§i läckaritul, cojoehritul §i preste 200 sunt cioplitori de
peatra (Steinmetzer §i Ritzeri).
Afarä de acestea in Mäidan (din fiii Maidanului)
sunt papucari, rotari, butari, argasitori, mäsari, zidari,
cioplitori de lemn, croitori, negutitori etc.

www.digibuc.ro
 7

In anul acesta un del/ din Miidan a gitat cu pic-

tura, i asa de presinte avem i un pietor. Ear Arta
musieei eu fluera, surla, flueroniul, bucinul, eiribile
eimponiul, cljnetul, flauta i alauta e asa de Rititi, Incit
mai toti locuitorii stiu canta fa cite un instrument de
acestea.
Dui talpa poporului" adeci tëranul e muncitoriu
agonisitoriu si are cunoseinta de sine, el e inima na-
tionald, si el pentru bunistarea generalä va cresce in-
dustriesi i Invètati, care vor fi sufletul poporului. Miidanul
are inima" si sufletul poporului" esit din fii sal!
Ba cu tot dreptul afirmirn, cif fn fntreg comitatul
Ciras-Severin, Mäidanul 86' poate numèra tntrà comunele
eele mai fnaintate In cultural ; cad a dat, di si va da
natiunii oameni fnvëtati ; i e plicut a auzi cite pre un
Oran romin zicênd : ,Un Costa Liuba Radivoia, orn nu-
mai cu 8 lanté de pimênt, si are un fiu pipucariu, o
fatà preoteasi, un fiu ferariu eu atelier In Bucuresci,
unul filvètätoriu i altul victor sau Un Ghith Mielea
Trifu un fiu protopop i un nepot jurist absolnt, ear eu
numai un copil am, si si5 nu fiu In stare al tinea la
scoali ?"
Dar si mai frumos, (And un biet ocnariu, de multe
ori ehiar firä pimênt, emuleaza, muneind In fundul
piimêntului" spre a'si tinea fiul ski sè studieze, ea s'é
nu ajungi i acesta a mundf In greu ca el".
Cu putine eseeptiuni, mai toti Miidinenii sciu ceti
si scrie, cbiar i cei mai Ntrini din sat.
Rini pre timpul Impèratesei Maria Teresia, tn Mii-
dan erau preotii ea fnvètitori, la aeäror scoalà veniau
tineri si din satele verine, ba chiar i din Indeptirtäri
de unde preglititi fn seriere, eetire i cantare, mergeau la
Carlov4 ori la VOrs4 In teologie.

www.digibuc.ro
 8

Sub impëratul Iosif al II-a la 1782, precum am

ghsit in protocoalele scoalei, Mäidanul a avut invsétatoriu
pre Gruia Liuba 0 scoalä publieh,' cu salariu 0 emolu-
minte staverite pentru invkátoriu, §i solvite de erariu
(camarä). Edificiul seoalei atunci a fost unde astäzi e
biserica, ear biserica unde e casa notariali, ear casa no-
tarialà in locul de cash' Nr. c. 116 de astazi.
Scoala de astizi, de längh s. biseriett, este edificath
din an. 1825 §i adoptath In anul 1885 ; e din material
tare, in stare fohrte bunh 0 e cereetath regulat de toti
pruncii apti de scoalä, cari nici child nu sunt mai putini
de 100 de ambe sexele.
Precum scoala, a§a 0 elevii din ea, sunt provkuti
cu obiectele §i recuisitele prescrise pentru fuvëtámênt.
Salariul fnvètátoresc, impreunat cu postul invètä-
torese e de 350 fl. ; apoi sè dau 60 fi. pentru procurarea
lemnelor pre sama scoalei 0 a InvkAtoriului, 15 8. pen-
tru scripturistice, 20 ti. spese de ciatorie pentru MO-
thtoriu, 20 fi. pentru inmormntäri, cortel liber cu doaush
chilii, stal, podrum etc. §i 212 jugere de pitmênt.
Spesele cultului, la cererea loeuitorilor, sè acopër
din darea adrepartatä pre credincio0 in parti egale, dupi
numgrul de cash, 0 spesele s'é solvesc regulat.
De presinte functioneag ca Invètfltoriu subscrisul.
Din anul 1868 Ora in 1882 ca adiunct al tatalui meu
Milli Liuba Marcu, ear de atunci panä azi ca definitiv ;
provézut cu testimoniu dela pedagogia conf. din Arad,
testimoniu de cualificatiune dela Ven. eonsistoriu din Ca-
rgnsebe§ §i diploml din limba magiarl dela pedagogia de
stat din Arad.
In Mhidan din anul 1782 Ong azi au function at
ea inv'elatori : Gruia Liuba, Hun Liuba, Pavel Popoviciu1),
9 Pavel Popoviciu, acesta este still-114W protopresbiterului
actual din Oravita, Al. Popoviciu,

www.digibuc.ro
 9

carele pre la anul 1805/6 s'au dus la Mêrcina ca inv. ;

Pavel Popoviciul) dus In 1809 la Agadieiu, Gruia Olariu2)
dela 1809-1810*), Joachim L. Popoviciu3) ca diacon
inv46totiu pänii la anul 1816, George Liuba.4) Oat la
anul 1823, Pavel Liuba Ong. la anti! 1834. Vicentiu Po-
poviciu Oa la anul 1847 cilnd s'au dus la Agadiciu ea
inv6tAtoriu, Daniel Liuba5) pänä la 1868 respective Ora'
In 1882 §i de atunci pänä azi subscrisul Sofronie Liuba.
Mäidanul are o biserieä micutä. tu socoata s. biserici
din 1787 am Oat cA In 1786, Maiestatea Sa impèratul
Iosif al II-lea a donat 21t0 fl. pentru edificarea de nou a
turnului tresnit In 1785 i s'au spesat pentru reedificarea
turnului 339 fi. solviti lui l'etru Corb dirt Oravita. Lufind
In considerare, c episcopul concerninte la edificarea unei
biserici därue§te bisericei antimisul i cä antimisul bise-
rieei noastre e din anul 1733 In limba greceascä, in carele
sè poate ceti : Meletie episcopul Rlinnicului etc. aunci
biserica a trebuit sè se zideasei tnainte de anul 1733.
Turnul bisericei e fäcut de nou In 1871 §i e acoperit cu
Biserica are astäzi un capital de peste 2000 fi.
Ornamentele s. biserici precum : steaguri, candele, poli-
candre, feloane, carti ete. etc. sunt donate de credinciqi
singuratici, sau In asociatiune mai multi la olaltä. Tut
asemenea ssé fac §i crucile, fântânile i puntile din ot.t-
rul nostru.
I) Celalalt Pavel Popovicin este strimopl lui Constantin Po-
poviciu invëtltoriul actual din Jdioara.
2) Gruia Olariu este strimokiul lui Iuliu Olariu Dr. In teologie
0 director la instit. de teologie (lin Caransebeq 0 al Dr. Valeriu
Olariu, medic in Teregova.
*) Simion Popoviciu au fost 2 ani 1811 0 1812 qi InvEtätoriu.
3) Joachim Popoviciu este nand meu de pre mama.
4) George Liuba este tatAl lui Dionisiu Liulat actualul preot
din MaIdan.
4) Daniel Liuba e tatIl meu.

www.digibuc.ro
 10

In Maidan, de pre la anul 1760 pang azi, ea preoti

au funetionat din familia Lungu ; sé intelege frisk ea
sub nurne s'arbite, i anume: Petru Ianosov i Ianosoviciu
In parohia I-a, ear tn a II-a Pavel Dragomir i Drago-
miroviciu. Tiaiitiunea ni spune, ca i parintii, i mosii
acestora au fost preoti, ceea ee i sufixa viciu" adeve-
resce. Morind Petru lanosoviciu, i-au urmat in parohie
fiul sén Dimasehin, carele a fost santit prin Eppul Saca-
bent la anul 17901) clandui-s6 numele de familie Popo-
vieiu ; ear lui Pavel Dragomiroviciu fiul séu Dimitrie,
asemenea eu numele sehimbat In Popovieiu. (Pavel Dra-
gornirovieiu a mai avut un fiu, eu numele Simion Popo-
viciu preot In Maidan, carele a slujit numai odata ea
preot Iii biserica, unde caznd a vêrsat st. daruri ; pen-
tru care inttimplare, de Intristare s'a bolnavit si zaeOnd
un an In p it, a murit ) Dupa moartea lui Dimitrie
Popoviciu, lii parohie au urmat Ioachim, fiul lui
Damaschin Popoviciu, ear In parohia lui Damaschin pro
la anul 1823 s'a oeupat parohia aceluia prin fostul Inv&
tatoriu de atunci George Liaba, carcle a trait pad la
anul 1856.
La anul 1830 murind Ioachim Popovichi, i-a urmat
fratele séu Gerge Popoviciu, carafe a preotit pail la anul
1840, dud i-a urmat fiul sè'u Adam, tatal actualului
preot George Popoviciu.
Dupa moartea lui George Liuba la 1856 In parohia
a urmat tiul s'au Dionisie Liuba actualul preot primariu,
langh care este asezat ea capelan nepotul seu de fata,
subserisul Aureliu Tana asemenea nascut in Mäidan.
Daeä eautam genealogia acestor familii de preoti
din Maidan, ne convingem stau In legatura de sange
9 Damaschin Popoviciu a fost gi invStoriu. L'am aflat sub-
scris inteun protocol de circulare Damaskin Popovits Schulillehrer
in Majdan." Circulariul e din 1785, ear el a fost preotit la 1790.

www.digibuc.ro
 -n-
cuserie, cu multe familii preotesci din jur. De unde
deducem, el Miiidanul Inca din timpurile cele mai vechi,
a fost un foeulariu al desvoltärii nationale. Si in .epend
dela anul 1765, am aflat, ea din Maidan foarte multe
familii au emigrat, mutându-se la campie §i cu deosebire
fu granita militarri la popor numitä §i militie.
Ar din familia Ambrur : mai multi in0 s'all
arzat In Cacova, Grebenat, Ritirr §i Voivodint ear la
unii afhlm seris numai: dus in militie;" din familia
Amajan" : in Deliblata ; din familia Gerga" : In Cditaz,
Oravita §i In Câmpie" (pasta) ; din familia Cipu" : in
Satul nou i Varadia ; din familia Cimponeriu" : In
Ternova, Tievaniul-rnare, Cacova, Gladna-romântl, Gerliste
(unde unii se numeqe Lepa, dela morl lor Lépa Cim-
poneriu) i militie; din familia Ivan" in milit;e; din
faniilia Curia" In militie; din familia Mielea" In Gre-
benat, Cäitaz, Rachitova, Mereina, Vraniu, Iertof, Uzdin,
Deliblata, Sefeheriu, Orlova, §i militie; din familia Bora"
In Grebenat ; din familia Juice In Greovat ; i din fa-
milia Popoviciu" In Agadieiu, Ferendia, Verme§, Mereina,
Rachitova, Comori0e, Ciudanovita etc. (ea preoti).
Din familia Liuba" : In Vräniut, Vraniu, GerNte,
Ruschita, Nicolintul mare, Deliblata, Greovat, Almäj,"
Jurjova, Ciorcea, Agadiciu, militie, Oravita si dus din
sat" la Câmpie" ; din familia Merrvilii" . In Nicolintul
mare Alintij" i militie ; din familia Petal" : In Gre-
benat i militie" ; din familia Lungu" : In Vräniut, Ber-
lisee, Greovat, Gerlisce §i militie; din familia Preda" :
In Orept ; din familia Golea" : In Grebenat ; din familia
Olariu" : In Caeova,- Nicolint, Macovisee, Almäj" Gre-
benat, i militie ; din familia Stefan" : In Greovat i mi-
litie; din familia Junea" : Oravita, Ciclova, Recital 0
Almäj".

www.digibuc.ro
 - 12

Afarl, do acestea, mai gäsim o multime de preoti

tnOtittori, din tirnpurile mai vechi i mai incoaci, apli-
cati in oficiuri in comunele din jur §i Indepärtate.
Emigrarile s'au intêmplat mai vêrtos pre timpul
revolutiunii lui Horia" din Ardeal, fiindc i ni nostri
cercaserã sé se revoalte dupa adunarea de popor tinutt
in Rricä§dia la anul 1784
Strimo§ul meu Miuta Liuba Mareu nAscut pre la
anul 1765-1768 §i repausat tn 1872, erInd eu eram deja
inv'étAtoriu, mi-a spus el, doi unchi ai séi au fost siliti
sè se dueà din sat in militie, fiindeä,' au luat parte la
adunarea de rebeli din Rhersi§dia ; ear altii, fiindeä au
luat parte la resmerita_ atitata de Napolemi _13onaparte
anume. eand Românii au voif s'é cuprinda Timipaen, dar
au fost trldati de un popl sarbesc, unii fiind siliti a
lasa carale arzOnd In cetatea Timirrii. de oare ce erau
cu arMe aseunsä in fen, ca du§manii sh nu punä -mlna
pre ei, au fugit numai cu boii.
Eu, dela strAmo§ul meu am elphtat o sabie din
acea rèscoall err inscriptiunea FRINCIA" i un pistol
de aramä, ce li s'au Impärtit acolo, ea sé se bath cu ele.
Sabia aceasta am dat-o Magnificentiei Sale D-lui Vi-
centiu Babee pentru academia rornânii din Bilcuresti.-
Familiile, cari s'é mai afl i astlzi In Maidan sunt
urmätoarele, tnsirate dupa maioritate : 1. Liuba, 2. Lungu
3. Miclea. 4. Dräghicescu. 5. Gerga, 6. Cipu, 7. Tunea.
8. Cimponeriu. 9. Olariu. 10. Semaror. 11. Cra$ovan. 12.
Stefan. 13. Zbercea. 14. Cica. 15. Ivan. 16. Ambru§. 17.
MOr§ovill. 18. Preda. 19. Stepan. 20. Mircea. 21. Sima.
22. Juicl. 23. Guramare. 24. Petcu. 25. Borcianu. 26.
Velea. 27. Brinzeiu. 28. Blaj. 29. Stoian. 30. Popoviciu.
31. ardu. 32. Fratila. 33. Filipoviciu. 34. Adam. 35.

www.digibuc.ro
 - 13 -
Patariu. 36. Guga. 37. Ardeleanu. 38. Simu. 39. Colonel lo
(Italian din Udina, In Italia). 40. Anzolut (din Caste Ila-
Vaso In Italia).
Nu mai sunt In Maidan, familiile : Andreiu, Golea,
Iciu, Vucan, Novae, Pascu, Bura, Vuia, Iovan, Neagul,
Béla, Curia, Marian, Médru, Sutan, Firca, Soimu, Mieléu
Blagoe, Zaria, Bosiica, Bordan, Petroane, Borca,
Nistor i utul, cari nume de familii obvin tn conscrip-
tiunea bis. dela anul 1803 pana pre la anul 1820.
LI fine amintim, cà Inteun Circulariu din 1785 pre
foaia din dos am gasit urmatoarea Insemnare, in carea
recunoascem scrisoarea fiertatului preot Petru Lungu Ia-
nosnviciu
_
Insemnarea pentru (ea sè se scie) cati feciori au
luat In catane (cand au fost Mae) la Frantoz
1. George Liuba. 2. George Ambrus. 3. Mindru
Zbîrcea au venit. 4. Traila Zbircea. 5. Paul Lungul. 6.
Paun Cica. 7. Paseu Burghie au venit. 8. has Miclea.
9. Milosav Cimponeriu, 10. Enna Lungul. 11. Medru Gu-
ramare au murit. 12. Ian Drindu. 13. Iancu Preda. 14.
Traill Liuba. 15. Traila Cimponeriu. 16. Traila Gherga.
17. Cahn Miclea au venit. 18. Meila CIrsovanu au venit.
19. Muica Miclea au venit. 20. Nun CIrsovanu au venit.
21. Micul Miclea au venit. 22. Hun Cipu au venit. 23.
Dragoi Magureanu. 24. Jiurjiu Miclea au venit. 25. Paul
Pistiol au venit. 26. Ianeu Tiganu. 27. has Lungul au
venit. 28. Paun Miclea au venit. 29. Angel Miclea. 30.
Nun Curia au murit. 31. Martin Iota au venit. 32. Adam
Sima au venit. 33. Hun Liuba au venit. 34. Gruia Tunea
au murit. 35. Traila Bura. 36. Adam Mérsévila. 37. Pavel
Velea au venit. 38. Trifu Miclea au venit".

www.digibuc.ro
 14 -

C) Portal.
a) a baetilor sau copiilor
Copii miei pänä sunt la tItä, sb" infl§ie In scutece
tesute din lânä i sè" Invälese Inteun petee. mai
mare tesut mai gros din canurä, ce sè ziee cuìna. Preste
cu§mä s6 leagä cu Jaqia, carea e fäcutä dintr'un baer
gros de IAA. De un eapèt al fa§iei e Inodatä o veriga
de fier, In carea sunt 9 obiecte de fier §i adeca : trei
sulitioare, trei cutitele i trei toporele, cari la Infä§ierea
bäeatului vin legate a§a, ea sè steie pre peptul lui. Aceste
obieete sè pun pentru Pazä" In credinta, eä mama pa-
durii, carea _schimbä copii sèi unti cu ai oamenilor, veL
nind i vézênd bäeatul Inarmat sä teme §i-1 lash' neatins.
Dar S'è mai erede, cá aceste obiecte arme s'è pun
la fa§ie, ca copilul Inca de mie sè se joace eu arme, de
cari ea bärbat va avea lipsà pentru apérarea sa In vieatä.
Când copiii pot §edea In cimpit" adeca pre mani
§i picioare, nu s'è 1as-A sè §adä pre vatra goalä, ci pre o
cu§mä de kind §i atunei sunt Imbräcati Inteo chimemp,
carea Ii acopere numai partea dinainte, ear cand e frig,
li s6 clä un mânecari fäcut din vitstä ori lânä colorat
ori pistritiu, ce sè ziee i spen(el" tot In forma chime§utei.
Pre cap 1i-A da o sau capita din lânä de
bin* earl fetelor §i ceapsà sau capul li sè Impropodesce
cu carpe. and pot umbla li s'è dä o c1ìime.à cAt corpul
de lung& §i preste mijloc s'è hieing cu breciri, §i numai
dupä ce au trecut de 5 ani dau §i izmene fará fund.
Preste chime§ä poartä peptari de lânä, ear eänd e frig
§i o ubit(d sau i folare i mcinecare din piei de miel
alb ear fetelor o scurteicI.
In picioare poartä opinci legate cu ate sau eu cu-
rdle ea §i cei bâtrâni §i au eiorapi de lânä sau obiele

www.digibuc.ro
 - 15 --
de rang. Tot astfel sunt fmbräeate i fetele, cari panii ce
sunt micute numai de dull eereeii din ureehi se pot deo-
sebi de bdeti i fetelor numai dupâ ce au treeut de 4-5
ani li se dà o cotrint5: dinainte, ear opreg numai dupà
ce au trecut de 6 ani.
Copiii Indatá ce s'au desvoltat corporalminte, dau
ajutoriu parintilor In eeonomia i mai vêrtos la päzirea
oilor, poreilor i vitelor cornute.
b) al barbatilor femeilor
Mäidäneantul de cate ori voesee se caraeterizeze
pre eineva pentru impopotonarea prea mare, eu haine
seumpe i luxoase etc. fi zice
Ori te poartä cum ti-i portul,
0-'ti IA port cum ti purtarea,
Meek ori te poartä aso cum t'a läsat Dzeu portul dela
stramosi, ori ti-I sehimba dupá purtare, cá adeel time
se nu te mai eunoaseä, cà apartini neamuhii, din care
te tragi.
Cel mai frumos port romtinese este portul junior
si junelor, care de un timp fncoace fiind prea luxos a
devenit spre dauna poporului.
Junii sunt fmblicati fnteo chimeqd albá din fuior
de in sou bumbae de multe ori asa de lungá, ch; fiind
fneältat eu opinei sau eu cizme earna nu mai ve'd
eioarecii ear vara izmenele. Ea consta din doauá foi
foaia din fafd §i foaia din dos. Chimesa spre poalá se
birgesee asa eá dela ehieiuri Intre foi se bagti de ambele
parti o bueatá triunghiular5., ce se zice clini."
Gulerul câmesei e lat i fmpistrit eu rniitasä rosie
stä fédieat Ili sus ; tot asa sunt luerati i pumnasii (la
capétul mânecilor de eaträ pumn se prinde un petee)
dela mâneei.

www.digibuc.ro
 - 16 -
Chime§a sau cärnad constA §i din umerq. Preste
spate s'è prinde dela un umër pänä la celalalt. De acest
umera§ sè prinde foaia din dos (in partea din jos) ear
de cea parte (a umèra§ului) de sus sè prinde gulerul.
La maned subsuoad spre a lärgi dupl mèsurä ma-
neca cad umeri s'è pun petece cuadrate ce se zic pät-
leicriqi" sau pardelinti.
Izmenele constau din cracul drept i stang, fäcuti
din ate doata foi §i sunt destul de largi, nu hid prea
largi ca §i ai Ungurenilor (aya numesc bAnAtenii pre
fratii no§trii de preste Mure§) §i de craci este prins fun-
dul izmenelor. Deasupra s'é eivesc ad, d sè lad o gaud,
ca sä se tread' prin ea bräcinariul, cu carele sè leagl
(string) izmenele pre lAngA corp. Sub locul unde s'è leagl
dinainte brAcinariul este läsat o gaud ce sè zice ghizdel."
Tot astfel de chimed §i izmene ca §i junii poarde
§i bärbatii cu deosebirea, eä la cei bätrâni nu sunt
fine §i nu sunt impistrite §i Incheiate aa ca ale junilor.
Chimed femeilor este sau intreagä aded pad, la pàmênt4
sau e compusä din un ciupag i poale4 . Ciupagul e
o chimed scurd pänä la bräu fad guler ei sus la gru-
maz sè fac numai incretituri i s'è civese eu o panclid
impistrid cu mätasä ro§ie sau vênAtä ; sau preste acele
Incretituri (ori pe pAntlica ImpistritA) s'é prinde o cipea
sau cipd, ce stA plecatA In jos. Cipd s'é zice la o im-
pletiturA fAcutti cu ace In diferite figuri §i colti din tort
de bAmbac (Spitzen) sau cu fodori aded o incretiturä
cereuad fAcuta din pand. Fodori sè pun §i la mäneci
In loc de pumna§i. Sub ciupag sau chimed sè poarti §i
un ciupayariu earele e o chimed fArA mâneci §i carea e
numai preste pept §i strInge pieptul femeilor (titele) sä
nu sè cunoascit (un fel de corset).

www.digibuc.ro
 - 17 -
In jurul gurei chimesii la piept Inch se Impistritesc
liori cu mätasä rosie i vênittä, ce sè zic bradi. Nici foile
nici foile din care se fac mâneeile sau izmenele
nu se civesc, ei se prind unele de altele prin nesce tese-
turi In figuri frumoase fa:cute cu acul din atä i acele se
zic chei", ear la poala chimesii i izmenelor sk scot
nisce fire din pang (se räresce panza) apoi printre firele
acelea se fac nisee figuri din gäuri cusute cu atl, ce se
zice vciurliturd" (schingerei).
Poalele sunt largi din patru, cinci i ese foi
de panzä fäcute si se leagä preste ciupag. In loc
pe civiturä Intre foi se fac chei frumoase, ear la par-
tea de mai jos ale poalelor se face ciurätura (schlingerei)
ori se prinde cipcä. Preste poale In fall se leagä o co-
trinti, ear napoi un opreg sau
Cotrintele sunt sau cumperate i sunt de lanä, somot
sau metasä In diferite colori, sau femeile le teasä din per
de lânä In diferite colori i argate, ori de o coloare
pre carea In resboiu tesêndu-le sau lucrändu-le cu acul
se Impistresc nisee figuri (imitatiuni de flori, frunze etc.)
ce se zic pui; cotrIntele sunt si din pänzsá albl tesutä
de ele.
Opregul constä dintr'un petec cu ochi tesut din ur-
zald de bumbac, ori per de oaie, i bätealä de fir aurit
sau argintit, pre carele (petec) se impistresce cu acul, cu
vrIsti (Berlinerwohl) diferite imitatiuni de flori i frunza
sau crenge eu flori i frunze etc. sau se tese In resboin
Impistrind eu märia printre fire, diferite figuri ; ear daeä
opregul e de somot negru, vênet, rosu etc. se Impistresc
pre el diferite flori cu metasä, cu fir de aur sau cu ja-
nil. Imprejurul opregului se pune o strmä (tesäturä In-
cretttä din fir) sau o para (tesAturit din märgele). Opregul
2

www.digibuc.ro
 - 18 -
este to forma ca si cotrinta pusg din döröpt, dela Mein-
gAturg In jos.
Dacg petecul cm vine impistrit e numai de jumiltate
de lung ea cotrinta, de el sè prind ciueuri lungi fäcuti
din fir de Mug rosii si rösuciti atunci se numesc chi(ele" .
Ciucurii sunt rosii, dar sunt invristati in trei locuri, de
ambele margini cu vênöt si galbën, ear la mijloc cu alb
sau verde sau rosa ori viorint. Ciueurii sunt prinsi in
partea de jos a petecului si sunt lungi de ajung pang
jos, asemenea eu poalele. Ciucurii nu sunt tesutt In
rösboiu, ei doaug femei ii tac in mani ; de ambele margini
a petecului sunt prinse laturi de ciucuri scurti, asemenea
tricolorati (rosu, galbön, vênöt), ear intre laturi si petec sè
prinde o partg. sau &mg ca s'è nu sè vadl civitura bor.
Preste chimesä, opreg si cotrintg s'é !wing cu brg-
ciri sau brline late de Or de oaie tesute si foarte frumos
luerate eu diferite colori.
*i bärbatii si copii s'è incing cu brdeiri.
De asupra de schimburi (chimesi) 8'6 poartg urmg-
toarele haine :
1. Peptariul carele sè numesce si prisluc, ciurtaria
§i clintu§ e un vesmönt din lâng albl sau vênètg, sau
de vêngtg cu ochi albi din bumbac tesuti de femei. Pep-
tariul e Erg mâneci si pre margini in colturi si in spate
e infrumsetat cu flori rosii din cAlmajin (postav rosu) in-
cunjurate cu birnas (sinior) negru sau vênöt lat si ingust.
Cei tineri au peptare albe, sau vên'éte eu ochi albi
mai fine si mai seurte ; eari cei bètrâni au numai albe
si lungi si pentru inchepturat sunt de multe ori pang la
poala chimesii cu bumbi albi, semigloburosi. Vara numai
peptariul sè poartg preste chimesg.
2. Aubuta carea sö mai numesce durq qi suman,
e o hid. din Ling albit cu mâneci, carea ajunge numai

www.digibuc.ro
 19

pana la genunchi i ssé poartä preste peptariu. ubua sau

durutal sè imbraca primävara i toamna ; earä earna la
lucru sè incinge proste ea cu braciri ori curea.
Femeile vara poarta o hainä din pänura alba, cu
maneci i scurtä carea ajunge numai pad, la ehiciuri,
are earna din cojoc adeca pele de miel i s'è numesee
mdnecariu ; dacä haina e de postav, negru, rosu, galbsén
etc. este infrumsetata eu bfrnas si pre margini cu prem,
somat sau piei de mat, jdier ori alte animale cu pér fin
si pre spate e cu ori fara gaitani i aceasta haina sè
numesce scurteicil ; ear dad haina e lunga pana la ge-
nunchi, sè zice bundä sau bundric.
Femeile i fetele vara In sèrbatori mai poarta pep-
tare si mânecare de mètasa, carora li se ziee vizitle (vi-
zicle sing. vizitlu). Hainele, ce nu apartin portului ro-
mânese poporul le numesce (undre §i men(luri. Tundra
sè mai zice i unei femei cu purtare imoralä.
3. )11ba sau cablini(a este din panura de länä alba
sau vênäta i e asa de lunga, cà ajunge pana la glesne,
ear la poale e atâta de larga ca aripile ei sè se poata
arunca i preste umere1). ua e infrumsetata cu bfrnas,
cabänita e fárä birnas. La ambele haine pre spate Se
prinde de guler o gluget (un petec cuadrat) care asemenea
e frifrumsetatä cu bfrnas. Aceasta gluga in vremi rele
legändui-se capetele cu nesce atfsoare apare ca o straita
in forma triunghiularfi i sè pune (s6 trage) preste cap.
4. Cuma sau i cujma e o hainä lunga cu glugä
fail maned i sè Incheptura sub barba en o catarama
de aramä prinsa de o curea. Gluga e gala dintr'o las-
tavita [asa sè numesce o bucatä de panza taiatä de pre
0 and umblä romauii nostri pre drum, arunc aripa sting&
a subei preste um6rul stang, asa ci maha dreapa In carea de comuu
86 poart6, bat, Bau boatä, 86 fie libea
2*

www.digibuc.ro
 - 20 -
sulul din résboiu] de straniu alb din Ian& cu bete [ärgi]
negre sau vénète. Cujma, la tempestilti servesce ea hainä
de seutire, ear alteând de a§ter nut, s'é poartä numai In
càlàtorii §i mai ales de pästori pentru scutirea eeloralalte
baine.
5. Folariul sift poartä de bärbati femei §i copii §i e
o haini de piele §i scurtä pänii, la brau §i färä mâneei,
din piei de miel sau ied §i acopere peptul §i spatele.
Are ebeptori §i bumbi de piele §i sé fnehepturä la umé-
rul stäng §i subsioara stängl.
Femeile mai bätrâne mai poartä un peptariu mai
lung §i färä mâneci i fmprejur Infrumsetat cu pele de
miel laiu (negru). Dar cel al fetelor este mai scurt §i In-
frumsetat eu bfrna§ negru sau vênèt.
6. Cioarecii sunt din 'Aura albl de länä §i sé
strfng cu o cureauil pre längä corp. Sè poartä de bér-
bati earna. Chime§a sè poartä (de bätrâni) preste cioareci.
7. Cojoeul e o hainä lunga cu mäneei §i chieptori
piele, cu burnbi iara§ de piele de oaie §i e fäcut din,
piei de oaie §i de miel. Pre marginile cojoeului este eu-
suti o la§ie de piele cu pérul dinafarà, §i läng5, care
pre ambele pârti ale pieptului 'Ana' la poalä s'é pune o
curea ro§iii de 3-4 cm. de latä, ear la coltul aripilor
sé fnfrumsetazii cu flori. Asemenea eureauà sè prinde §i
la capétul mâneeilor, §i s'è poarti earna. Femeile fuel au
cojoace, ca §i barbatii, albe sau galbine. Astfel de cojoe
cu cureauil ro§ie pre piept poarta numai Mäidänentii,
Jitinentii, Goruenii, Giurgiovenii §i Agadicenii (cei de sub
codru). Cei tineri poartä cojoace galbene si Infrumsetate
cu felurite figuri din bfrna§ vénét, ear cei bétrani poartà
cojoace de toi albe. De pre port sé cunose oamenii nostri,
care din ce sat e. suba, peptarele §i cojoacele In &care
sat sunt altfel fmpistrite cu postav §i Inior (Wm*.

www.digibuc.ro
 21

8. Piclia e o hainä albit din piele de oaie, lunga

ph& in pämênt i färä maned, asemenea eu o curea ro-
trasä pre piept i mijloc, ear pre spate prins de
guler atärnti o piele intreagI de mi el alb ori caciorà
(pistrità) eu pèrul din afarä, carea intocmai ca gluga la
§ubit In vremi grele servesce de acoperit capul. Phclia e
o hainä grea, deei numai bärbatii o poartä earna In ger
la cähltorii in träsuri §i earna servesce noaptea ca
hainä de aeoperit In pat.
9. Ca tneinghtoare servesc brdcirile, briul, cureaua
§i praria. Brheirile sunt din pèrul seos din länä §i s'é
tes In felurite feluri, asemenea sunt i brfurile, daca pre
ele nu 0' mai adaug §i alte flori fácute cu acul (Impis-
trituri).
Briul e de 15 20 cm. de lat i ca Inchepturätoare
sunt prinse chtärämi §i curele, eu bumbi pre margini
sau impistrit cu fir de aur §i de argint, vrtstä ori mä-
tasä. BrIul sè poartà la shbätori, eänd e omul aceiat
(chitit) frumos.
Prascia e o curea latä ce acopere Intreg pantecele
'Anti pre piept §i servesce i ca armariu pentru purtarea
cutitului cu teael. pistol, fluerl, amnariu, cremene i iascä.
Fetele i nevestele poarti ca infrumsetare zgardá
de talefi ori galbeni legati la gug adeca la grumaz.
Acele, cari nu au taleri, poartä márgele §i o cipeä latä
ee ajunge Ora la jumaate de umèr.
Bärbatii in cap poartá paldriel neagrä cu aripi se-
milate, tari din Or de vite ; cleibdt alb de piele de miel
§i laiu din piei negre. Ambe sunt nalte, vêrful aplecat
spre frunte sau la o parte. Caciulele scunde negre sè
poartä cu fundul rotunzlt §i prins spre cap. S'é poartä
mai ales de bärbati §i de copii. Cilnd ai nostri jälese
pre cineva, umblu eu capul gol, sau ca i femeile fi

www.digibuc.ro
 22

leagit capul eu o carpa alba sau neagra. si o poarta un

an de zile. Ear eand femeile jalesc pre barbatii lor, 01
poarta foarte murdare. Jelirea dureaza un an intreg.
La femei in cap sè" face peptendtura cu peptenul
rar (de descaleit) si eu peptenul des (de netezit).
La fetele mari sè face (*are cu fusul si pèrul
dandu-se napoi, sè implPtesce tnteo eoada, ce in ceafti
sè face colac si sè" infrumseteaza eu fiori si taleri, ear
pèrul de deasupra de ureebi s'e Impletesee inteo parta
cu multe vite (8) si trasa preste ureehil sè prinde (baga)
in coada de dinapoi.
La neveste pèrul astrAngêndu-se la un loc, s6 leaga,
in jural peptenului sub erescet de call ciafä, si sè leag5,
apoi cu o carpa ea semn al atêrnärif dela cineva. Femeile
bètrane fug t-si sucesc pèrul in jurul conciului. Conciul e
un fier subtire ineovoiat asa Ca jumétate sè fie pre par-
tea dinainte a capului, In earea e legata si ceapsa impi-
stria frumos, asa ca acopere cemea" sau eraniul, ear
jum'étate pre partea dinapoi OA la ceafa.
Preste conciu apoi f-s leaga fiuntea cu o mitrama
Impaturata In latime de 3 degete, si marama sè inoadä
indarat la ceafa.
Femeile tinere si bètrane, cat e gptamana, preste
coada, pepten si conch,' 86' impropodese cu o cdrycl, la
sèrbatori sunt cu coada impodobitä si cu eapul gol, dar
pre cap au o parta de margele ori de taleri si flori la-
sata, pre fruute.
Nevestele 4 leaga peptenul en o carpa frumoasa de
Or ori de mètasa si o inoadä dinapoi asa, ea' cornurile
carpei s'è sphzure frumos resfirate pre spate, in forma
aripilor si cozii unei paseri sau a unui fluture, si aceasta,
Si!) zice legat.

www.digibuc.ro
 23

Cele mai bêtrdne tug preste ciaptg i conciu sé

leagg, de sa grumaz preste urechi cu Uil fachiu (earele
e un stergariu, insg, ingust i eu capetele frumos Impi-
strite), i sé inoadg la creseet asa, cá eapetele fachiului sé
acopere coneiul dela ceaftt.
Purtarea fachiului legat preste eonciu inseamng b.&
trânete, neputintg i curgtènig, de unde s'au fgcut zicala :
(la joe)
Nu mi's muere eu conciu
Sè mé vait, cg nu mai poeiu,
Ci-'s fecior cu comgnac,
Ia'n te uitg, ce-o sé-i fac.
Femeile bétrâne ti rnai leagg fruntea si conciul
cu un petec alb si lat de trei degete i petecul sè zice :
propoadd.
Iihrbatii In picioare poartg opinci, care sunt in parte
murate i facute de ei tnii, fn parte cumpérate dela
arggsitori ; ei invalue pieioarele in obiele de lang pi-
stritg i imbraeg opinca, earea la vérf e ascutitg, adeca cu
gargui, ear pre delgturi cu gguri, ce sé numesc nofifr,
printre aceste sè trece eureaua, carea leagi mai intaiu
fluerile,. cari sé infäsurg de deasupra pulpelor in jos OA
la nojifr (la Infgsurgtoare), apoi sè prinde de o curea dela
eglegiu, de unde sé trece la gurgui i prin nojite pgng
sé sfOrsesee.
Opineile, când sé Inggurg (s6 rup) sé egrpese cu
talpoanie din lguntru [darabe de opinci], ear and opinca
e ruptg, sé pun in ea dinlguntru cgtrg degete nisce bu-
cliti de piele, ce sé zic qfeirloagea. Cand sé rup curelele,
acestea s'è cgrpesc cu copcii de fer ori de aramg.
In degete sé poartä inele de aramg si de argint
gravate cu figuri.

www.digibuc.ro
 21

Românii si româncele noastre dud sunt aceiati Elm-

bracati curat] au o tinuta si umblare mareata i prin
aceea voese sé aréte, ca sunt fillosi pe portul lor strämosesc.

D) Numiri familiare si de ruder&

Sunt semnificative numirile ce le dau sätenii nostri
membrilor din familie si neamurilor.
Pentru completarea studiului nostru lasam mai la
vale ssé urmeze ele asa cum sunt In graiul poporului
nostru sätean : Tata [tatuta, tuta, mama, muma
[mami, mamita, mumita], parinti [parintiori, parintei],
soti [sotior], sotie [sotioara], barbat [bárbatel, bárbatus],
muere [muerioara, muerusca], fiu [fiut], fiica [ficuta], baeat
[Vietél, bäetandru], prune [pruneut, prunesor], prunca
[pruncuta], copil [copila§, copilandru si copiloniu], fata [fe-
tita, fetisoarä], june [junelas], juna [junisoara], fecior [fe-
ciorel, fecioras], fecloara [fatä mare], frate [fratior]=fratini
sau frätie, sorá [sorioark soruica].
Taica [la tata pärintilor mei], maica [la mama pa-
rintilor mei], tatá mare [la fratele mai bétran al tatálui
meu], mama mare [la sotia fratelui mai mare a tatälui
meu], tata mic, mama mica [fratele mai mic al párintilor
cu sotia sa]. Uica si unchiu la fratii si verii phrintilor
si la toti cei ce ne-ar putea fi pärinti, dar cu deosebire,
cä la acesti din urma dud Ii strigam sau vorbim cu ei
le spunem si numele, pre And la rudenii nu, ci numai
cand vorbim despre ei In a III persoanä. Ceica, sau ml-
tusä la sora pärintilor mei, la verele primare si secundare
a acestora. Una si uinita la muerile fratilor si verilor
phrintelui meu.
Taica mos, sträbun si steams, la taica pärintilor
mei. Maica bunä si strOuna, la maica parintilor. Mo§ si
baba la oameni bkräni, când vorbim despre ei. Nepot

www.digibuc.ro
 25

[nepotel], nepoatä [nepotä] la copii fiilor, fratilor §i ve-

rilor mei. Stränepot si stränepoatä, la fiii nepotilor mei.
Vèr [vèrut], varli [väruieä, veriparAl primari la
fiii fratilor pkintilor mei. A II-lea veri sunt nepotii fra-
tilor. A III-lea veri stränepotii fratilor. De aci ineolo sè
ziee neamule" §i nemotenia".
Ginere, este bärbatul ficei mele ; ginere de nepoatà
etc. Norti este muerea copilului meu; norá de nepot, de
nepot de frate etc , de soil etc. Cumnat, este fratele
sotiei mele §i bkbatul surorii mele. Cumnatä este sora
muerii mele §i muerea fratelui meu.
Fä§iu pl. f4ii, sunt doi tn§i cari au de mueri doauil
surori. Tätäi§e sunt muerile a doi frati. Cuseru, cuscrä,
cuseri, sunt cei ee §i-au disätorit fiii, nepotii etc. la
olaltà. Tatä vitreag sau ma§ter [mästioniu] marnä vitreagg
sau ma§terä, [mä§tioane], sunt ai doilea parinti ai mei,
eari m'au crescut, dar nu mi-au dat naseerea. Frate vi-
treag [ma§ter] si sorii vitreagi [ma§terä] sunt fratii ce
au doi tati §i una §; aceia§ mamit sau doad, mame §i
unul §i acela§ tatä. Nuna§ sau na§ §i nuna§ä sau na§à
sunt cei ce m'au botezat [tncrestinat]. Cumetrii [bärbatul
cumätru §i femeea cumhträ] sunt martorii dela cununia
mea; §i anume cumétrul mare este martorul feciorului
ear cumètrul mic al fetei.
Fin 0 finä suntem eelor ce ni-au botezat i cununat.
Moa§ä, Imi este carea mi-a Meat buricul, ear eu sunt ei
nepot de burie". Mo§oniu 'mi este bárbatul moa§ii mele.
Mari de acestea sè mai considerl ca rudenii
fratii sau färtatii de cruce, de lantiu [despártire].

www.digibuc.ro
 PARTEA II.

Descrierea hotarului, a satului Mgidan

si a rartilor singulare

Mäidanul
1. Maidanul e un sat In cercul Oravitei-montane din
comitatul Caras-Severin.
2. Cuvêntul Maidan In limba noastra, poporala, In-
semneaza un loc desebis, de unde adeca sè vede In de-
piirtare
3. La Romanii din *tile Timisorii si Logojului,
cuvêntul ,Maidan" Inca are cam tot acelas tnteles, d. e.
s6-1 scoatem la maidan, ea sè-1 vada toata lumea." In
unele locuri prin Banat, euvêntul Maidan fnsemneaza :
loc de adunare, loc de petrecere, adeca: locul unde sè
aduna oamenii chid nu au de lucru, numai si5 se vor-
beasca, ear tinerii s'é-si petreacA.
4. Maidan dupii glosariul Acad. Romane asemenea
A esplica de locus apertus" adecl: loc deschis, loc liber,
si anume : un maidan stä dupä, si altul Inaintea easei
Oranului; a esi la maidan Inseamna a esi In fatal eu

www.digibuc.ro
 27

cineva ; a s6 descoperi ceva, §i Glos. A. R. acest cuv6nt

'1 tine romänese.
5. inidan la Arabi, si de aci la Turd inseamnä :
piata de tArg (Marktplatz dupl Lex. de cony. Meyer).
6. Mclidan dupl dietionariu s6rbese inseamnä : fo-
dini, ocnä (baiä, minä) de anima. Amnia la Turd s6 nu-
mesce : bacher si astfel nu dä intelesul de ocna, de aramd.
7. Maidan la Poloni inseamnä : loe de fabricä,
scoalft, de cälärit.
8. Majclan s6 aflä inch' un sat In cercul Canija-tur-
ceascá, in Comitatul Torontal.
Majdan §i Majdánca o comunä mica, ce s6 tine de
Lapusanca, si o pustä to cereul Ökörmezö, comitatul Ma-
ramures.
Maidanpec sat romftnesc in S6rbia, Itingä Negotin,
cu port asemenea ca al locuitorilor nostri din Mäidan.
9. Prelftngft, toate aceste numele satului Máidan nu
apare esplicat prin limba turceasa sau sOrbeascft, mai
ales cand In alte pärti s6 aflä numiri de localitilti, ea si
cele urmätoare : Mojda in Italia, oräsel pre deal. Majdel-
berg sat pre deal In Silezia Austriacft. Majdenhad ora§
in Anglia la 11'11 Themse.
Majden insulä in Irlandia. Majdstone oras cu peträrie
in Anglia.
10. 0 traditiune ne spune, cä In vremile vechi, in-
temeietorii Mäidanului nostru s'ar fi asezat mai intâiu in
virful dealului numit : Obtr§ia Mäidanului," lftngl care
este si un ogas cu numele Maidan" in partea sudicä
dela sat. In vhful acestui deal, este o poianä in carea
s6 cunosc mai multe vetre de foc vechi, land. cari s6
aflä tioace (hirburi) de oale §i blide de pâment groase
pänä la un policariu. Dela acest loc, unde s6 vorbesce cä

www.digibuc.ro
 28

s'ar fi wzat mai intAiu staimo§ii nostri, satul nostru hi

are numele de azi.
Cautând dela Obtr§ia Mäidanului spre vest, vedem
satele : Raehitova, Brosceni, Greovat, Värädia, Mercina,
Vraniu, Vraniut, Iam, Ciorcia, Cqteiu, Voivodint, Straja
etc. päna la dealurile de näsip (Flämända") din otarul
Grebenatului ; ear spre nord, päna la dealurile Boe§ei.
Noi deducem, ca numele Maidan, ce'l are satul
nostru, este românese, pentrueä consunä eu vorba popo-
ran,' mäidan" loc deschis de unde sé vede in
depärtare.
Dupii traditiune Mitidanul, MAreina, Greovatul §i
Váradia sunt cele mai vechi sate din vest jur.
Este adevérat, ch in Mäidan au fost topitoare de
metale, a caror urme se eunose in 5 locuri de pre zgura,
ce a rémas dela acelea, adecii : una a fost unde sunt
azi casele Nrii 20, 21, 22, 23, 24, 25 §i 26.
In gradina casei Nr. 23, a gäsit In seelul treeut
mo§ul lui Jurgiu Liuba Posta o nicovalä (ambus) grea
de 3 mäji, carea §i azi s'è mai sustine la urmatorii din
acea familie.
Durere insiti, cii afard de nisce liniute drepte, ple-
cate, culeate §i grämädite unele preste altele, sau laugh'
altele, nu se ved pre ea alte semne sau litere.
A doana topitoare a fost unde sunt azi Nrii C. 46,
47, 48, 49 §i 50.
In grädina N. C. 48 Fiu Stefan proprietariul de
azi, In tineretele sale a gäsit o bucatg mare de plumb.
Tot aci se cunoasce .i locul unei caune (oene).
De aci spre Vest, peste Valea Cuptoriului" in
gritclina N. C. 45, ,s6 cunose §i azi gäurile de caune
(time) sapate in peaträ.
A treia topitoare a fost pre Valea Cuptoriului"
lângä moara lui George Liuba Cräciun.

www.digibuc.ro
 - 29 -
A patra si a cincea topitoare au fost pre Ogasul
Gergonilor" deasupra de Cetate".
Längä casa comunalä ,tn Ostru" (ostrov, insulà,)
unde a fost mai de mult moara Olärescilor" se pot 1ncä
vedea urme de spälätoare sau topitoare vechi, de aur ;
ear mai spre apus de ad, de topitoare mai noaa, care
loc §i azi se ziee : teampuri" (Seiampuri).
Este adevèrat (dupa traditiune), ca Tureii la Mii-
dan ar fi locuit mutt timp, §i di ei prin pästorii adunati
In Mäidan furl sec* din cetate si omortti pänä Intr'unul,
dar nu e urmare, cal ei au Intemeiat Mäidanul, caci noi
vom dove& cu date istorice, vizibile Inca, eä Mäidanul
e cu mutt mai vechiu!
S6 poate Insä, ea, numele Mäidan, (loc deschis")
fiind format tot din acelea§i silabe ca §i turcescul ,Mäi-
dan" [minärie], a fäcut pe sträinii venetici sè creadä, cä
e tntemeiat de Turci ; ceea ce trisä, nu stä, pentruci ur-
mele de ocne, de pre dealurile noastre dupl constatarea
Dlui Steiner geolog din Bpesta, dateazä dela Romani.
Ear cetatea, dupä constatarea Dlui George Voiniciu, pro-
fesor la scoala de cadeti din Timisoara, dateazä, din
evul mediu, In carea D. Voinoviciu sustine, ca a fost
postatä o garnisiune pentru apkarea minelor si a lull-
torilor de mine ; ear din bucätile de eärämizi gäsite ad,
dupä modul cum sunt arsè, Inca sustine, di cetatea a
fost ziditä de Romani, sau cel putin adaptatá de ei.
Celelalte date, le vom spune mai la vale, la singu-
raticele numiri locale de pre teritoriul nostru.
Otarul nostru Mäidan, se márginesce la Nord cu
Agadidul si Jitiniul ; la sud eu Oravita-mont. ; la ost cu
Ciudanovita, Steierdorf-Anina si Oravita-montanä, ear' la
Vest cu Rachitova si e tmpärtit In urmátoarele pärti
[teritoare] :

www.digibuc.ro
 - 30 -
Barbura
Spre Sud dela sat, langa Oga§ul Maidan" §i OW-
§ia Maidanului" este un deal numit Barbura" §i un
oga§, numit Oga§ul Barburii", sub poalele Tilvei mari".
In partea [coasta] nordieä a aeestui deal, este o
()ea bine conservata, fiind in peatra sapata, careia nime
din cei vii nu-i scie originea, ear pre toate *tile aces-
tui deal sunt mai multe sapáturi [groape] dupa metale.
Dl geolog Steiner din Bpe§ta, carele a visitat mai
anii treeuti otarul nostru, mi-a spus, ea toate urmele de
oene din otarul nostru, dateaza dela Romani.
Barbura, e nume femeesc. Sub N. C. 286 loeuesce
Patin Olariu supranumit Barbura, de dupa numele ma-
mei sale Barbara Olariu,
Barbure", se zice la noi §i la astutitul skurii.
In deseantecul de numèratura mare", obvine tna-
inte : seeuri barburate."
Barbar §i Varvar" se zice la un om %I:a credinta
in Dzeu.
Pre copiii eei mici, caul Incep a vorbi, parintii ti
prind de barba, desmierdandu-i ap.:
Asta'i barbä barbura"
Asta'i gura bucura.
Iista'i nas puturos,
Cal mucos §i irnos [manjit].
Astea's buci, eu bug dulci,
Asea-'s ochi licurici ;
Asta-'i frunte beleuza ;
.A.sta-'i cap flocotos.
Bogoe
Nu departe dela Barbure spre Ost, tot sub Tilva
mare", este un deal, ce se numesce Bogoe", cu oga§ul
lui Bogoe" carele së varsa tn Valea Cuptoriului."

www.digibuc.ro
 Pre acest deal Inch: sunt multe urme de ocne ; ear
pre ogasul lui Bogoe", prin pädure sunt nisce
meri vechi, cultivati.
0 traditiune ne spune : a.* un s'erb ar fi venit pre
acest deal se caute ocne de sare, dar cheltuindu-si banii
si negäsind sare, s'a väitat una Inteuna pomenind pre
Bog" ; ear d'atunci se fie fémas numele dealului Bo-
goe". La noi se mai sustine si azi credinta, eä, In acest
deal ar fi sare.
Boghie" se numesce la noi o elanie [plast] de fên.
Bogdan
In partea sudicA, langa sat, In izlaz sunt
doaul dealuri numite: Bogdanul mic" si Bogdanul
mare."
Despre aceste mime nu existä nici o traditiune;
dar se seie, cl locuitoriul Iosif Radu, pre ogasul Bogda-
nului a. aflat multi bani vechi de aramä sau bronz, grosi
ca bumbii, pre cari »era o vaca la carea sugea un vi-
tel". Nefiind buni tug acesti bani, i-a vindut la un
cäldäras, carele i-a topit."
Botul Ursului
Asa se numesce un crac" [picior] de deal, ce zace
spre ost dela sat, lângä, Valea-Cuptoriului.
Se vorbesce c5, aei ar fi fost o vizurinä [vizuinä]
de ursi, si d'aei tsi are numele botul ursului".
Ad este peaträ moale [tuft].
»Bot", se zice pre la noi la gura unui animal.
Porcul are ,;flit".
Botul Corcanului
In partea nord-osticä dela sat, pre Goronis
este un deal, ce se numesce Botul Corcanului" si ,Cra-

www.digibuc.ro
 82

cul Coreanului", land. care este §i un oga§ ea acela§

nume.
Sé povestesce, ca pre acest Crac" §i Oga§, au
venit Capcanii" ea sé iee dela spate pre Da lea", fos-
tul proprietariu al minelor de aiei, carele se postase la
cheia din Cracul Subii" spre a oprí calea Capcanilor.
[Vezi Morméntul Da lii"].
Corean" i sè zice la noi unui soiu de paseri rl-
pitoare, ce se zic §i §urliti §i §oimi.
Sé povestesee, ca Tatarii ar fi avut cap de cane,
de unde le-a §i dat Romanii numele : Capcani." TA-
tarii aveau un feliu de §oimi, cari sburau prin aier
tnaintea Mr, cand cautau sé afle pre Romanii aseun§i de
frica Mr prin paduri, cari data vedeau pre Romani as-
cun§i, croncaneau" prin aer deasupra lor, ear Cap-
canii ocolindu-i ti prindea §i manca."
E posibil, ca dela ace§ti coreani [§oimi] sé fie ea-
pétat acest deal numele.
Bortoane
Deasupra satului spre Nord, langa drumul Ciuda-
novitii [la Cioaciii, sunt nisce petri mari de ruda de
fer §i de dupa aceste §i local se numesce Bortoane".
Aceste petri sé cred a fi rémase din topitoare ea
Ur§i" [a§a se numesce la noi metalele ce se Ingra-
madesc peste olalta In cuptoriu §i nu se mai pot topf].
Ear bortoane numim noi petrile mari, singular bor-
toniu"].
Buroni
In partea sudica langa sat §i oga§ul scolii" este
un loc §i un izvor eu ciuciureu [ciuciureul este un valau
de lemn pre care curge sau ciuréia apa] numit : la
Buroni" ;

www.digibuc.ro
 -- 33

n acest loc sunt doaug ocne vechi. Una s'e crede,

cè e de araml, a cgrei caund (gaurä) este sub scarpul
càlei ferate; ear a doaua este langg, ogas, i sè vorbesce,
cg ar avea o Al de rudä de argint de 17 policari. Din
aceasta isvoresce un izvor (cu ciuciur6u) cu apg foarte bung.
Acest loc si-ar avea numele dela un locuitoriu din
Maidan ea numele Bura" ; azi supranume a unor familii
Tiunea.
Aceasta ocng, sè poate, cg dateazg dela Turci, pen-
tru cg s6 zice, cg acest Bura" a fost un bulibasä"
turcesc, carele din tot tinutul Thcassa &Li pentru Turci,
pàn i dela VOrset.
Brad
Deasupra satului spre sud, 136 aflg dealul numit
Brad", care nume 86' Ace, a l'ar avea dela brazii, ce
cresceau chndva pre acest deal.
Pre coasta nordicg si la poalele dealului Brad"
sunt trei rênduri de case. Rêndul de case deasupra
sub calea feratä sè zice Curioni," prescurtat din
Corniarevoni ; s6 crede aded, cg familia Draghicescu,
cari mai toti locuesc aci, dela Corniareva ar fi venit In
Maidan.
In vArful acestui deal este o peatrg de granit (sienit)
cu fats, spre nord, pre carea sunt cioplite semnele acestea :

1> ET

etc. legate prin nisce unii, i toate sunt bine conservate.

www.digibuc.ro
 - 34 -
0 copie cu aceste semne am trimis'o D. archeolog
Gr. Tocilescu In Bueuresci, carele zice : ea sunt semne
de uvrieri (Steinmetzerzeichen), tndatinate la Greci, Ro-
mani §i alte popoafé antice §i din evul mediu, ca
tragg cont la platg.
Eatg darg un document, cg, Mgidanul cu minele lui,
e mai vechiu decat stäpânirea Turcilor, carii la anul
1552 au cuprins Timipara §i au stAptinit in Mat pang
la anul 1717.
Din jos de aceasta inscriptiune, tot In partea nor-
dicA o rfpg, din carea ese apg verde, §i srj crede,
cg aci ar fi fost o ()mg de aramg.
Spre Nord la poalele acestui deal sunt urme de
zgurg sau §leagng de metale topite, printre cari s'è O-
bese cgrbuni de lemn, §i din aceasta deducem, cg metalele
acelea au fost topite cu cgrbuni de lemn. tn acest loc a
fost &it'd nicovala, de carea am vorbit mai sus. Ear
sub Nr. C. 236 Costa Cimponeriu a gäsit 9 cildäri de
aramg. Spre sud-ost la poalele acestui deal, Ring& Oga§ul
Peichii," sr) allá o ocng de antimoniu pgrásitg.
Spre Ost la poalele Bradului sri crede a fi fost o
ocng de aur ; ear dela vale de aceasta, alta de aramg.
In grgdina conlocuitoriului Nichitg Draghicescu Nr. C.
275 86' vorbesce, cg, ar fi o wig Ingräditg (boltitg) cu
peatra.
Tot la poala ostici a Bradului peste Valea Cupto-
riului §i Casa Nr. 275, langg moara Crgciunescilor" sè
cunoasce alt loc de topitoare.
La poalele Bradului" spre nord-ost in grgdina Nr-
C. 45 tug sunt ocne vechi, bine de cunoscut; ear de aci
peste Valea Cuptoriului sunt urme de zgurg §i ocng In
gridinele NI% C. 46-50.

www.digibuc.ro
 85

La poalele vestice, lângA Oga§ul Predii," este o

petrArie de granit (sienit) in directiunea petrei cu inscrip-
tiunea din vérful Bradului.
Pre coasta nordicii a Bradului, ne spun bAtränii, cA
ar fi fost mormintii (cimiteriul) lucrAtorilor de mine, acAror
cruci §i Zleamäne" (petrile, ce 86 pun lângit crucea mor-
tului) s'au phräsit §i lAp6dat d'aci, duph impArtirea acestui
loc intre Urbariolisti, ca gradini de izlaz (litre) prin
plântarea de mo0i.
Locuitoriul din Madan Arsenie Draghicescu, la
anul 1890, cand a s'épat la fundamentul sillaplui, a gAsit
aci o monetti romanA de pe timpul lui Licinius §i mi-a
dat-o mie, §i o pAstrez incA. Licinius s'au näscut in Dacia,
impëratul Galerius la anul 307 l'a denumit de August
in locul lui Sever impèratului bizantin §i Licinius la 324
d. Cr. a fost ucis In Thesalonica.
Aceasta monetA e de aramA sau bronz §i are pe o
parte capul impèratului, ear pe alta, lupta unui atlet cu
animale. 0 legendA ne povestesee, el: cel ce ar sci ceti
inscriptiunea de pre stAnca din Brad, ar gAsi ocna, unde
fostul proprietariu al minelor de aici Da lea, a ascuns
averile sale la venirea CipcAnilor" (TAtarilor).
Despre aceasta ocra in carea ar fi ascuns Da lea
averile sale s'é crede &A ar fi in capul grAdinei noastre
Nr. C. 91, unde fie-care generatiune *find aci, vi-a
cercat norocul a descoperi ocna aeeia, dar fAri resultat.
Acest loc este pre Coasta Miclescilor" vis-a-vis de Brad,
peste Valea Ili§ava dela locul, unde au fost topitoarele
(Cuznitele) de sub Nr. C. 20-26.
Mo§ul nostru Jurgiu Liuba Marcu, a gäsit In grä-
dina noastrit nisce bucAti de metal alb cu litere §i nu-
mere romane §i o sabie ; ear vecinul Florea Sima Nr. C.
92, mai multe mèsuri de monete de argint mici §i mai
3*

www.digibuc.ro
 86 --

mari si o multime de ciirbuni de peatra In pamênt, la

o afunzime de 2 metrii.
Acest Florea Sima din desperare el banii nu au
fost de cei buni si nu i-au putut schimba cu de cei buni.
dupit ce i-a ascuns undeva, a prostit si nu au mai sciut
spune urratorilor sei unde i-au ascuns."
Pre dealul Brad" haiducul Nun Ivan, pre la In-
ceputul seclului acestuia, a fost Mat ell roata. Dupii, ce
In Oravita furase o ladit cu bani dela Vasa Petroviciu
de Ciudanovita (de origine din famili a Lungu Pisule din
Mäidan), acest Nun Ivan fu observat de un pändur, ce
strkjuia ctimara tinpèräteascI din Oravita, carea s'è afla
Iângti casa spáhiii Petroviciu, si fu tmpuscat de acest
piindur in avlia lui Petroviciu ; de uncle apoi fu adus In
Maidan, si ca 0 inspire fricii, locuitorilor, au fost titeat
cu roata pre dealul »Brad" si lasat pre furci netrigropat,
ping au pleat carnea si oasele de pre corpul lui.
Despre acesti haiduci sè zice, di nu furau dela Ro-
mâni, ci numai dela strèini sau dela apèsätorii Romttnilor.

Cãrpeni
arpenise sunt doad, Ciirpenisul mic si eel mare."
A§a sii numesc doaug, dealuri, dela sat spre ost
acoperite cu carpini, dela cari credem, cit-'si au si. numele.
Ambele Ciirpenise sunt foarte stancoase, din peatra
de var si ell drsie (vArf stâncos), pe carea nu sij poate
umbla. In coastele sudice a ambelor Cirpinise 86 gäsesce
peatrii moale (tuft).
In Ciirpenisul mic deasupra acestui tuft este un
izvor, care vine dintr'un crater astupat, ear In päretele
arsiei cu gura spre sud-vest, este o gaurä, numiti :
Gaura buhnitorii" la carea nu s'é poate suf nime. Fiind

www.digibuc.ro
 37

ca. aci este si peatra moale si crater, deducem, cit Mr-

pinisele au fost odatä nisce Vulcani miei.
La poalele COrpinisului mare pre Va lea Disava sunt
mai multe petri (bortoane) mari, despre cari sè erede, di,
de pre stand ar fi fost slobozite (läsate) inteo Vitae a
uriesilor, cari s'ar fi bittut la chieia d'aci.
Aceastä credintä poporala sé adeveresce prin urmele
de uriesi, ce sé véd petrifieate pre Va lea Ilisavei si eoasta
Carpinisuluil), precum si prin izvorul de aci numit: (lu-
ciuréul Noväeescilor"2).
05rpinite
Asa sti numese poalele dealului Fa ta mare
Carhoaie". La poalele nordice ale ,Fetii mari arhoaiei"
este o ridicaturä stincoasä, acoperiti eu eärpinite ; dela
aceste eärpinite 10 are numele aceasta parte de deal si
sZi Al In partea ostieä dela sat.
Sé zice, cl aci ar fi o gaurà (pescerä, cavernä) mare,
In carea oamenii In timpurile invasiunilor barbare s'ar fi
aseuns cu toate vitele bor. Eu am gäsit aei o gaurä, In-
läuntrul careia sé aude eurgênd apä ca 'Inteo vale. In
tot chipul este apa izvorului, ce ese din *Ant din jos
de acest loc numit izvorul din Loznic", sau eel din
coasta sudieä a acestui deal (din Fata Natrii), numit
Fantana lui Marian." Despre aceasta fântanä crede po-
porul c5, e lecuitoare, la carea vin indivizi si din satele
vecine a bea si a sé spéla cu apa acestui izvor.
04rhoaie
VArful stancos al dealului ce poara numele : Fata
mare," Teius" si Teiusel" spre Nord, Natra" si rata
1) ncêndu-se ad un drum, au fost acoperite mai toate urmele.
2) Poporul crede, cl NovAcescii au fost acei uriesi.

www.digibuc.ro
 38

Natrii" spre sud, sè numesce Carhoaie," de cari sunt

trei cu ridicAturi de peaträ de var; §i zac dela sat spre
rèsärit.
Yn partea sudiel a acestor:CArhoaie, sunt mai multe
gluri §i pqteri, in cari sè crede, dar s'é §i cunoasee, cl
in timpurile primitive au fost loeuite de oameni. Pre
stancile CArhoaielor s'è gasese urme de animale petrificate,
ear prin pe§teri oase de3animale.
Pre partea nordieä, omul .9'6 poate sui pAnä in
vêrful acestor CArhoaie, pre unde sunt tot tufe de Ililieci
(Lulled sau §i Iorgovani), §i omul din vêrful for cAutand
spre sud, vede o prepastiä mare, Inch sè infioarl find
stanca aplecatä, ea §i cand sth gata sè ma'.
In una din pescerile acestea, am gisit un instrument
de os, In forma unui colt de pore, pe carele fl tin §i
acuma.
Carbunariu
Pre Valea Cuptoriului" la gura oga§ului Bogoe,"
este o *Tina, ce sl zice CArbunari. PAmêntul este negru
(petri§ de ar§ite)1) §i sil crede, el aici s'ar fi ars eandva
cirbuni, pentru minele, ce au fost fn Mäidan.

Cetate
La capiitul satului spre vest, WO Oga§ul
Gergonilor" indèfétul Case lor Nrii 177, 178, 179, 180,
181, 182, 183, 184, 185, 186 §i 187, sunt mai multe
platuri OA de case (vacante") cu grAdini, ear deasupra
§i din jos de acestea sunt mai multe grädini din izlaz
(litre"). Acest loc sè ehiamA Cetate" §i preste oga§
1) Ars 4e s6 numesce un petriq, ce stá in fata soarelui fli pe
care de arqita (arderea sau pripeala) soarelui nu cresce nici o plantl.

www.digibuc.ro
 39

dela Cetate sä zice Seliste", si sä crede, a odatä si

aid ar fi fost sat.
Ruine de ziduri sau de castele nu mai sunt, dar
locuitorii Máidanului sciu s'è arke locul, unde sii pot
vedea nisce canaluri de peaträ, cari conduc in mai multe
directiuni. Pre din afarä sä gäsesc bucätele de cärämizi
arse. In anul 1865 s'au gäsit aci un tun mic de amnia
sau bronz, care sä aflä acum in museul de anticitäti din
Timisoara1).
Aceasta cetate, desi poporul credo cä a fost tar-
ceascit, totus (dupä pärerea Dlui profesor Voinoviciu)
nu e adevèrat ; pentru di e la strtmtoare Intre trei dea-
luri, area nici o oarit n'ar fi putut resista tunurilor, ci
in tot chipul e din timpurile vechi primitive, ear mai
apoi adaptatä prin Romani, pentru ea in câmpul dinaintea
Cetati spre Vest numit nObrejä" si Gaiut," arand, sä
glisese petri rotunde grele si sägeti ascutite din beicd
(cvarti) cristalisatä, recuisite de bätae din timpurile primi-
tive. Cumcii si Turcii au locuit in cetate, este sciut
numai din multele povestiri, de cari fie-care mo§ §i babi
sciu povesti destule.
0 astfel de traditiune s'è sustine si In familia noasträ
Liuba", si in povestä s'è spune : c5, in seclul al 17-lea,
doad: cätane turcesci, voiau sè sileascä o fatä, din familia
noasträ ; frateele ei venind dela oi, a omorit pre amên-
doi Turcii, ear apoi intorcêndu-s6 in codrii, a adunat pe
toti pästorii si alti oameni fugiti de Turci, si Inteo noapte
au omorit pre toti, câti s'é aflau in sat si in cetate.
Acest viteaz, a fost denumit de mäiestru de postä aici,
ear mai târziu a fost mutat la Straja (Lagerdorf) in
Cottul Timisului. Ultimului descendinte din aceasta fa-
i) Acest tun l'au gisit fra0i Florea si George Mêrsiovili
prinand pesci, pentru tun a *Oat dela stat premii de 20 de talent.

www.digibuc.ro
 40

milie, mnainte cu vre-o 10 ani i-s'au confiscat primêntul,

apoi a fost suspendat din oficiu. Acest descendinte,
Petru Liuba, si!) aflä acum In Moldova noauä.

Este dovedit, eä legendele, baladele si traditiunile,

sunt fèmase din generatiune In generatiune.
Si oare nu afläm noi destule urme ? CA In legendele
In deseAntecele noastre etc. etc., este pästratA istoria si.
mitul strämosilor nostri RomAni ?
Fiind aceasta o dovadi nedisputaverä, vom Insii a
$ i noi In aceasta scriere a noastr ä. toate legendele si
traditiunile ce le-am auzit despre trecutul satului nostru,
si prin acele vom dovedi vechimea satului nostru.
/n jocurile copiilor, auzim urmatoriul vers :
Hei, bui 1
Ce vèzui ?
rézui fata Banului,
Pre drumul Mäidanului ;
Cu bani vechi
La urechi ;
Cu bani noi din'apoi ;
Cu coda Radului,
Cu caii 'mpèratului.
Apoi, la noi sä sustine credinta, cA, In cetatea de
aici CApcânii" ar fi Inchis multe fete si neveste tinere,
spre a le duce In tam kr.
Aceasta credintA o Intäresce urmätoarea baladi,
cAntatä en laerimi, de lAtariul de aici Iosif Miclea Cazimir :
StrigA Doamne, cine'mi strigä,
Striga Lupul si Gheorghità
Si cu viteazul Ionitä !
De sub poala codrului,
Din dealul MAidanului !
CA Ctipcânii-or adunat

www.digibuc.ro
 41

Multe fete din Bänat

Si'n cetate le-o fnchuiat,
In cetatea Banului,
La Cheea" Milidanului.
Si-or litsat juni fär' drägutè
Si voinici fär' nevästutè.
/mi striga cAt fmi striga,
Dar nime nu-i auzia,
CA voinicii s'é temea,
Capcânii i-or fn§ela
Cum §'altä-datä. facea :
Cätä unul fi prindea
Si pre toti li omoria,
D'aia nu sè rèspundea.
Atunei ei sè sfätuia:
/n trei pärti sè frnpärtia
Si In trei parti mi§ pleca
Potere mari a scula.
Lupul trecu Dunäreal)
Si'ntoarse la Craiova ;
Gheorghitä la rèsärit,
Ear Ionith la sfiintit ;
S'adune cätanele
Ca s'é scape fetele.
Mud potera o scula
Si la cetate pleca
Pre drumul Vighemiului (?)
=new fata Banului
In drutä Incuiatä,
Tot cu aur ferecata,
De Capcâni fncungiuratä.
i) Ai nostri au cunoscuti si asazi paste Dunire, in tinutul
Negotinuhti, printre Romanii d'acolo, cu cari sè si cerceteaa. la Nedee.
*

www.digibuc.ro
 42

Ale lei! pägämilor !

Dusrnanii Crestinilor !
Stati In loc se ne vorbim
Cad de nu, viS präpädim!
Pre Domnita s'o läsati
CA de nu, vii nu scäpati.
Cand Ionitä-asa vorbia
Cincizeci de Capcilni säria,
Potera Ii omoria,
Cu alti cineizeci se lupta ;
Numai unul viu läsau,
Cu lanturi string II legau;
Cu moarte-'1 ameninta,
Seama lor de nu va da :
Fetele, cari or furat,
Uncle ei le-au pitulat ? !
Ear päganul de Capcan
Sciind firea la Roman,
Mult rugament n'astepta,
Numai d'una se ruga
Cu vieatà a-1 Elsa,
de grabä, le spunea :
Fetele, care le-am prins,
in cetate le-am Inchis;
Sub poalele codrului
La Cheea Mäidanului,
Earti fata Banului,
E pre sama Cânelui,1)
anelui Cäpcânilor,
Dusmanul Crestinilor.

1) Oare nu va fi fost acest vers avi :

E pre sama Chanului,
Chanului l'Itarilor" etc. ear mai titrzin s'a schimbat?

www.digibuc.ro
 43

Ear Ionitä ce-'mi film

In fruntea poterii pornia ;
Säi ! din sate si Bänate
S'ajunserä la cetate.
Cetatea mi-o 'neungiurari
Mandrile si le scäparä ;
Pre Cäpcâni fi prépädirä
Tara de ei curätirä.

Cerét
Spre nord deasupra satului, in culmea coastei sceam-
purilor, este câmpul Cerk." In acest teritoriu sè MIA
18 jugere de pämênt parobial, mai multe jugere urbariale
si ocoalele Oläreseilor."
Cer sè numesce un soiu de gorun (lat. quercus
cerris), de cari mai sunt si azi pre Cerk ; si credem de
dela pädurea de Cerii", ce a fost vfodatä aci, fsi are si
numele Cerk".
Domnul preot local Dionisie Liuba ni-a spus, cä
arand eu tatal s'éu In sesiunea parobialä de aci, (In tine-
retele sale), au gäsit nisce dude (tevi) de fier (nu bädic),
cam de vre-o trei urme de lungi si de 1/2 urmil de largi,
si e de pärere, el tevile au fost fntrebuintate la niscar
masini sau pumpe.
Tot In pämêntul parobial de aci, este un vêrtop
(groapä, lac) unde sè crede, cii In vechime a fost un
pravk (ocrai, fântânä).
Cernele
La sudul caselor Nrii 119, 220, 217, 216, 215,
214, 213, 212, 319 .0 211, este un loc bältos (mocirlos),
ce sé zice Cernele." In capétul grädinilor Nr. 214 si
215 este un izvor, din carele curge apä neagrä, si sè

www.digibuc.ro
 44

crede, clè vine dintr'o omit de aur, ce In vechime ar fi

esistat aici.
S'è vorbesee, el mai demult, muerile cerniau (ne-
griau) hainele, motchele etc. eu apti din acest izvor. i
fiind di apa acestui izvor e neagra ca cerneala, credem,
el si locului i-s'au dat numele Cernele." Lftngl acest
Mc sè crede a fi fost fn veehime si mormintii comunei.
George Liuba Pena Nr. 217, când si-a edificat easa, a
gäsit mai multe monete de argint miei si mai mari, de
pre timpul Impèratului Leopold I, eu datul 1694 (de
cari am si eu elteva bucäti).
La noi si azi e datina a si5 arunca bani In groapa
mortului ; ear femeiele tinere si fetele mari sè Ingroapl
cu banii tnsirati ca par* legata pre frunte sau ea zgardl
cle grumaz, purtatl de femei uneori cu mai multe monete ;
In urmare banii cei afiati aci (In mai multe locuri) area,
el femeile A trigropau cu partl pre frunte sau zgardä
la grumaz, prin ceea ce A adeveresce, di ad au fost
morminti In seclul al 27-lea.

CloacA
Dela sat spre Nord-Ost este un delut, ce sti zice
Cioacit" acoperit cu tufe de gorun, si o parte din acest
teritoriu e a comunei (Izlaz), ear pre coastele Cioacei"
sunt locuri de arat si livezi ale singuraticilor. Numirea
si-o are dela cioacii" (aye, EA' numesee trunchiul cu rii-
dacinele unui arbor uscat, scos din pl.mênt).
2n Cares mai multe Inältimi sau dealuri si5 numesc
eioacl".
La poala nordicl a acestui deal, de unde st5 fneepe
ogasul Giliei," si5 vorbesce, a ar fi fost o ocnI veche
rilmasit de pre timpul piticilor", din aeela loc curge
apti verde.

www.digibuc.ro
 45

Ceçoheligi sau Circhiligi

Langa Lacul Maniului" i Cioaea," sub drumul
Ciudanovitii spre Nord dela capétul din deal al satului,
este un loc ce sè. zice Circhiligi sau Cereheligi," i e
o parte din izlazul satului, i aiei e o paduritä cu tufe
(smida) mici.
Astfel de tufe mici sè zie la noi circhiligi"
circoni", §i. eredem, ca dela acestia fsi are si numele
acest loc.
Chee
De la sat spre Ost, pre langl valea Ilisava, sunt
mai multe locuri, ce sé numese Chee" i drumul din
Chee." Astfel sunt : Cheea din Cracul Subii," Cheia
dela Gaura buhnitorii" Cheea Carpenisului" etc., si sunt
nisce strtmtori intre dealuri, cu drumuri taiate din stanca
(clean).
ChinisiSci)
Poiana (campul, livada) dintre Tilva mare° si
Tilva mica," sé numesce Chinisk" dimpreuna cu valea
acestor dealuri, ce sé estinde panä la izlazul nostru, dela
sat spre sud. Aci sunt mai multe opini" (asa sè numesce
materialul scos din ocna) de ocne vechi, ear In ogasnl
Racovita" langa Odai," este o oena, mare ziditä din
peatrl eioplita §i sè zice, el contine argint.
Chilavita
Dela sat spre Vest, langa moara ,,Catinii" este un
drum dela vadul Iliavei, spre stanga, ce merge la Aga-
diciu, ear spre dreapta altul, care duce la Ciudanovita
trece preste deal. Drumul acesta de pre deal 86' zice
1) 0 parte a acestui teritoriu, este in otarul Orav4ei-mont,
Ear Germanii ii zic Königseck."

www.digibuc.ro
 46

Colnic." De marginea acestui drum vste un oga§ eu nu-

mele Chilavita" si un izvor, al Chilavitei, carele izvo-
resce din coasta steampurilor (Sceampurilor).
Teritoriul dintre aceste doauè drumuri, cu un complex
de vre-o 7-8 jugere, sè numesce Chilavita", si padina
acestui teritoriu e moeirloasä (bältoasä).
Chilavità sé zice la noi si la o sapä oenäreascA
ascutith, cu coada scurtä.
A chilävi, chilavire si chilav (pre alte loeuri schilav)
e identic cu a malträta, vathma, lovi, adese-ori ell stri-
carea unui deget etc.
Am auzit din bätrani, el precând au venit Ungurii
pre la noi, au pus la marginea fie-carui sat românese
spanzuriitori, roti, tepi sau alte instrumente omorttoare
de oameni, asemenea acestora, ea sè Inspire frica Roma-
nilor rebeli, cari nu voeau sè-i recunoasci de stäpani etc.
Daeä luhm In considerare forma aeestui otar, ar
sèmtina cu o chilavitä de säpat la oenä.
Daeä ne lam dupg traditiune, atunci teritoriul
acesta fiind längä sat, drumul Agadieiului, Jitiniului si
Ciudanovitii, adecä cum spun bätrânii, la marginea sa-
tului längA drumurile publiee, s'è poate, c'd numele Chi-
lavita, a rèmas dela locul de chilhviri eu roata etc.

Corni
Spre Nord deasupra satului, este o coastä sterilit
cu petris, ce sè zice Cornis" si un ogas al Cornisului".
Preste aceasta coasta este si o poteaca, ce sè zice calea
de pre Cornis".
Si5 crede, cä In vremile veclii, pre aici ar fi fost
tufe de corni, si dela aceia si-ar avea numele Cornis".
Pre ogasul Cornisului tncä sé cunosc urme de ocne
vechi de pre opinele (materialul scos din ocnA), ee sè vkl.

www.digibuc.ro
 - 47 -
Coasta Sceampurilor
De la oga§ul Chilavitii" pänä in dreptul bisericii,
coasta nordich de l'ângä sat, s'é numesce Coasta sceam-
purilor.
La poalele acestei coaste In doauä locuri sé ved
urme, unde sti zice, cä au fost topitoare sau spälätoare
de aur ; eari sceamp numesce poporul presa, cu carea
sé fac monete sau bani, §i fiindcii la poalele acestei
coaste au fost In vechime sceampurile, are acest deal
numele: coasta sceampurilor."
Coasta Miclescilor
Coasta dealului spre nord dela sat, deasupra de
easele Nrii 91 pang la 101, stâncoag §i de tot sterilä
sé zice : Coasta Miclescilor," §i e despärtitä de Coasta
sceampurilor prin oga§ul Ivana. Sub coasta aceasta mai
multe familii Miclea t§i au casele lor, §i asttel coasta
t§i are numele dela acele familii.
Coasta Circhiligilor
Coasta nordicá, la capèlul din sus al satului, Intre
oga§ul Corniplui, al Maniului §i. drumul Ciudanovitii,
dela locul nuroit Circhiligi" pänä la valea Ili§ava" sé
numesce Coasta Circhiligilor" in tot chipul, fiindeä
deasupra acestei coaste sunt Circhiligi" (tufe mici, smidä).
Pre aceasta coastg Ind sunt mai multe urme de
ocne vechi §i mai noauè.
Colnic
Ap sè numese toate drumurile, cari tree preste
vr'un deal, §i un deal mai mic.
Coasta Coanii
Dela sat In partea nord-osticl, preste valea Ili§ava,
lângä moara din Chee, este un deal numit Lgculete,"

www.digibuc.ro
 48

ear coasta acestui deal se zice Coasta Coani," care ase-

menea e stern si stâncoasä.
Aci trebue se fie fost odatS o peträrig, ceea ce de-
ducem din foterta (sfarimäturi de peatrá), grämä,dit la
poalele acestei coaste. Mari de aceea aunt si urme de
ocne vechi.
Se vorbesce, cä in aceasta coastä ar fi o ocni, In
carea ar fi ingropat un burdus" de bibol (sac de piele)
plin eu galbini.
Coasta popii
Coasta vesticä a dealului numit vêrful Simii" se
numesce coasta popii", ear ogasul (pariul) ce curge la
poalele ei (carele pänä aei se nurnesce ogasul Borehii)
inch se zice ogasul popii,"si este tot acela, carele se
numesce si ogasul scoalei," de laugh biserieS.
De unde isi are numele, nu se seie. A,A e loc de
pisune in izlaz si, o parte, steril.
Coasta pustinTe
De la sat spre nord-ost, nu departe de otarele sa-
telor Agadiciu si Jitiniu, in partea otarului numit cu
nume comun ,,Goronis," este o coastä mai de tot sterilii,
pre carea numai unde si unde erese nisee tufe de plopi
si de fagi, si e In mijlocul pämentelor cu piiduri a le
singuraticilor locuitori, si aceea se zice Coasta pustinIe".
Pan li a nu veni societatea de chi ferate austriace
aci, coasta n'a fost a nimerui, ciiei nime nu a volt, se o
ocupe fiind sterila, si a remas pustinie, de aceia au si
numit'o aya.
Asthzi si aceasta coasts, ca si tot celalalt alodial,
(iberland) formeazh averea comunei, carea dela societatea
ces. reg. austriach de eSi ferate le-a cumperat in perit,
cu pretul de zece mii de flouini v. a. si cedarea dreptului

www.digibuc.ro
 - 49 -
de lemnarit, pasunat, jirovina etc. pentru trecut §i vii-
toriu, ce l'au avut fostii nostri Urbariali§ti din Pillidan ;
earl acel alodiu si industriale, au un complex aproape
de 1000 de jugere catastrale.
Caosta Glurilor
Dela sat spre ost tare Ttiva mare" §i Fata mare"
este o coma', ce se zice Coasta Glurilor." Gaurl" se'
numesee la noi o vizuinä [vezurinä] In pamênt adecà o
pescerä, cu gura de intrare strimta.
Aci sunt mai multe astfel de Ouri §i. d'aci numele
ei Coasta Glurilor."
Cuca
Dealul, ce sti spre sud deasupra unei pärti din sat,
se numesee Cud." In partea vesticä a Cucei sunt
mormintii comunei.
In limba poporului Cueä se numesce un deal, care
sel singur rntre dealuri, despärtit prin väli.
Peste dealul acesta e tliat [sepat] un viaduct mare
al ellei ferate, in carele un Italian luertitoriu, in anul
1851 a gäsit o comoarä cu monete de aur ; carele In-
data dupà ce o a gäsit, s'a dus, poate Inderet in Italia,
de unde a venit.
In otarul nostril bi dupà cum scim §i in satele
vecine] sunt mai multe dealuri numite Cud:" §i Ca-
chitä". Sub Fata mare" este un loc, ce se zice Intre
Cuci", pentru el, se aft/ intre Cuca mare, Cuca Ursului
§i Cuchite."
Cucuiul Kai
Deasupra de Barburl" §i la poalele Tilvei mari
este un deal [sau cum fi zicem noi geal], ce se numesee
Cucuiul Mielii, §i ear e singur ea §i ,,Cuca" titre dea-
4

www.digibuc.ro
 5Q

lurl; delft. comuna zape spre sud, in izlaz, si e acoperit

cu tufe mari de fag.
!a acest Cucuiu pre toate coastele stint urme de
one. Din vhful lui sè vede peste tot otarul nostru si
otarele veeine despre sud.
Lovind ea piciorul in acel deal, dealul fésung, ca si
and- ar fi o pesterä in el.
Tot WO Cucuiul Miclii" mai sunt doauè dealuri
numite: Cueuiul mie" si Cucuiul mare."
Custuri
De la sat In partea sud-osticii", (la ost dela Ti Iva
mare), este un deal numit Custurä", carele e proprie-
t4ea societatii, si e acoperit cu arbori ; ear coama e
stincoasä.
Un ofitir din armata comunti la maparea teritpriului
a botezat acest deal: Zuckerhut" (cap de zähar). Eu
insä i-am spus, ctt de va intreba pre un român de
Zuckerhut," fie sigur ea nu-i va sci spune. Convingêndu-se
acesta, a qu am drept, numele romänese Custurä" l'a
Insemnat sub »Zuckerhut."
Custurii sè ziee la noi la un cutit stricat, eu carele
st5 rad cismele (eioboatele) de irnalI Coasta osticit a dea-
lului Custurä, Oda la drumul Iiisavei mici", sè numesce
Bejinä."
Cornul Moater sau si cornul Tilvei
Craeul vestic al Tilvei mail" (intre Tilva midi si
Tilva mare) s'è ziee ,Cornul Moater" si Cornul Tilvii",
pentruci are forma unui corn. Acest .teritoriu Ineä s'è
tine de proprietatea ciilii ferate.
In cornul Tilvii mari sau Moater, este o (ma eu

www.digibuc.ro
 61

coloare rosie, ee se zice boialä si s'é folosesce de a bof

sau a väpsi pliretii cu aceasta boialif.
Sti povestesce, el In partea sudicii a acestui Corn
si in l'ilva mare, ce A zice : Fata Oravitei," cleasupri
drumului Oravita-Anina, ar fi o pester* In carea au fost
ascunsi nisce haiduci, urmäriti spre a fi prinsi. Crätändu-
1i-A bucatele acestor haiduei ; ca s'è nu moará de foame
au fost siliti sfé tragä sorti, ear pre eel ce va cadea soar-
tea, s'é-1 frigti si mänAnce ceialalti. Asa au si fäcut. Vo-
evodul sau harèmbasul lor si-a täiat din sotul fript 0
bucatä si bAgêndu-o In gurä, Indatä a läpèclat-o afarä
zicAnd celoralalti : Sé nu mai cuteze veunul a gusta,
cáci toti ne vorn priipädi, cAci carnea de om e otravitä.
Mai bine s'è murirn Oa, Inteunul moarte vitejeasd,
cleat sè ne oträvirn cu carne de frate !"
Dupri aceea esind afar* au astupat gaura pesterii
de acum nu s'é mai poate afla. In urmä, scâpând de po-
tera ce-i nrmäria, harèmbasul a spus sotilor gi, ca
pentru aceea li-a zis, eä de vor mtinca carne de OM, vor
muri toti, pentrued carnea de orn e foarte dulee, si asa
s'ar fi mancat unul pre altul.
Locuitorii nostri din generatie In generatie cautä
aceastti pesterä, fiindeä s'è crede, ca in ea sunt comori
aseunse, dar s'è cautä fail resultatl).
Cotul Teiuului
sau cum zicem noi Ceiusului"
In Fata mare" cätrà Ost, este o livadit d'e trei
pärti incungiurath cu pädure, ce sè zice Cotul Ceiusului."
1) Se povestesce, a, unii ar fi aflat aceasta pesterá, in carea
intriind au vèzut un bälaur mare, cu ochii sclipitori ea focul, de
aeArui frici au fugit. Auzind apoi, el acest bllaur ar fi din cearg,
eu oclfi de diamant, s'au re'ntors a recauta pestera, dar InzAdar, c6,
nu o mai pot reafla. Toma 1.unu Sutul din Maldan ni spune c§, :
a facut si semne In arbori langi acea pesterä, la carea mergênd
cu Adam Freda, semnele le-au glsit, dar pestera nu.
4*

www.digibuc.ro
 52

La noi afarA de cotul mftnei si la unghiul din lii-

untru al casei si5 zice cot.
Ad Ina e un cot din pAdure, si d'aci numele co-
tul Ceiusului." .

Pre Maticiu" Inc& este un cot numit : cotul Ma-

ticiului."
Cracul Subii
Li pArnêntul alodial, lftngA gara cAlii ferate, este
un crac (picior) de deal, ce s'è zice : Cracul Subii."
titre acest crac si intre dealul Fruntea perilor"
pre valea Ilisavei este o strimtoare, cu un drum s'épat
in stancA, ce si5 zice Cheea din Cracul Subii."
In virful acestui Crac" este un loc eu peatrft de
beicA (sau cvart) bunA pentru uiagA.

Cracul Olárescilor
In Goronir lftngA Coasta pustinie," de cAtrii,
otarul Agadiciului, este un crac adecA picior de deal, ce
sé zice ,,Cracul OlArescilor." In tot cbipul, pentrucA
acest crac formeazA posesiunea familiei Olariu ; si preste
tot e acoperit cm päduri de gorun.
Dela comunA zace spre ost.
Cracul lu Lupeiu
Land, cracul OlArescilor, peste ogasul OlArescilor
spre Ost este Cracul lu Lupei.
La noi 8'6 pune cftnilor numele Lupeiu (dela lup).
Cracul Corcanului
Peste vale dela acesti craci, este un crac numit
Cracul Corcanului" sau si Cracul Coreanilor" (si lftngA
el, ogasul Corcanului sau si al Corcanilor), ce sè intinde

www.digibuc.ro
 53

dela Nord spre Sud OA la drumul Ciudanovitii si in

dreptul cracului Subii.
0 traditiune (sau poveste) ne spune, el Cäpclnii,
dupl ce au spart si devastat Greoniul, au auzit, cà la
Máidan ar fi un spälle (domn de pámkt) bogat cu nu-
mele Da lea," au plecat cu putere mare asupra lui, dar
nu l'au putut bate, caci avea foarte multi lucrätori la
minele sale.
Atunci o parte din ei a plecat pre valea Ilisavei
ear alta, pre valea Glades, si esind pre cracul i ogasul
Corcamrlui, la cheea din Craeul Subii, i-au luat din dos
§i ad s'a !twins o luptà, earea s'a terminat eu nimicirea
armatei lui Da lea. Despre aeeasta vom vorbi mai pre
larg la Mormêntul Dalii."
La noi aunt un fel de paseri riipitoare (un soiu de
huli), ce sè zic Corcani.
Muerile, cari nu voiese sè pomeneasdi in jurämintele
§i injurAturile lor pre dracul saa alt neeurat zic: s6-1
ia Corcanul" sau te ia Corcanul."
Nu seiu, de nu vor fi acesti soiu de huli, din cei
ce sè zice, cà aveau Cäpclnii (Tätarii) si sburau sè mute
unde sunt oamenii ascunsi, apoi cronaniau" i corl-
iau" deasupra lor, pnä veniau Clpelnii, ca prindä.
Poate el dela acesti Corcani, fsi au acest crac si
oga§ numele Corcanul."
Cracul cu plopi
Langl, gara eälii ferate dela Ilisava spre Sud, este
un crac pre carele ne suim in lva lui Stefan", ce sè
zice Craeul eu plopi," pre earele crese mai mult plopi,
decât alti arbori ; dela sat este spre ost §i e averea so-
cietatii.

www.digibuc.ro
 54

In acest crac este un tunel, priti carele trece carul

-de foe.
Cracul Slovanului
De la Ilisava mica" voind a ne Rif la MAO la,"
trebue se mergem pre cracul Slovanului. De la comung
zace spre Ost. Ajuns In culmea acestui crac MAO, Lup"
sau Puscar i drumul Oravita-Anina, este un grop
(vIrtop) numit Gropul Drincionilor."
Drincionii au fost nisce haiduci, urnogriti spre a fi
prinsi ; dar ei au prins acio pre administratorul (Wald-
schgfer) erariului din Oravita i l'au purtat cu ei prin
codri piing i-s'au rupt hainele i Incaltämintele toate,
Meat au trebuit se-I fncalte In scoarte de teiu,
se le scrie rogiri de grathre apoi Pau purtat dela Po-
nor° si Tilva Zinii" peste munti pang la Caransebes.
Pre coama (eulmea) acestor munti este o cale (poteacg),
pre carea se zice, ca omul din Anina Ong, In Caransebes,
ar ajunge In 5 6 oare. In acesti munti au asteptat
spionii Drincionilor respunsul de amnestie, care l'au
primit, mai mult de mila administratorului ; de unde
s'au pogorft la Caransebes, la Teius", unde Episeopul
cu litia li-au esit fnainte, si dupg ce i-au cuminicat, li
s'a cetit decretul de agratiare si a mers fie-care la casa sa.
Drincionii sunt familii din Jitiniu, i se zice,
ei au fost cei mai periculosi haiduci.
Ei au si chtece (doine) jalnice numite a Drin-
eionilor.
Timpul lor din povestiri nu l'am putut apriat eon-
stata, dar In tot ehipul e mult de atunci, pentrueg se
zice, cg li-au esit Episcopul fnainte. Prin urmare va fi
fost, cand era episcopia noastrii cea veche din Caransebes
[la fnceputul suit. XVIII.]

www.digibuc.ro
 55

Pentru ce sè numesce acest crac al Slovanului,

nu seim.
Clianful Cerbului
La CArhoaie" este un bortoniu mare, ce stä. aple-
cat ca §i dud ar sta s'è eadA §i se numesce : Cliantul
Cerbului." Cliant se ziee la noi la o stfncii, pre earea
omul nu se poate suf.
Datnäcu
Coasta nordicA a Custurei" sè numesee DAmheur.
Aici sunt meri §i peri domestici, bètrAni §i gro§i. Ase-
menea §i de cei sèlbatici.
tu ambe soiurile sunt mere de earnA §Argate. Prin-
tre merii ace§tia, este un izvor In peatrA cu apA bunA,
§i se scurge In Oga§ul Natrii.
In Milieu§ sunt §i poeni eu livezi mari. Acuma
le-au plAntat societatea cu moleti.
In aceste poeni, satele din jur §i-au pAseut turmele
lor, eAnd erau fugAriti de pAgAni.
Numele nu-I seim, de unde 04. are.

Dealul mare sau cum zicem noi Gealu mare

Aa sè numesce teritoriul de mai multe sute de
jugere dintre sat (la vest), otarul Oravitei-montane (la sud),
otarul Rachitovei (la vest) §i drumul mare, ce merge din
sat spre Rachitova, panA la Valea Racilor.
Unele pArti din acest teritoriu mai au §i alte nu-
miri d. e. oga§ele cu coastele lor, despre cari vom vorbi
la locul bor.
Vecinii nostri RAehitoveni, numese acest teritoriu :
pâmêntul Tureului". Noi trig nu ; ci numai un drum
deasupra de Obreja", ce conduce In cetate, scim, cA s'a
numit drumul Tureilor."

www.digibuc.ro
 - 56 -
Locul e Impiirtit prin patru ogase In trei dealuri
si e peste tot arätoriu si fertil.
Pre dealul mare In multe locuri sé aflä vite de vie
sgbaticl numite strugurite jidovesci," aciror frupte,
cAnd aunt coapte, sunt gustoase. Preste Dealul mare"
IncA trece drurnul de fier. Coasta osticä de liingä ogasul
Gergonilor a dealului mare, Se zice : Coasta cetätii."
In aceasta coastä deasupra de podul (viaductul) cAlii fe-
rate, mai nainte err 40-50 de ani, Georghe Gerga Fren-
tiu voind sii restoarne un arbore, a gäsit nisce vase de
aramä (7), din cari si-a fäcut cäldäri.
Mai la vale de aeest loe, In locul numit si Seliste"
au gäsit Iosif Liuba chiopu In anul 1864-5 o nicovalá
de fer, actirei capete erau de un stingin de lungi.
La Ceroane" In otarul Agadiciului, Ind s'au gäsit
mai multe table mari de aramä.
in Mäidan sé crede, ci familia lui Jurgiu Liuba
ar fi bogatli, fiindcä la un strämos al s'étr, carele era la
lucru In ogasul Liubonilor, ar fi venit o cämilá, pre
carea erau Inearcati doi disagi cu taleri si galbini. Acesta
luând disagii, camilii i-a dat drumul mai departe. Aceasta
s'a Intimplat dupä alungarea Turcilor din cetate.
S'é crede, eg acea camilä ar fi fost a beiului" ca-
rele era mai mare preste cetate, si cäzênd In bätälie,
eämila a tras la cetate, unde-i locuia si stäpanul.
Dealul Sciubeiului
Dela sat la vest, längä otarul Rachitovei sub dea-
lul mare si drumul Raehitovei, Oa, la drumul Greo-
vatului si Valea Racilor sau mai bine: local dintre aceste
doarfé drumuri se zice : Dealul Sciabeiului" si e peste
tot pamênt negru arätoriu si fertil.
Sciubeiu" s'e zice la noi la un izvor sau fântänute,
a ciirei apà se sprijinesce tnteo butoarcä de said, sau de

www.digibuc.ro
 - 67 -
anin ori alt lemn. In sesiunea parohialä de aci se aflä,
un astfel de sciubeiu, si poate cit pentru aceea se zice
acestui teritoriu Dealul Sciubeiului" sau si numai
Sciubeiu".
Dea lul (Gealul) lu Buzé
La nordul comunei langa Glades" ()tarts cu Aga-
diciul, este un deal si un ogas cu acest nume. Lttngä
acest oga§ este o pädinä numitä : Ndina Drägänescilor",
carea din timpuri uitate a lost si este proprietatea fa-
miliei noastre Liuba. Noi credem, cä e posibil, cä familia
Liuba, mai nainte de a avea preoti sérbiti, carii sciut
este, el dedeau copiilor nume sérbesci, ear nurnele de
familie le sörviau, a avut numele de Drägan sau Drti-
gänescu, pentruch In teritoriul nostru sunt mai multe
numiri locale de dupà numele de familie al posesorilor
asa d. e. cracul Olärescilor, coasta Miclescilor, oga-
sul Gergonilor etc. Deci tocmai asa a putut si aceasta
Wing, a fi numitä de dupi numele de familie Drägan
sau Draginescu In pädina Drägänescilor. In familia noastrà
esista urmätoarea legendä despre inceputul numelui no-
stru de familia Liuba :
Un strämos al nostru fu prins de Turci si dus
In robie In tara turceascä, unde'l turcirä. El a läsat acasä,
In urma sa muerea si doi pruncuti. Pre unul l'a chemat
Lupul (cel mare) si pre celalalt Liuba.
Dupä 15 ani sciipand de robie dela Turci, a venit
acasä la muere si copii, pre cari i-a gäsit mari. tntr'o
zi a zis feciorului s'éti mai mare : Drag& Lupule ! na
punga asta cu galbeni, si dute la oras (Biserica albä)
së-'mi cumperi un hat" (un cal de caliirit), cad voese
s'é merg la vliidica sè mö desturcesc."
Bo, eu tatä nu mö duc, cad mö tem, cil mö
prind. Turcii din cetate §i. mé omor" !

www.digibuc.ro
 - 58 -
Atunci Liuba (fiul sell eel mai mic) a luat punga
dela tat:41 self cu sila, (eitei find acesta Inca eopil, nu
voia WO sat sé-1 la* terandu-se, eä i-s'ar putea In-
tImpla ceva) si. Liuba vol se piece dupä hat" ; atunei
tatfil seu vezend, el nu-1 poate oprf, Ii dete svatul, ea
se i-a sama, eit Tureii nu-i vor vinde cal de cälirit. El
lug se Intrebe pe Turcii, cari va MO, lnf cu cai, oare 'i
vind calul ? si eAt cer pre el ? Acesti turd, crezend
eä el nu va avea bani fiind Ind. copil, vor cere dela el
o sumä oare-eare pre cal. Atunei el fndatä se scoatä
punga si se plateaseä Tureului farti a se' mai pogodi,
cat a cerut pre cal, elici Turcilor, ull li este ertat se-sit
retragä euventul dat odatà. Liuba, nici n'a ajuns In
oras, &lei intelnind un turc pre drum venind spre el di-
lare, l'a fntrebat o nu-i vinde calul ? Dac4 fmi dai 30 de
galbeni ti-1 vind" zise Turcul. Liuba scoase 30 de gal-
beni si li dete Turcului pre cal, luä ealul si-1 aduse ta-
tälui seu, ea se poatä cAlAtorf la vladica, ea se' se des-
turceascä. Taal s'a dus si s'a desturcit, ear apoi pre
Liuba l'a binecuventat zicend : Sé dee Dzeu, Liubo dragli,
se' te Inmultesci si nici dud se nu fi färä ajutoriu, nici
tu Wei urmasii tei, Dzeu se-ti sporeaseä neamul si bi-
nele (averea) feu, ea nici cand se' nu aveti suferinte de
ori ce vé va cere inima. .. Ear tu Lupule! Se dee Dzeu
tot singer se fi. Niei tu, nici urmätorii téi, se' nu aveti
pre nime dela eine se cereti ajutoriu."
Liuba acesta a avut 12 copii, cari au luat numele
de famine Liuba si dela acestia se trag toti Liubonii
de azi.
Lupul au avut numai un copil. Nepotii lui Lupul
auzind de bléstemul pus pre mosul lor, si-au sehimbat
(au luat) mai tarziu si ei numele de familie Liuba, dar
IAA In ziva de azi, In familia icestora tot numai cite

www.digibuc.ro
 69

unul au, si nu sunt dead 3-4 familii din urmitorii lui

Lupul, prectind din a lui Liuba e jumatate satul si ori
unde s'au mutat din Mäidan s'au inmultit.
Aceasta credinti au fäeut din Liuboni, fii evlaviosi
si cu pietate eäträ pArintli kr si pänh azi. Cand un pit-
rinte e aproape de moarte chiamä pre fii sei la sine, li
pune maim, pre cap §i-i binecuvinteaz1 eu cuvintele mo§-
tenite : Se dee Dzeu se te inmultesci, putin se te chi-
nuesci si bine se' te hränesei."
Aceste le seiu din propria-mi esperintä, pentrueä
tot asa mi-au zis 0 mie strilmosul meu Miutä Liuba
Marcu, mo§ul meu Jurgiu Mareu §i tat5.1 meu DAnilä
Liuba Marcu ; si eu reeunose, eä e o mangliere sufleteaseä
in toatá vieata mea, când imi aduc aminte, el acosti
pärinti ai mei cu MA iubire mi-au dat binecuvêntareEt
lor, ear efeetul acelei binecuventäri In adever vezAndu-1
1mplinit, a inthrit In mine statornicia credintei in darul
lui Dumnezeu, In legea si In datinele strämOsesci !
Dealul Meii
Spre nord-ost, la marginea otarului nostru cu al
Agadiciului, Jitiniului este dealul cu acest nume. Teri-
toriul e parte aratoriu, cu fanate (livezi), parte cu päduri
(tufe) de gorun.
Dos
Coasta nordieä a dealului numit ,Fruntea lui Vra-
goviciu" spre ost deasupra satuIui, se zice Dos". Asa
se numese toate coastele nordice a dealurilor, ce n'ati
alte numiri.
Pro dos in párnktul alodial (iberland) stint §i ()male
(industriale) eu pruni si päduri.
In dos este o oenä veehie, despre carea poporul
crede cii e de pre timpul piticilor, fiindett e foarte scundä
si se crede a fi continut aur.

www.digibuc.ro
 60

Dosul lui Ruces

Coasta nordiel a coastei pustinie, ce sé otAresce cu
Gladesul" si otarul Agadiciului sé numesce dosul lui
Ruce§ ; e CU pAduri i e proprietatea locuitorilor nostri.
Mei In mai multe locuri sé ved urme de ocne vechi.
In arhiva oficiului de montanisticA din Oravita, co-
misaiiul ar fi aflat nisce date, cA aiei, mai nainte
de venirea Tureilor, ar fi fost o oeng de aur foarte bo-
gatA. Dênsul a cAutat acel loc, dar nu l'a putut deseoperf.
Noi am rugat pre Magnif. D. cApitan de montani-
sticA Aron Pap din Oravita, ea sé ne lasA a cerceta ar-
hiva montanistich, dar cu pArere de réu ni-a spus, cA
toate actele vechi au fost duse de aici. Ni-a promis
trig, cA ne va da nisee date referitoare la MO dan, ce-§i
aduce aminte, cà le-a pAstrat, dar intêmplAndu-se o ne-
norocire cu comisariul Váradi, dud le-a cAutat, nu le-a
mai gAsit, unde le-a pus.
Dosul Borchii
Coasta nord osticA a dealului Barbura sé numesce
asa, §i e acoperit eu tufe de fagi.
Aiei Inca sunt urme de ocne. Numele nu'l scim de
unde §i'l are.
Dobrela
Valea dintre Cärpinisul mare §I dealul ostic dela
acesta, precum si ogasul dintre acestea sé numesee Do-
brea" si este proprietatea societAtii, carea a cumpérat
acest teren dela Petroviciu de Ciudanovita, Domnul de
pArnênt ; zace spre nord-ost deasupra garei Ilisava.
Dealul e stâncos si cu !Mud, ear coasta vesticl
valea cu livezi, sunt ale Ciudanovitenilor. In vérful
Dobreii" este un lae numit Lacul Gruii."

www.digibuc.ro
 61

Fate mare
Dealul, preste care ni-sé ivesce soarele §i luna cand
resar, sé numesee Fata mare" §i e loc de pii§une fn
alodiul comunei. Ìn tot chipul pentructt din sat sé vede
toatä coasta aceasta, sé numesce Fata," caci nici o coastit
vestieä sau nordica. nu sé numesce fatä.
Sé crede, cä aici ar fi o pe§terä, in carea ar in-
ehepe toti locuitorii Banatului.
Noi am gäsit gura unei pe§teri, carea merge drept
In jos, dar s'è aude curgénd apé, in ea, de aceea nu am
cutezat a Intra inläuntrul ei.
Pre Fata mare sunt mai multe pe§teri, din cari
unele, ee au fost cu virtoape, péeurarii le-au umplut cu
petri, ea sè nu cadä oile in ele, §i tip, eu timpul sé
vor perde §i urmele kr.
Fata mare" e din peatril, de var. Deasupra mai
toate petrile sunt mutatoare.
Sé crede cä, Fata mare, cândva ar fi fost loc de
arat sau cu vini. Pre Fata sunt doauii, prioduri" (priod
st3 numesce locul, de unde sè incepe drumul stâncos
preste un deal), unul e priodul Ceiu§ului §i altul, carele
ese la Seofaina.
Laugh acestea sunt nisee petr6rii mari, din peatri
de var §i e foarte bunk §i mai ca marmorul de tare.
Fate Cuptoriului
Sub Fata mare la vest, ear dela sat spre Ost,
este un deal, ce sè zice Gruniu", ear coasta sudicit a
Gruniului sé numesce Fata cuptoriului" §i este In pa-
mêntul alodial al comunei, unde e loc de pä§unat. Partea
cea mai mare a dealului e din peatrà de var, numai
langft sat §i de catra valea Cuptoriului este o petrArie
de beicá (evart).

www.digibuc.ro
 62

Fate Oravitei
Asa se numesce coasta suclick a Tilvei mari, earea
este propietatea societätii. Aei Inca sunt pesteri.
Fate Natrii
Coasta ostick i sud-ostieä a Teiusului si Fetii
mari se. numesee Fata Natrii", dela ogasul (Natra) ce
curge la poalele acestui deal, si izvoresee din Fata
Tilvii mari" i Därnkeu." Aci am gasit pesteri, In cad
am aflat oase de animale i alte seule de lucru din tim-
purile preistoriee. (Uncle din aceste le am luat eu, altele
le-am läsat aeolo). In aceste pesteri se' poate bine eu-
noasce, cä eandva au fost loeuite si de oameni. Pesterile
acestea sunt sub arboaie i Carsie" (asa se' numesc
virfurile stkneoase).
La fésboiu, instrumentul de tesut, trick sunt natre."
Cele doata lemne eioplite, tn cari sunt coekile," pre
cari sè sprijinese crueelnicul" i brtglele" s'è numese
natre. Locul, dela sulul, pre care se' Invklesce panza te-
sutä plink la roAul", printre carele s'e trece suveiea,"
dintre spath i panza tesutä, sè zice spat," ear dela ite,
pän ä. la sulul dindkrät se zice natrà". Poporul crede
eä. pre Natra s'ar fi fkeut natre pentru resboaie
dela aceste s'é numeste locul acesta Fata Natri" i Natra".
Fantâna lui M5rianh)
Pre la mijloeul Fetii Natrii" este un isvor cu apä
foarte bunk, ce sè zice fitntâna lui Märian. Acest isvor
sè considerd de leeuitoriu. Lick i azi morbosii nu numai
din Mäidan, ei si din satele verine merg acolo a se"
1) Pe valea Cuptoriu" Ring& moara Craciunescilor mai este
un sciubeiu cu acest nume, carele asemenea B6 considera de Ant,
apà lecuitoare.

www.digibuc.ro
 63

lecuf. Nu Rim, credinta, sau buneta apei 0, a aerului

curat, ori santenia locului (cum crede poporul) sunt vin-
decätoare, dar scim, cit multi morbo0 t§i tin, el acolo s'au
vindecat !
Sé zice ca. Marian MAr§ovila a fost un cäräba§ In
Maidan. Pre acesta l'a purtat zinele (miluitele) cu ele
prin vézduh, sé le elute In dirdbi ; 0 el, dup ä. ce mi-
luitele l'au eliberat, a cAzut Intr'un morb greu zäcénd
fn pat mult timp. 0 zina, fiindu-i min,' de el, i-s'a arétat
In vis, spunkdu-i, CA nu sé va vindeca, pänä ce In fata
Natrii nu li va face o Minna. Sculandu-se apoi din pat,
a mers In car pall la Fata Natrii, ear dupé, ce a sapat
isvorul §i a beut §i s'a spélat cu apa de aceea pre pi-
cioare, a venit siinätos acask dar tau§ a rémas orb de
un ochiu.
Sé crede, cl cäräbile lui Märian cantau 0 singure.
Pi§coanea, tiriuzul 0 butea acelor cäräbi le am eu, 0
azi sunt ale mele.
Fântâna Zinilor
In Dos" deasupra clii ferate, este un izvor, ce sé
zice Fântana Zinilor." La acest isvor Ind. merg bolnavi
sé spalä §i beu apl d'acf spre a sé Insénato§a.
Astfel de isvoare saute" mai sunt In otarul nostru
unul pre valea Cuptoriului, unul pre Chinisec §i until
Dup. Surd." Din acesta, decând oamenii au Inceput a
suduf pre Dumnezeu 0 Sântii, a sécat apa."
Fântâna race
La Glade§" langi otarul Agadiciului spre nord
dela comunä In teritoriul numit Spinaturi," este un
sciubeiu §i teritoriul, ce sé numesce a§a.
Fantâna Coanii
Pre coama dealului Vragovi .iu" este un grop
(acuma e sec), ce sij zice Fantana Coani."

www.digibuc.ro
 - 64 -
Fântana Panii
Intre dealurile Päräschiu" si Mari la," la obirsia
valii Jitiniu, este o poianä numità »Tare," in dealul
Tarcu," sub aceasta poianä este o fântang mare (isvor),
ce s'é zice Fântâna Panii". Din aceastà tântânti s'è con-
duce pre dude [tevi] apa, la Mile Mari la.
Apa, dupd ce s'e iolosesce in bAni, s6 scurge in
valea Jitiniului.
Far lea
Valea, ce zace la nord-ostul comunei intre »Planta"
(sau si Planita") si Chrpinisul mare, mArginindu-s6 eu
otarul Ciudanovita, sè zice Far lea" ear ogasul din aceasta
vale, ogasul FArlii", care 'si ia inceputul de sub var-
toapele de pre Planta, deasupra satului Ciudanovita, §i
este proprietatea societâtii si a dominiului Ciudanovitii ;
are livezi §i päduri si nisce cucuruzisce a locuitorilor din
Ciudanovita.
Furnea
Ogasul spre Nord dela sat, In lund, dintre SpinI-
turi" si Grosi" s'é zice »Furnea", care sè varsä In Glades.
Pre acest ogas sunt multi raei. La obirsia Furnii
au fost In vechime un pravèt (oenä ca fântâna), earea ar
fi pâtruns ocnele din Colnic" si Ivana", ce s'è cred a fi
esistat in vechime.
Fruntea mica
Deasupra satului spre sud, sub Tilva mare" si
laugh'. Obirsia Mtlidanului" este un deal numit Jruntea
mid" si e In izlazul de päsune al comunei. E soat (lo-
cul unde pasc trag-etorii) pentru vite. »Fata ostid" a
acestui deal sè zice Fata Obirsiei si este arsite, numai
cu putine tufe de fag. In aceasta coastä Inca s'é v&I

www.digibuc.ro
 - 65 -
urme de ocne veehi, ear in coasta nordica sunt grädini
en pruni.
Fruntea lui Vragoviciu sau 0 Fruntea mare
Deasupra satului spre ost este un deal mare, ce sZi
numesce Fruntea lui Vragoviciu. De la poalele acestui
deal spre vest sä incepe azi comuna.
Precum In vIrful acestui deal a§a §f pre toate coas-
tele lui sè v'e'd multe urme de ocne mai vechi 0 mai
noaué. Unele sunt foarte mici (seunde) §i se crede, di
sunt de pre timpul piticilor.
Astfel de ocne de pitici, sunt In multe dealuri din
otarul nostril.
La noi este o traditiune, carea ni spune, eä In
seelul treeut de preste Dunäre a venit la Maidan un domn
cälare pre un cal frumos, Imbräcat cu tol fäcut din fir
de aur, cu scdritele dela chingä 0 zabrelele frtului 0
eu pintenii dela Ineältdmintele lui, toate de aur.
Acestui domn i-ar fi spus cineva (bagseama pärintii
sau mo0i lui), cä de frica Capeanilor In dealul dela ca-
pkul satului Mäidan, lâng 5. un bortoniu mare, ar fi astu-
patä gura unei oene de aur foarte bogatä. Acesta a pus
acf lucrätori multi §i a scormonit tot dealul, Ong 0-a
eheltuit tog/ averea, ba 0 calul ea podoabele lui, 0 mai
pre urmä vèzênd, cä nu gäsesee nimica, de aici s'a dus
pre o mârtoagá de cal cu chingl 0 filu de teiu.
Acest domn suphat, cä toatä averea §i-a cheltuit-o
inzädar, una'ntruna pomenia pre Vrago", care l'a manat
aiei ; ear ai nostri In batjocurá i-au zis Vragoviciu 0
Fruntii mari" Inca' i-au dat numele Fruntea lui Vra-
goviciu".
Aceasta traditiune o seie nara ori-care om sau
copil din Mäidan.
6

www.digibuc.ro
 - 66 -
Daeä trebue s'è credem acestei legende, c adeca tn
adevër a venit aid in dealul din capëtul ostic al satului
s'ë caute oena de aur, si dad." in dealul din capétul sa-
tului nainte cu 200 sau mai multi ani In adevk a fost
o oend bogatä de aur, atunci acel domn a gresit dealul,
pentru ed strämosul meu mi-a spus, cd Maidanul numai
dela alungarea Turcilor de aiei, s'a estins in lungimea de
azi, ear mai nainte a zdeut dela ogasul Gergonilor
din locul, unde azi s6 ziee Selisce" si sunt locuri de
case goale si grädini ; pänä la ogasul Predii, unde In
locul de ease Nr. 14 si 15 a fost si el näscut, si dupä
acpea locurile de case de nou s'au impartit. Ear tatal
ski i-a spus, ca In vechime satul numai pänd aci s'a
estins.
Atunci dealul eäutat de acel domn, nu a putut fi
altul deck Bradul", in vkful cdruia së afid peatra amin-
titä mai sus la Brad" eu semnele de uvrieri.
Fruntea perilor
La nord-ostul comunei, preste Valea Ilisävii dela
Cracul Subii langl Cheia d'acolo, este un deal, ce sé
numesce asa, i un oga§ numit Ogasul periloe, ear
coasta sudica a acestui deal Oa la Matici" sè zice
coasta perilor si e mai de tot sterna', numai pre culme
sunt livezi i päduri (aci e si pamêntul scoalei) slabe.
Sè crede, ea, numele 'I are dela nisce peri (pomi),
ee ar fi fost acolo.
Frapsini
Dela Cucuiul Miclii" pand la Brad" este un deal,
ce sè ziee Frapsini"; coasta Ostica a acestui deal, ce sè
zice coasta Frapsinilor" si un oga§ cu acela§ nume ; din
acest teritoriu ce In islas, putin e aeoperit eu tufe de

www.digibuc.ro
 - 67 -
fagi, ear in partea cea mai mare e steril i petros, coasta
vesticii a Frapsinilor" se zice coasta Predii (Pregii).
Se crede, cä ad ar fi creseut odatä, frapsini (frassinus)
acuma fuse nu sunt nici tufe de frapsini ad yi dela
aceea yi-ar avea loenl numele.
Gaiu
La vestul comunei, Street-rend dela drurnul Agadiciului
de MAIO Childvita", titre acest drum, Intré Iliyava (la
Sud), Glade§ (la Nord) yi otarul Rachitovei (la Vest) este
un teritoriu eu loe yes, de nisce sute de jugere de p'6,-
mat negru i buniyor, i acela se zice Gaiu, §i este
proprietatea locuitorilor.
In limba poporalä o pädure din yes se numesce
Gaiu." Se crede, c In timpurile vechi, aici ar fi fost o
padure, i poate cá dela aceea i-a remas numele Gaiu-
In mijlocul acestui teritoriu e un loc mocirlos, cam de vreo
3-4 jugere, In care cresee trestle i ovar, i aproape
este un sciubeiu numit: Seiubeiu lui Maxim.

G5iut
Dela Gaiu spre Sud preste valea Iliava i Zevoaie,
Intre drumul mare al Rachitovii i ogayul Liubonilor, la
vestul satului, este un teritoriu cam de vre-o 5 6 ju-
gere pre la mijloc mocirlos, ee se zice Gäiut. In vest
Joe se gäsese o multime de petri rotunde In forma oa-
uelor yi mai mari i grele, cari dupä' forml i greutate,
se cunose, el in timpurile primitive au fost gloante de
prascie.
Gaiul Gerului
La nord-ostul Fetii mari" längl Teiuy" este
polar* ce se ziee Gaiul Gerului" (poiana se zice o Ii-
5*

www.digibuc.ro
 68

vada din mijlocul pädurii). Nu së scie, di numele de unde

§i-1 are.
Gaura Toni
De la sat spre nord-ost in dealul numit Dobreia"
la gura välii Jitiniu, este o gaurä (pe§teiä) mare cu gura
cAträ dealul Po loin" §i sè zice gaura Toni ;" ear in
Tilva Dobreii e un lac numit lacul Toni" §i e posesiunea
societatii, tinêndu-se de dominiul Ciudanovitii.
Goroni
tntreg tinutul din otarul Mäidanului la nord-ostul
satului, fneepênd dela oga§ul Giliei" pang la otarul Ciu-
danovitii, Agadiciului §i Jitiniului sé numesee Goronir.
Li Goroni§ sunt mai tot päduri de gorun, afarii de
Coasta pustinie" §i unele Dosuri."
Livezile cele mai bune din otar sunt prin poenile
din Goronir §i pre §esuri, de unde au fost scoasä pà-
durea, §i sunt putine loeuri arätoare, din causa ea pä-
mêntul e näsipos §i petros, dar mai cu sama, vênturile
mari de ost, prin puternica lor suflare, due pämêntul §i
a§a de frica vêntului, oamenii nu cuteaa, s'è are, decât
in dosuri". Goroni§ul este locul de pä§une in timpul
iernei, aid locuitorii din tufele gorunului toamna fac
frunzare pentru vite (vaci, oi §i capre), ce partea cea
mai mare le consumä prin livezile d'aci (dar §i pre Camp),
ca sé se gunoiascä locurile.
Glade
Valea, carea in partea nordieä, desparte otarul lei-
danului de otarul Agadiciului sè numesee Glade§," §i
s'è Incepe dela Rap§ag ; desparte Goroni§ul, Poiana pe-
trilor, Dealul lu Bug, Spinäturile, Grosul, Gaiul, §i Gro-

www.digibuc.ro
 69

panele din otarul nostru, de otarul Agadiciului, si la

gura välii Racilor, sé varsä in Ilisava.
Pre land, aceasta vale cresee un soiu de salca ce
sé numesce Glades" (lat. Acer Tataricum) poate cA dela
aceasta salcA tsi si are numele.
Gropul lui M5rilá
La gura viilii Ilisavei mari" si gura ogasnlui Mä-
rilä" si intré dealurile Câpriireti" este un grop (virtop)
numit Gropul lui Märilä. Numele nu scim de unde'l are.
Gro*i
Teritoriul dela nordul satului §i Cerèt" (sesul)
dintre Furnea" liana in drumul Agadieiului dela Gaiu"
si ¡litre Glades, sè numesce Grosi" si este eel mai frup-
tifer pilmént din otarul nostru (nu hurnä). Sé erede, cä
numele l'ar avea dela arborii grosi, ce candva au fost aci.
Päun Dräghicescu Ibrisin din Mäidan, voind sé
asemeneze o movilä din pämentul séu de ad, a gäsit in
ea o lance intreagä bine conservatä, mai multe verigi
dela frâne de aramá sau bronz, si o sabie dreaptä, si la
vérf ascutità de ambele phrti, IncovAiati (indoitä) la mij-
loc ; si e de 90-95 cm. lungâ. si 7-8 cm. latä, pre
gravura de langä. mâneiu s'è cunose nisce punete. Mâneiul
a putrezit, si sabia e ruginità §i acuma e in posesiunea mea.
Paun Drägliicescu mi-a spus, cá si tatäl ski a ga-
sit aei mai multe lanci si säbii frânte, dude de fier etc.
si din aceea deducem, c5, ad fiind vre-o bátálie, cei cä-
zuti in lupta au fost fnmormêntati pe loc.
Gropurele
Spre sud dela sat, intre dealul Barbura" si Sta-
nisce" liingà drumul Tilvei mari" este un tinut, ce se

www.digibuc.ro
 - 70 -
ziee Gropurele", si gropurile sunt urine de sAphturi
dupä metale.
Gruniu
Dealul sau cracul pre carele ne suim in partea os-
ticä a satului la Fata si Tilva mare", se numesee
Gruniu".
Gruniul aeesta e Intre Valea Cuptoriului" si Oga-
sul Miului" ; in pätnentul alodial al comunei, si e loc de
p5§unat.
Gruniu-Peichii
Cracul, dintre ogasul Peica" si Valea Cuptoriului,
pre earele ne suim la Stii mina" si Tilva mare" se
Gruniul Peichii. Dosul acestui Gruniu" se chiamä
zice :
dosul Peichii" §i e plfintat cu pruni ear fata lui e aco-
peritä, eu päduri, pre unde sunt urme de ocne vechi.
Preste coama acestui Gruniu, e granita sau cum zicem
noi sirita" intre izlaz si pamentul alodial al comunei.
Dosul este in izlaz, ear fata G-runiul in Iberland.
Ivana
Spre nordul satului deasupra numerilor de casä
.109, 110, 111, 112, 113 si 114 sunt doaué ogisele nu-
mite Ivana", cari eam la mijlocul coastei Mielescilor"
si coastei Sceanipurilor" se impreunä la olaltä. La obir-
sia ogasului vestic, este o fântand (sciubeiu).
Mai anii trecuti nisce locuitori acf, in locul numit
Boialä" (o coloare rosie) din ogasul vestic au sapat, ca
se caute bani, cad inteo noapte au vezut ad o parä de
foc si au gäsit o lopatä. de lemn si nisce terusi (pari
mici), cu cari se mesoarä in ocnä, petrificate.
Ocna a fost siipatä caträ, Cerk", ceea ce s'a con-
statat de pre scenapii" (asa se numesc lemnele, ce se

www.digibuc.ro
 71

pun de marginea i deasupra caunei [gaurei de ocna] ea

sé nu eadä sau se nu se surpe ocna), ee s'au gäsit pu-
trezi aci. Acesti oameni negäsind nimic ad, dupä ce au
säpat vre-o 4-5 zile, s'au läsat de lucru, mai vêrtos
pentrueä pärnêntul fiind urnblat (säpat) mai de Inainte,
cat säpau ziva, noaptea se surpa. Traditiunea poporalä
Inca ne spune, ca aiei eandva ar fi fost oene : cea din
ogaul vestie a mers pe sub Ceret" ear cea din ogasul
ostie s'a lntâlnit cu alta din Colnie" la Obir§ia Furnii".

I4ava (I4aua) sau cum li zic sträinii Lisava"

Asa sé numesce apa sau valea, ee treoe prin mij-
locul satului nostru. Mai departe Ilisava mare" se nu-
mesee valea adecä locurile dintre dealurile Dobreia,
TIlva lui Stefan, Scrinciob i Märilä ; ear llisava mica"
se numesee valea dintre Bejinä i Märild".
Valea Iliavei isvoresee din doaue locuri dela erucea
miei" si din Scránciob"1)
0 legenda poporala ne spune eh; In Disava mare si
Ilisava micà odatä ar fi locuit unguri, cari de frica Ta-
tarilor, au fost fugit din pustd. in poenile Iliavei mari
se ved urme (groape) de zomonite (bordeu) In mai multe
locuri. Prin padure se gäsese pruni, men i peri domes-
tici de pre timpul acela. Se povestesee, el tot acf ar fi
o pescerä mare, In carea Ungurii, la timp de nevoie,
s'au retras de Tátari.
Ungurii au gäsit ad phstorii români, retrasi eu
turmele lor, tot de &in, Tátarilor. Sé mai povestesce, cá
1) Scritnciob s'è mai zice la noi i la un leganus S6 bate un
par gros (pociumb) in plmént cu un cuniu de fier (told6u) la ca-
pètul de sus. in acest cuniu sè pune o scfindurä cruets, pre carea
la ambele capete s'd pun copii i sè invertese. De aci proverbial :
Lucru scrânciob" sau lutortocat" (invêrtit). Scranciobul 8'6 mai
zice si

www.digibuc.ro
 - 72 -
acei Unguri cinsteau pre pästorii romani eu vin zicOndu-le :
,,derai phitae când le da vin A beie.
Intre Cuci
Dela sat spre Ost, intr6 Cuca Ursului, Cuea Loz-
nicului §i Cuchité" sub Fata mare, este un §es eu pruni
numit Intre Cuci."
Intre Tilve
Poiana dintre Tilva mare §1 Tilva mica" s'é nu-
mesee tntre Me." Aci este o petrarie numitä la Bo-
zoru" §i multe opini de ocne. D'aci i§i i-a ineeputul oga-
§ul Itacovita," carele lângâ, Coasta cetätii, s'è varsä in
oga§ul Gergonilor.
Jitiniu
Sub l3rlidet" in coasta ostiel a Cápräretului" is-
voresee valea Jitiniu, carea desparte otarul nostru de al
Staierului. Curge spre Nord printre Dobreia (la Vest) §i
Polom (la Ost), intrá in otarul Ciudanovitii, d'acf curge
spre Vest prin mijlocul satului ; tot asemenea prin mij-
locul satului Jitiniu, §i sè varsii In ritil Cara§, intre
otaiul Secaplui §i al Tievaniului mare.
Pre valea Jitiniului, cat eurge printre plduri, sunt
multi pästravi (pesci).
Lacul Maniului
Pre Goroni§" sub Cioadi" (In partea ostica) §i
sub vtrful lui Urduc" este un lac de un teritoriu de 4
jugere catast. numit Lacul Maniului," de altä parte e
pe langâ. drumul Ciudanovitii §i dela sat spre nord-ost
zace deasupra coastei Coanii."
Despre numele acestui lac, esistä la noi urnAtoarea
legenda :

www.digibuc.ro
 Tjn nobil Roman, numit Mania, voia, ca din cam-
pie se fugA la munti i d'aci la Caransebes, ca se se in-
tèlneascA cu alti soti de arme, dar fiindci valea CArasului
era (la Giurgiova) opritä de CApcani (Mari), ea se ajungA
la munti, a trebuit se tread, peste MAidan, Ciudanovita,
Gherlisce etc. Fiind lacul Maniului langA drum, a crezut,
ci e un vad, i voind a trece presto el, s'a inecat ad
dimpreunä cu familia sa.
Läculete
Peste drumul Ciudanovitii, dela lacul Maniului spre
Sud, pre culmea Coanii" sunt mai multe bAlti mici nu-
mite LAculete."
Lacul cu Mchità
La obtrsia ogasului Corcanului" este o poianä In
carea este un lac, numit Lacul cu RAchità." De la lacul
cu RAchitä se scurge apa pre ogasul perilor, carele la
Cheia din Cracul Subii se vars1 In Ilisava.
Numele, poate cA 0-1 are dela RAchitele (un soiu
de salce), ce ad vor fi crescut candva.
Loznic
Teritoriul de sub Fata mare, Incepênd dintre Cuci,
coasta ostici a Sttnei° i Fruntea lui Vragoviciu, tircu
(ost) i cleantul CArpinitelor (la Sud) se numesce Loznic
Pre cceasta vale curge un ogas [pAriu], carele isvoresce
din Fata mare si dintre Cuci, i asemenea se zice Loznic"
apoi laugh coasta perilor se yard, In Ilisava. De la sat
zace spre Ost. La gura acestui ()gas este un ses, ce se
zice ,,Selisce" i sè crede, cA candva ar fi fost ad ni-
scari case.
Noi zicem vitei de vinie lozh. Loznic se zice la loze
IncMcite ; poate cA vor fi fost candva aci multe loze de
vinie, i dela acelea numele Loznic."

www.digibuc.ro
 - 74 -
Loznicel
Intre Aurcu" si Teius" este un ogas numit Loz-
nicel," si sè varsii in Ilisava la gura Maticiului.

Maticiu
Ira lea si ogasul dintre coasta nord-vesticä a Cárpi-
nisului mic, coasta Perilor si peatra Berectariului s'é zice
Maticiu. Ogasul sè adunä din mai multe izvoar6, dar in-
ceputul vi-1 are din dealul pea tra Berectariului," din
locul numit Obirsia Maticiului" (sau si obirsia Olärescilor,
fiindeä poenile si pädurea de aci formeazä proprietatea
lor.) Maticiul, are un teritoriu de vre-o 40-50 ju-
gere de pämênt ; In coasta Cärpinisului sunt livezi, ear
celalalt teritoriu e tot pädure. In coasta nordicä a WO-
nisului sunt doauè izvoare : un ciuciur6u si un sciubeiu
ambe sunt sub Carsia CArpenisului. In familia noasträ s'a
sustinut credinta, &A de deasupra de sciubeiul, care este
in niva" (asa sé numesce o livade) mea, erezitá dela
strämosi, ar fi o pesterä, carea ar sträbate pänä la ceea-
laltä parte a Cärpinisului in gaura Buhnitorii si carea in
vechime s'ar fi numit : Pestera Mittriciului" ear mätrice
la noi sè zice la oile cu lapte, si poate cä dela matriciu
läsandu-se afará nr", a fémas maticiu si de aci numele
local Maticiu".
Mätriciu si mhtriceriu sé numesce pästoriul mätri-
cilor. Aceasta pesterä e de mult astupatii, prin surparea
pamêntului.
Milrila
Deasupra de Ilisava mare, Tare si Chpräret este
un deal numit Márila." /n culmea acestuia este o poianä,
In carea de presinte sunt bdnile Marna" (scaldele) Met
drumul takrdorfului.

www.digibuc.ro
 75

Locul e cu pgduri mai mult de brazi si e proprie-

tatea societätii, si zace la o tatime de 857 m. deasupra
nivelului mgrii.

Morrantul Dalii
Din sus de sat,in partea osticg a comunei, pre
valea Ilisava, sub coasta Coanii din jos de Cheia din
cracul Subii, este un ses ce se numesee Mormentul Dalii."
Ad In pgmentul alodial, sunt industrialele locuitorilor.
0 legendg ne spune, cg Tatarii (Cgpcanii) dupa
ce au spart Greoniul, carele era unicul opid cu terg mare
in tinutul nostru, au auzit cg la Mäidan ar fi un nobil
bogat cu numele Da lea, carele ar avea atata aur si ar-
gint, Meat se imbrace tot Banatul eu aur si cu argint ;
si. apoi au pornit cu putere mare asupra lui, dar Tätarii
in campul numit Obrejg" full bgtuti si respimi de lu-
crgtorii si armadia" lui Dalea. A doaua oarg veni toad'',
Cgpegnimea" asupra lui Dalea, o parte din ei venia pie
valea Ilipsei ear alta a apucat pre valea Gladevlui
Tgtarii esind pre eracul Corcanului a luat din dos ar
madia lui Dalea si aci la Cheie intl. e ei s6_ Incinse o
luptä, carea se' finf cu totala nimicire a oastei lui Dalea,
ba in aceasta luptä a cgzut si el si familia sa. TAtarii
frisg aci nu au ggsit nimic pretios, cgci Dalea toate ave-
rile lui precum : aur, argint si aramg. si toate sculele de
lucru, le ascunsese tnteo ocng, ce era in fata de topi-
toare, care avea gura spre resgrit si era spre apus, ear
locul l'a asemiinat de nu s'a mai cunoscut. Fugarii din
codrii re'ntornând in sat, eampul l'au aflat plin de morti
si i-au inmormentat aci. D'atunci locul se zice Mormentul
Dalii." Fiindeg satul era tot scrum si cenuji, oamenii
au fost siliti se fuga earg la codri, dar nici acolo n'aveau
pace de Cgpeanii, cafii ii prindeau si dupg ce mai tritgiu

www.digibuc.ro
 - 76 -
fi bateau s'e le spuna unde sunt comorile lui Da lea, aceia
Insa nesciind a le spune, Tatarii Ii Ingrasau cu simburi
de nucli si fi mancau.
R mai povestesce, ca Capcanii siliau pre oameni ea
§i ei sifi' mance earne de orn.
0 alai legendä, carea o am auzit povestindu-se si
In alte sate, ne mai spune : ea o Isla mare fiind prinsa
de Capcani si Ingrasata cu nuci, dintr'un podrum unde
erau mai multi prinsi, a fost scoasi de o baba capcana,
ca s5 o lege de picioare, si se' o spanzure cu capul In
jos (cum adeca s'è zice ed spanzurau Tätarii pre cei des-
tinati spre consumare), dar fata nu s'a lasat, cici era
mai tare, decat baba ; apoi duckndu-o la cuptoriul ars
pentru a o arunca si frige In el, a zis fetei :
Pit fag pre lopata!
Pun'te babo de'mi arati !
Baba crezênd, ea fata nu scie cum sè sadi pe lopatä
s'a pus ea, ca sk-i arete. Atunci fata prinzAnd lopata :
yip cu baba In cuptoriu" Fata s'a dus apoi si a
taiat legaturile celoralalti prinsi si slobozindu-i pre toti
s'au dus la codri, unde erau si ceialalti conationali
ai lor.
Din aceste legende A vede, ci nu Turcii au lucrat
la minele de aici, si ci legendele sunt mult mai vechi
decal de pre timpul Turcilor.
Am zis, ea legenda cu fata, pre carea baba fait-
roane a vrut sè o frigä, am auzit-o povestindu-se In mai
multe sate, In unul si acelas mod. Din acele deducem,
ca Romanii au fost strIns legati la olalta, toti au sciut
de soartea si suferintele unui irate sau sorä ! Cei de azi
nu suntem oare stränepotii acelora ? R fie perit de tot
mila de frate ?

www.digibuc.ro
 -- 77

titre dealurile noastre, unde singele e curat roman,

V6 asiguram, ea n'a perit !
La noi §i azi sii (Aka vieata oare-carui frate sau
Borg, §i patkiile lor pentru natie ! Esemplu demn de
imitat pentru noi §i viitorime. Eata aici un cantee de
acestea

Cd ntarea lui Moisi Nicoard carele a suferit pentru

neamul nostru"i)
Merge, merge, eine inerge,
Merge Nicoara Moise,
C'o scapat dela rob*
De lanturi Impovarate
Asuprit färi dreptate,
Deputatul Romanilor
Si5 mi. din sinul lor.
Pre carele s6-1 jeleascl
Toata limba româneasca.
Ìmpèratesc pas sè"--i ceara.
S'é scape din a lui tarti ;
Sè scape de n'écazuri mari,
Pornite dela du§mani
Pentru neamul sèu iubit,
La temnite osandit
Pati u ani §i jumétate
Pentru vorbe de dreptate.
Lui Cristos agmanare
La robia la 'nchisoare.
Cristos pentru lumea toatii
Mimi moarte §i groapa ;
1) Moise Nicoarl e rase& I n Giula Cottul Bihorului, li este
prirnul apostol a românismului, pentru despäilirea de Serbi. (Yezi
mai pre larg Dreptatea" Nr. 221 din 1894).

www.digibuc.ro
 78

Nicoara pentru Romani

Primi fier6 §i la mani.
Prietenii l'au läsat,
credinta feor caleat.
Nicoara fie laudat
De Romanii din Banat ;
Cat Romftnii vor trill
Numele i-or pomeni.
Despre Dalea sti povestesee, cl a avut un frate
mai mic, carele zi §i noapte âmbla pre un cal de bidiviu"2)
§i se ducea la Cdpcdni, ca el scia unde sunt aseunse co-
morile lui Dalea. ti conducea apoi In o pe§tera, unde
dud Intrau dupg, el, fi omora unul eke unul.
Noi am publicat In Familia" o baladl poporala:
Dalea Dämian" carea 86' calla la noi, nu Rim insa
este tot a acestui Dalea sau ba!?
Natra
A§a sè numesce valea dintre Tflva lui Stefan, Teiu§.
§i Damacu§. Oga§ul din aceasta vale Mai sè zice Natra.
Aceasta vale !ilea este proprietatea societAtii. Nurnele,
dupa cum am spus la Fata Natri" sè crede, c1-1 are
dela natrele de rèsboaie.
Nedeclie
Dela cetate spre Sud, este un delut, ce s'è zice Ne-
declie, §i e plantat cu pruni, ear mai de mult, aci au
fost vini.
Sè crede ca sub acest deal este un podrum, acárui
fntrare au fost din cetate.
1) Bidivia e un cal ce !Mud jeghiu (cArbuni apringi) §.1 sò
tine tot in intunerec.

www.digibuc.ro
 - 79 -
Numele, il esprimä poporul Negeclie" si e un te-
ritoriu de vre-o 10 jugere cu grädini (litre) din islazul
comunal.
Ob lrOe
Asa sè numesce inceputul fieeärui ogas (pariu) d. e.
Obirsia Gladesului sè ziee fie unde sè incepe valea Gla-
desului. Obirsia Maticiului, Loznicului etc.
Locul unde, precum am zis mai sus sii crede
ci in vechime ar fi fost asezati primii intemeietori ai
Mäidanului, se zice si numai Obtrsie" ; ear euvêntul
obirsie In limba poporului insemneazä : de unde s'é trage
(derivä, descinde) ceva sau cineva d. e. Obirsia noasträ
e dela Romani sau noi suntem din obirsie Romani.
La Obtrsie este urmä de o ocni veche.
Ogal
Asa sè zice la noi unui päriu.
La sudul otarului si satului, luând de centru, dru-
mul principal, si incepênd dela Vest [de earl Rachitova]
Ong, la Ilisava mare", sunt urmätoarele ogase : Ogasul
Gherghii, ogasul Liubonilor, ogasul Gergonilor, si Raco-
vita, Seceaina, ogasul popii ea Mäidanul si ogasul Borchii
sau al Barburii, ogasul Pregii, ogasul Frapsinilor, Peica,
Bogoe, ogasul Ursului, ogasul Miului, Loznicul, Loznicelul
si Natra, cari sè varsä In Ilisava.
In partea nordicä : Chilavita, Ivana, Colnicul, Cor-
nisul, ogasul Maniului, Perilor, Maticiului, Firlea si
Dobreia ; ear pre câmp si Goronis tot in partea nordid
dela sat sunt : Furnea, ogasul lui Buzá, ogasul Giliei,
(Gina), al Nieolii, al Petrilor, al Corcanului, al meilor si
Räpsagul. Acesta sè varsti in valea Jitiniului, ear cele
lalte In Glades. La sad sunt si doad van : Cuptoriul si
valea Racilor ear la Nord Gladesul. Toate aceste vii sè
varsä In Ilisava, ear aceasta in Caras laugh. Värädia.

www.digibuc.ro
 - SO -
O brejA
LANA sat spre vest, campul sè Incepe cu teritoriul
numit Obrejä", carele este naintea Cetttii, intre drumul
Rachitovii §i al Turcilor Oa la oga§ul Liubonilor.
Arand cu plugul totdeuna scoatem petri rotunde §i.
grele, ca oul §i mai mari §i. sägeti din cristal despre
cari poporul crede, cil stint din tresnet picate, §i mai
vêrtos de sub dealul Obrejä [carele este tot proprietatea
mea], am scos grimezi de petri de aceste.
Od Ai
Coasta sudict a Fruntii mid," pänä la oga§ul Ra-
covita §i langä ObNia Mäidanului" sè zice OM" §i
este la Sudul satului, in izlaz.
Odaiä sZi zice la noi la o casit din camp incungiu-
ratt cu mo§ii. Cine va fi avut aici (AM, nu sè scie. Numai
locul odtilor anumite sti mai cunoasce astäzi. Aid tnct
Bunt opini de ocne.
O (ariu
La sudul satului inträ Cucuiul Miclii, Barbura,
Frapsini O. vArful Simii, este un teritoriu numit Olariu"
cu o poiant §i un sciubeiu numite a Olariului sau dela
Olariu." Din acest isvor f§i i-a Inceputul ogaqul Pregii.
Aceasta poiant dupä credinta poporului sau a fost
candva proprietatea veunuia din familia Olariu, sau di
aci s'au fault veodatä oale. E in izlazul comunal soat
pentru pi§unarea trtgkorilorl).

O stru
Locul din sat in izlaz, dupit casa comunali sii zice
Ostru [dela ostrov, insult] §i e intre valea ni§ava §i
ieruga (canalul) morii foaste a Oltrescilor qi a Sceampurilor.

www.digibuc.ro
 81

Dupl Nrii Caselor 65, 76, 75 si 74 este un isvor

ex un lac, din care sè scurge apa in Valea Ilisava. Acest
loc Inca s'é zice Ostru de si nu e incungiurat de toate
pärtile eu apä.
incliná (Päginä)
Asa 8'6 numesce sesul de pre coasta unui deal. Ìri
otarul nostru sunt urmatoarele pädini : ['Mina gäurilor,
Mina Ostoii si Pädina haiducilor la poalele Tilvei mari.
Mina Ursoanei sub Fata mare. Pädina gäurilor tot
aeolo. Mina Cipului sub Teius. Pädina sacä in Cä-
prareti etc.
PolanA
Sè numesee la noi un eämp ori o livadi din pädure.
In otarul nostru sunt urmätoarele poeni :
Poiana mare in camp spre nord, IncepAnd dela
Colnic (drumul, ce iese din sat preste deal la camp) pänä
la ogasul lui Buzä si ogasul Giliei.
Poiana Turcului este spre Nord dela ogasul Giliei
si intre ogasul Nicolii si lacul Maniului ping. la Glades.
S'è numesee a Turcului pentruel Turcii, cari au locuit
in Agadiciu pre poiana aceasta, au avut drum mare, ca 86-
si aduel vitele de a le adIpa la Ilisava noasträ.
Poiana cu drog pre Goronis, Intre ogasul Corcanilor
si ogasul MIeii, este o poianä numitä cu drog. Drog este
o buruianä amarä, ce oile o manancl cu placere, dar
laptele II face amar. Ael cresce drog de acesta si de
aceea s'è ziee [Iva.
Poiana Cioarei este pre Goronis intre ogasul pe-
trilor si al Nicolii, intre Orful lui Urduc si Glades.
Poiana cu foiofiu este la eliantul Cärpinitelor pre
Loznic sub Fata mare.
6

www.digibuc.ro
 - 82 -
Poiana petrilor este titre oga§ul petrilor §i Glade§.
In aceasta poianä sunt nisce petri mari, §i dela aceste
petri f§i are numele.
Poiana Peichii este o poianä In Peica avênd o fan-
Una; tot cu acel nume.
Poiana mica spre Sud deasupra Cernelelor.
Plisc
La capétul satului In izlaz spre nord-ost este un
crac de deal, numit Plisc. Coastele lui sunt de tot
sterile. Peste Plisc a fost odatä colnic de mers cu carul
din sat la câmp.
In limba poporului vorba plisc Insemneazit coastä
sau deal steril, acoperit cu peatrá.
Pipirig
Locul langii Racovita §i coasta sud-vesticá a Bog-
danului mare, de a:bit otarul Oravitei montane sé zice
Pipirig. Pipirig este un soiu de earbg, ce cresce In locuri
bältoase. Poate el cândva §i aici va fi crescut pipirig §i
dela acesta I§i are numele ava. Aici In izlas sunt grádini
(litre II, de juger catast.) de ale locuitorilor §i indus-
triale. Pämêntul fost cu vini §i locul de aráturl, e buni§or.
Planta (§1 Planita)
Planta la nord-ost sé märginesce cu otarul Ciu-
danovitii §i sé estinde pänä deasupra satului Ciudanovita.
VIrful Plantei e car§ie (stincos) nil eulmea e yes. Pre
car§ia Plantei din otarul nostru este phdure, earl pre
coasta vestici pänä In drumul Ciudanovitii, sunt livezi.
Planta din Otarul nostril este a societätii, ear cea din
otarul Ciudanovitii parte a singuraticilor, parte a comunei
dominiale, carea dela familia Petroviciu a cumpkat intreg
dominiul Ciudanovitii.

www.digibuc.ro
 - 83 -
Numele poate ca 04 are dela eulmea Plantei, carea
e planä adeca §es.
Peatra Berectariului
La nord-ost unde otarul nostru s'è marginesce eu
pädurea urbarialä a Agadiciului §i cu Räp§agul este un
delut §i pre eulmea aceluia o peatra mare, numitä peatra
Bereetariului ; eari pre coasta sudieä sunt industriale cu
päduri In Intindere de vre-o 4 jugere (Astäzi Intreg de-
luul formeazi proprietatea mea).
Mi-a spus mo§ul meu, eä un haiduc din Greovat eu
numele Guga (pre vremea Tureilor) Intre drumurile de
ad, a fost tras In tapä, pentru aceia locul unde sè eru-
cisazi, aci drumul Mdidanului, Agadieiului §i al Ciudano-
vitii s6 ziee Tapa Gughi."
Prislop
Locul dintre doi munti, sau doauè dealuri, pe unde
este treckoare pre culmea lor §i are formi de §eauä
(de eälärit) s'é ziee prislop. Preste prisloape dintr'o vale
Intealta sè* poate trece §i cu carele. Dela prisloape s'é
vede peste väile dealurilor.
Asttel de prisloape sunt la noi :
,,Prislopul scofeinii" Intre Fata mare §i Tibia mica.
Prislopul Crädi§anului" Intre Dämäeu§ §i TIlva
lui Stefan.
Prislopul IliOvii" Intre Custurii, Bejinii, §i Märilli.
Toate acestea sunt dela sat In pädurt3a osticl a
soci etä tii
Racovita
A§a si5 numesee oga§ul, carele la sud-vest desparte
otarul nostru de al Oravitii montane.
6*

www.digibuc.ro
 - 84 -
De dupi numele acestui oga í esul de sub Tflva
mid. din otarul Oravitii, '§i are numele Raeovita.

Ripag
De la sat In partea nord-ostici, unde sè märginesee
otarul nostru cu al Agadiciului, Jitiniului §i Ciudanovitii
sunt mai multi craci, väi §i oga§e, cari fi au Inceputul
de sub Planta, ce sè. ziee Riip§ag." Apoi .si mai numesee
Rip§ag i oga§ul, carele desparte otarul Agadieiului de
al Jitiniului precum §i toate coastele rfpoase a dealurilor
de ad, pänä, la satul Jitiniu. toate trei otarele, for-
meizi teritoriu de mai multe sute de jugere.
Rol sau §i Jol
coasta nordici a TIlvei mari este un loc cam
a§ezat, carele din coasta Tflvei mari sè estinde preste
Stfrminä" pinà la poalele ei §i sè zice Rol sau §i Jol.
Pre acest Jol trebue sè fie curs lava din craterele, ce sè
di In virvul Tflvei mari, did sub Jol este multi peatri
moale sau tuft.
Sêciu
La Sudul satului In izlas, fntre oga§ul popii §i al
Predii, este un deal, ce 86 zice Skiu." Sèciul f§i i-a
Inceputul de lingi sat §i sä estinde ping sub Barbura
la Olariu.
Sä zice ci fn timpurile vechi pre culmea Sèciului
au fost morminti. Bitrinii seiu so5 spunk di pia a nu
fi ad plântati pomi §i arituri, s'au putut vedea Zlea-
mene" (a§a, sè numesc erucile §i petrile, ce st) pun la
mormintele celor morti).
In Skiu In mai multe locuri sunt groape §i urme
de ocne. Preste Skiu IncA trece calea feratä.

www.digibuc.ro
 85

SeceaTna
Valea ogasului Secealna sè zice Seeealna i e lângá
sat spre Sud deasupra Cuchitii.
Ad este o petrarie mare de granit (sienit), earea
loeuitorilor Ii aduce mult venit.
Locuitorii Maidanului din aceastä peaträ fae petri
de pavagiu, eari sè transpoartá fri toatä tara.
In petriiria de aid s'a gäsit o oenä de araniä, din
timpurile vechi.
Aceasta peträrie e esarendatä arhiteetului I. Bibl
din Oravita, earele plätesce economiei rurale din Mäidan
200 ti. v. a. la un an, si Indatorirea, ea aef numai lo-
euitorii nostri sè aibe dreptul de lucru. Lucrul la pe-
trärie locuitorilor le aduce la an venit, de minimul
10.000 1 v. a.
Surupini
Coasta ostieä a Tilvei lui Stefan s5 numesce asa,
pentructi sè zice, eä eandva coasta aceasta s'a surpat.
Surcu
Litre Loznie i Loznicel, este un deal ce stä singur
eheamä Suet'.
In vtrvul euhnii ai acestui deal e o poeanä. Läng
poeani e o stancà i langä aceasta sè v'e'd griimezi de
peaträ hem* i fiind cu muschiu pre ea, eine seie de
(And va fi täiatä.
Teritoriul titre Fata mare, Teiu i urcu sè ziee
dupä Sureu." Aici sunt nivi (eu livezi) de a le loruito-
rilor nostri. Si Surcu cu industriale i nivi, tncä e a lo-
euitorilor nostri. Nivä sè ziee la un agru sau livadä, ce
e de 3 jugere la piimêntele de 11 sesiune) si de 2
jugere la pämêntele de 7 (1/8 sesiune).

www.digibuc.ro
 86

Scofaina
Coasta osticA a TIlvei mari dintre Dämleus-Custuri
O. Fata Natri e pAdinoasA (la poale) ea un seof (o oriel
sau troacA micA de lemn) si s'è zice Scofaina.
Scofuri si animalele au langâ, chiciuri. Unul seaci
eând sunt animalele flAmânde (cel stâng), ear celalalt când
sunt setoase.
Poate de aci Isi are numele. scofaina, earii scot* din
scob, scobit.
Li seofaina Inch' sunt pesteri, sè erede cA oamenui
In timpurile crake In ele s'au ascuns de pAgânii de
CApcâni.
Scámnel
Sub TIlva mare si Jol, este o Wink ce sè zice
Seämnel" adeel seAunel. Sub aceastA Winä este peatrA
moale, In earea e o pesterk unde locuitorii nostri vitele
lor le-au ascuns de Turci.
Apa, ee picl din aceasta pesterk s'è petrificheaz1
si din ea s'e" formeazi figuri frumoase, ce proprietarii
acelei petrArii, le vind cu pret bun pentru, cA sè folosese
la facerea de rondouri prin grAdini. Gura acestei pesteri
de nisee ani Incoaci s'a astupat ea peatrA neintrebuinta-
verk lApAdatil de cei ce fac peatrA moale.
Selmnelul e proprietatea locuitorilor cu industriale,
In pAniêntul alodial.
StIrmin5
Deasupra de ScAmnel" pAnii In drumul de sub
TI lva mare si la vest OA In drumul dela Stanisce aded
o parte din coasta nordicA a TI lvei mari, este o pAdure
deask ce sè zice StirminA micA si mare si e din Iber-
landul comunei.

www.digibuc.ro
 87

LI Stirmina mid' (cleated Stanisce) este o petrii-

rie mare, de unde s'a fãcut peatra, pentru podurile dela
ealea feratä. Peträria e din peatra de var §i foarte bund
pentru zidiri.
Stanisce
Teritoriul dela Barbura" Ong, sub Ti Iva mare si5
zice Stanisce." Aci e locul petros.
Stan de peatrd" s'é zice la noi la sand,. Poate
a d'aci t§i are numele.
Sub drumul dela Stanisce, este §i un oga§ numit
Stanisce §i pre laugh'. pädina Ostoii §i coasta Staniscii
trece spre Vest eätel Ti lva mid §i s6 varsi in Racovita.
Sparturi
Pre culmea Carpiniplui mic, este o poianä, alta e
pre culmea Loznicului, una pre Stinä §i alta pre Stir-
mina micd, §i sè zic Spärturi.
Sè povestesce, cd aceste poeni au fost arate de
nisce pdgani, cari au voit si-i se a§eze aici, §i apoi la-
sate, cdci din ele au fost alungati de strámo§ii nostri.

Stin5
Cracul dintre Gruniu, Fruntea lui Vragoviciu, Cu-
chità §i Loznic 8'6 zice Sttnä"1) §i este in Iberlandul
[alodiul] comunei, ear la poalele lui de ambele pärti is-
voresee ,,oga§ul Miului."
Stinä sè zice la mai multe boteie de oi, vara adu-
nate la un loc, spre a sè mulge.
t) Pre stini aunt mai multe movile, ce au as6mInare cu mo-
vilele unde sunt ingropati soldati. Apoi sunt si ingrldituri cu petri
mari, ce samän& cu fundamenturile zidurilor. S6' crede, a aici ar fi
fost vr'odat6. o Wm mare.

www.digibuc.ro
 88

La Stinä din lapte sa face casul. Aceasta insotire

o fac pècurarii, ca sè nu fie fie-care silit a merge In
toatä ziva spre a-si aduce laptele.
Stina sa face In tot anul §i s6 Incepe la Ales,"
cand aeolo sa fac petreceri.

SpinAturi
Teritoriul dintre Furnea, Oga§ul lui Bug si Gla-
des 86 zice Spinaturi si e in camp, spre nordul satului.
Sa vorbesce cä ad a fost smidä de spini, dar oa-
menii scotêndu-i au cultivat acest teritoriu. Ad Inca sunt
18 jugere de pamênt parohial.

T1 lya mare

Este dealul sudie (cel mai mare) de deasupra sa-

tului nostru de 585 metri Malt. Toate dealurile si muntii
cu coamä (culme) lungäreata rotunda sä zic Ti lva."
În virful TIlvii mari este un lac numit lacul Tilvii
mari."
Tot ad, In cuhnea coastei nordice sunt trei cratere,
dintre cari cel de deasupra e mai adinc si mai larg. tu
Tfiva mare Inca 86' zice, ca ar fi ocne de pitici.
Tfiva mare e proprietatea societatii §i e acoperitä
cu diferiti arbori.
Ti lya mici
La vestul Tilvei mari este TS lva mica" si e in
otarul Oravitei montane. Ad pre toate coastele si la
poalele ei sunt foarte multe urme de ocne de argint,
arama si fer, atat vechi precum §i mai noauè.

www.digibuc.ro
 - 89 -
Ti lya Dobreii
Spre ost dela sat §i deasupra de statiunea CAM fe-
rate din Ili§av4 spre Nord este Diva Dobreii In virvul
ehreia este lacul Toni.
li lya lui Stefan
Peste valea Ili§avei dela Ti lva Dobreii este
'Diva
lui Stefan. Toate aceste Tilve sunt ale societAtii. Interiorul
lor e de peaträ de var, printre eari sunt multe cârtoage,
vizuini §i pe§teri.
Vad
A§a sè numesce trecétoarea peste o vale sau pärtu
(oga§) §i fri otarul nostru sunt multe.
A§a. sunt : Vadul din cheia Cärpiniplui mare §i
Carpeniplui mic. Vadul dela Varnitä lângii Gaura Buh-
nitorii. Vadul Gruii la Racovita sub Tilva mica, cu nume
proprii locale. Celelalte vaduri nu au nume proprii.
Sé crede, ca MAO vadul Gruii, ar fi o ()era de
aur vechie.
Vracnità
Poarta dela marginea satului, carea sè hichide, ca
vitele sé nu poatä ie§f tn camp, sé ziee Vracnitii".
La noi numai numele VracnitA" a limas la ea-
pétul vestic al comunei, unde sè zice cä odatä a fost
vracnitä (poartä).
Valea Racilor
Valea, ee la Vest desparte otarul nostril de al BI-
ehitovei §i mai spre Sud (la Prisaca") de al Oravitei
sé numesce ap.
Isvoresce din Cornul Tilvei mid. §i sé varsä la gura
Glade§ului in Ili§ava.

www.digibuc.ro
 90

Sè crede, cä pre aceasta vale au fost multi

raci §i d'aceea sè ziee Valea racilor.

Valea Cuptoriului
Isvoresce din Stirrninä la poalele Tilvei mari, carea
In sat, la gura Corniplui, sè varsä in Ili§ava.
Vacdreata
A§a sè numesce un loc la poala Cracului Peichii
lfinga valea Cuptoriului.
Vara ad s'é adapä vacile, ce sunt mânate la dcariu.

Virful Simii
Li izlaz la Sud lângi Olariu" este un deal numit
Virvul Simii," e eu pädure §i cm mo§ii. Ad MCA este
o peträrie de granit (sienit).
Virful lui Urduc
Lângä laeul Maniului, dela lac spre Ost, este un
vtrf de deal cu acest nume, §i e cu pädurile locuitorilor.
Urduc" dela na urduca" a sè" rèclica, a s'è ardica,
a s'é sui ; dar are inteles §i de : a da sè sune.
Sè ziee ca in acest virf uneori sè aude urducäind,
pentru aceea ii zic virful lui Urduc.
Virful lu Rujei
Langä virful lui Urduc §i intre Ilieulete este alt
yid numit Virful lu Rujei". Acesta e in alodiul comunei
§i mai de tot steril.
Zevoaie
Incepênd dela marginea de vest a satului §i pre-
ltingä ambele maluri a välii Ili§ava pana la otarul Rachi-

www.digibuc.ro
 - 91 -
tova, e pä mkt ntisipos, de arat, §i in tot otarul nostru
e eel mai fruptifer, i teritoriul pänä la valea Racilor sé
numesee Zevoaie.
Zäbranio
!litre holde, a§a sé numesce o pädure a singurati-
cilor. Unii plänteazit arbori in jurul colibilor (easel) de
(Imp, ca sè fall zävat (scutealk) adäpost de vênt.
Ulcior
Locul unde sunt eraterile din ,,Ti lva mare" s6 zice :
Uleior."
Ulcior sé zice la noi 0 la un vas de phmênt (lut)
pentru apa in forma cArciagului, ell gura strfmtl, féré,
gaurd in coadit
*

Noi aceste nume locale, le-am descris ava, dupä

cum ni-au spus bâtränii, 0 dupi cum si5 atli In vechile
documinte urbariale §i In contraetele dintre loeuitori ; §i
mai toate sè aflä a§a luate 0 in cärtile funduale, cä,
acele ce au apartinut otarului nostru. Dar' de cand a
venit soeietatea drumului de fer §i e mare proprietariu
0 in Mäidan, slujitorii ei au inceput, ca ici colea, unele
locuri sè le boteze pe nerntie 0 ea nu cumva ace0i oas-
pep ai nostri, mâne-poimâne sé schimbe §i numirile lo-
cale ale acestor dealuri 0 väli, am afiat de bine a le
descrie, ea s'é fémilna spre pomenire stränepotilor nostri.

.42 -1,

www.digibuc.ro
 PAR TEA III.

Material limbistic sau cuvinte poporale

din satul Widen

Sciind, cè un popor numai dupà limba s6 poate

cunoasce i dejudeca mai bine, i fézênd, cá literatura
noastrii Oat' astäzi foarte putin atentiune au dat pärtii
asteia uneia dintre cele mai de cäpftenie la alte 1.opoar6
culte , tot la Indemnul M. O. Domn Dr. Atanasie Marie-
nescu am cules acest material limbistie, care constä din
descrierea edificiilor §i a luerurilor eu toate pârtile §i
numirile tebnice ale acelora, pre care romilnul nostru zilnic
le folosesce §i care farii Indoialti nu fará oare-care In-
gmniitate istorici le-au putut sustinea In graiu atata timp.
I.
Casa si partile ei
Casele sunt zidite cu frontul la drum, numai casele
mai vechi, de pre timpul robotelor i clácel, sunt zidite
In avlie (obor, ocol) §i la stradä au 61 separat (tras pre
dinaintea ferestrilor) §i nu frontul easei, eara ztdul este
mai Inalt decat preajma ferestrilor easel. Acest Ad spun

www.digibuc.ro
 93

b`ttrAnii, di. pentru aceia ar fi fost fheitt. ch, mind s&

natoril sau phndurii satului la cash ea sé-i inane la ro-
both sau clack sè nu poatii tntra deloc (nemijlocit) lu
curte, sau sé asculte pre la ferestri, ci sé fie siliti din
ulith a striga la stilpAnul casei ; ear acesta dad. nu putea
sau nu vrea sé meargh la lucru s'è se poath ascunde de
pändurii, eari erau opriti §i eAte de un cAne réu, de a
infra indath in avlie sau cash. Datina de a nu intra In
avlie sau In cash la cineva Ong, a nu striga afarä pe
atarele din cash, la locuitorii nostri s'è mai sustine §i astäzi.
Casele din Mhidan mai toate stint fAcute din lemn
de gorun §i numai putine smut zidite din peatra §i mai
v'êrtos din peatrh moale sau tuft.
CAnd s'é zidese casele mai fnatiu sè saph un rtnÇ
(canal) de 2-3 urme de afund. In care vine zidit fan-
damentul, fault din peaträ de var sau din sienit (granit
alb), de care mai tot hotarnl nostru e plin.
CAnd e gata §antul pentru fundament, s'é cheamä
preotul ea sé sAnteasch locul casei. l'hnä cetesce preotul
rughciunile usuate ard lumänäri de ceará in unghiurile
acestui §ant. In unghiul de chträ réshrit, sub peatra ce
sé pune mai IntAin In fundament sé depun monete de
aramh i argint din anul zidirei.
Sé zice eh mai demult, sub aceasta peatrh s'ar fi
Ingropat de viu i un coco§, ea Kin moarte aceluia sè
fie rescumpérat un membru al familiei destinat a muri,
la edificarea casei noaue.1) i astäzi sè mai crede, cA
zidindu-sé sau adhugAndu-se (adaptAndu-se) o cash, unul
din cash trebue sé moarh. Sé mai erede, cA zidindu-se
In fundamentul ('asei umbra unui individ, acela negre§it
Inteun an va murf §i sè va face stafie sau inuroniu.
1) Anul trecut edificitudu-se de nou casa de sub Nr. C. 3,
ear anul acesta cea de sub Nr. C. 127 ne-am inforruat pe deplin,
cä aceasta datida se practic& i astazi.

www.digibuc.ro
 94

Umbra acelui mort in tot anul in ziva, in carea i-s'au

zidit umbra se va ai eta, ocolind easa la mezul noptii.
Tot asemenea se crede, eh, fie-care cash are o vital earea
o päzesce, §i carea s6 zice, eä este un §erpe. Cu cat e
mai mare vilva, cu atat e mai cu stare, mai avut gazda
easei. Pentru aceea un §erpe ghsit in cash nu se omoare.
Dupä ce s'a zidit fundarnentul, carele de comun dela
suprafata pmêntului e cam de un metru de nalt, de
10-14 metri de lung §i de 5-8 metri de lat, cat adecit
are se vina de lungh §i de lath casa. Pre fundament se
pun bulvanii de gorun, cari sunt de 20-30 cm. de gro§i
ear de lungi cat este §i fundamentul. In bulvani se see-
besc eu (ful (o daltit de fier) cu maneiu (coadh) ascutit
la ambele capete opuse, a§a cà dach däm in lemn eu o
parte a tiului se face thetura perpendicularä, ear tntorcênd
ceia-lalth parte §i lovind in lemn s'é face thetura orizontalä
sau culcatä. Ca pill nu vrea sè lucre draeu, fiind ch
face cruce."
In bulvani se fac atatea npilugi" sau fopuri cate
sunt de lip* eari in aceste pilugi vin 1)44 cari
stau perpendicular. In chtei de ambele parti inch se sco-
bese vàhie, In cari se' bagä bîrnele, uriorti u§elor §i a
ferestrilor. Chteii de regulä sunt de 2.3 metri, dar sunt
§i de 2.9 m. de inalti, cum aded stripanul voesce se fie
de Malta chilia.
Intre chtei se pun bîrne.
Incheetura btrnelor (pusul birnelor una peste alta)
la unghiurile casei se ziee cheptoare. Deasupra ciiteilor
se pun in lungime i lätime 4 corzi (sing. coardä), cari
tin obada casei (chteii a§ezati perpendicular in achror
välitie de ambele laturi sunt tn§irate birnele), ea se nu
se desfacii.

www.digibuc.ro
 95

Preste corzi sè pun grinzile In departare una de

alta tot cate de 1 metru. Corzile §i grinzile sunt de re-
gula dela 20-25 cm. (patrati) de groase, ear de lungi
cum doresce sè fie casa de larga.
În capkul fie-carei grinzi vin scobite topuri (gituri)
in cari s'e" baga. cornu. Cornii In partea de sus unul de
altul sè prind cu cunie de lemn §i au forma de piramida
Cornii sunt de regula de 10-12 cm. de gro§i §i 4-5
metri de lungi. Cornii dela fundoane (latimea casei) sè"
numesc capriori. Pre corni se' prind lateti preste cari 86
prinde §Thdra (§indila) sau 86' pune figlei.
Daca casa e mai larga decal de 5 metri s'é face
sub acoperif (sub corni in pod) §i scaun de grinzi, mai
vértos cand easa sè acopere (astruca) cu tglä, ca sè
sprigineasea, cornii find tigla grea. Parti le de din jos ale
acoperiplui sè zic stresma, ear daca la fundoane s'é fac
chible (adeca zidurile din frunte §i dinderept), ce s'è MaltS.
Ora la virful acoperi§ului, atunei sunt la casa numai
doauè stre§ini.
Cateilorl) in cari vine u§a, li-se fac cuptusele din
scanduri. Tot asemenea §i celor dela ferestri.
U§ile de regula sunt de 2 metri de Ina lte §i 90
cm. 'Ana. la 1 m. de late ; latimea lor sè face, ca s'è
aiba proportiune. U§ile sunt eu breivi (sing. brava) §i
incuetori sau cu clentaica de fier ori lemn pentru a le
tinea inchise, ear ca inchuetori au piteici cu locote.
Ferestrile sunt dela 70 cm. pang la 1 metru §i
20 cm. de Mahe, ear latimea dupa proportie.
La casele din vechime, ferestrile sunt §i numai de
30 cm. patrati, la cari In loc de uiaga (sticla) era pelnus
(pele de pre tarbanul de bou) de animale, prin care stra-
batea vederea In chilii.
1) Cateii stint la case din lemn, ear la cele de peatri sunt
usciori Incheeati.

www.digibuc.ro
 96

Obada easei sè lipesce cu imalci flcutd din lut mes-

tent cu paie, ce sè zice rirfii (dela tire); dupä ce sè
uscä ttrfa, prin carea s'è apasä nisce groape pänä ce e
moale ca degetele, s'es spoesee eu muruialei sau spoialei
fäcuta din var §i pies& prinoiu sau näsip] muiate cu apä.
Plafontul s'è acopere eu scânduri, sau s'é face din
tiple de lemn, ear pre acestea sè pfind nude de alun
sau trestie, cari spoindu-se sè zice cerime.
Padimentul ce la noi sé. numesee §i vatrei sè face
sau din plimênt bätut eu Inaba sau din scânduri. Partea
easei deasupra de plafont s'è zice pod.
In läuntru obezii casei sè fac imprimezuri (ziduri)
din cärämiciä crudä sou din peatra moale [adedi ziduri
cari despart ehiliile unele de altele] atätea eke sunt de
lipsà pentru tneheperile sobe], ce vrea sé le aibä
fn cash'. Chi liile s'é fac de comun de 4-5 metri pätrati.
Case le de comun sunt Impartite prin doaué Impri-
mezuri, eu ate 2 sobe [chilli] i o Casa [a§a sè zice la
noi bucätdriei] sau mind. Una din chilli sé intrebuintazA
§i ca cliet [cAmar6]; clietul Insa la cele mai multe case
s'e afla de o parte a tinzii [iiinblet, gang], sub care de
regulä sunt ceirtoagO) sau cot* pentru porci, gâsce, rate'
etc. Casele cele din vechime, Inaintea u§ei de Intrare de
chträ avliä au tdrncge adeeä, o plasti [stre§Inä] rézimatä
pre coarda casei §i pre alb: coardi sprijinitä de stilpi
sau gireci. [Deasupra de u§a easei, ce duce In curte, s'é
Intinde In obor de pre stre§ina casei o bucatä de aco-
perernênt, care e sprijinitli de stilpi, ca s'é nu ploaie Intre
u§ä, ori sè bag soarele In casä].
Co§urile caselor, s'è fac din peaträ, lemn sau nude.
Lemnele in co§ s'é pun cnizontal, pre ele sé pune slasta
2) Pegerile unde locuiau oamenii in timpurile primitive
culeuple auimalelor selbatiee, ncä s zie cartoage.

www.digibuc.ro
 97

adecä. clisa sau lardul [slanina] si carnea spre a sé afuma

§i acele lemne 86 numesc civiguri.
Sub -multe case sé an §i podrum sau pimnitd
[celariu] cu copilefe [gäuri in zid de pästrat lucruri,
unelte, glaje de prin podrum].
Oamenii in vremile vechi, dud bietului roman nici
vieata, nici averea nii-i erau scutite de fierul §i focul
popoarelor, ce näväleau In continu preste el, locuiau in
zomonife. Sé sapä adecii o groapä in pämênt, de 1 m.
afundä dupl trebuintä [de lunga §i largä] preste carea
sé pun alfe din' arbori in formä piramidall [ca acopere-
méntul caselor] preste aceste lemne sé pun glii [bucäti]
de päinênt §i locuinta era gata.

II.
Lucrnrile din cash
/n casä [buckarie] se afiä un cuptoriu pentru de
copt pane sau un cdmin pre carele sé face focul pentru
a sifi fierbe bucate ; cei ce nu coc pita [pane] §i mdlaiu
in cuptoriu o coc sub rest [un fideu mare semioval de
bädic] sau in cerine de lut pre cämin, carele e de o
margine, ca din co§ sé nu cadh funingine in bucate.
in chilii sunt cuptoare [sobe] de bädic [fier turnat]
sau de primênt, In cari [cuptoare de päniênt] pre toate
piirtile sunt zidite blidu§ele mici de päinênt, anume arse
de olari, pentru ca incälzindu-se cuptoriul, ele sè im-
präseie mai tare cäldura.
In chilii sunt paturi. In pat s'é afiä o dricald [strojac]
implutd cu paie ori vreji [frunze sau ghija, de cucuruz]
pre ccesta sé a§terne o poniavä. albi ; la capétanIu sunt
capétanie [perini] implute cu vreji de cucuruz ori cu
pene ; apoi pentru astrucat [acoperit] sunt stranie [pro-
7

www.digibuc.ro
 - 98 -
covite] ori ponevi tesute din länä [la unii am vkut stra-
nie tesute din Or de capre].
Earna sè acopër [astruch] si eu parili, adecä cojoace
mari färä mâneci ; ear cei mai eu stare au dufaguri [pi-
lote] eu pene i paploame sau iorgane Imp lute cu ptimucä
[sau bumbac], si mite de länä ear preste acestea In pat
sè pune un covor poniava tmpuiat frumos flori din
colori diferite].
Pi oprietariul casei la cäpètâniu fsi tine furla, flu-
era 0 flueroniul, ca seara, dupd ce sè mica, sè cânte
una casnicilor, spre a uita chinul i osteneala de preste zi.
in chilli s'è atiii läzi sau i dolapuri (ormane
i
wine), In cari si pre eari sè pastreazi haine de purtat
ponevi [covoard] trimbe [sulun] de ptinzil, viguri de
cioareei sau plinurä din lima etc. Resboiul furca nu
i

lipsesce din niei o cash.

Pre päreti sunt atArnate In cunie icoane siinte
nici dintr'o casti nu lipsesce icoana piaznicului Fa latlo-
nului easei] cari sunt Vinerea mare" [Cuy. Paraschiva]
Aranghelul" Gavnl], San-Micoara" [St.
Nicolae, care'l serbeazä numai 4 ease din familia. Crasovan],
Sfuitionul" [St. Joan Beteziitoriul] si Stinta Maria mare
[Adormirea Näsciit. Dlui].
Iroanele dupti ritul nosttu, sunt de pirtori desem
lute pre uiagti, [stitla] sau e pâflzâ ; In timpul din
urma insä cele mat multe ieoane de ritul nostru sunt de
httrtie eu insrriptiuni slave sau germane, §i modelul age-
menea dupä tit rom.-catolic.
La ferestri Intré paturi s'è add masa. Mau giuratd
de lavite [scaune
Dupd usil pre pilrete s'é add o neirumä sau
pre carea s'é tin hlide i cinere [tdere] de poreelan
linguri de metal.

www.digibuc.ro
 99

Unii au i ciasuri" sau orare de phrete.

La grinzi aunt chi(i [buebete] de bosioc sau busioc,
buziene [floarea unei miluite" sau a zinei numite Bu-
diana] foio)lu, dombravnic, lefWean i priboiu. Toate aceste
fiori sè ttn fpristreazal In cash, ea sè fie la Indemanh In
casuri obveniente de boale, chei eu aceste flori sè fac
cinstele si sè deqcanth.
In cash [bun ärie] sè afin vase de case precum un
rtq sau o ceri ie de copt Inï1aiu, piCi, turth de mhlaiu
poyare de pane nedospith.
De cate ori s'è mace mhlaiu, mama face elite un
hoholas [turth] de pranzisor [dejun] pentru fie-care mem-
bru din familie, ca sè nu Inceaph rnálaiul cald, chei In-
cepêndu-se cald sè sparge. Ear dach mama s'a uitat 86'
fach bobolos sau cand coace pane s'è kcal mai ales co-
[coapte ambele pre j(ohin adech chrbuni vii]
totdeuna-i molcowsce [Impach s'e tacq cu credinta eh
bine sè se Ineelph mhlaiul ori pita atilt timp in
ce ajungi §i Intorci dela moark" adeed phnh s'a reeit
mAlainl sau pita.
In cash sè mai aflh un siircineriu pentru de pus
pre el oale, strachine, tiqiiii (o rainh cu 3 pieioare) pi-
cionw adech Ogre qau pirostInIe ; cifidare micä, i mare,
cotaie (o chldare mare !lira baier) un feiu (ciubér) In
care s'é aflà un mac (o lingurh mare) de aramd pentru
de beut aph. Apè s'è mai aduce §i eu carceagul (un vas
de phrmInt cu coadit sau maneiu Inghurit In care Intrii,
apa pre 3 ghuri dela gura carceagului) o ciupei sau ulcior
(o oall eu gura strimth) §i burin? (un vas de lemn ca o
roath); un ciuvanin (o aim (ditrab de lemn) de trupinä
scobith) In care sè frèmanth pane ; apoi sunt : cori(i (troace)
cola, i (troci semi ovale) carlie (troei lunghrete mari)
cotariti (eo§uri) pentru sprijinit cereale i legumi §i obo-
7*

www.digibuc.ro
 100

roace acute din scoarte de teiu ; o albid de spalat schim-

buri in carea se afla o obadd (o scoarta sau coaja de
teiu lath') pentru a se pune fn ea chime§ile child se
toarna pre ele uncropul (apa feartä); un faceiletiu, bru-
ceriu sau §i colefdriu §i 2 talpire, cari se intrebunteaza
la facerea colesei (mamMigii de cueuruz) si scrobului [fa-
cut din faina de grhu stropita di aph intocmai ca ma-
maliga], o nultccl de scrobit [sdrumicat, flecit] legumele
fierte ; un badiniu cu match, de batut smintina pentru unt ;
un veitraniu [lopata] de luat foc [lumina] ; crupdtoare [lo-
peti] de bägat phnea in cuptoriu ; chiqita de scos spuza
din cuptoriu §i carbunii ;. sita §i ciurd sau ciururi pentru
cernutul fainei, protac pentru ciurait grhu (un dur de
piele cu gaud mari) o pica de pisat, sare, semênta etc.
o druga de fntins aluatul pentru taietei, geile(i [vase din
lemn] pentru lapte ; ciobarnace [ciubere de 30 50 litre]
pentru läturile porcilor ; funduri sau schndurile de taiat
ceapa etc.
Li diet se tine fanina in läzi, saci sau bddeiniti
[cazi] ; ciubere cu branza, cfirnati §i shngereti uscati pastrati
in unsoare, ca se se tina mai mult ; pre pareti sunt cu-
niere, in cari se spanzura clisa, ea se steie svhntata [us-
cata], ear pre la grinzi §i in mile pre pareti sunt motche
fuse etc. cu torsaturi. Yn diet se piistreaza si teujin de
[uneltele] de lueru adeca barda, burghii, gbilaie sau obluri
§i alte ciuble [vase] neaperat delipsa la facerea lucrurilor
mai mid de pre lânga casa, dar cm deosebire la rênduitul
[reparatul] carului, plugului si alte unelte de lucru.
Pre PATIO' case se mai afil grajdiuri pentru vite,
fopruri pentru scutit carul de ploi, tream (un §opru cu
o plash] pentru scutirea plugului de ploi ; buzaind In
carea se' tin cizi §i. bädaniti sau §i brcidaniti pentru co-
mina de prune ; cazile §i. bradanitele sunt la gura de

www.digibuc.ro
 101

1 m. panh 1-5 m. largi, si de 1-5-2 m. la fund, ear

inaltimea de 2-3 m. si sunt dela 40-100 aeoave de
mari ; eiuberele aunt de 1 acov, ear eiobarnacele au guri
strtmtä si fundul mai larg de 60-80 litri si au urechi
prin cari s'é bagi ciobarndcariul, iepila sau si toica, chnd
sa' due pre umere.
Unii au cdzdnip in care s'è tine cdzanul de fript
[fiert] rdchid §i calpacul cu mulele lui, cari s8 afli In cada
cazanului, si fucia sau buria, in carea curge lit:Ma churl
sZi fierbe.
Vasele [butile] s'è tin in buzainä la eei ce nu au
podrurn. Asemenea si graul si ov6sul s'è tine in buzaina
prin cäzi, earna (And nu sunt prinse cu Comilla', ear cu-
-nruzul prin poduri eaci hambare nu sunt la noi.

III
A vlia, graldina si coliba
a) In avlia s'é tin lemne. Lemnele sè sparg (creapä)
si taie cu toporul §i securea [loeul acestora e pre scara
din cash, ce sta la oena podului] 8'6 icnesc eu tilde In
cari s'é da cu maiul sau buzduganul.
In avlia duph cash prins sau langi grajdiu de o
margina sè afla un ppru sub care s'è scutesc uneltele
de lucru, carul, plugul, rotilele, tanjala, säpe, arsoave loI-
trele cele lungi si leucile child carul 'i cu ladä, ear eand
e cu loitre ssé scutesce lada.
oprul e acoperit ori eu *-indrei [la cei mai In stare]
sau eu paie [la cei mai sèraei].
In avliä sa mai aflä o cocind pentru porci ell una
sau doadi desphrtèminte ca s'è ailia omul dud intarcd
purceii unde sè bage scroafa, ea 8'6 nu o sugd purceii.

www.digibuc.ro
 102

In fiecare cocinh s6 afhl §i cate un veildu. Intepenit

intre birne, ea se se dee In el de mAncare In cocita por-
cilor de ingr4at. Acest vAlAu e eu doautt despArOminte,
in una se pune cueuruz ear in alta 1turi ori apei.
Deasupra eorinei [in pod] adese e cote(al gAinilor
unde dorm i unde oa0. Dach e podul mai mare apoi
se phstreazà in el §i furri, greble, pari de fen unelte de
lipsA, la lucrarea fenului.
b) Av lia sè deRparte prin un gard de grAdinii. Locul
nude se poate true din ali Iiì guldinit preste gard, se
zice prilaz si e mai rand [jos] pentru a pntea pi preste
el, carele e astupat cu un tufwau [o tufg deasA] ea vitele
se nu treadi preste el.
În grAdina sunt sèM(Ineiturile legumi, i flori.
Inti e legumi amintim, pelsalea mieä i mare, ceea
care se InOrA pre tiri Ijiponi curAtiti de crenge], (Tam-
pa, mazère, ciapei, agimi [un fel de ciapA ce creme in
agimi ca aiul in aia sau usturoiu, piparei sau
ardeiu mai ales de cea iute, ehirreu un fel de ceapai de
primAvarA lungAreatii, moreoare,peitrinjeia sellatd, bob [un
fel de päsule mare ea burieul degetului], varzA, chel,
chelerabe etc.
In grAdinA se mai atld pomi pruni, meri, peri,
eire§i, vi§ini, perseci, jorgileni, gutini, seorNi ear pre
la capetul grAdinii In gard §i pre la ltituri lemne de
gradie (de luerat lemnarii) frapseni pentru neipla(ii dela
roate i faceii dela loitre ; asemenea §i ulmul din care
se fac furei, carfe, nAplati §i buciumi de math; bagrini
pentru ars §i foarte buni de buciumi.
In grädine se mai all5, §i un prc (o Mgt Aditurà
cercualä) In care se tine nutretul vitelor fen, paie, trifoiu,
frunzare (verfuri de crenge din copaeii cArniti Incà cu
frunza verde cu deosebire pentru oi), iesle pentru a se

www.digibuc.ro
pune nutretul oilor §i väliiie in cari oilor li se clä coming
sare etc.
c) Fiindeä o parte Insemnatä din locuitorii Wilda-
nului sunt economi de vite, §i la (Amp au locuinta lor
aceste locuinte se numese colibi, ear pentru oi au
&Vase §i pentru vite mari poefi. Colibele sunt ea §i. ca-
sele din birne, ear poetile §i sAla§ele sunt din nuele §i
acoperite eu rogoz §i paie.

IV
Moara
in hotarul Mäidanului sunt 15 mori dintre cari 13
pre Ili§ava, ear doauè pre valea Cuptoriului ; dintre ace-
stea 11 sunt numai a Máidänentilor, 2 a Miiidänentilor
eu Agadicenilor una a Mäidänentilor §i a Ilächitovenilor
§i numai una a Rachitovenilor.
Locul unde se edificä moara se zice scoc de Tnoard.
Edificiul morii §i *tile aceleia sunt tot ca ale casei
au tot acelea§ numiri. Dintre aceste, 14 mori aunt eu
linguri la roatä ear 1 ell vaund [un fus gros imprejurul
diruia este o roatii cu liizi In care cade apa] Cele cu
linguri [Ltifelmiihle] se intore prin lovirea apei In linguri.
Spre a se conduce apa la moard, se face o ierugä [canal]
ear in albia rinlui se face un iaz [o tulbinä, dulbind]
ear längii moar5, se face un zi-doniu, din ziitoniu se con-
duce apa pie buduroniu [o butoarch mare de 4-6 metri
lunga] In acarui capét [din jos] este b5gat In el o ciu-
turd, §i In aceasta o teava, ce stau piezi§ ca se loveascii
tare apa in lingurile din roatä.
Roata morii e compusli din fits In partea din jos
stint baute lingurile In buciumul fusului, cari sunt prinse
cu un cere ca cel de pre roatä ; la capetul de jos de

www.digibuc.ro
 - 104 -
sub linguri este bagat in fus un cuniu ce se zice cal-
cniu, ear in cel de sus alt fer, carele e patrat in partea
de sus, ear cel ce vine bagat In fus e lat i se numesce
stem niu.
/n apä este o cobild (un lemn cu geamänä din na-
tura), in carea e prinsa broasca (un fer lat), pre carea se
pune ealcanIul fusului cu roata. Peatra de moara cea de
din jos se pune pre scoli (un lemn seobit cum e peatra)
In peatra aceasta vine un gringeiu (o teava de lemn), ca
se nu se clatine fusul, ear in capetul staniului se pune
pirpdrita (un fer lat care se bag In peatra de sus), carea
intoarce peatra de sus. In prejurul petrilor este o obadd,
ce se ziee ocoli, ea se nu iasa fänina decat pre ciudureu,
ea se cada in lada.
Deasupra petrilor de moara sta. coul, earele are
guri larga i fund strimt deschis, din carele cad boabele
in gurite (un välau mic), ear valäul se leagäna neintrerupt
de un lätete, ce se title pre peatra morii §i se numesce
chichirez.
and nu este de macinat la moat* se pune un fund
la gura buduroniului, ear apa se sloboade pre o ierugä
de o parte, ce se numesce jghIab. La moara eu läzi de
aph, apa se conduce pre un vaiu din zatonIu §1 cade
deasupra In lazi, cari umplandu-se, se intoaree vauna
cu ea o alta roata cu dinti, cari intoarce fusul cu peatra.
a) Mori le ce se 1ntorc cu maim se numese rkni(e.
/n ri§nite se macina sare, §i cucuruzul 8'6 uruesce
(zdrumica) pentru a se da vitelor uruiu" eu save, ear
in timpuri sacetoasit se rt§nesee §i grail i eueuruz pentru
Mina trebuincioasa in case, de pane §i malaiu.
b) 0 moara, In care se invaigesc (inverto§aza, nete-
zesce) tesaturile (panura, cioareeii) tesute din lanä se nu-
mesce vdiagd. Vaiaga are iaz, ieruga (eanal),jghiab, väläu

www.digibuc.ro
 105

§i. math, ca §i moara. Roata vaiegii e cu vaunä dar cu

läzi sau cu aripi, in care lovesce apa spre a intoarce roata.
Land, roatä este o meld (vas desfundat la un cap) in
care sé pun cioarecii, uncle sè tin mai multe zile, curgênd
apa presto ei pre un väläu §i ii invêrtesce In continu.
Deasupra de vaura de o parte a väiegii in grinzi
sus sunt prinse doaué ciocane (maie) mari §i grele. In
\Tama sunt Mute sub ciocane nisce mâni de lemn, cari
Intorcêndu-se roata, lovese In cocaiele ciocanelor §i le
ridicA in sus treptat, când pre unul când pre altul, cari
cad (lovesc) pänura pusä inteo albie (altä troaca) 0 carea
neintrerupt si5 intoarce. Invaiegirea pänurei dureazä 8 zile.
Crerlescenii, cari aunt de profesiune vliegari, numesc
väiaga §i stupd. Pentru un cotl) de pänuri inväiegitä li-sé
plätesce 4 5 crucefi.
In Mäidan Incä au fost in timpurile vechi o vaiagä,
carea au fost proprietatea Märconilor, mo§ilor nostri ; dar
murind mo0i, carii erau deprin§i cu inväiegitul §i alti
urmätori ne mai indeletnicindu-se, s'au ruinat.

V.
Carul, plugul si teujina [uneltele] economului.
a) Carul
Carul are doaué dricuri, cel dinainte §i dindérét.
Dricul dinainte are o osie, capetele osiei, In care inträ
rotile sé numesc cdrtiniburi §i. sunt ferecate cu doaué
morcoafe ; morco§ul scurt de deasupra §i cel lung de din
jos. Deasupra osiei sé pune o policioard, carea sé prinde
de osie cu verigi numite scenyherite. !titre osie §i poli-
cioarä vin doauè fälcufr prinse cu cuie, la capétul acestora
sé prinde protapul, in actirui capét sij prinde o citu§ä.
1) Cotul e o mEaurit de lungime cam de 75 cm. de lung.
7

www.digibuc.ro
Intre cátu§1 §i protap vine b5gat jugul, earele Se tine de
ele prin un tolau [un cuniu gros de fer]. Partea din sus
Ei jugului, care vine preste grumazul boilor, se' ziee jug,
cea din jos policiord; aceste se tin de olaltä prin doauè
fiulare cari stint sprijinite de deasupra prin scripue; ear
la capetele jugului §i policioarei sunt gäuri, in cari sè
bagl r'éstdul, cand sè injugä boii. Deasmpra policioarei de
pre osie, care s'ö zice §i masä sil pune un ferchedeu, la
acärui capete se' pun stulpizi, ca s'é tinä lacla sau loitrele.
In ferchedeu, policioarä §i inima carului sh bagä un tol-
däu, ca sè till inima.
Drieul dindöröt constä din osie cu cdreimbe, pre
carea sö prinde eu verigi un ferehedeu ; tntrè aceste s'è
bag& o furci gemènarä din naturk ce s'è" zice ciorobetri,
la capöt are o gaurk in care s'é prinde cu un toldau
inima carului. Cand sè call': fön, sè pun in car loitre,
cari constau din doi fucei, ce s'é tin de olaltä prin carfe
la capetele eärora sunt cercei de fer, In care vin bägate
leucile [roata de fer a leucei ce vine bágatä In cárâmb sè"
zice buc1e]. Când sè carä tulei deasupra loitrelor sti pun
pätrat nisee präjini, ca s'é se poatä ineärea mai mult in
car, §i acele s'è zit; cuberniti; ear când sè carä cereale
s'é pune in car lada, carea constä din loitre mai seurte
§i pre cari aunt prinse scânduri.
Pärtile rotilor sè numesc : buciumul in care vin IA-
tute spitele ear in capul acestora vin ndplafii, ce s'è tin
in cerc prin mádulare (cunie de lemn) imprejurul cárora
s'e prinde cercul de fer. Ferul din roatä sè zice cotoro§.
ear buciumul 8'6 fereeä cu verigi, ca s'è nu sè spargä. De
inima carului aunt prinse lante pentru impedecat, legat
etc. Lantul e compus din ale; la un capk are o zalá
mare, ce se zice bielciug, ear la eelalalt un cdrlig.

www.digibuc.ro
 107

b) Plugul
Plugul consta din plug, rotile (espr. rocile) si Mn-
jald, in carea e jugul.
Plugul are o trupifd de fier cu trei gemene, ce se
numesc crenge; vêrful dinainte al trupitei se numesce
barbd; de aceasta si de creanga dreaptä vine prins cu
civii [Schraube] fierul lat, ce trece prin päimênt, ear dea-
supra lui In dreapta este cormanul, carele lapada breazda
de pamênt in laturi. Acese corman se' tine de trupita prin
nesce vergele de fier numite ftuletri ; un eapet al trupitei
asa uumita creanga tnare, se prinde cu o civie de grindei
[un lemn lung, de carele se tine trupita si toate *tile
plugului]. Creanga stanga a trupitei, carea umbla pre
pamênt, ca se nu se juleasca (se se mance de pamênt) se
inddesce cu o nadd0 de fier.
Ìn capetele crengelor trupitei dinderet, vin prinse
coarnele, de cari tine omul la arat. Naintea ferului celui
lat, este prins cu o legatura de grindei, ferul cel lung,
care tae pamêntul naintea ferului lat, ear naintea acestuia
In grindeiu este Wadi nulseaua, dupa carea se leaga
lantul, care tine grindeiul pre rotile ; cu maseaua aceasta
se string si destring eiviile plugului.
Rotilele (rocilele) constau din o osie cu doaue roti,
dintre cari, cea dela dreapta (carea umblii pre breazda)
e mai mare ; tntre osie si masa la dreapta vine un lemn,
ce se zice carlig, ear de stanga alt lemn lat, din natura
sabiat cu gauri, ce se zice sabie, carele servesce pentru
a da sau a lua breazda plugului
Tenjala are la capetul dinainte calm* In carea vine
jugul, ear in celalalt capét un belciug (zalá) de fier, care
se pune In carligul rotilelor.2)
I) Dada = dela verb, a nädi = a adauge.
2) 0 unealtä, eu care se euräta ferul plugului de pärantul
prins pe acesta, este oticul sau oticul. (Culegittorii).

www.digibuc.ro
 - 108 -
Plugul de lemn e mai simplu §i are tot aceste numiri.
Cu Plugul de lemn 8(5 arA Olind (o livade) §i mi-
rifcile (unde au fost grail), ear cu eel de fier ogoarele
(unde au fost cucuruz).

c) Teujina economului
La dealuri sè sapA telina cu saponiul sau budacul,
carele e o sapl de 6-15 cm. de latA §i de 20-30 ern.
de lungA §i grea.
Cucuruzul, pAsulea, curcubitele (dovletii) etc. sè
saménA in cuiburi de pâmênt cu sapa, ear unde pAmOntul
e petros cu crasna (o sapit ascutitä la Or°. Când cucu-
ruzul e cu cinci frunze si; pr4esce, ear când e mare sè"
ingroapli.
Tuleii cueuruzului sè taie cu secera. Griul, fAnul
etc. s'è cosesc cu coasa, (coasa s6 bate pre nicovala, carea
e bAtutA intr'un butuc [picior de lemn] apoi s'é ascute eu
cutea), s6 adunA cu furca §i grebla, si5 grAmAdesc in jirezi,
porfori, cleinii, §i plaftii sau boghii cu furca §i furconiul
(o furcA lungA la un cap eu doaué coarne).
PAnA 86 IncarcA carul, s'é tin boii la seingir1u, adeeit
sti desprind dela jug, sé leagit de protap sau de un po-
ciumb (par baut in pAmênt).

VI

Peen rariul
Cei ce piizesc oile sti zic pgcurari, iar cei ce ph-
zese caprele sè zic cdprari. La o turmA de oi di zice
ciopor, ear la mai multe ciopoare impreunate la olaltA
intr'o turmii 86 zice boteu (boceu).
Alesul" este serbAtoarea Ocurariului carele cade
totdeuna In 22 Aprilie adecA in ziva premergatoare Sân-

www.digibuc.ro
 - 109 -
Georgiului. La ales sé Impodobesce strunga (o ingraditura
de ramuri verzi, in forma cercuald, unde sè baga oile,
cand sè scot a sé mulge).
La Ales s'è odárnese (s6 Intarca) si s'é aleg mieii de
oi si iezii de capre.
La Ales" fie-care proprietariu de oi si Sumbra
(ap sè zice celui ce's da In paza altuia spre *ire oile
sale) pkurariului fi duce mancare mai bunii, ca de co-
mun, si un colac de grau, In care dud s'é framênta .9'6
pune un ban de argint. Acest colac II trag (spre a-I
frange) pkurarii la usa strungei, la care unii stau afarti
ear altii In läuntru strungei. Sé uda pkurarii at galetä-
ritele unii pre altii. Galeata este frumos impodobita cu
flori si la,--40nuse-s legate buruenile descantate : urzica,
leostean,(aiu (usturoiu), salca, pelin, scaete si areu (lap-
tele canekri) si un taler (ban de argint) cu coada, iar In
o carpsoara bine legata unsoarea gatitil de gazdarita casei
la Todorosale (24 de zile tnainte de Rusale), constatkoare
din buruenile sus amintite afara de areu, dar adaugên-
du-se putina unsoare de pore, ca vraji pentru s'énata-
tea oilor.
Pkurariul ia banul dela galeata si de bucurie udI
galetaritele.
La Ispas (Ìnilltarea Dlui) sau la Rosalii, sé aduna
ciopoaféle In boteie pentru a si5 lua din stand. Atunci
toti pkurarii impreunap Is aleg un Veitau" carele de
regula este cel mai bètran si mai espert, si sè considera
de mai marele lor A cest allay rénduesce, care din-
tre pkurari are sé pastoreasca mdtricele adult' oile cu
lapte, si acesta 86 numesce mdtrieeriu; mai departe care
s'é plizasca miei si acesta s'é numesce mielariu, 0 care
sè pazasca sterpele (oile sterpe) si acesta s'è zice sterpariu.

www.digibuc.ro
 110

Mieii, dela odarnire pAnA in primhvara viitoare, sè

zie noatini (bArb. noatin, fem. noatinA) ear de atunci
phi fatA femininul sè zire mioarei, ear bArb. terflu (ter-
tius lat.) phi rand sé lasA, a sè Impreuna (marl°
en oile.
In August sè despai t berbecii de oi i atunci sé zic
arefi (lat. aries) iar eel ce-i pAstoresce sè zice are(ariu."
Etatea oilor i berberilor sé computA : oaie sau berbece
de un miel aded r:e 3 ani, de doi miei adecA de 4
ani etc.
La Rusalii (au si la Ispas) sA mésoarA oile aderA
fie-care proprietariu 'si mulge oile, iari laptele '1 me-
soarA cu oca [3.3 lit ].
La mésuratul laptelui, VAtavul InseamnA cat
lapte are fie-carea pre matiçe sau macite cu numere
romane. Macita e o vergea pAtratii, fdeutä din lemn moale
[teiu ori &Ilea] cl urmAtoarele numere : I, V, X pen-
tru ochei ear jumétAtile eu I [jumétate litrele
sau pararele de orA cu punct.
Aceste apoi sè taie drept In doauè i jumétate din
semne sé scoate afarA de matite, i sè dá. rendasului sau
stmbrasului, iarA pArticea din matite sé chiaml rabo ea
asa sé nu poatA niri vAtavul a insela pe rêndasul nici
viceversä, cáci rabosul trebue sé se loveasei cu tAietura
din matite pre earea au rémas jumètate din semne, d.
e. iatA o musträ de matite :

Nr. 1 are 3 ()the si 1/2, Nr. 2 are 51 oche, Nr.

3 are 15 oche, Nr. 4 are 193/, oche, Nr. 5 are 371/,

www.digibuc.ro
oche. Partea din sus s'é taie i scoate afard i sè dä ren-
dasului, ceialaltd remâne la vätav pre matità. Cel ee are
mai mult lapte, acela ia mai intâniu din stanä i anume
dupd o ocà ia zeee d. e. Nr. 5 atâtea zile mulge toate
oile [a tuturora] Ong ia 3721/2 oche, ear Nr. 1 pánä au
muls 35 oche.
La stand: laptele '1 inchiagä in ca i urdä, adedi
laptele st5 tneälzesce d'abiuta i in el s'é pune chiag faeut
din ar cu rinza de vitel sau miel sugatoriu i coajä de
corn. Te'rul sè fierbe si din el sè inchiagl urda. Zérul
s6 strAcoarä printr'un cornir de MA [un sac triunghiu-
lariu]. Casul apoi s'é taie fälii sè pune rênduri In ciubere,
86 sari, sè pune fundul i preste fund o peaträ, ca sè
apese i atunci sè numesce brdnzd. Pre furd sè toarnä
z'er proaspèt ea FA fie totdeuna curätenie.
Dad oile mai au lapte, dupä ce fie-carele si-au
luat din staná sè repeteazd m'esuratul, dar atunci ia nu-
mai 5 oche dupä una sau si mai putine.
Pkurarii, ca s'é aiba grija bunä de oi tnteo zi
Inch' iau din stand. Vtunci Ocurarii fac balmaj, care sè
face din cas dulee fiert in lapte dulce si in care fierbend
s'è pune i putinä Miring, de cucuruz, ca s'e se ingroase..
Balmajul e foarte dulce si bun. Oile Ind, au nume.
Asa oaia, carea imprejurul ochilor are un cerc negru s'é
zice : Oachefa.
Ogripeana In jurul ochilor are un cere galbèn.
Pistra e cu pupi negri pre bot.
diminutivul Bellula este cu botul bal [alb].
Sirba e err coarnele ridicate In sus.
Cornuta e cu coarnele Ind6r6t.
Cdrleba e eu coarnele sucite [rotunde].
Bucellaia e cu botul negru.
Coacina e eu botul galbén ori rop.

www.digibuc.ro
 - 112 -
Laia e de tot neagra la lana.
Caciora sau Pistrita alb-neagra.
,luta e farä coarne.
yaia e eu lanä neagra creat.ä.
Buyara e eu mitele ca coeorii (la vêrf intoarse
rotund].
La capre se da mime ea:
Breaza cu per alb pre frunte.
Sileana e galbenä,
Albuia e alba.
Suta e fail coarne.
Secera e eu coarne strimbe.
ledul dela un an Liana WA se zice vdtuiu §i vdtuie.
Tapului se zice §i pfrciu [lat. hircus = pircus].
Oile §i caprele, ea se se cunoascä, la urechi se in-
seamnä ea erestäturi [y] sau in urechi li-se fac gäuri eu
potricala [o daltä rotunda] sau li-se fae cereei adeea
marginea urechii li-se taie de tot ca se spänzure sau se
ciqegc la ureehi, sau li-se face !bra din vêrful ureehii,
ori la bot, se infereaza eu jigul §i a§a fie-care eiopor '§i
are semnul set' In o parte sau alta a ureehii sau botului .
Ear ca se le cunoasca din depärtare, pre o parte a cor
pului le boiesc eu boialä (o coloare ro§ie).
Oile se chiarna: hei biabia" §i noità." Caprele :
pita, pitit" ear iezii : ciciule" (§ii§lule). CAM oile se
alunga sau se abat de undeva, catra ele se strigii : tiie
bucalaia!" ear la capre : herea breaza."
Fie-care pecurariu la brau are o fluera, §urli sau
flueroniu §i un cutit cu tea&
Fluera pecurariului e &cud din alun §i lemnul nu
se Ingaura cu burghia ca §urla, ci se crapa in doaue,
apoi se scobese välaie In ele, in unul din aceste valaie
sti fac 6 giuri iari in celaialt ochiul, apoi 8'6 asemeneazii

www.digibuc.ro
 - 113 -
cum au fost päna a nu fi crepat cu scoarte de ciresi,
ca verigele se" le strInga la olaltä. Fluera este de 25-30
cm. de lung& si de 2-2.5 cm. de groasa, la ambe ca-
petele asemenea de larga, si din aceasta causal are sunet
mai resunatoriu decal surla.
?arla e de doauè feluri, mai mica si. mai subtire
dela 20-30 cm. si mai mare dela 50-70 cm. iar gro-
simea de 1.5-2 cm. si cea mare dela 2.5-3.5 cm.
urla este facuta din frapsin sau fräpsinita cu 6 gaud
si la cap'etul de jos mai strImta.
Flueron1ul este dela 70 cm. pang, la 1 metru de
lung si dela 4.5 cm. pana la 5.5 cm. de gros asemenea
crepat In doauti si Imbräcat cu scoarte, dar are numai
4 gäuri de batut eu degetele si gaurile sunt In partea
de jos; si are un ton Anic care 8(5 aude din foarte mare
Indepartare.
Tonul asta eand sè sufia cu un bas din gît se' zice
ison." De la acest nume sè zice celor ce seiu canta fru-
mos In fluerä ca cant& pre ison."
Aceste instrumente sè intrebuinteaza nu numai de
pkurari, ci si de fie-care roman ; panä ce barbatii zic
In ele, muerile si fetele acompaniindu-i cantä tot felul
de cantece, mai ales in vreme de earnä pre la sezatori
si povestesc povesti mitice si istorice despre neamul
nostru, asa ea din neam In neam sau npana-i lumea"
si pkurarii de pre
toate se' pastreaza; si la aceste zile
la salase s'é reped acasa.
Pkurarii cu sine mai poarta si un sbiciu" din
lanä cu pleasnä (vèrful) si cu gujba", din care sé face
latul spre a Se pune In codwioei ; un ciobeirnacari (ori
si meicinc(i), care e un bat mare eu maciuch la un capèt;
o dastrucd de lemn (troaca) de o parte eu fescile (aprin-
gioare, chibrite, mäsine) de alta eu rädatina de spdnz
8

www.digibuc.ro
 - 114 -
(earba) pentru Inierbat (numai In coada) oile bolnave ;
foarfeci de codit oile (In Martie, cand earba e tinera, se
taie lana de pre coada si picioarele din (Wept si aceasta
se zice codire); o lingua cdrciord, ca se poata manea
lapte din galeata, ciici alte vase pentru mancare afara
de galeata nu poartit pecurarii cu sine. La usa strungii
un sit rcineriu, In earele 'si aninä suba, galeata, zbiciul etc.
Pecurarii pentru a pazi turma de lupi, au chi cu
sine. Canii de oi au urmatoarele nume :
Cioban, un cane mare &cos.
Labef, cu labe [talpe] mari.
Ursu e de coloare neagrâ.
Lupeiu eu per vênat ea lupul.
Griveiu e griv aded pistrit.
Moza are bot cu buze mari.
Valcu are piept lat.
Ordaf §eclo la strungl.
Potaie este lenos, potaie.
Albu e alb.
Lupa o catea si Griva earas.
Floarea §i Floria are mai multe colori.
Ciolac cu urechi laie [negre].
Porumbac cu per cenusiu.
Teldica e o catea, carea latra In continuu zi si
noapte.
Cdstglan pâzesce coliba.
Vulponiu are coadä stufoasii.
Curtu n'are coadli.
Cidu n'are urechi.
BuN este cu bot laiu.
Bujleica e un spurghel mic.
Paris e un cane mic.
Liseiu e lis In frunte [alb].

www.digibuc.ro
 116

Mareq e frumos in per [ca fumul] i Tisa au nume

de ape, ca se nu turbeze.
Diana 4i Dudaf sciu urmarf urma iepurilor si a
caprioarelor.
Modol are mite [per ca lana].
Moth/ e comod [lenos].
illoza a-re glas resunatoriu.
Roca [ell per rosatic, de regula cane foarte energic
si darj].
TIntifan cu per sur.
Mai sunt pastori la boi, la vaci i la cai.
1. Numirile boilor sunt urmatoarele :
Bal i BalonIn [e un bou alb].
Sara i suronia, surila, saran e sur.
Priu §i Prian colorat.
Codalb cu coada alba.
Brezu §i Brezoniu eu fruntea alba.
Renca, Roran rep.
Siva, Zaea albi suri.
Marga, Muryila negru.
Galbè».
Playa alb-galben.
Boian. Lanila fatat Luni. Do»zan fatat Duminecii.
Virian fatat Vinerea. Joian fatat Joia. Rua. Calea [alb].
Cleitoniu [capatinos, flocos Intre coarne].
Bunzbac, Bica, Martila [fatat Marta], Rujan [rosu],
Florea, Florian, Pislrila [pistrit] etc.
2. Nume de vaci.
Vacilor li-se dau de comun numele zilii, in carea
s'au fatat afara de Mercuri i adeca :

www.digibuc.ro
 - 116 -
Lunioara sau Lunaia, Mdrtuica,Joica sau Joichip,
Vinioara, Simbi sau Simba, Domnica apoi Suraia, Pria
si Priana, 136 la, Codalba, Florin, Draga etc.
3. Nume de cai :
Murgu, &Can, Mirgu, Mirga, Lila, Cesar, Suran,
Itoibu, Vidan, Albu, Suru, Puiu, Turcu, Puiea, Mila,
Vrana, Lisu, Pinta §i Pinteanu [cu pinteni la picioare,
adeca alb] etc.
VII.
Résboiul eu sculele si materiile de tesut
Cinstea casei §i a femeii romane o formeaza résboiul.
Nu este cask unde se' nu s'é Ole résboiu §i cea mai ur-
gisitä de lume s'ar tinea femeia, carea nu ar sci tese
in résboiu.
Résboiut e facut din lemn §i constä din urinttoarele
parti: doaué scenghere sau natre cioplite patrat, ce vin
sprijinite de patru picioare si la capét prinse prin scan-
duri, ear la mijlocul lor prin o vergeauii de fier. La ca-
pete au opritoare pentru suluri. La mijlocul scengherilor
sunt doauè coceii, pre cari sè sprijinesce crucelnicul ce tine
itele 0 briglele (jugul); in aceasta este bagata spata, carea
consta din dinti de lemn prin§i cu até intre procilei
(marginele spetei) §i din babi(ele dela capét, cari tin
spata, ea s'è nu s'è desfaca.
Briglele constau din jug (brigle) §i policioard, cari
sè tin de olalta prin doaué fiulare in capete.
La partea dreapta a fésboiului lang'a scaun §i opri-
toare sè afia, cinzaica, carea consta din un latete cu gauri
multe §i din altul ascutit, ca sè intre in gaura din sul,
iar de celalalt capöt cu jug, fri care vine bagat latetele
eel cu gauri. Din partea stanga este un bat, asemenea

www.digibuc.ro
 - 117 -
bägat tn sulul din ark, ce sè numesee zatcel, ca carele
sè intinde coarda de tesut.
Sub brtgle spre vaträ aunt iNpirele bAgate inteo
vergea i prinse cu 46' groasè de fuceii itelor. Local
dela sulul dinainte pAnä la brtgle, s'è zice spar; ear su-
veica, In carea s'è aflä un sfircel (o vergea de fier sau
bäticel subtire) pre carea s'e pune teava eu bhteala, treee
prin rost ; apoi locul dela ite pänä la sulul dindöröt st5
zice natr6.
Itele sè fac din atä sau canurl resucith pre spe-
teazd (o sindrä ca o piramidA). Industria de cash s6 sus-
tine la noi In fie-care famine. Fetele pànè. sunt mai miei
invatä a toaree, iar cänd ies din scoalä, mamele IndatA
le pun sk tese la rösboiu sau sè fael chiei, ciurAturä
sè Impistreasett gulere, pumnasi, i pepturi la chimesi,
sau s'é lucre la chiteli ori oprege ; did fata care nu seie
industria de casä, nu sè mai poate märita.
Femeia romänà luerA la industria casei numai dupl
ce s'a ghtat economia campului.
Dupä ce s'a smuls ettnepa, carea e de doauö feluri
[de varä masculinul] 0 de toamnä [femenina]. Cânepa
sè leagA tn meintqi sau mdnunchi §i sè bagh. In grcape
cu apA, ce s'é zic topile, unde stau 10 14 zile ea se' se
topeaseä. Duph ce s'a seos, sè usch la soare i apoi s6
bate in prorap [un lemn crepat pAnA la mijloc In doaubl
cu tin nabonic [o sabie de lemn], din aceasta bAtaie,
pozdarile cad jos, ear fitiorul remâne In mänä. Acesta
s'é drigleaza eu driglul [peptene cu dinti lungi de fier].
Din acest drtglat férnitne In manä fuiorul bun, ear in
peptene stupa, carea iar si5 mai drigleazA 0 din stupä
römâne In drIgluri calrii, cari sk mai drtgleazA Inch odatä
pAnä realm In peptene firele cele mai groase ce sè zi
drugeiloci.

www.digibuc.ro
 118

Fuiorul si stupa sè perie cu o peri g. cu mftneu

[coada] facuta din peri aspri de pore, si sè perie piin5.
Aman fini ca matasa, ear In perie ri3man paMii sau
pacqii.
Fuiorul si stupa s'è tore subtire pentru urzalci §i
bdteaM In panza §i ponevi sau covoara, iar celelafte mai
groase pentru sad, ponevi etc. Din tors s6 fax motche
pre rkchitori [un bat eu geamiina la un cap, ear la ee-
lalalt ell mice]. La ri.Oriat [facerea motchelor] sè ob-
searva asa numitele nunWrdturi 0 cafri. NIA) numèratura
sunt -30 de fire. Trei fire din nurdératura fac o vearlui,
ear un ditel are 20 de verbe adeca 60 de fire din motel
Aceste numèrAtuii trtbuesc bine ob,ei sate, si bine pazit,
ca sè nu sè sminteasd, cad din acelea sè sciu eke ifs-
chitoare de panza s'au pus. Lungimea unui rfsehitoriu
este de 3 cop' 0 o palma, [cotul se' rasuf a dela cot In-
eepênd pe:-,te vhful degetelor panii la nodeiul delangh puls].
Cand s'a gatat cu rIsehiatul, motchile sr-3 neilbesc [sii
fierb, ea sè albeasca], sè usca la soare si apoi sè pun
pre virtelnitä [o cruce din FRO], carea stà pre un ca.-
pronIa [un fus cu 3 picioare] si sè aduna fuiorul si stupa
pre mosoard [tevi marfl eari sunt puse In lietcel [un fused
de fier eu maneiu de lemn, ce e ea o sulita] eu ambele
eapete 'Agate Mtn) stelajd de lemn. Mosoarèle la timpul
sèu s'è pun pre alergatoare In nisce vergele [un lemn In-
cheat patrat].
Urzitul sau orzitul laud si al cioareeilor s6 lucri
asa : sè pun doadé mosoare cu torsul pre alergkoare;
la patru mosoarä sè recer doadé mueri, la 6, trei.
Intr'o gràdidd cu pomi, s'è leagh la un porn o furd
cu 2 coarne, dupa cari s'é face rostul [aded s'è pun firele
crucis] si sè Intind firele dupa atatia pomi, de elite rts-
chitoare sè scie, d are sè vina de lunga coarda. La urzit

www.digibuc.ro
 - 119 -
muerile umbra' una dupl alta, mutând alergAtoarele
firele din mhnä in mhnti, la tutors. Sé crede, cä phnza
nu e bine a sé urzi In toatä ziva, ci numai Lunia, Mer-
curia si Vinerea, si de aceia muerile numai in aceste
zile ord sau urzesc.
Cand sè i-a coarda de pre pomi sè pun doi fuscei,
preste earl firele vin crucis si sulul Imprejurul cAruia sè
invellesce coarda.
La inviilit sè bat doi pari In pämênt, dupl cari sè
pune sulul, pre caiele sé invälesce coarda, si sè zice
raboiu de "Mai& Coarda sè Intinde preste nisee seaune
miei, ea sé nu ajungh la phmênt sé se ime [manjaseill.
La capétul celalalt este un veildu In acärui capét
8'6 aflä un cunlu de lemn, In care vine pus capétul corzii.
Vul e plin cu petri, ea coarda sé steie tilting. La
sul sunt doauè femei, cari rostesc §i au bung, grijä ea sé
nu sé strice sau inchleeasca rostul, si cât sè invälesce
dupä sulul tutors cu doauè re'staie, athta sé Jiang fuseeil
Inainte pänä sè gatä invalitul.
Pang, sé invälesce panza, s'è crede cä pruncii cari
sugir de durere de ptintece [foale] §i strinsori, e bine si5
seadl in väläu, pänä s'è gatä cu invälitul.
Capkul corzii dela väläu, 6'6 pune pre barburele
sécurii si o muere cu un rästéu clä In fire pänä sé curml,
cad a sé täia cu cutitul sau foarfecele, sè crede eä nu
e bine. invälitul inch, sè face afara in loc liber. Dupg ce
sè gatà invälitul, urmeaza neiváditul. A dävadi sé zice la
trasul firelor [cu acul] dela capétul Meat al corzii prin
ite i spatà i acest lueru sé face in résboiul de tesut
acasä ; când e gata näväditul, la care sé obseard eu
bunä bAgare de saml numèräturile dela ri§chiat, sè inoada
firele dupà o vergea de fier, carea sè leagä cu brâne
[ate groase] de vifluitura [scobitura] sulului dinainte,
apoi sè Incepe tesutul.

www.digibuc.ro
 - 120 -

&Yea la [firele ce s'é bat in urzialé] s'è aduni din

motehe eu socala sau cu cioccircul [o roatá, vijluitä In-
prejur, earea s'è intoarce mai repede ca socala §i Intoarce
fusul, pre carele s'é atlä teava, lat. tibia], In ghem sau
pre tevi.
Fire le, cari réman In capkul corzii, dupa ce e te-
sutä Intreaga coardä sé taie, §i acele remâ§ite s'è zic
ureiznic
Lana, aqa sé lucrâ : mai HAAiu sé fierbe, ea sé
ieasä din ea usucul (gräsimea de sudori) ; din usuc mestecat
eu civit (indigo), 8'6 face o coloare vênétä foarte frumoasii.
Dula ce sè useé. Una, sè scarmeinel, apoi s6 drig-
lesce. Din driglu s6 smulge cu mâna firele mai lungi de
Una facêndu-se din ele fàfii pre dupé degetele eu cari
sè. smulg ; §i. acesta este pérul din carele s'è tore fire
subtiri, ear In peptene remAne canura, din carea sè tore
fire mai groase pentru obiele, cioareci, zeiche, §ube, di:-
Unite; apoi dupé ce canura e smulsä din peptene, en
mai sunt fire bune, rèmâne in peptene scimul sau cimul
(fire fnealeite) din cari apoi sè toarce bäteala pentru stranie.
Urzitul, invélitul, nivdditul etc. sti fac tot ca la
fuioare, eu deosebire, cé, motchele toarse din Or pentru
urzealli s'e. scrobesc (fierb in tArite de grail sau posincele,
ear bumbacul sé scrobesce cu fâninii albl de grail).
Trimbele de pang §i vigurile de cioareci s'è tin In
läzi, sau dulapuri, ear la praznic, ca gázdärita sé se fé-
leascé el e vrednick de ambele pérti ale chiliei pre lângé
päreti pe priijini tine stranie, ponevi (covoarä), meisaie
sau nuIseiVri(e §i Mine. La ferestri, pre 'Anti, imprejurul
icoanelor §i de grinzi, sunt spénzurate o multime de
ftergare sau perhire §i aceasta este eausa, ca ferneile
noastre emuleazá unele eu altele intrecându-se de a avea
haine mai multe §i mai frumoase. lzvoade de covoarà,

www.digibuc.ro
 - 121 -
chiteli si oprege, cotrinte frumoase etc. pentru tmprumu-
tare de a avea mustra de pre ele, sè plAtesce cu cAte
5, 10 ba si cu 20 fi. pre restimp de 10-15 zile pAni-'si
tese sau Merl un eeva asemenea.

VIII.

Numirile altor unelte sau scule de lucru

a) Ale rotariului
Rotariul curml lemnul eu ferestrè'ul sau firizul §i'l
sparge cu skurea, tl cioplesce cu barda, tl netezesce cu
mezdreala (carea e un cutit drept la ambele capete cu
mAneie de lemn), tl netezesce sau oblesce cu ghileul sau
oblul [si uglu] ; rotunzesce, adecA strujesce lemnul cu
strugul (carele e compus din o roatii mare si alta mid,
ce sè InvOrtesc una pre alta prin o curea tntoreAndu-se
roata cea mare cu maim). Rotariul tine pre lemn scoaba
carea e o daltà cu vAlAu tn capét si aseutitä lungAret
si cutitul piezif ascutit, cu care sè netezesce lemnul ro-
tunzit prin scoabe. MilsoarA cu pamicul (circinul sau
circlul) ; tngAurl cu burgia, cu spifrinicul, cu sfredelul
§i cu lingura de ingdurit, iar pilugile ori topurile cu
dalta dreaptd, dalta urechiatd, (o daltä pitratA cu trei
tAieturi).
In daltA di cu ciocanul [de lemn sau maiul]. CAnd
bate spitele la roti, pune buciumele pre cobilA [un scaun]
mèsoarit cercul cu sistariul, un circlu, compus din 3 1A-
teti, dintre cari unul si5 poate Intoarce spre a si5 forma
cereal presto nAplati. Buciumele rotilor sè InglurA cu
spitelnice apoi cu ghinul, carele e o dalti semicercualA.
Rotariul are si chesèriu carele e In forma unui sA-
poniu, si apoi mai are ciesle, carea e ca si chesèriul dar
cu ascutit semicercual. Cheskiul $ i ceslea sè IntrebuintazA

www.digibuc.ro
 - 122 -
la scobirea väläielor si coritilor etc. 0 clwie de impartit
dintii la ferestree ; un riu de fficut topuri si un cdloniu
(un seaun de lemn pre carele sezind apasli err pieiorul
de o thlpi(ä, achrei cap, lernnul ee este de mezdrit ti
tine sus), in earele mezdresce. Mai are &wild, cutii §i
pile (Feilen u. Raspeln) pentru a ascuti uneltele de luau.
In Mäidan sunt 4 rotari.
b) Sculele cojocariului
Cojocariu se numesce acela, care face haine [cojoace]
din piei de oaie, miel si caprh. Cojochritul 11 Myatt); mai
eu seamh copii oamenilor mai cu stare. Sculele cojoeariului
sunt: sdpia, carea e un ciuber [vas] de lemn la gurh
larg, ear la fund strimt.
In säpie se pun peile In anwiu adech in aph, ea se
se inmoaie, apoi duph ce se spalä In apä rece, se cdr-
nuesc, adech se curatà de carnea ee pre pei ar fi remas
dela belit ; duph. ce s'au efirnuit peile, se" direg sau se
mureazd [iar in shpie]. Murhtura pentru direseall [gire-
seali] sè face din aph serath si posincele [thrite fine de
grau]. La un pâtrariu de apa [14 !Uri] se recer 3 4
kilogr. de sare si 12 kilogr. de posineele.
In muräturh stau peile 14 zile, dupa aceea se' scot
si se intind la soare, ca se se usche, apoi se errata cu
bripta (carea e un cutit In forma secerei cu mAneu de
lemn prins de ambe capetele, si cu aseutisul din afarä)
si eu cArjia (ea e ca bripta dar are mâneu in forma
unei cArjii, care vine subsoarit cand se rad peile), apoi
se fequesc (li-se face fath, se netezesc) pre asa numita
coasa.
La end, deosebim : 1. scaunul, flcut dintr'un lemn
cioplit pfitrat, 2. picioarele scaunului, 3. coasa, care este
Un cutit cercuat bine ascutit de 50-60 de cm. lung §i

www.digibuc.ro
 12$

7-10 cm. lat, preste eari se trag cu ambele maid peat)

Incoaci si incolo, 4. resboiul coasei eu icurile sau tintele,
ce tin strens resboiul, ea la ras se nu se elatine.
and se curätä peile cu bripta §i cArjia se tin cu
melila, carea constii din 'doi liubari [prtijini drepte] tare
cari se pun peile ; are doaue picioare, pre eari stä me-
lita räzimatA de un pArete. Cei doi liubari se string cu
o legAturä, child se pun peile intre ei.
Afarii. de aceste seule cojocariul mai are si foarfeci
.,icutite pentru croit, degetare sau si naparstace, eum le
zic bufenii ; un cot [pentru mésurare] clefte, §i ace cu
aseuti§ triunghiulariu.
CojocAritul pentru aeaea-1 invatä copii oamenilor
mai cu stare, ea earna se nu peardä timpul tnzedar, ci
avênd de lueru [adult' de fäleut de nou din pei proprii,
de ctirpit casnicilor, slugilor] se mai si ctistige ceva.
In MAidan sunt 16 cojoeari.

c) Sculele argitsitorbdui
(opincari" sau dubelari")
Argäsitoriul ineä pune peile in amoia ea se' se moaie
si eurete de imalä, unde stau 2-6 zile, dupA aceea se
pun in amuf care e o groapä sau o cadA Ingropatii in
pämênt si se bagii cu 1/, var stimpérat cu 34 apti. In
acest amus se tin peile 10-14 zile ; dupi ce se seat si
se amusesce [pica trégênd de el perul cu copist6al (o
mezdrealA tAmpitti)] se pun in amus curat, aded proaspét
facut din 34 var si 11,apit, in care Ind se tin 14 zile.
In amusul ästa peile se ingroasä si tremurä And
se atinge de ele si pielea atunci se zice vargä. Varga
se pune pe un ciiloniu (butuc) cu 2 picioare si se rade
eu coasa de peri si se carnuesce adecä se taie carnea si
pänusul" ce dela belire au rémas pre pei. and peile

www.digibuc.ro
 124

sunt rase §i spalate bine, sé baga in zeimi adeca scoarta

de gorun sau pin §i gogoap de stejar pisate bine, peste
cari sè toarna apit calda In zami sè tin peile 3-10
séptamani, apoi sé scot §i sè batuesc adeca sè intind in
bate, ca sé se usce. Bate le, pre cari sè intind peile sé
numesc
In Maidan avem 3 argasitori.

d) Sculele ferariului sau faurului (covaciului)

Locul unde covaciul face foeul, s'é numesce
Caminul e ridicat de un metru dela suprafata piimktului
Pre camin este un valciu de peatra cu doauè despartituri,
dintre cari In una aunt carbunii, iar Intealalta, apä. In
cea cu apit este o stropelnita facuta din fa§ii de tel legate
in forma unei perii in capétul unui indneiu de fier. Cu
aceastit stropelnita 86' uda [stropese] carbunii dupa tre-
buinta. Pre camin sé mai afia vdtraiul [o lopata de fier],
cu carele sè pun §i sé gramadesc i astring [aduna] car-
bunii resfirati, tn foc ; un bruceriu [bru§elnic, scobitoriu]
de fier, ascutit la un capét penfru a bru§i sau scobi In
foc spre a ridica carbunii, ca sè arc': mai bine ; un
cirlig de fier, cu care sè indeparteaza zgura topita din
carbuni §i in fine cleqtele, cu cari ferariul tine ferul In
foc. La cle§tele, cari tin fierul In foc, este o opritoare
(o verigé) care strInge capétul cle§telor, ca faurul sé nu
scape fierul din ele i sé nu fie silit a le tot stringe cu
puterea sa in palmé.
Foiul sau foalele e facut din piele prinsa de doauè
table de lemn. Partea sau tabla de lemn dedesubt este
prinsa cu cunle de nisce lemne batute In pitmé-nt, ca sé
nu se mire, ear de cea din sus, e bétuté o clioambd
(un carlig), de carea e legat zalariul. De tista sè trage
apasand cu piciorul pe un latete (talpa), ca sè se umtle

www.digibuc.ro
 126

foiul, deasupra cAruia sunt puse nisce petri, ea si5 apese

spre a sufla tare in foc. La captjtul ascutit al foiului este
o bute de fier, carea e ziditä In un parete, ce desparte
foiul de foe ; gura butii ajunge pre &Amin si suflä In foe.
Nicovala mare (ambus) e push', In mijlocul covAciei,
pre un trunchiu mare de lemn, de carele e prinsti cu
cArlige de fier sè nu se legene când sé lucrä pre ea.
Nicovala mica e la o margine fn covácie si aproape tot-
deuna de o masti unde s'é tin si felurite scule de lueru.
Ambe nicovelele au un capét (In partea deasupra) ascutit
pentru fáurirea verigilor si cercurilor, si nnul lat. Cova-
ciul are diferite ciocane. Cele mari si grele sè numesc
bdroase (sing. bäros). Cu ciocanele, cari sunt fn forma
s'écurii, dând In ele cu bärosul, sè taie fierul si si3 zic
tdietoare. Sè mai afli In fdurie dälti, pile si o bancá de
carea e pins eitëul sau civieriul, in care s'è pun civiile
ca sti se IngAure si cu care sè strange fierul, cand 8'6
pilesce.
Locul unde 86' potcovese boii adecii : lemnele MT)
cari sè bagä boii, sè numese menghele; ele stint facute
din patru stilpi mari bätuti In pámènt In lung la o d e-
pärtare de 2 metri, ear fn lätime de 1 metru. Acesti
stAlpi, ca s6 nu se clatine sunt prinsi jos, aproape de
päm'ent eu natre, ear mai sus cu sulari de lemn, In e.tri
sunt nisce carlige. In aceste cArlige sè pun chingile (doadi
curele late la capete cu zale), ce vin sub pântecele si
pieptul boului. Intoreêndu-se un sul de sus cu scripita
fixii, sé redied si boul asa, ed neajungênd eu pieioarele,
la pámênt, nu s'é mai poate misca. Capul boului vine
btigat si legat de jugul menghelilor, ea s6 nu se poatii
bate, ear picioarele la potcovit s'é redid: si leagti de natre.
in comunti avem 20 covaci si hicatari, eari parte
luerA In comunA, parte pre la petrtirii si la topitoarele
din Anina.

www.digibuc.ro
 126

e) Sculele pelpucariului
sau caltunariului (cijmasului)
Papucariul lucra la o masuta, mica. Pre masa se
afia curitul sau dichipt, care e un fier lat ascutit la vOrf
de o parte si este de doaue feluri drept §i carcior ; acesta
se' mai ziee i seoaba, fiind-ca eu el se scobesce In cal-
câni spre al face oval
Croitoarea e un cutit lat semicercual, cu carele se
croesce pelea pre o scatidura de lungimea unui metru
latimea 4 dem.
Mureaua de mesing sau plumb, care are forma pi-
ramidala si la croit se pune pre piele, ea se' nu se misce.
Buma e un fier eu scof sau scob, (de multe ori
o bueata de plumb de tun spart), In earele sé bate pielea
cu ciocanul spie a se intinde.
Ciocanul e in forma unui cheseriu si are un cap
cu forma ovalä., ear celalalt, ea chesiiriul, dar neaseutit.
Amnariul de ascutit cutitele, e un fier lung rotund.
Clegele diqate de intins pielea i altele de seos
euniele.
Capta [plur. capte] este un lemn in forma piciorului.
?atnul consta din doaué lemne in forma piciorului,
dela glesne pang la genunchi eu pulpA, in mijlocul ea-
ruia se bate icul spre a largi turiacul cizmelor dupa
trebuinta.
Frecuele sunt nesce mâneie de lemm pentru de a
netezi, ca se selipeasea talpa i calcaniul.
Pile de ras cunele de lemn i de fier de pre talpl
caleini.
Cdputariul e forma de lemn triunghiula, pre carea
se face forma pielei dupa a picioarelor la glesne, in
partea deasupra sau diputa.

www.digibuc.ro
 - 127 -
Pe lii §i liirgitoare se numese mai multe pei acute
in forma caputei, earl se bagä tntre captà si cäputa pit-
pucilor spre a sè largi dupà trebuintà.
Su le, care sunt semicercual e de carpit, si drepte
de batut cunie de lemn in gäurele facute.
Potricala sé numesce o teavä de fier ascutitä, cu
carea sä fac gäuri la päpuci.
airligul de scos captele din päpuci si cizme sau
mesi. [La eizme sé zice la noi si mesi].
MelOna de cernit si ars la calcrinle si talpe cu fre-
cusele de fier apartinatoare, dintre cari frecuse, cel mare
sä zice ambus ear eel mic fonir.
Cleiul de grau (eiriz), cu care s'è cleiesce si lipesce
panza de piele etc. ace, peri de pore, ce si5 pun in ca-
pätul atei in loc de ace când sä coase, ceard, r6ffna §i
smoald de uns ata, ca sé nu putrezeasca iute ; apoi perii
de viesuit.
tu Mäidan sunt 5 päpucari.
f) Sculele butariului
Dintre sculele, cari nu sunt numite la rotariu, bu-
tariul mai are trebuintà de
geirdineriu, carele este un oblu (gilk) ea 3 täise
(cutite) si trei säitäle cu carele s'é face in dogi gardinul
butilor, adecit santul cercuat in care vin fundurile butilor,
cäzilor, ciuberelor etc. In partea opusä a gärdineriului
este un fund de lemn carele opresce cutitele sii nu treacà
mésura pe unde vine scobit gardinul.
Stringdtoriul sau adunétoriul doagelor, carele stringe
la olaltà In cere dogile ; este un sijitèu cruciat, pre ca-
rele e legatä o funie ee se lead peste doagele cercuate
ale butii, care funie tntorcAnd din säitèu stringe dogile la
olaltit dupä trebuintä.

www.digibuc.ro
 128

Pasnicul (circinul), cu carele se inseamd, liniile

cereuate dupit mesuril, si miírimea butilor
Tauca este un carlig Thitiniu (lat) insemnat cu linii
mesuratoare (policari sau eu centimetrii), cu care se me-
soad. cum are se se traga cu pasnicul, forma cereuatä
a butilor (Modl germ.).
Sfredelusul este o burghie (sfredel), eu carea se
fac giurile in eozile ciuberelor si sofeielor, in forma ro-
tuna
Medulare de lemn (icuri, Tiegl germ.), cu cari se
string dogile la olaltil.
in Milidan sunt 2 butari.
Sculele milsariului si ale lemnariului sunt tot cele
insirate la rotari si butari.
In Maidan sunt preste 20 de lemnari (eioplitori),
si 4 mesari.
y) Zidariul
are ciocanul de spart si toemit peatra dupii tre-
buintä ; lingura de spoit, plumbina (plumbul) de mesurat
linia perpendicularii, ; cântariul [nivela] e o seandurä in
trei colturi (triunghiularà), In partea unghiului de sus
are un plumb ; apoi mai au un cantariu de apd adeca
o teavii de stielii cu apti ; ambele eantare servesc pentru
a mesura liniile orisontale, ea se se zideasd drept, ori-
zontal. Zidarii ea sè poatä lucra si la inältarea zidurilor
fac (din sdnduri) schele, pre cari stau lucrând, si de
drat cu roaba In sus peatra etc. schele cost* ; apoi
petri si lemne mari si grele se ridie eu granicul; peatra
moale tuftul se taie eu securea si ferestreul etc.
tn Maidan sunt vre-o 18 zidari.
h) Cioplitorii de peatret
sparg peatra cu praf si dinamitä si anumit : se
ia o draga (un fier mare de 2-3 metri lung), cu

www.digibuc.ro
 - 129 -
carea sè face gaura redicênd draga cu mánile in sus si
läsiindu-o s'è cazil in gaurA, in toate directiunile, sau en
drage miei, in cari s'è d cu bdrosul. Pentru ca 86 poatil
sparge peatra drept spre a o ciopli patrat sau dupà tre-
buintä 86 fac cu dalta ascutità nisce gropite ce 86 zic
cuniere i tafuri, in cari sè pun icuri de fier i in cari
sè bate cu ciocanul mare (btirosul).
Petitra s'é netezesce cu dalta latà i cu dalta as-
cutitit sau i cu napontui (ital. naponti) apoi 8'6 aseme-
neazii cu ciocanul netezAtoriu sau dintat, apoi sè ne-
tezesce cu brusul (peatrit de tocile) prin frecare en api,
ear lucie 86' face prin lungi frecari cu petece de pänuri
rtze inmuiate In diferite materii ehemice.
In Waidan sunt preste 200 de cioplitori de peatrit.
i) Unelte de pescuit
Pre valea Iliava sè gig 6 soiuri de pesei : mrene
sau brene, clieni i porconi carii au corpul acoperit cu
solzi, apoi verlugi (ea tiparii dar mai miei i scurti) mug-
cdtoare, cari la ude (branchii) de ambele parti ale cor-
pului au elite un ac eu carele Impung incovilindu-se
Inteo parte cilnd sunt prini, si in fine un soiu de plistravi
cu oase tari, nu eu ront (sgareiu) ca cei de pre valea
Jitiniu.
Peseii sè prind cu striditoarea (strkuriitoarea) te-
suti din lânti, i fuior i e fieutl din 2 lästavite cosute
de 3 parti, la eele 2 eapete Inguste si la unul din (Tie
late ; eu cristaful earele e Meut din o bucata de mreaja
intinsä in bAturi i pusa inteo priijinä ; eu verfa
carea e o cotarite lungareatà dupli asa, cá Intiênd peseii
noaptea In ea nu mai pot iesi ; netpasta e o mreajii ro-
tundá la partea din jos eu plumbi multi, ea sè se tragi
la fund dad sè aruned de pre mal In tulbina eu api
unde sè véd pesci ; ostia §i opaitul. Opait s'è ziee la o

www.digibuc.ro
 130

legiturä de nueluse sau o fäclie de resintt, ear ostia e

o furchitä eu 3 coarne. Noaptea se aprinde opaitul, ea
se se poattt vedea pescii pe fundul apei, ear ostia se
tnplanta In spatele peseelui. Peseii se' mai prind si cu
reistoaca adeeä se abate apa pre o ierugâ: skpata, ear
albia valei remâne mad.
.Nota. La deserierea numelor de localitiiti, trecAnd
unele cu vederea, ne-au atras asupra-le atentiunea amicul
si consäteanul nostru Domnul invètätoriu emerit al Do-
manului Iosif Olariu, carele au binevoit a ne sí povesti
mai multe legende descrise In acest operat pentru care
Ii suntem multämitori venim acuma a Intregi doaue
nume locale de Insemnittate :
1. Sub vArtul lui Urduc este un loe apätos, ce se
zice Mlaca lui Urduc", ear numele local Mlacä" sè
di In mai multe comune.
2. In mijlocul comunei este un loc gol uumit Preivalie
In prävälie sunt 2 cruci mari de peaträ, una la
mijloc, In jurul direia se Intorc tinerii si btarânii sa-
tului In joc la nedeie si s'erbátori jueAnd jocurile natio-
nale : hora, pre loc, dunttricea etc. ear spre ostul
präväliei este altä cruce uncle se santesce apa la botez
§i când iesim cu s. lithiä.
D-1 Iosif Olariu ne spune, el stribuna sa i-au spus,
di In timpurile vechi aci In prävälie In fata poporului
se tineau judecdtile si aduniiiile si este foarte drept, (lei
In acest loc trebue sè se fi scoborit bätrânii dela munte
si au tinut sfätuiri si s'au fäcut planuri de retragere, dar
se poate câ de aici, In adunäri, se se fi dat Invetiituri
acelora, carii sil adunau din pustä, ea s6 se depindii dela
popii si dasciaii din sat.
Un asemenea loc In toate satele din prejur nu se
afi ä. si en drept cuvênt sustinem, eä s'ar tr. ge originea
de pre timpul romanilor.

www.digibuc.ro
 - 131 -
Incheier e.
/n cele premerse am descris acele pärti si locuri a
hotarului comunei noastre cu toate datinele, credintele
si legendele auzite si pästrate in graiul poporului, ce
le-am crezut si aflat neapérat de lipsä la deseriere ; de
o parte pentru demonstrarea ipoteselor acelora cu care
nesce oameni nechemati s'è tncearcit a reduce vechimea
comunei si prin ea a poporului roman din aceste tinuturi,
la timpuri carii numai kr le-ar veni la socotealä, si ast-
fel sè arètäm ping, la evidenti, cä obtrsia noasträ pre
aceste loeuri dateazä de pre timpurile colonisärii lui
TrAlan si el aci sub poalele codrilor, la cAntatul dulce
al paserilor au fost intru adefér un mic foculariu, unde
romAnul retras dela ses de invasiunile hoardelor sélbatice
au putut afla adttpost sigur, ea s'è-§ conserve cu sAn-
tenia-i inäscutit mândrele sale obiceiuri si dulcea sa limbI ;
pre de altA parte, ca sii diim posteritAtii indemn, ea en-
noscAnd Ingmnätatea si vechimea kr, cu aceias dra-
goste cu aceias alipire si sAnteniii sè le plzascä §i fe-
reasa de intinäciunea dusmanilor seculari.
Am descris si schitat acestea si pentru aceea, ea siS
afétam, ca urme neperitoare legate strtns de gliii sunt
acelea, cari dovedesc vechimea satului nostru cu dife-
ritele datini si credinte, ce le folosesce poporul mäidä-
neant la nasceri, cununii si moarte, in jocuri si descAn-
teee etc.
In sperantä cä am fäcut un Inceput de mare fugal-
nätate In literatura noasträ ceea ce sti va dovedi prin
esplieárile binemeritatului nostru literat D-1 Dr. Atanasie
Marienescu rugäni On. public stli primeaseä ea buna-
vointi acest operat al nostru ca dela nisce folcloristi
incepétori ; ear pe colegii nostri preoti si Invètätori ti
rugäm sii ne imiteze scriind tug mai bine §i mai mult
decAt noi.

->i)t(K----
D*

www.digibuc.ro
 STUDIU
despre

CELTI SI NUMELE DE LOCALITÄTI.

www.digibuc.ro
 Studiu despre Celli i numele de localitap

A) Aril 0 Indo-arii

In Asia vechil a fost o tali mare, numitä Aria,

mai tärziu Ariana i aceasta a zäcut fn apusul rfului
led §i de &Ati i'. ameazi s'a lätit dela marea eritreid spre
nord pänä la muntii Imaus (FIimalaia); iarà spre apus
s'a lungit departe eu marzini necunoseute. In timpul lui
Alexandru cel mare 336-374 ant. Cr. Ariana era o tarli
mica fntre Ind, 13acthai Dranghiana, Incungiur-a'tä
de munti cii ifiil Areios, ce trecea prin ea si eu capitala
Artakoana (azi Harran); dar' Arii §i respective popoarele
arice sub _mime felurite au locuit Bpre nord Ora la rful
Iartaxes, la mijlocul rfului Oxus, la marea CaspicA
s'au fntins Ora In Caucas; apoi spre apus au trecut
preste Media si Mesopotamia Oa, la rful Tigris, spre
Asia, micä.
Tnainte de Cristos, cu mai mult de doauè mii de
ani, Arii cei dela résarit i meaza-noapte au Inceput de
-a tree() poste 1110 Ind, a sé aseza fn Inda i acf a s'é
läti Oa, la rful Ganges. Ad Arii ca i cueeritori i mai
eurti au amalgamisat popoarii indice i prin amestecarea
aceasta s'a näscut o lirnbä noaue aria, numitä Indo-

www.digibuc.ro
 136

mica si sanscrita poporala. Acesti Arii respective judo-

arii au compus cartile religionare sub numele \Vedas
In sanserita, cand aceasta a fost ajuns la o cultura
joarte nalta, ca nici o aka limba culta din lume, i cu
Incetul a rämas numai de limba invèlatilor i aa e §i
!Ana azi ; jarA limba poporalä mica' §i indo-arica a devenit
limba mama a multor limbi din lume.
Aria vechia i Ario-india au fost teritoarele, cari
au produs roiuri de popoare indo-arice, i arice §i le-a
manat mai departe, aa in Asia precum in Europa ;
pentru aceasta popoarele, eari s'au plamadit pe acele te-
ritoare §i de acolo s'au resfirat in lume, s numese popoarele,
ce s'è tin de trunchiul de limbä aric, respectivA nda-aric.
Din trunchiul aric s'au rupt roiuri, adeca ramuri
de popoarè, si din acele, cari au venit spre Europa, unele
si-au luat calea peste Asia-mica, asezandu-se In Grecia.
§i la spatele ei, in Italia si Spania; altele §i-au luat
ealea pe dincnnei si dincolo de Caucas, si in directiunea
Dunärii §i a Carpatilor i apoi s'au oprit la marea at-
landed, tu Gallia, de unde s'au mai resfirat in toate ve-
cinätätile ; earli altele, cari trecênd peste ('nocas, s'au
oprit la gurele Dunärii i Carpati, si in nord in ordine
la spatele eelor mai curênd arzate.
Trecurau mii de ani, i popoarele Europei nu-si
cunosceau leagänul i originea La capätul secului trecut
descoperindu-se limba sanscrita ea limfa cartilor saute
§i de eultura din India, s'a descoperit i legatura limbei
sa_nseritel)-cu alte limbi de cultura din Europa, adeca,
eu limba greacii. lating etc. §i prin aceasta s'a dovedit
esistinta unui trunchiu de limbä, precum si a ramurilor
sau a tamilielor lui de limbi, purcese tot din acel trunchiu
adeci s'a descoperit o limbi mama. i limbele fete ale
acele§i mame.

www.digibuc.ro
 137

Lirnha mama tn sensul strtns e aceia AriA in

sensul mallarg_aaceiaindQ-aricA ; iara ramurile sau
familiele limbei ariee sau indo-ariee tri Europa sunt: 1.
Limba grecä, 2. Limba popoarelor italice respective cea
latina sau In genere eea romanä. 3. Limba Myrick 4.
Limba jeitieâ, 5 Limba germani, 6. Limba litvanä
7. Limba slavä sau slaveanä. Cele 4 ramuri prime s'a
numese la olaltä : sud-vestice europene ; celelalte trei,
nord-ostice europene.
Teritoriul de azi al veehiei Arii sau Ariane. In
genere sè numesee : Iran, si cuprhide In sine Odle Af-
ganistan, Kafiristan, Kelat, Belueistan si Persia. Limbele
p`opoarelTrr pureese dela Arii i remase acasa pe teritoriul
vechiu, sè tin de ramul iranie al trunchiului de limbd
arie, respective indo-aric ; dar fiind-ca foarte multe limbi
sè tin de ramuriranie, acesta .96 nurnesee i trunchiul
iranie sau ostie. Limbile ramului iranic stau mai aproapa.,
samscrita i Iranii eu lnzii lntre sine sunt mai de
aproape Inruditi, (teem err ramurile europene; caci aceste
s''au despärtit eu mii de ani mai nainte, s'au tndepartat
foarte tare si timpul a ros la limbele tor, din rari unele
In timpul emigriirii au stat mai aproape de samscrita,
deeum stau azi Iranii.
Dupri aceste Insirate, vorn primi de foarte natural
ratonal, cO limbile pureese dela o limbà mamä, trehue
sè aibe multe elemente comune i pentru aceasta, asa
ramurile europene Intre sine, precum aceste la olattä cu
ramul iranic si eel ario-indie din India, trebue sè aibä
asa material limbistic, precurn forme gramatieale, comune.
Acum sè" cercetäm pe seurt ramurile de limhl arid
sau indo-aricA din Europa.
1) 1116 tolosese de: Glossarium comparativum linguae sanscritae
de Franc-l-Iou, Berolini 18b7 ; De : Max Mfiller's Sanskrit-Gramatilc
Leiw.ig 1868. Opul cel mai renumit.

www.digibuc.ro
 138

I. Grecii
Ramul arie al Greeilor despartindu-se din Aria, a
pornit spre apus, a Impopular Asia-mica si de aci a trecut
In *tile dela ameazazi ale Europei sudice, adeca in
Grecia si Italia de jos, earl de tInis a remas pe ambii
termi ai miirii egeice, si despre Grecii din Asia mieä,
prima amintire istorica s'é face in doeumentele istorice
din Egipet din seculut at 15-lea ant. Cr. Pe la 1300
a. Cr. popoaré din Asia mica Incep de a teece pe la
strimtorile dela Propontis In Grecia si nordul ei si mai
departe spre Italia 'roate aceste popoaré, treekoarueste
maxi, sé numese Pelasghi si dela amesteeal ea lor cu
Grecii, apar deosebit 4 popoaré ; Dorii, Aeolii, Ionii si
Grecii mai taxziu Helenii (Elinii).

2. Italicii
Ramul italic numit si latin, mai tarziu roman,
asemenea e din trunchiul arie si azi formeaza ramul eel
mai puternie arie.
Grecii si Italicii un timp au trait ea un popor pant%
atunei, Ora cand ltalicii s'au aespartit §i s'au asezat pe
peninsula apeninä, adech : In Italia si anume fn Italia
de jos $i de mijloe ; dar si dupa clespärtire Grecii acusi
sub nume de Pelasghii, acusi sub numele tërilor de unde
au pornit, Ina a mai descälecat fn Italia de jos si au
nisuit spre Latium. In Italia de sus In timpul mai vechiu
au locuit Rasenii, stramosii Etruscilor, carii In Italia de
mijloc dintre Maera si Tiber au Impins elementul italic
spre résarit Si- apoi in Italia de sus, In loeul Rasenilor,
s'au asezat Cel(ii.
Limbile Italiee s'au vorbit deosebi In Italia de
mijloc si dela fnceput s'au despartit In doaue cracuri, In
eel lath cu faliscul la olalta pe un teritoriu foarte mic

www.digibuc.ro
 in eel oseic sau umbrie. In Latium, tara Latinilor s'a
inceput cultura i pentru lätirea Ifigei latine, ramul s'a
numit latin ; dar' pänä ce in Italia de sus s'a vorbit ra-
sena -$1-17poi celtica, In Italia de jos s'a vorbit greca
messap_ jica
---"DatUl istorie amintesee deLatiuna_si de Latini mai
intAiu and Evander, fiul lui Echemos, regelui dTiiAi
cadia, i orasul Pallantión a adus colonik__BlaALTica In
Latium, si lâng6 rlul Tiber a fundat_orasul Palatium.
Ata a fost cu 60 de ani .fnainte de résbohilTr-Oiei
purtat la anul 1184 a. Cr. si 'aide] la amil 1244 a: Cr.
anul 491 Inanife-reindarea Romei.
Cultura Latiului, desvoltarea elementuliii italic si
puterea de yieat:_aárui au produs- po_korul romansr- azi
toateljompice sé tin de ramul, ce sé numesek
rabuI roman.
3. Illirii
La nordul Greciei pe tarriajnil märii a:IriatkeIn
Epir s'a s'a continuat peste
ITalmarâTraiTa siyenetia pAnä ce s'a lntâlnit cu ter--
toriul Rasenilor__( ; apoi in nord a trecut peste
rlul -Sava AlIkavajadia résiirit spre Durarea .de TO-
jlhracia i Illirii au fost impârtiti In
popoare. La spatele Illiriei In nordul Greeiei si Mace-
Multe_

spre marea neagrä i egeid 014 i peste Dunare

si la gurele acestui nu s'au lätit Thraeii, carii se eon-
siderà de un crat_al ra11rie i ambele .popmEe._
puTc-E-s, e din trunchiul arie, stint amestecate cu Fenielent,
poppin_A-sTaTERTGreeLsi.S.giti. iiu
folt_pop2yLédin _cracul Illirii, ea popor de capul
lui apar in istorie IThaTTa- an. 385 a_Cr. Ceii scorditii
apoi la an. 229 a. Cr. 'i supun Romanj Slavii veniti de
preste Panonia la an. 550 d. Cr.eti.Prind Maai tot teri-.
toriurTor-sri slaviseazit mai pe toti purtânif adese-ori
nurnele Illirilor, din JäTT au rémas numai Albanezii de
eu eLemer italice iromaniee. Din
"Thraci nu ie-rémas nici o populatiune, cirsláusThravisat
prin elemente slaNice, trecute pe la Dunarea jos:

www.digibuc.ro
 140

4. Celtii
Nascerea i leaganul Celtilor a fost In Aria, dincoace
de rIul Ind 0 In partea de MIA muntele Imaus
Inmultindu-se populatiunea Incat ne servesc da-
tele istorice Celtii au fost cei dintaiu carii au pornit
din teritoriul Arilor i s'au lath fn doaua directiuni. Unii
au st-raTeniaCaucas
preste Finni, spre
aputytia europeank, C-Ontinuand linia Dunarii
Carpatilor, §i urmand ne'neetat roiuri noaue, s'au suit
la isvoarele Dunarii, au trecut Rhinul si s'au oprit la
ternin iiaariratlYntitre muntii Pirenei i Alpi;
firnd-ca piFe teritoare nu mai Ineäpura, 136 respân-
dirá teritoarele vecine, unii tree pe insula mare 0
o numira Britania, altii peste Pirenei §i Alpi, iara altii
Incep un curs Indèrèpt preste Rhin §i Dunäre spre nord
preste Sava 0 Drava-spre ameazi In peninsula balea-
nica. 0 altit cale a Celtflor a fost preste Media §i Meso-
potamia spre Asia-mica i spre Fenicia.-
Numele eel mai vechiu al Celtilor a fost : Gael (Gal)
Gael-dae (Gal-dae); i prin stramutarea lui g In k
c, iara a lui d In t, s'a format numele Keltoi la
Greci, Celtae i Celti la Romani, 0 apoi din Gael, la
Romani s'a format : Gallus, ce a Insemnat un popor spe-
cial dinThati:
Analele vechi gaeliee (galice) sau irice spun') ea
primul conducètoriu al Gaelilor din Asia Inalta a fost
1) 0' Connor un ir, adeca Gael din Irlandia a edat analele
vechi ale Gaelilor din Erin sub titlu Rerum hibernorum scrip-
tores veteres" 1826, 4 tommi in limba latina vi inca vechia. Wilh.
Obermiiller Kelt-Deutsch Wörterbuch Berlin 1892 in articulii Gaeli,
Sinear i Spania, Sidon le aduce mai pe larg vi mai multe date
istorige. M. Bullet Memoires sur la langue celtique Besancon 1754
T, L cap; 7.

www.digibuc.ro
 Absal i pAnA la 2244 a. Cr. a locuit in Sinear i apoi
de, aci alungat de Assyri,
-
a nisuit spre Caucas. Ardfear, ,

ca pe Gaeli "s6-i elibere de Assyri, a condus pe alti GaelL

(numiti acum i Gael-ag-i=vitA, nearn de Gaeli) spre
Eufrat la Ardmion (Armenia) unde el la an. 2213 a. Cr.
a murk.- (52 cii ai sèi s'a suit spre nord in Caucas
moare la an. 2145 a. Cr. Glar eu ai sèl la 1933 trece
peste Camas Scythia_europeanA, i popoarele gaelice
_

imping unele pe altele spre nord i spre apus §i au ajuns

ping fa marea atlantic&
Dar Gaelii §i pe a doaua cale, peste Fenicia tncä
au pornit de timpuriu. Sub conductitoriul Dubar, Gaelii
la 1600 a. Cr. descaleca in _Spania_la gura riului Ebro
si s'au suit in Algarbia, unde au aflat dejÖe1i, .veniti
de preste Pirenei i en ei au fAcut legatur& Däir
Gaelii sèi 1ai:1514 a. Cr_._ sè aflA Intro marea caspick.
neigra Dupá moartea lui e cearta pentru tron, 136.7
trAnii aleg pe Calma, dar Cealgach cu ai sèi cuprinde
tronul i respinge pe Car-ma. Acesta din Iberia Caucasului
pornesce cu ai sèi sPre ameazi, la an. 1491 a. Cr. ajunge
in Fenicia §i 86 poresce la portul Sidon, §i mai tArziu
sosesce i fratele Ronard eu cetele sale. Nargal, regele
Feniciei, ca sè scape de oaspetii sèi, laudA pämêntul
unde s'au a§ezat ceialalti Gaeli (sub Dubbar), le inchi-
riazA luntri, i Calma cu ai sei la an. 1491 sè incarcA
pe luntri i dupa 9 zile ajunge la gura riului Duero din
Spania i sè a§aza acolo, dar sunt date §i urme, cA. din
0
Celti unii s'au arzat §f pe termii Africei.
Celtii au fost ramul cel mai_puternic, carele a pornit____
din teritoriul Arilor, §i au cuprins o_p_art_e foarte mare
din Europa2).
2) Friedrich Karl Mayer, Keltische Völkerschaften Berlin
1863 pag. 8 und so, in der ganzen Strecke y n Caucas bis Grönland,
von Atlas_bis_1.10,1_,_Libeyall damals keltiiche evóeiung

www.digibuc.ro
 - 142 -
5. Germ anii
Germanii au pastorit In muntenia Asiei de mijloc
si Impinsi de Hiungnu au pornit si ei spre Europa
nordid §i s'au a§ezat la spatele Celtilor, dar' ei numai
la Inceputul imigratiunii popoarelor sè fac cunoscuti.
Prima cunosciintä despre Germani a dat'o neguth-
toiiul grec Pythias din Massilia (Marseille In Francia)
carele la an. 250 a. Cr. i-a afiat pe térmii márii nordice
si rèsEritene.Thin Germani, popoarele Cimbrii §i Tentonii
pkesc iriai IntAiu In istorie la an. 113sj_101.1,...g.
dlcand In picioare populatiuni celtice ozindu-se fatii
cu Romanii. Mull i res insi de multe-ori, In _fine Ger-
manii Imburdá imperial roman ga, apus.
Numele German e lat din partea Romanilor si
Grecilor, aci ei pe sine la Inceput nu s'au numit Germani,
eu acest nurne colectiv, ci dupa, numele popoarelor sin-
guratice ; azi In literaturá toate popoarele nemtesci, sè
numesc Germani, si ei nomenclatura generall si burl:
indo-arid au.strimutat'o in indo-germanä, ce din partea
Frantle;gtor, Anglilor etc. nu e primitá, pentru-a German
e nume ram, iarli nu de _trunchiu, adea celelalte
ramuri nu pureed din Indo-germani ci din Indo-ari.
O. Litvanii
Litvanii (la Poloni Litvinii) cu Lqii i Samogitii
la olaltä formeazi un rain din trunchiul indo-aric. Con-
siderand, cà limba litvaná are formele cele mai vechi,
Litvanii sè privesc, cá mai nainte dedt alte ramuri au
imigrat In Europa §i cá limba lor e mai antid. Litvanii
stau mai aproape de ramul slavean, ei odata In Polonia
au format un principat, azi s'é mai afli cam la 3 mi-
lioane In guvernamentele rusesci Konno si Wilna, §i
Incep de a 86 stinge In Poloni si In Ru§i.

www.digibuc.ro
 143 -

7. Slavii
Slavii e un nume colectiv, ge s'a dat mai thrzia
popoarelor ce sè tin de acast ram. Slavii asemenea au
venit din prejurul acela al Asiei, de unde -au pornit si
alte ramuri indo-ariee.
Slavii sting remäsitele popoarelor scythice §i apar
pe teritotul dela Dniper, Marea neagrä si Don, phi
spre rmarea balticä la nord §-i- de aci piOrnese in doauè
directiuni, spre apus pänd la rturile Elba si Saalk,side
aef, din nord-apus In seenlul al 6-lea d. Cr._ caleä in
picicgitieegermanice si romanice
Panonnia (Ungaria in apusul Dunkii de mijloe) tree in
htria, Dalmatia si in peninsula balcanich, §i din acestia
sunt Slavenii, Crogii si S6rbii ; alte popoaré slavice por-
nesc din nord-rèshrit si sub nume de Anti, Sclaveni etc.
trec Nistrul, Prutul §i Dunárea si sè asazh
Thrasia, si aci slaviseaz1 pe Bulgari si parte mare din
Romani. Aci e intrebarei, eh ìitu cht au sträbätut Slavii
§i In Ardeap
a) Conessiunea ramurilor.
Ve basa scruthrilor ssé deduce, cè pe teritoriul celei
mai vechi populatiuni arice, numai la ineeput, doarä pela
putut s6 fie o lirnb ..comunä
generalä ; dar limba In acea-s-tr-ifaTre nu a putut tinea
mai mult decht veo cativa seculi, chci o limbh Doporalh
decursul seculilor- de sine singurit sViChimbk ori eh
progreseazi, ori ch_decade ; ear prin infiuinte esterne
limba sè sparge in mai_multe limbi, anume In dialecte.
Aceste ramuri de popoafé, au pornit tot de pe
at:el imens teritorin_aric,_d_ar'
o nnieä lijubAçomunä, i chnd inch acasii 8'6 formaserä
mai multe_ limbi. Ramurile de popoarö, nu au pornit numai

www.digibuc.ro
 - 144 -
depre un i acelas teritoriu, ci unele popoar6 vor fi
pornit mai dela rësaritul, altele mai dela nordul sau
apusul aceluia teritoriu ; mai departe ramurile de popoarè
nu au pornit toate de odatä p. e. Indecurs de 50 de ani,
ci tn intervaluri de seculi i In decurs de mai mult de
2-3000 de ani.
totus toate au adns cu sine ceva comun limbistie
ceva special numai ramului respectiv ; ramurile cari
au pornit mai la tneeput au avut mai mult comun, iarä.
cele venite mai tArziu, mai mult special limbistic, si fie-
carele ram desvoltAndu-se chiar independinte, si a In-
multit specialitätile sale limbistice ; dar' desvoltarea inde-
pendentA a fost pentru fiecarele ram foarte relativA, cad
ramurile i dnpl asezarea lor au venit In mai multA
coatingere i prin aceasta au putut de al Impärtäsi
specialitatile lor limbistice.
b) Amalgainisarea raniurilor
Materialul limbistic i formele gramaticale a le unui
ram au trecut In limba eeluialalt ram prin multe canale
fiecarele ram a nisuit de al face limba sa de organul
celoralalte ramuri, i astfel, de a-sè face pe sine central
unei unitäti si a disolva unitatea, Intregitatea celuia-
lalt ram.
Treceri de material limbistie si forme gramaticale
s'au Intêmplat prin conlocuirea In vecindtate, adeseori
la olaltä, cand limba multimii are influinta asupra mino-
ritatii ; prin cucerire, cd(i cuceritoriul si cuceritul Ii
tmprumuta elemente limbistice i prin culturA, cad prin
aceasta s'è lätesce limba cultivatului i s'è sparge sau
topesce limba necultivatului.
Grecii i Italicii precum s'a zis la Inceput
-au trait ea un popor la olaltä, §i atunei au trebuit, ea

www.digibuc.ro
 145

sè aibe ori tot aceia hmM, ori foarte mult comun ; mai
tarziu inmultindu-li-se elemehtele speeiale, limbele lor au
devenit ea limbi surori ; dar fiind-ea Grecii au devenit
mai curênd culti, ei au mijlocit prima cultura in Latium
prin aceasta a desehis ealea, ea limba latina s'é se
eultiveze pe basa culturei limbei grece si de aci urmeaza
ea In limba latina e si material limbistie, special grec si
sunt si forme gramaticale grecesei, pe langa elementul
arie comun.
Greeii in timpul istoric au fost batuti de Celti, dar'
n'au fost eueeriti, ea s6 se poatä presupune atare amal-
gamisare a lor, i taus In limba greeilor :36 afia 2/, de
material limbistic, ce sè aflä in limba celtical) i aceasta
sé poate atribui nu numai derivarii din trunchiul comun
aric, ci si presupunerii ea Pelasghii i alte popoare din
Asia mica, eari s'au amalgamisat In Greci, au adus
element celtie, cad 'A din trunebiuri de euvinte grecesci
sunt celtiee i nutnai terminatiunile sunt greeesci.
Latinii la inceput au locuit numai in Latium, o
terisoara abea de 1500 kilm. limba eea mai antica
poporali a stat numai din element italic ; prin colonisarea
cultura (irecilor, din latina poporala s'a faeut o limba
culta latinä, earea in multe parti s'a desvoltat dupa ehipul
asemkarea limbei grecesci. Dupa ce in Latium, din
Latini, Sabini i Etrusei a Inceput a sé forma poporul
roman, si acesta a euprins Italia de mijloc, Romanii au
eultivat mai departe limba latinä, primind noue elemente
italice, adeed pe acele umbriee si oseice in materialul
limbei latine, i (land acestora din formele limbei culte
ea au nisitit spre unitatea limbei poporale
1) Dr. N. Sparschuhe, lielt. Studien fiber das Wesen und die
Entstehung der grieehisehen Sprache. Frankfurt a. M. 1848,
pag. 103.
10

www.digibuc.ro
 146

§i spre latirea limbei culte latine, acuma, mult romani-

sata, cad partea mai mare de trunehiuri de cuvinte erau
italice, umbrice §i oseice, OA ee, numai sufixele erau
latine.
Romanii tucerind mai departe alte popoar6 in Italia
de sus, Spania, Gallia ete. In toate vecinatatile au MU. lnit
mai numai popoafé celtiee, pe acestea le-a cueerit §i
prh seculi, In partea mai mare le-a amalgamisat, §i
Om n seeolii 5-6 d. Cr. le-a romanisat, dar prin
aceasta malgamisare nu numai limba poporala ci §i cea
latina §i-a sporit materialul limbistic, caei a primit trun-
ehiuri de cu inte eeltice, dandu-le terminatiunile latine.
Soartea Celtilor a fost, ea partea cea mai mare
din ei, s'e se romaniseze. Romanisarea lor a fost mai
upard, pentru-cd ratnul celtic a stat mai aproape de cel
italic, inctit privesce gramatica fi aceste au avut f i tnult
material limbistic aric, cornun.
Dupi proportiunea nunièrului de osta§i, ce Gallii
[Celtii din Gallia] pe timpul resboaielor lui Iulie Cesare,
la an. 38-50 a. Cr., puteau sè adune in ostile lor, s'a
combinat cä in cei 5 6 seeuli, cat Romanii au domnit
peste Celti, eel pu_sia jóáej_iiilioane de Celti s'au ro-
manisat ; in seculii mai tarzii §i liana azi eel putin 10
milioane de Celti s'au germanisat §i anglesit, earä un
rest neealculabil s'a slavisat, a§a Meat azi mai vetuese
numai cam 4 mifioane de Celti.
Astfel vedem, ca cum un ram aric a eontopit pe
celalalt ; el din ramul eel mic italic s'a desvoltat un
ram mare Beau numit azi, roman. i e rational §i natural
de a erede, ea, sangele Romanilor a treeut in al Celtilor
§i astora In al Romanilor ; ea material limbistic §i forme
gramaticale celtice au treeut In limba poporala romana,
§i ea in urmare in limba fie-carui popor romanic sunt ele-
mente eeltiee inteo mèsura mai mica' sau mai mare.

www.digibuc.ro
 147

In nest mod putem cuprinde construarea iramului

roman si celtic, cari ne intereseag mai de aproape, dar
pentru seopul acestei serieri, se cercetäm pe Celtii de azi.

13) Celf,ii azi

I) Baschii pin Spania
Primii locuitori ai Spaniei verbi (de earea s'a tinut
Portugalia de azi) au fost Iberii i acestia au locuit
In jurul riului lberus [azi Ebro] de uncle si-au (*Rat
nurnele, i mai ales pe coastele Pireneilor si lberii nu
s'au tinut de trunehiul Arilor.
Sub Dubbar, Calma i altii s'au asezat Gaelii san
Gaeleaghii sau Gallaghii, popor din ramul celtic. La
1017 a. Cr. hierarhia apésfind tare popoarele, la Zembra
s'a purtat o luptä i urmarea a lost, cd la anul 1600
a. Cr. o multime de Gaeli au trecut peste mare In Erin
[Ierne sau Irlandia In Anglia]. Gaelii remasi-acasä Incä
pe timpul Romanilor s'au numit Gallaeci i Calked, iarl
teritoriul lor Gallaeeia, pe termul märii atlantiee la riul
Darius [azi Duero]. Aceasta tara i azi se numesce Gal-
licia, pänâ ee locuitorii pe sine Gallegos, anndu-se
formele Gail ;;i Gaillac (la Nemti : Galliik-er).
Dela Aril Tagus spre ameazi i ermul märii at-
lantice inc 5. pe timpul Romanilor loeuia un popor numit
dar si din Gallia cea mai vechiä inch' au treeut
Celti peste Pirenei in Spania, i poporul Spaniei in ge-
neral S'a numit Celt-iberii, ea si când ar Insemna, cá
Celtii eu Iberii ar fi format un popor. Despre Celtiberii
sè constateaztl, e dupä caracter au fost Celti, earä dui-A
limbd, mai mult Iberi. Yntre Celtiberi a fost un popor
numit Vaseones si a locuit lângä Pireneii, ce sunt spre
sinul de mare cantabric, azi numit Vascogne i Gaseogne.
10*

www.digibuc.ro
 148

Romanii peste 200 de ani s'au luptat cu Celtiberii

abia la an. 19 a. Cr. sub August au cucerit Spania,
apoi acolo au strábâtut portul, limba §i datinele romane.
Din Vascones poporul celtiberic a remas §i pLnä
azi un popor, ce sè numesce Basconii §i Baschii, earä el
pe sine Eskualdun i e latit pe ambele coaste ale Pire-
neilor, i anume : in provinciile Navara, Biscaia, Quipozcoa
0 Alava, ea provincii baschice ; iarä In Francia sunt In
despärthaintele Monleon §i Bajonne §i tara Mr s.6 nu-
mesce Gascogne (dela vechiul Vascones). Francii la an.
602 dupl Cr. au cuprins teritoriul, ce atunci sè numia
Gallo-vasconia. Baschii sunt azi la 450,000, 8/4 In Spania
1/4 In Francia §i sè considerä de poporul eel mai vechiu.
Limba baschicA stä din trei eleminte, anume : iberice,
celtice i romanice 0 are literaturä frumoas6,1).

2. Bretonii Vallonii in Francia.

Gallia a fost o tarl a Celtilor §i anume a Gallilor,
un despärOmênt diA Celti sau cracul de frunte al Celtilor
teritoriul lor s'a Intins peste plmAntul, pe care azi e
Francia, Belgia, unele parti din Hollandia, din Germania
dela Rhin spre apus i partea mai mare din Svitera,
astfel spre ameazi *IA tn Pirenei §i Alpi.
Greeii negutfátori tn secolul al 6-lea a. Cr. cercetând
ora§ele maritime, tara Celtilor au numit-o : Keltike ; tot
sub acest nume sè" aflä i la istoricul Herodot, carele a
träit 484-408 a. Cr. ; la Xenophon t 355 a. Cr.
/n timpul mai vechiu In Italia dela Alpi spre ameazi
caträ Gallia §i mare länga Celti au loeuit Ligurii, popor
I) A16 folosese de Elements de Grammaire Basque de Luis
Geze, Paris 1875." Pe basa acestei gramatice, am public:at studiu
comparativ intre limba basd si a noasträ in Familia 1887 pag.
480 etc.

www.digibuc.ro
iberic ; Rasenii si apoi la inarginile acestora spre rësarit
au fost Illyrii. Celtii la 622-612 a. Cr. tree Alpii, bat
pe Raseni i pe Etrusci cuprind Italia de sus si edifici
orase celtice. Romanii, abea in féf,boiul al doilea punic
218 201 a. Cr. vin In coatingere cu Celtii, pe carii
i-au numit Galli (dela Gael) si tara ion, Gallia, si aume,
tara lor dincolo de Alpi, Gallia transalpina, si aceea
dincoaci de Alpi, sau Italia de sus, Gallia eisalpina. Dar
Romanii au capkat cunosciinta mai de aproape despre
Galli, cand Iulie Cesare 58 50 a. Cr. a eucerit Gallia.
Gallii in decurs de 5-6 secoli, in partea mai mare
s'au romanisat, eara la an. 486, d. Cr. Chlodwig regele
Francilor fundeaza imperiul Francilor i hind-ca acesta
numai cu armata si fr colonii a cucerit Gallia, Francii
sé romaniseaz pnin Gallii romanisati, si din acestia s'a
näscut natiunea francesa de azi. Francii au fost de vita,
germana, dae romanisati, formeaza un crac al ramului
roman ; i pe langa toatä romanisarea, materialul de
limba i azi In partea cea mai mare e celtic respective
gallic i pentru aceasta, Parisienii abea pot pricepe dia-
lectele dela tarä. Natiunea francesa azi la sud e mai
malt romana, la non.' mult celtica i amestecatä
eu Germani (Flandri si Vlamii), iarä in Gasconia cu
lberi. Pe langa acestia, esista i populatiuni celtice.

a) Bretonii
In Gallia vechiä, anume in Gallia Lugdunensis In
nord-apus la térmul marii atlantiee era o peninsula nu-
mita Armorica i avea locuitori Celti, iarä azi pe acel
teritoriu e Bretagne si Normandia In Francia.
Angel-Saxonii la 449 d. Cr. cuprind insula Britania
(tara Britilor) si respingênd populatiunea celtica, o parte

www.digibuc.ro
 150

Britti,din carii erau Celti fug tn Arrnorica, unde era

populatiune celtica. Dela Brittii fugiti, Armorica sé nu-
mesce Bretagne, iarä poporul : Breton (din Britt si on,
orn). ArI Celtii au lost independinti Oat la an. 1532,
când Anna duceasa lor s'a märitat dupä regele Francise
I. si Franciei i-a dat Bretania, ca o zestre. Bretonii In
limba lor Francia o numese: Brochall (bro tara, chall
din gall), iara limba lor si-o numesc, acu§ breizad-it,
aims armorieä, ee s'a sustinut curat celtieä si pad, azi
§i mai de aproape sta ea dialectul celtic din Wales, munit
Gälsh si Velsh si cu acel din Cornish din Anglia, de
pe unde au fugit Britti In Armorieä. Literatura lor sè
ineepe din secolul al 6-lea eu eänteeele barzilor (poetilor
cântireti), ce sé nimerese eu a le barzilor din Wales,
apoi din seeolul ol 13-lea incepAnd, au literaturä mare
celticäl), Numéral Brefonilor sue la 1 milion §i jumétate

b) Vallonii
Vallonii locuiese in despärthmêntele Nord, Pas de
Calais, Aisne si Ardenne in Francia, dar' mai ales In
Belgia in provinciile Henegau, Itamur, Liittieh, Luxen-
burg §i Brabant. Vallonii pureed dela Gallii din Gallia
Belgica, anurne dela Belgii gallici Strämosii Vallonilor
au fost mai putin romanisati deck Gallii din alte parti
si pentru aceasta Vallonii de azi, sunt mai putin fran-
eisati, deck Celtii din alte pärti. Limba lor purcede din
galliea vechiä, si are eeva material limbistic i german
dar' gramatica e mai de tot romarrieä, respective francesa2).

1) 1\16 folosesc de ; Grammaire Celto-Bretonne par G. T. le

Gonidec, Paris 1839 luerati la insircin trea din partea Academiei
Celtice, dupa pref4une pag XII.
2) M folosesc de : Grammaire Liegeoise, Frainaise Wallonne,
de L. M. Liege 1865.

www.digibuc.ro
 - 151 -
Vallonii sunt 21/2 milioane de sufiete §i numele lor
arata, ca sant Galli, de oare-ce g s'é striimutO In v, de
aei vall-gall, iara on in celtica inseamna om, ea p. e.
In Bret-on, Teut-on, deei vallon, om gall. Hollandezii
in limba lor ii chiama : Wal (in pl. Walen) §i biscrica
lor, Waal-sche kerk.
0 parte din Gallia respective Francia In secolul
al 11-lea s'a numit Valois (Galois) §i a format un ducat,
care s'a Impartit fare despärtamintele Oise §i Aisne.

3. alfii sail Gallii in Italia

LI Italia azi nu se afia populatiune, carea s'è vor-
beasea celtica sau, gallica, dar' pentru intregirea scrierii
despre Celti sou Galli, §i pentru trebuinta de datele aceste
§i tn alte locuri, s'é eereetam §i aceasta parte istorica.
Galli s'au inmultit foarte tare, a§a !fiat nu mai
puteau incape In Gallia, §i pentru aceasta au pornit In
roiuri mari, ca si5 eucereasca Roma. Galli sub ducele
bOr Brennus (bren rege) la 253 an. R. 400 ant. Cr. au In-
ceput de a trece preste Alpi in Italia §i In 18 Iulie 363
an. R. la 11111 Allia bat pe Romani, aprind Roma, §i
numai pentru bani multi s'au läsat de ocuparea capito-
liului. La 500 an. R. §ese popoare gallice, Cenomanii,
Saluvii (Salasii) Boil, Lingonii, Seronii §i Insubri tree
presto Alpi In Italia de sus. Romanii 62 de ani poarta
resboaie eu ei, dar' la an. 562 (191 ant. Cr.) Inving pe
toti Galli din Italia de sus, apoi la 125 ant. Cr. Romanii
incep de a trece Alpii in Gallia cea mare, §i pana la
50 ant. Cr. ii Inving pe toti.
Azi In Italia de sus, In fosta Gallia cisalpina, nu
mai esista Galli, dar' amalgamisarea Gallilor cu Romanii,
aded romanisarea §i respective mai târziu italianisarea
lor nu a fost perfecta, ba populatiunea gallica a spart

www.digibuc.ro
 162

limba poporalä romanä si pentru aceasta si limba ita-

liana In Italia de sus si pänä azi e spar* si nu poate
ajunge la o unitate, pentru-ca in Italia de sus sunt mai
multe dialecte italiane influintate de celtism sau gallism ;
anume, sunt trei grupe de dialecte, una rèsäriteanit (ve-
nitianä), alta apusanä (In Piemont, si e mai mult francesä),
iarä a treia, mijlocie si cea mai asprit si ciuntatii, afara
de aceastd, si In grupe sunt nuante dialectice.
Vecinii, pe acesti Italieni din Italia de sus, si deo-
sebi pe acei dela mijloc si de eked, rësärit, Did nu-i
numesc Italiani, el: Velqi, ce Inseamnä : Galli. i acei
vecini, Incepênd dela eäderea imperiului roman dela ré-
siirit [476 d. Cr.], au fost populatiunile germane, iarä
In partea grupei résäritene, din secolul al 6-lea Incoaci
si populatiuni slavice.

4. Celtii in Britania
Britania stä azi din Anglia, Scotia si Irlandia [Hi.
bernia la Celti si Vergyn] si Britania la Celti s'a numit
si Alboinn, mai tärziu numai Scotia a remas cu acest
nume, iari locuitoriul s'a chiemat Alban-ach. Dela numele
Albainn a remas si pang azi numele Albion, ce sé elä
Angliei.
Gallii pe locuitorii cei mai vechi i-au numit Briti
si Britoni [Brythôn], ei au fost Celti, si Britii dupi
limbã, religiune, datine si port au séménat Gallilor ; dela
numele Britt, purcede numele Brittania.
lulie Cesare la an. 55 ant. Cr. a Intrat In Brittania ;
Impératul Claudie la an. 41-54 d. Cr. din o parte din
Brittania face provincia romanä si pune armatä stätätoare ;
Adrian 117-138 d. Cr. Incepe de a Incungiura Bri-
tania romanä" cu santuri si eu muri, eeealaltä parte s'a
numit B. barbará. Romanii au domnit acolo päni la an.

www.digibuc.ro
 153

410 ci. Cr. pe timpul lui Honorie, si apoi au fost siliti

se-0 retragii legiunile, pentru-cii prin imigrarile popoa-
relor, era In periclu elliar Italia.
Popoarele eurat celtice, remase libere, Incepura de
a se certa Intre sine si anume : Brittii ea Pictii si cu
Scotii, si nefericitii de Britti chiemarii intru ajntoriu pe
Angel-Saxoni, [Germani, Sasi de pre termii nordiei ai
Europei] si acestia venind, la an. 449 d. Cr. báturä nu
numai pe Picti si Seoti 6 si pe Britti si ocupará tara
lor, si de atunci Incepe domnirea Angel-Saxonilor, asupra
Celtilor si Gallilor din Anglia, si din cari träesc si azi,
dar sparti si greu asupriti de tiranii aristocrati.
In Brittania din ramul celtic au remas doaue cra-
curi, cel 011ie sau vállic la apus, si eel cambric sau
cimric ['Cymric] Ia ameazi, !me si aceste cracuri sunt
sparte In dialecte, si amesteeate. Celti se aflä dara :1)
a) In Wales sau Wallis [la Germani numitti si
Walschland, tara Velsilor, si Walland, tara Wallilor] o
tad, in sudvestul Angliei si foi meaza; o peninsulit ; la
nord e marea irica [Irlandia] la apus canalul Georg, la
ameazi canalul Bristol. Aci In Wales e Corn-Wall, un
prejur cu dealuri. Wales pe timpul Romanilor s'a numit
Cambria. Numele Wales, Wallis purcede din Gales, Gallis,
unde es, is Inseamne, teren ; iarii Wall e Gall, aded :
tara Gallilor, Wallilor. La Spanioli si azi e Gáles.
and Anglo-Saxonii au bátut pe Celtii din tail, o
parte din Celti s'a refugiat In paclurile si dealurile Cam-
briei, si aci s'au amalgamisat cu alte populatiuni celtice ;
iari o parte a fugit preste mare In Armorica din Gallia
[Francia] si aci s'a format Bretagne.
Numele veelliu Cambria s'a sustinut in numele
Cymry [nemt Kyrnry], ce e nuinele patriotic pentru Wales,
1) 3,I6 folosese de Gramatica celticI, de I. C. Zeuss, Lip-
siae 1853.
*

www.digibuc.ro
 - 154 -
§i de aci vedem, cä Celtii duptt teritoriu pe sine so)" nu-
mesc §i Cymri, pänä ce limba lor o numesc : limba Wa-
lilor [nemt. Walen] sau a Wallisilor [nemt. Walliser].
Anglii ti numese : Welsch, ce e identic cu: gaelic [gälisch].
Limba Walilor dupä rèdcinä stä mai aproape de a Iri-
lor, dar' tn pronunciatiune divergeazä.
Din 1,360 de mii de locuitori in Wales, noauè
sute de mii vorbesc velsica §i Celtii acestia sè tin mai
tare de limba lor, deck Celtii din Scotia §i Mancha,
§i pe lângä o literaturä insämnattt, au azi 11 foi de
säptiimanä.
Celtii din Cornwall azi sunt stfn§i de tot.
b) In Scotia, carea e partea nordieä a Angliei, sunt
Scoti germani §i Scoti celti §i acestia, pe sine dupä
numele cel mai vechiu sä numesc : Gael sau Cael §i
tara lor Gaeldoch, Caeldoeh, ee e un teritoriu de 40.000
klm. D. Aci sè vorbesce gaelice [gäliceolemt. gälisch] §i
Irii, pe Scotii din munti numesc Gaelig [nemt. Gälische]
sau Gaelic. La 1881, au fost 231,594 de suflete, §i de§i
In bisericä §i in §coalä au limba lor, Gaelii dela câmpiii
perd din pamênt, amestecându-se eu Anglii mai culti.
In seculii 9 §i 10 d. Cr. Gallii sau Celtii din Ir-
landia au imigrat In Scotia sud-vesticá. Teritoriul a _Tstora
sè numesce In latina : Gallvegia, la Anglosaxi, Gallveia,
iarirt la popor : Galloway, ce inseamnä : tara Gallilor ; Wit
o parte din Scotia celticä s'è nurnesce Caledonia.
Irlandia la Celtii vechi s'a numit Eirin §i Erin
[din iar, apus] ; la serietorii vechi s'a numit Ierne, Iernis,
Iuvernia §i Hibernia. Irlandia e o insulá a Angliei.
Populatiunea Irlandiei In partea yea mai mare a fost
de origine celtiett, anume : gaelitä [gallici] i descendentii
coloni§tilor scoti, eu acei nascuti fn Irlandia, a§a s'au
asimilat, Ineät ei dupä caracter trebue considerati de
Gaeli sau Iri adevärati,

www.digibuc.ro
 155

Dull istoria barzilor [poetilor ettntareti] Irlandia

la an. 2736 a facerii lumii [pe basa socotii lui Rotteck
1248 a. Cr.] a fost ocupat ä. de o semintia celtiel din
Asia. La an. 1881 limba celtica o vorbeau 949,932 si
din acestia numai 64,167 §ciau si englezesce, dar' de
atunci numärul lor a mai scäzut.
Mi. si Scotii munteni sunt beli [blonzi] si In partea
mai mare sunt Gaeli [rèspuns Gbeli] iarä Walesii [Wa-
leser] sau We lsii [Walschen], dupg numele teritoriului,
numiti si Cymrii [Cambri, Cimbri] sunt eu p'ér liegru ea
Bretonii si Wallonii din Francia, dar' In tot casul sunt
amestecati cu Gaeli, pentru-ca Cymrii In analele si cro-
nicile lor, pe sine totdeuna s'é numesc Gael si Gaele-ag
[galliseh].
Angel-Saxonii sunt un popor din ramul Germanilor,
dar' limba engleza azi e destul de Inearcata eu eleminte
eeltice de ale popoarelor cucerite, si astfel e mai celtica
dealt al altui po»or german ; iara numele de localitati
In Anglia, si acolo unde azi sunt numai Angli, afarä de
numele unor sate si orase, edificate de ei, sunt numai
eeltice.
d) Sä vedem, ea cum s'é clasifica limbele celtice de
azi Intre sine. Limbile celtice vorbite azi cam de 4 mi-
lioane de suffete, deosebi In Francia si fn Anglia sZi im-
part In doauè grupe.
Lea grupa sä numesce cymrica sau britanica §i
de aceasta grupa sä tin : a) Gallica [gallische] vechia. b)
Wallisica, [engl. Welsh, nemt. wallisisehe] de azi. e)
Bretonica [bretonische] In Bretania din Francia, dela
Britti sau Celtii din Wales si Cornwallis, fugiti In Ar-
morica. d) Cornica [kornische] din Cornwallis, eea mai de
aproape eu bretonica, dar' azi rèmasii mai mult numai
In literatura.

www.digibuc.ro
 166

A II-a grupa s'è numesce gallica (gällische) §i cu-

prinde In sine : a) him [irische] sau irlandica, numitä
celto-irica. b) Erse In Scotia muntoasé, special numità:
gälieà [gälische]. e) Manx, limba celtica pe insula Man
[azi §i Angelseg]. Limba baschied, afarti de elementul
iberic i roman, e gälicè, iara cea \Talk)* afará de ele-
mentul german §i roman, e cymricä.
Si precum a lost In anticitate ramul celtie, eit In
privinta materialului de limbá a stat mai aproape de
eel german §i In privinta gramaticei, de eel italic, a§a
au rémas corelatiunile §i Intre limbile celtice de azi.
S'au adus arguminte pentru de a constata, ch
Celtii cu pèr negru [Cymrii] au pornit din nordul teri-
toriului aric, iara, Celtii eu Or blond [Gaelii] au pornit
din sudul acelui teritodu. De samscrità mai aproape
stau dialectele gälice [gälische] i astfel ramul Gaelilor
a Gallilor a pornit Intr'un timp, cand bruia poporalá
samscritá nu sé abatea tare dela acea cult. Aei zace
causa, cá Inträ limba celticit vechil §i de azi, i Inträ
cea samscritä sé poate face aséménare, adeseori eu mari
resnitate, dar' i Intre unele limbi de azi, vetuitoare In
Iran. Firesce, cá noi, aceste legâturi nu le-am putut cu-
prinde din literatura noastrá de Liana azi.

Originea numelui Gallus, Wfillsch (Vas)

si Wallach
S'é reeapitulam formele numelor purcese din Gael,
ea sè avem materialul fn vie memorie. Am arêtat, cá
Celtii In antreitate mai fiWdu apar sub numele de : Gael.
in Spania vechia Celtii asemenea apar cu numele
Gael-i §i cá In analele irice s'è atlit §i formele: Gael-ag,
Galeg. La Romanii vechi Gallii sé numese: Gallaeci, in
sing. Gallaecus, tara Ion Galaecia, (azi Galicia), dar se

www.digibuc.ro
 167

aflä si forma : Callaiei, deei rédäcina e : Gall, si sufixul

e: ec ; earä azi Spaniolii, pe locuitorii din area provintit
Ii numesc : Gategos, unde os e terminatiune de plural,
sufixul e : dar_sé mai aflä si forma Gaillae, (la
Nemti Galäk-er) deci eu sufixul : ay.')
Romanii veehi, pe Gael-ii din Italia de sus si pe
cei de dincolo de Alpi, i-au numit i srris : Gall-us In
Gall-i in plural, de bunri samä, pentru-ca pe
Celti Inssi i-au auzit a sé numi : Gael, ori Gal2). Colo
anume Irii In analele hire pe Ceiti aflä
numiti Gael sj Gael-ag ; earl in Scotia muntoasä CeltiL
de azi pe sine sè numesc Gael (GiiI) i Cael (Käl)
tara lor: Gaeldoch i Caeldoch. Si Irii pe acesti Celti
numese: Gaelig si Gaelic si Englezii tot asa, apoi
Welsh ; i aeei Scoti vorbese limba gaelgà, sau gae-
litä ba si a deaua grupà de dialecte celtice, sè numesee
gaelieä : Nemtii traducAnd : gälische (unle sch sunä ea s).
I3retonii limba francesä o numese : Gallets [GonideL:
pag. 31); ar Gall le Francais ; i fiind-ca la ei g trece
Iii e'h [WI ar e'hallaned, Inseamnä Franeesul. La Spa-
nioli Wales, Wallis din Anglia si azi sé numesce : Gales.
Intelesul numolui Gael [scris i Gril, rostit Owl]
si Gall s'a esplicat in mai multe moduri.
a) gael s'a adus In legaturd eu euvéntul celtie
ce Inseamnä : galbén, alb, bIond, hél si s'a zis a fi
de un inteles identic, pentru-eit Gaelii au fost eu pér
galbén, blond, aderd bêli, i astfel Gaelii s'au numit
blonzi fatä de populatiunea vecinä lor in Asia, adeeä
fata de Arabi, carii sunt eu fata neagrA, au fatti de
9 Gonidec pag. 51. Les noms termines en ek designant pos-
session ; brenhn-ek, langue bre(onne ; gallekjangue franeais.
2) Chr w. Alwardt : Galkehe Sprachlehre pag. 225. Ae
kommt Dur in dem einzigen worte gallic, vor dem riehtiger Gailic,
(gälisch) geschrieben, vor, und wird galic gesehprochen.

www.digibuc.ro
 158

Cambru, earii sunt bruneti. Alte motive nu s'é adue. Dar

numele Lab [arap, harap] de$f Arabii sunt negri la
fatd, nu Inseamia negru, ei jcuitoriu
curi rele; eard Cambrii inseaaand campeni. Negérii din
Africa numai in-timpul mai non i prin Francezi au cdpAtat
numel neger, dela latinul niger, la noi negru ; deei gael
nu poate Insemna bél, galben.
Din celticul geal, au rémas $i s'au format o grupd
de cuvinte, ce nu staid In legiturd eu numele poporului
gall ; anume din geal la Italiani a rémas chin forma
FélVcd giallo [noi am putea scrie $i g(2_.1121 ce Inseamnd
.galbén i giallezza [zz=t] gAlbeneatd ; din geal e latinul

gilv-us i v trecénd in b, spaniolul gilbo $i germanul

gelb; iaiá g trecOnd in y [1] la Anglii, yellon, la noi
yalb-bc ; la Francezi jaune [g In j, $i al in au $i n ré-
md$ità de o formd vechiA, asemenea celei a noastre
galbén]. Virgilie [in Georgicon HI. 415, IV 264] a In-
trodus pentru prima-datd in limba latind: galbaneus,
eleiu, re$ind de arbore, carea de reguld e galbénA,
cuvêntul acesta e dupd forma latinA.
Gaal la WO a Insemnat, popor, din Ga-al, tcti
la olaltd. E imposibil, ea sé insemne numele unui popor
$i gael gall sé In iemne popor.
c) Gal la Celti a Insemnat: tare, puteros, luptdtoriu,
resboinic. In Lex. de Cony. al lui Mfyer sé zice Numele
GiIli-Furcede dela-gal o rédheind celtied, ee Inseamnd
resboiu, astfel Intelesul numelui Galli, e: viri
gnaces, armati, aileed bArbati luptatori, armati, resboinici.
W. Obermiiller (I. pag. 503) gal la galli a in-
semnat putere, tdrie; gal-ui, oameni eu putere, eu tArie ;
card, [II p. 929] gall, gaille, gallach, Inseamnd tare,
viteaz. Heinrich Zimmer lpag. 1181 gallawnt la Väli
Inseamnä: resboinic, tare, luptaeiu, din care cuvént, g

www.digibuc.ro
 159

schimbandu-se In v, la Francezi e : vaillant, viteaz cu-

ragios. Galois la Francezi Inseamini robust, euragios.
Gallant si vallant azi la Englezi, inseamnä viteaz. Din
acest gael, gal s'a format la Romani numele gallus.
Dar pentru numele Celtilor se' alift i formele gael-
dae, galdae, unde dae fliseamnä: oameni; apoi d trecênd
In t, se MI6 forma ltae, din earea mai tärziu s'a fäcut
Galatae, si anume, Celtii sau Gallii porniti din Gallia
sträbatênd prin Macedonia si Grecia, la an. 280 a. Cr.
s'au a§ezat In Asia mica, unde au fundat tara Galatia,
ad au locuit Celtii Galateni, card cari a sells apostolul
Greeii vechi, 4-500 a. Cr. euvêntul Gael, Ghel
l'au strämutat In Kel, iarä sufixul tae fn toi, si de ad
Keltoi, la Romanii vechi, Celti i Ceitae, si astfel vedem
ca Celtii Inseamnä : oameni gaeli, i acestia sunt identici
eu Celtii, desí pe timpul Romanilor, aeei din Gallia cis-
alpinä i transalpina sè numeau Galli earit ceialalti,
Suf.xul ur.ui euvênt e de asemenea Ins'emmitate, ea
trunchiul euventului ; ba adese-ori numai sufixul ni es-
Intelesul, pentru aceasta sè vedem sufixele eg, ig,
ag ; ee, ic, aec, ac_, earl caÏ sufixe de adiectiv, au In-
leles de : tenetoria de, vitä de gaeli, de galli si din
eari sufixe In genere s'a format sustinut i. p. e.
ital-ic, eelt-ic, dac-ie, slavie roman-iy, german-ic i ast-
fel, ghel-ie, gall-ie; dar' ie anume e la eapèt a eäpätat
aspiratinnea h, i astfel s'a format ich p. e. gallich. Acest
ch Insä fn limba unor popoare a trecut in j p. e. azi
la Francezi, chemise (eamesi) rostit : semis, smis ba
azi In limba celto-bretoniell eh se rèspunde s 2) Germanii,
1) In Thracia, dupa IIerodot, carele a trait la an. 484-404
a. Cr. a fost un prejur, nhora Grallaike". Aeeasta forma e identic5,
eu Gallaee-i din Spania ; 0 are inteles de sara Gallec-a sau gallicä
2) Le Gonidec pag. 4 eh se pronunee comme en francais
dans les mots: eharité, cher, chene.

www.digibuc.ro
 160

ca sè scrie pe inainte de ch pun un s, seriu sch

rostese : § p. e. 'Ana ce dupa ortografia
altor limbi, s'ar rosti : gallisc, gallisca, dar' gall de ei,
toti folosese : gaelica, gallica.
Din gaelag, gaillac s'au format galch i gallach.
Gallii atria Thiele tèrei adaugeau sufixul ach, §i prin
aceasta insênman: omul, locuitoriul din aceenara, p. e.
tara Albain (Scotia) alban-ach (seotian) ; maia-daugeau
ach§-ii:atra numele cuiva, ea prin ach sè insemne pe
eine-va, ea se tine de familia respectivului, p e. Donull
(numele Donald) Donull-ach, unul din familia lui Donull9
c/al iiFechi a insemnat familie, rasa, linie de
neam ; ach la Bretoni natiune, popor ; aich la galli
Bretoni, natiune, tara2).
Ba sufixul ach s'è afia §i in inscriptiunile etruscice,
§i sè punea la capkul numelui unui ora§, ea euvêntul sè
Insemne pe locuitoriul din acel ora§; acest ach la Etrusei
se" afla §i in ac, la Latini s'a stramutat in acus de a-a :
Roma la Etrusci, Emma, Rumach §i Rumac, la Latini
Rumacus, atata eat Romanus ; dela oravl Cosa, e Cu-
siach, dela ora§ul Velsina, e Velsnach, Velsnac, Vel-
silacus3)
in acest mod galch i gallach inseamna : om, vita,
neam de gall.
d) Ca s'es ajungem la numele nemtesc : Weilsch ro-
stit Vels, trebue s'è spunem, ea g din gael sau gall, s'a
stramutat in v (la Germani in w, pentru-ca v are sonul
Galische Sprachlehre de Christ Willi Ahlwardt profes. in
Greisswalde in Prmiia, tiparita la Halle in usul scoalelor. Anul ti-
paririi lipsesce, dar' aceasta grainatica gallica, dovedesce. cä limba
gallica de azi s'a invetat in scoalele (lin Prusia. Sutixul ach la
pag. 238.
2) Bullet in Mernoires sur la langne celt;que Toni. 11. la litera.
3) W. Corssen: Über die Sprache der Etrusken. Leipzig 1873
Toni. I. pag. 322, 339 etc. H. 18, 155 etc.

www.digibuc.ro
 - 161 -
lui 0 §i de ael din gallon, (on=om) e Val Ion (Wallon)
ce Insearnna : om gall. Celtii sau Gallii din Gallia ci-
salpira (Italia de sus) s'au romanisat, §i popoarele veeine
din galch au format valch (nemtesee walch Carl Rotteck
IV. If:n.7221) §i Välch, (walch) fiind-ca unele popoare
au strhmutat pe eh MA_ s'a rostit gal§ §i apoi val§, vel§,
dar' de oareee Germanii pe § '1 scriu eu sch, ei Vel§ '1
scriu : Walsch, ce e identic eu : pleb, newt. galseh, Galch
e seurtat sau din gällach, sau din gallich, §i astfel
wälseh fnseamna orn gall, sau vitä de gall.
Dar' la spatele Alpilor In Helvetia (Sviter.a) este un
teritoriu, ce §i azi s'é numesee Wallis, latinesce Vallis
pennina [muntoasa] la Franeezi Valais, la Italiani Val-
lese, earti fn evul rnediu : Galesia latinesce, Galliser-land
nemtesce, ce arata cä numele purcede dela gael, popor
§i nu dela vale, cum au seris unii ; càei p. e. valea
fran. e yank, earl nurnele acestui teritoriu, la Francezi
e Valais, atâta cat Galais, §i apoi Nerntii §i pe locuitorii
depe abest teritoriu numesc : Walseh-er.
tnc i colo fn Anglia au fost téri celtice sau ga-
Bice §i acele s'au numit Gales §i Gallis, precum arata
numele de azi Gales la Spanioli §i cà o grupa de dia-
lecte celticéséThiimesee : galica. G §i din aceste mane a
trecut In v (la Germani fn w) §i de aci e nurnele de azi
Vales (Wales) Vallis (Wallis) ear la Germani tara aceasta
s'é numesce : Wall-land (tara valilor, galilor) i Walseh-
land (tara Vel§ilor,) fntoemai ca Italia de sus ; mai de-
parte, dupa numele terii Vales §i Vallis, (Wales, Wallis)
locaitorii de vita gallica sè" numesc Valesii (Wales-er) §i
\Tallish (Wallis-er) iarála Anglii au numele : Welsh.
e) Toate aceste de pad ad sunt aduse, pentru-ca
ne Intereseaza numele Valach (Wallach), ce ni l'au dat
strhinii. Arètand formele Galch §i Gallach, precum Valch,
11

www.digibuc.ro
 162

Waleh, urmeazä, ca numele Valach, (Wallach) e format

din gallach.
W. Obermiiller despre originea §i intelesul numelui
Valach zice : Dacä deducem numele Wallach din gall
gaille, gallaeh, atunci acest nume inseamnä : tare, viteaz1)."
recitând eele serise sub e) unde s6 aratä, originea §i
fritelesul numelui gall, sträinii nu ni-au dat nume de
batjocurä, ei au spus eä suntem: neam, vitä de gal1i2).
Vecinii de bunä samd vor fi avut ceva eausä ea
s6 ne numeaseä Valachi, ori dupä limba, avênd cuvinte
gallice in limba noasträ, ori dupä port. Aceasta aparitiune
istoricä i limbistied poate purcede numai de aeolo, cg,
in coloniele romane, aduse la an. 106-107 d. Cr. in
Dacia, au fost adu§i §i Galli, carii vorbiau Inca i limba
lor, sau Galli romanisati din Italia de sus §i din alte
parti, ce pe baza numirilor unor populatiuni in Dacia, s6
poate i dovedi.
W. Obermiiller (II. p. 692) térile daciee, le nu-
mesee celto-romanisate zie6nd : o Inäintare partiala a po-
poarelor slaviee, in tot easul s'a int6mplat, pe timpul,
1) W. Obermüller II. I. 929. Leitet man den Namen
dagegen von gall, gaule, gallach, was stark, tapfer bedeutet ;
earl II. pag. 887. deslucind cuvèntul uall i aretand, cä u trece in
w, zice: uall in inteles bun inseamni nobil, talos, avut de spirit,
asemene: wallach.
2) Traugot Tamm : tber den Ursprung der Rumiinen, pag.
4. nota 2. was aus unserem wällsch, zumal in der slavischen Form
Vlah, nicht mehr so direkt ersichtlich ist. Bekanntlich hiessen seit
alters die Deutschen ihre keltischen, später auch ihre romanischen
Nachbarn (ahd) Wallah, (mhd) Walich, Walch, Walhe. Von ihnen
fand diese Bezeichnung ihren Weg zu den Slawen : ruse. Voloch :
poln. Woloch Runiäii, Worlltaliener ; bühm. Vatach Rumiine,
Vlach Italiener; dann auch griech. Blachos, Rumitne magIar Oldh
er Turk. Halt, Rumiine." Firesce el mai
thrziu s'a confundat numele: Gallach, Vallach, ce s'a dat numai
Gallilor romanisiO, gi cu numele : Italian, Roman.

www.digibuc.ro
 163

efind ei prin Avari au fost impinsi mai nainte, 0 din

terile Carpatilor (intelege Carpatii Intre Galitia si Un-
garia) au intrat In erile celto-romanisate [keltisch-romani-
sirlen) In alpii resariteni [Carpatii Intre Ardeal i Roma-
nia] si peninsula; balcaniciD)
Judecénd starea de azi a limbei noastre, cá nu e
sparta In dialecte, c p. e. italiana din Italia de sus, se
dovedesce, c elementul roman In eoloniele aduse, fie
fost si Mt de mestecate, a frost precumpänitoriu i acesta
a unificat limba si In parte mare si portul ; dar' totusi
sau Galachi, pe cull i-am contopit In sangele
nostru, ni-au ba"gat multe euvinte galliee In limba noa-
cuvinte, cari nu am putut se le primim prin mij
Iocirea limhei latine ori poporale rustiee din Italia de
mijloe.
Dar' ca se se vadri. Iegatura limbei celtice sau gal-
lice eu acea latina si al:ea românease6 si c:a se prieepem
interesul mare istoric si limbistic al nostru pentru stu-
diul limbei celtiee, voiu esplica din limba celtieä de azi
din Vales In Anolia, o sentntg, numai de trei euvinte :
17-275vgr )2),
1)) Tad ear vab
---
Aceasta e o zieere eelticä, ee inseamnti latinesce :
Pater habet earum_puberem (vel pubem), sau: Patrica-
rus puber. Nemtesce : Vater hat gern den Bube. Romfi-
nesee : Tata are in drag pruneul, sau : taalui e drag prun-
cul, sau: tatalui 'i drag de prune.
') B. P. Ilasdeu in Istoria critic:1 a Romanilor p. 38. §. 8
are articulul : Originea terminului Vlach. i in aceasti materie aunt
de parere contrarie. Cine se intereseaza de ternA, s'e facä insu§i corn-
hinarile sale.
2) Fried. Karl Meyer, Die noch lehenden Keltischen Spra-
chen, 1863 Berlin pag. 13.
11*

www.digibuc.ro
 164

1. T a d
Dupti natura limbei eeltiee, literile djjL [q] se
schimba una In §i pentru aceasta numelé tatälui
la Celtii de azi se aflã In formele : tad, dat, taz i zad
La noi Românii din toate *tile se afki : tat-a, acted.
am adaus un a la capet nizuind, ca din cuvêntul eeltic
se' facem unul romanie, se-i adaugem un sufix, carele se'
corespundâ naturei limbei latino-romane. Din tad avem
formele tatut, tätueä, tiituirä si apoi corumpênd originalul
prin eliminarea lui t al doilea, avem taid, täicut, tilicuth
In forme de diminutive si apoi avem : thitäisá, sora tatä-
lui i astfel capul familiei románesci i sora sa, si-au ea-
pätat numele din limba celtica, If nu din latina sau
romana rusticA.
Tad se did la Bretonii din Francia, In vechia Ar-
morica (Gonidec pag. 39. Sparschuh p. 60). clan,
tata m4tihoiu la Wälli sau Valesii (Sparschuh p. 12,
52). Täddi e espresiunea de azi In Helvetia pentru tata-
mos celtice taididh (W. Oberm. II 753). Dat la Cambri
(Kymrii) i Cornvali, p. e. hen dat betrân tatâ ; h se'
schimbä CU s, si hen e identie eu latinul sen din senex
(Ad. Bacmeister p. 16). Taz la Cornvali p. e. taz gwydn,
tatä mare, pang ce forma tad se tine de invechitii (Spar-
schuh p. 52, 60) Ba tad ra Bretoni se schimbA In zad,
p. e. va zadik, al meu tata mic ; In zadik, ik e forma
de diminutiv (Gonidee pag. 2, 54, 194), cum e p. e. in
pit-ic. Tad dupa filologie, trebue se se derive din dast,
(cäci_Cmai târziu s'a schimbat In j, §i in casul de fata,
dada e forma de azi In Caucas, pentru tatä (Sparschuh
p. 60). Cu aceasta std in legAturg : ded mos, deda moasä
la Boiemi, tied tata mosului la Magiari.
1) Le Gonidec p. 17. Le d en le t en d. In studiu me
folosesc Inca de : Keltische Briefe, de Adolf Bacmeister, Strassburg
1874. Keltische Studien : Heinrich Zimmer Berlin 1881.

www.digibuc.ro
 166

La Spanioli se afla tatarabuello (Ur-gross-vater,

tata mosului) compus din : tat-ar-abu-ello; unde ar e identie
germanul ur=mare, abu din latinul avus, i ello-
sufix de diminutiv. La Italiani i Spanioli se' aflä si cu-
vintele tato si tata, barbatesc si femeiesc, tntre pruneii
eei mici cum numesee sora pe frate sau fratele pe sora
dar' nu eu intPles de : pärinte.
Tata In sanscrita e pitar, pitr, la Greci i Latini e
pater, (In piter) la Englezi father, la Germani Vater ;
din pater a remas la Spanioli, Portugali i Italieni padre
la Francezi Ore (a cant t ori d); noi nu avem nimie
din pater, ce a fost i In limba poporalä romanä veehia,
ci din celticul dad, si Inca numele eapului familiei ;
cu acesta numim i pe Dzeu In: Tatä-1 nostru.
Dar' asa stam i eu cuventul mama, mural.
Mater la greci In genere, dar' se aflä i formele :
meter [eu 7i] la Attiei, metra la Herodot, Plutarch, me-
tros la Homer, Mater la Latini, Mutter la Germain, din
mater la Italieni, Spanioli, Portugali azi e madre, la
Francezi, mere (cäzênd t si a schimbandu-se) i noi avem
matrice, dar in loc de madre avem mama. In latina se
aflä euventul mamma, ee la Latini inseamna titä, (la
Walli teth titä, Sparsehub p. 58), la Italiani : teta,
pänä ce la Italiani i Spanioli si azi mamma in-
seamnä titä, si nu se afla popor, carele numele mamei,
a nascétoarii, sé-I aibä In Intelesul de : tita, i astfel ro-
maneseul mama nu poate pureede din latinul mamma=tita.
Din Celtii de azi numai Irii din Irlandia au :
mathair [mater] eeialalti au : mam. La Walli mam
gu [mama bunk unde gu e In legitura cu germanul
gut]; hen mam la Cornvali i Cimbri bétrana mama,
cum am vezut mai sus, hen dat [Ad. Baemeister pag. 16].
Mam la Bretoni i In compositiune sé aflä : vamm [Go-

www.digibuc.ro
 166

nidec pag. 22]. Muoma la Id, sora mamei, muinie la It?,

-ce e la Germani Muhme si Amme [Sparsehuch p. 13].
La Latini sè" MIA amita, sora mamei, la noi mätntii ce e
din mat, trunchiul din mater, si eu sufix de diminutiv.
W. Obermiiller [II. 360] iri.cul -mathair [adecii.... xuat-er]
fl deduce din eeltieul math, maith, ce Inseamna bun, si
din aire [er], ee Inseamnä -femeie ; pänd ee pater din bad
pat, domn, stèniln, 0 nu dupá unii din trunchiul pa,
nutritoriu §i dar, tar om, sau tar prepositiunea strá
[II. 896]. Dupá Diet. Acad. Rom. la mama, s'è citeazä din
Varro, scrietoriul renumit roman vechiu [näseut la an.
116 a. Cr.], carele zice eä. la Romanii veehi In limba
pruncilor, mânearea si beutura s'é chiamá buas si pap-
pas §i In loc de matre, mamma, In loe de padre tata.
Buas aratä la: beu, beuturl, pappa si azi sè numesee
inâncarea pruneilor, dar sè cerde eä hrnba poporalä rus-
deg, dacä Varro zise adevèrat, a eliminat pe mama si
p.: tata, pentru cal nu le-a aflat romanice.
Ori-eum, ni sta mintea In loe, vkAnd e.g. tata §i
mama, doauè cuvinte de frunte fn numirea membrilor
farniliei românesci, sunt de origine celticd, §i Inca mai eke.
Precum euvhtul tatä, asa si euventul mamä e de
origine celtieä. W. Obermtiller [1. 20] aratá, ca cuvéntul
mama purcede din ma [bunä] 0 din amha [ama] femeie,
In compositiune: m'ama [II. 360], Ma in altä farmä math,
maith, bung si air om femeiä, de aei la Id math-air, la
Latini mater la Greci meter man* asemenea : lemma
bunä. Dupä diet. greco-germ. aI lui Rost: Ma la Eolf a
fnsemnat mamä, i se" erede a fi o formä seurtati din
mater tn yorativ. Dar L. Preller [Grweh. Myth. I 504
uo] ni spune, cä Rhea kybele, ea mama, In unele parti
s'a numit si Ma 0 Ammas, asemenea 0 ea mama lui
Zeus [Iupiter]. Ama la Baschi mama, azama, rea mama,

www.digibuc.ro
 - 167 -
din as In eompositiune urniftnd vocalk az si ama [M.
Bullet si Z. Geze]; astfel dad In loc de az rea, punem
ma bunii e mama, si In Ammas de sus, vedem pe ama.
Cuvêntul ma eu tnteles de bun, il afidm la Latini [L.
Preller Röm. Myth p. 72, 453] in numele zinei Mai4
earea s'a identificat eu Bona dea [buna zink die gute
Göttin]; dar' i Iupiter deosebi la Tuseulani s'a numit
Deus Maius i Iupiter Main venerându-se eu Muia tn
1 Maiu. i luna Maius si-a dipâtat numele dela Jupiter
Maius. Unii scrietori latini numele Mains predicatul lui
Iupiter i numele lunei Maius le-a adus In legatura eu
latinul magnus [mare], anume eu comparativul neutru
maius, dar e smintà, eAci eu comparativul nu sè poate
forma : Deus maius_; ei mains e forma bärbateaseá dela
Raja,- eea bun& Baba [W. Obermüller I. 201] la Greei,
Persi si la alto iiopoare orientale a Insömnat i tnseamni,
tatit. Baba e atâta cât pay), [pentru eg b treee In p]
euvêntul baba purcede din celtieul ba (In altii formi
baoth) bun si abh (la M. Boules ab) tatk pitrinte, deci
din ba-ab, bab ; din acest baba e papa, tatii, pope tatà
(spiritual) parinte Zeus la Sehiti a fost veneratsuu nu-
mele Papas si Papaios (Z. Preller gr. M. 1 511) dar
la Latinii veair papus a Insemnat tatii. (M. Boules). Ast-
fel din acel baba, papa e numele preotului mai nalt
Papa, la Nemti Papst ; din aeel papa la noi e popa
(bid spiritual) la Nemti pfaffe, la Italiani papasso, preot
Inca §i azi la Sardini babu, In unele pärti ale Italiei
babbg, la Retoromali bab si bap Inseamnit tat& Noi am
sustinut numele baba, dar tn forma feminina si Insamnii.
1. mama bètrrink adeeit mama tatttlui sau a mamei ; 2)
o muere Vétrtanä, 3) moasa sau femeia earea ajutii la
naseerea unui copil La Italiani mamma, nu tnsearoni
moask i de aei sè poate vedea, ett cuv6dul mama §i

www.digibuc.ro
 - 168 -
mamana nu poate pureede dela latinul mamma: tItâ §i
uger la animale.
Dar se mai revenirn la celticul ab, tata. Abu §i bu
la Arabi tata, ab-ul (uk---mare) tatä mare ; abba §i abbas
la Syri, ttá, (Oberm. I. 4); apa la Magiari tatä. In
latina crestinh abas (abate), âbbé la Francezi, Abt, Apt
la Nem(i tnseainnri un preot. aup1 aceste se vedem
eeva In latina vechie. An-us tatd betrân §i ava mama be-
trânti ; din ab schimbându-se b In v, §i clach am cel-
tiza adecii, am pune pe ha (bull) ar fi b-av-us §i b-av-a ;
§i aci s'ar putea pune Intrebarea, cà oare cuvêntul
baba la noi, e deadreptul femininul dela babu, ee nu-1
avem, sau e %unit din b-av-a ? Destul, CA din ayes
latin, egzend v la noi a remas au?, tatä, betrân (la Ma-
giari fis, In genere stnämo§) §i am ajuns la euvêntul mo§,
ce eu 11 derivez din ma bun §i auf =o§m'o§, moa§A ;
apoi stramo§, strftmoa§A. Came& in mo§ e coneeptul
lrun ma, dovedese §i formele : stiibun, sträbunit ; ba In
unele locuri câtrà mo§ zicem bun, (Aka moa§a burnt
(cum am zis §i fn easa noastra); dui bonus avus mo§ ;
dar ehiar §i cuventul latin bonus s'a.compus eu babun.
La noi euvântul mo§ s'a adus In leghturi err maiores la
Latini, adecä, : mai macii, eombinând, ca. maiores s'au
§ineopt, scurtat In mo§i ; aeu§ eu rnaius (cornparativul
neutru) mai mare, aar de§i mo§ii sunt §i mai mull no-
stri, acest concept pentru limbile romanice nu e aeomo-
dat ; astfel nici mare nu pureede din maiore scui tat.
(vezi Manila). 0 forma. asemenea eu m-a(v)us, avem In deus
Maius, §i de§f serbâtoarea rno§ilor se tine In Maiu, cuOntul
mo§ nu-1 pot reafla In numele lunei : Maius, el 'In
mav-us m-au§, m'o§. Astfel In limba româneasel, err cari
numim pe membrii familiei, parte sunt de-adreptul cel-

www.digibuc.ro
 - 169 -
tice, parte se pot esplica numai eu ajutoriul limbed
celtice.

2. C a r
Cary la Valesi a iubi ; carriad iubire ; kara la
Cornvali, karam la Iri a iubi ; [Sparschuh pag. 96]. lar
la velto-bretoni iubese, k trece In g, mé a Or,
eu tl iubese [Gonidee p. 20, eard la 155, chiar aeest verb,
e esemplu pentru conjugare]. Aeest ear e din un isvor
eu latinul earns, italianul si spaniolul earo francesul
cher LseiT; la Germani ger In adv. gern [Ad. Bachmeister
pag. 13] ich habe ihn gern, Il iubesc sau mi drag de
el ; ille mihi earns, mi drag de el. La Greei xceiew
flupti diet. greco-german al lui Rost, Inseammt:
a) me bucur ; b) es gern haben, adeci : a iubi pe cineva,
a avea pe cineva in drag. Kar i Ker In dialectele reto-
romane, eat latinul earls [Th. Gärtner Rheto-roma-
nische Grammatik Heilborn 1883 pag. 36].
Noi nu avem nimic din earns latin ; carus la slavi
drahi, la unguri dräga, la noi drag-u si drag-a, deci
al doilea euvent suntem siliti se-1 Imprumutam dela
Slavi. Noi auzim In cärtile bisericesci : am aflat har la
Domnul, eu lnteles de milä, dar i In toatä ziva auzim :
har Domnului, multAmita, gratia Domnului ; dar acest
cuvent e verosimil de origine greeeascil din xapa [chara]
bucurii, §i a Intrat prin traducerea eärtilor bisericesci,
schimbanduli ineätva tntelesul,

3. IT a b
Gonidec p. 17 ni spune, ei la Bretoni b trece In
v, m In v, i p In b. Vab la Bretoni tnseamnä : prune,
fiu. Vab i mab la Bretoni prune, fiu [Gonidec p. 3, 20,
36, 54 guale vab, réu fiu, vab mauik, al meu fin mic].

www.digibuc.ro
 - 170 -
Bo6pais [zi: bupes] la Greci un tiner mare, la Apollo
Ithodius an. 240 a. Cr. pubes. Dula M. Bullet bab la
Galli eopil, bab-an eopilas ; bob, pob la Galli eopil; bam-
bino la Itali copilas, bab, fab, wab pab vab, sunt iden-
tice. La Latini, prune in stare tinerà, pän ä. ee tneepe
de a-i da musteatd; puber latinesce prune, care in-
eepe de a fi june. Bube, Bfibe la Germani copilandru,
adecii prune nu de tot mic. Bup grec, pub latin
bub german e identic eu vab celtie, sunt pureese
dintr'un isvor. Pup-illus latin copil remas mic dapii
Pärinti ; pupa lat., poupe fr., Puppe nemt. o figurd
de orn mie, fâeutà dupä asemenarea copilului mic.
Din vab-pup avern : pap-ush [usii ciiminutiv]; si de aci
pap-usoniu, papusoiu, se tntelege eueuruzul, porumnui
Melt' eu boambele pe eocian, imbrileat in ghiji i eu per
In verf, concept de päpusä. Tot din vab-pup e la noi
pup, la mag!ari baba, eopilul mie.
Noi asadarä din vab nu avern euvent ce sé insemne
prune, ; dar' vab fi tradueem eu euventul prune ee e de
origine latinä, i in formarea sa euprunde o istorie lim-
bisticA. Puer latin din pu, mie i air=er, orn ; adàu-
gându-sé diminutivul compus eulus, e puereulus. Din
puer s'a facut pill, a intrat n, si din culus a remas e,
deci prune. Intrarea lui n e de origine latinä, p. e. din
avus s'a Merit avu-n-eulus, avus mos, bêtran, avuneulus,
fratele tatàlui, i din avunculus ni-a rernas unehiu; u din
avus, n a intrat, chiu din eulus. Mai avem asemeni for-
matiuni, din genuculus, manieulus s'au faeut: genunchiu,
mitnunehiu, panà ce din oeculus a remas ochiu si din
masculus, avem maseure.
In aeest mod din trei cuvinte celtiee, unul Pam
sustinut celtic, pe al doilea Pam tradus eu euvent slavean,
pe al treilea, eu euvênt latin,

www.digibuc.ro
 171

Dar' val) celtic, are si alt tnteles, ee nemtesce In-

seamna : Wabe, latineice favus, ital. span. port.: favo,
-romtmesce fagure. Asadara celticul vab e identic eu la-
tinul i romanul fav. Din favus, a fost o forma favulus
undo ul ( el) e diminutiv ; v s'a sehimbat In g, earii
diminutivul ulu la 'noi in ure, (ea in mas-e-nre); de aci
dare,' fagure. tn duct, greco-germ. de Rost, se aflä botipais
(bdpes) si ea adiectiv intrebuintat la substantivul : albiná.
Aceste aratA, ca modul scruttirii pentru multe cu-
vinte romilnesei i adese-ori i pentru eele latinesci, poate
fi numai euela, ee l'am arétat aci ; pe aeeasta cale ade-
se-ori vedem, c asistem la nascerea limbei latinesci
romhesci. Tot deodatä am aretät influinta limbei celtice
asupra celor romanice, si deosebi romAneasek si am pre-
mis toate aceste, ea aceia, cari se Intereseaz1 de astfel
de scrieri, se inceapä de a avea o ideiä euratá despre
celtism, i se poatä fi eu toata Increderea In adeverul
esphearii a numelor de loealitAti, ce are sé urmeze.

E) Esplicarea numelor (le localitäti

a) Holndarea popoarelor migrätoare.
In partea generalà am arétat pe mutt ramurile
indo-arice i gruparea lor In Europa ; iarbi ad voiu im-
partesi o eronologie despre migrarea popoarelor, eari sau
au locuit In Dacia, sau au fost treekoare prin Dacia,
sau pela marginile et_ pentru cii unii scrietori slitim nu-
mele de localitäti de pe teritoriul Daciei, le dedue din
limbele slavene, altii din eele germane mai ales gotice,
pänä ce uhu asereaz5, In genere, efl acele pureed din
limbele Dopoarelor migriitoare, si mai bueuros voiesc ei,
ea acele nume se' fie de origine american6., decat româ-
neasea sau din vechime i sustinute de Romani, eaci ten-

www.digibuc.ro
 172

dinta e, de a face lumea sè creada, ca noi ne-am asezat

aci, mai tarziu dealt alte popoare.
Trebue sè premit o adeverinyi dela multi istorici
de renume, ca mai toate popoarele din timpul migrarii
s'au oprit de regula pela Dnigu si Nistru si din acest
prejur unele si-au luat caleapel iqvnarele Dnistrului
Dniprului spre nord, pela spatele Carpatilor cétra Vis-
tula ; earit aitele si-au luat calea pe langa tèrmurii nor-
dici a-i marii negre, spre gurele Dunarii si au trecut
Dunärea, i numai unele si-au latit tara liana In Carpatii
rèsariteni, i mai putine s'au asezat fn Dacia.
Duph eucerirea Daeiei prin Traian i asezarea co-
lonielor romane la an. 106 107 d. Cr, popoarele s'au
pèrêndat unele pe altele spre apus sau spre ameazazi.
Pe timpul colonisarii noastre, la rèsitritul Daciei,
dincolo de Dnistru (Tyras) si la nordul Daciei, dincolo
de Carpati, dela Volga pitai la Vistula, vecinii Daciei
au fost Sarmatii Impartiti In mai multe popoare, sí ele
au fost Imburdat imperiul Seythilor. Traian i urmatorii
lui au purtat resboaie eu Sarmatii.
Gotii la Inceputul secului al 3-lea Imburdä imperiul
sarmatjc ; un ram din Goti, cei dela apus, pela marea
neagra, Dnipru i gurele Dunarii sé fac vecinii Daciei ;
jarA celalalt ram la spatele Carpatilor eueetesee Tana, In
Esthland i Liefland, i acest ram Impinge pe Sarmati
peste Carpatii nordici, i Sarmatii navalese spre ameazi
Mfg. Tisa i Dunarea de sus. Gotii eel de ultra marea
neagrit Inea pe timpul Impératului Caraealla la an. 215
d. Ur. Initinteaza, Intre earpap i Dunare i apoi de act
tree Dunarea si la an. 215 bat _pe Impératul Decius, emit
la 268 renoarta o victoria mare la Nyssa. Aurelian Ina-
peratul 270-275 d. Cr. s'a luptat cu Gotii i uneori
i-a batut, dar' din causa multimii lor, si-au retras le-

www.digibuc.ro
 Ils

giunile (ostasii) din Dacia (dupa unii i poporql romali)

si Gotii fneep de a scoate tribut dela pamêntenii Daciei.
Vin Hunii peste Goti, Ii bat si pe cei dela résérit
si pe cei dela apus. Manarich um _age al .gotilor dintre
DunAre si Carpati ru o parte de goti scapa In ripele
Carpatilor si la 375 d. Cr. in Carpati, anume in Ardeal
bate _pp Sarmati, despre eari, nu sé scie, ra pe ce timp
au trecut ei Tisa si au ajuns In Ardeal. Attila moare la
an. 453 d. Cr. si in cativa ani, rade imperiul eel mare
al Hunnilor.
13-firprii in an. 487 s'é arata la tèrmul mina negre
gurele DunArii ; In ralea lor bat rem4te de Goti
de Hunni i apoi tree Dunarea i sè asazä In junil Bal-
canului.
Gepizii, sub regeie Ardarieh, dupit moartea lui
euprind Panonnia si o parte din Dacia, virosimil
Ora rAtra Olt, si mai multe triburi de Goti, impräsciati
In térile nordiee ale' DunArii, au simtit puterea lui. Nici
nu trece o suta de ani i imperiul Gepizilor, la an. 527
sé imburda.
Longobarzii erau runoscuti Inca pe Cmpul lui Au-
gust (j- 14 d. Cr.) si sé arata la rturile Elba si Rhin.
Audoin regele lor la 527 ruprinpe o parte din Panonnia
iara fiul sèu Alboin Invinge i ueide pe Cunimund regele
Gepizilor, dar' Longobarzii strimtorati de un popor nou
de Avarl, la 568 pornese spre Alpii Italiei, i arl dug-
numele lor sé fundeaza Lombardia.
Slavii titre Don si Nipru si la nord spre Vistula,
cuprind mai tot acel teren, re'l avuia Sarmatii i apoi
Slavii asemenea s'é Impart pe doatfé ; unii tree

pela spatele Carpatilor, altii sub nume de Anti, in secolul

al 6-lea tree peste DunAre In imperiul roman dela ré-
grit. Slavii au fost ajuns si Intre Prut si Carpati ; si art
e o Intrebare, ea trecut'au ei In Ardeal?

www.digibuc.ro
 174

Dar Avarli nu au lásat, ea popoarele de mai nainte

sè se Inciilzeasca In Dacia. Avarii dupá trup .sidatine
sértanau Hunnilor ; ei la an. 560 sè aratil i cuprind
Dacia. Bulgarii li s'au supus, apoi Longobarzii, clirora
Avarii li-a ajutat (567), ea sé_spargii imperiul Gepizilor.
Panonnia devastatä au predat-o Avarilor i Longobarzii
s'au retras spre Italia. Un nou ram de Bulgari a pornit
dela Volga, a venit In ajutoriul Bulgarilor supusi. Ku-
brat la 635 arunrä jugul Avaril_gr, earä Asparuch la 678
In Ilesia, fundeazil imperiul bulgar. Popoarele s'è rescoalä
asupra Avarilor, Francii sub Carol eel mare la 769 ti
sparge ae tot; fränturi din Avari scap lii Dacia centralà
(Ardeal) i In alte párti, si nu trece un timp de o ge-
neratiune, si de Avari nu sé mai pamenesce.
Vzarii un popor de dineolo de laenl Maeotis In
secolul al 6-lea si 7-lea au domnit la nordul mArii negre
si In Crimia, i dupti ee la Dnipru au batut pe Slavi
s'au tutors pAnd In Carpati ; ei Inca au contribuit la spar-
gerea Avarilor i s'au asezat In unele locuri ale Avarilor.
Dupä 850 au fost In tloarea nuterii lor, earit la 1016
Rusii i Bizantinii i-au sfirmat.
nyierii au locuit la spatele Cazarilor, si la 880-888
cuprind mai Intaiu Panonnia de sus, si de act sé lätese.
Thu aceste sé vede, ea mai mult a suferit teritoriul
Intre Carpati Nistru i Dunäre, doará Ong spre Olt
ea muntii Carpatilor au oprit calea popoarelor si au seutit
pe tocuitorii din Ardeal ; el Inca au sträbätut popoare
si fu Ardeal, acele nu au avut timp destul, ea sé se
aseze pentru seculi, câci le-a perfugat alte, noaue popoare
bafbare ; ba, popoarele aceste migrátoare au stat mai
mult din armatii !or si ale popoarelor supuse.
Astfel aceste popoare migrätoare nu au avut timp
niei sé cugete, ea sé schimbe numele localitàtilor i aceste
mai toate au rémas asa precum le-a primit colonistii

www.digibuc.ro
 - 175 -
romani dela popoarele anterioare sau cum le-a creat stra-
mosii nostri. Noi suntem de o mie de ani cu Ungurii
stapanitori, la olaltri i ei numai _pe acolo, pe unde s'au
asezat, au creat numiri noue kentru asezemintele noaue
ale lor, iarA numele muntilor, apelor etc. in nartea cea
mai mare au rémas toate cele vechi, i In genere iden-
tice ca numPle de localitati de prin Francia. Italia etc. ;
ba pe acao, pe uncle lingurii nu sunt asezati, pe teil-
toriul locuit de poi, numele de locuri sunt sau vechi
sau create de noi. In urmare nu g adevérat. ià nurnele
iocalinThlor noastre pureed din limbile ponaarelor írnmi-
gratoare In Dacia, si cum CA nu e adevérat, dovedesee
limbs celtica si numirea loealitatilor de azi, espliefindu-se
dupa adevératul lor Inteles.

10 Cum s'au format numele de localitàfi

Sé nu cugete cineva, ea e atare misteriu
de a putea esplica numele de loealitati ! Toate numele
locale. afara de ale unor sate sau orase mai noue, in-
seamna ajar aceea, ce e obieetul numelui.
Popoarele antice, In limba lor toemai eu atata
minte i eu atitta- filosofie au numit localitatile lor, eu
eata noi numim azi ae noastre. Muntele p. e. In limba
lor l'au nurnit wante. preeum azi noi in limba noastra,
Il numim munte. Daea numele unor munti, dealuri, col-
nice, (Mime, riuri, paräie etc. azi nu le pricepem, sè
seim ca numele acele, in atare limba veehie, nu inseam:la
alta deck munti, dealuri etc,. Trebue dara cautat, ca nu-
mele de azi ai unul deal ce nu-I prieepem in care
limbä inseamna ; deal. In dialeetele eeltice, dealul s'a
chiemat in mai multe moduli ; Intr'un dialect s'a chiemat
dail (zi del); In urmare cuvéntul dél (sau deal) e celtie.
In limba, latina mons a insemnat sí deal 0 munte

www.digibuc.ro
 176

din mons avem munte, si pentru-el dealurile nu sunt

tot-deodata si munti, limba noastra am tnavutit-o CU cu-
vêntul : deal. Ba noi, din cuvêntul celtic am mai format
Inca doaué cuvinte: del-ma; si pentru-ca dealurile i dupti
formä se' deosebese, am format cuvêntul rel-vd uncle t
e din d, i va e identic en: ma. Astfel eu deal, (Mina
si Wyk cu cuvintele celtice, am tnavutit tesaurul, si am
amplificat coneeptele limbei noastre. Aeeasta e un folos
mre pentru limba noasträ, í acest folos ne deobligä
ea sé scrutam celtica, earea ni esplica mai mai multe
cuvinte, ee le vorbim, i mai multe nume locale, (xi le
e,primam In toata ziva, dar' nu le pricepem.
Dupa Lex. de Cony. Meyer la Kelten ,,Celtii Iii
In toate térile, nude au locuit, au läsat dupä sine numö-
roase nume de localitqi". Dar nu urmeazé, ea In fie-
care loc, aeärui nume 86' poate esplica din limba celticä
sè fie loeuit Celti ; dui tug atare nume local se' poate
esplica din limba vecbia celticä sau din atare dialect
(Tide de azi, urmeaza, ea acolo au locuit sau Celti sau
o populatiune aricá, cdrea acel euvênt avut comun eu
Celtii,i apoi dara ¡un nu seim nimica din limba acelei
populatiuni, pentru sc:utatoriu i cetitoria e dektul, (And
numele Il putem esplica prin limba celtica.
ce e mai rational i natural, ea dad un nume
local de pe teritoriul pe unde locuim, e identie cu alte
nume multe de pe teritoarele pe unde In adevér au locuit
sau azi locuiese Celtii, acel nume demostrandu-1 de celtic
s6-1 primim de celtic !
Sé.aduc un esemplu usor de prieeput. In limba
latinä mons, (In ablativ monte), In eea francosä mont.
tn italiana, spaniola monte, In a noasträ munte e un
deal mare. Acuma, dad In Francia aflam numiri ea p. e.
Montabaur, Montagne, Montagnards, Montaigu, Mont Avron
etc. In Italia atiam Montagnana, Mont alto dela Marchese,

www.digibuc.ro
 177

Monte cenicio etc. In Spania aflAm : Montalban, Montana

etc. urmeazg c toate ti au rédkina urn latmul mons.
de§i pe acolo nu In tot locul, au locuit La fini, dar' au
locuit urmg.torii 10r, Romanii. In unele locuri nu au locuit
ci numai au domnit Românii, In alte loeuri au locuit,
dar azi nu este urmil de ei, §i dad. azi 86 aflà nume de
deal, In formh de mont, monte munte, e natural, ca sè
ne fritoarcem la latinul mons, sau la atare romanie, mont,
monte, munte.
Toate de pang aci le-am scris ca lámuriri nu nu-
mai pentru unele serieri ale mele referitoare la limba
celtick ci §i pentru de a Inlesni priceperea esplicarilor
urmiitoare.

F) Espliehri de nume de popoare

Arii. Nurnele Aria e compus din an, ce ea sub-
stantiv inseamnä : munte, deal, culme, §i e compus din
ia, ce tnseamnä tarâ, teren, loc, deci Aria inseamnä :
tall de munte, adeca muntenie. Ar la Inceput, ca adiec-
tiv Inseamnâ : nalt, redicat, de sus, de aci ; Ar(a)rath,
nalt munte, Ar-menia, nalta muntenie, Armorica, loc la
apti mare etc. Arios la Greci, Arius la Latini, omul_ In-
cuitoriul din Aria ; ar munte, eos, eus orn, deci muntean.
In Aria a lost nul Arieos (§i Arios, Arius) din ar munte
§i ais eas, api ; Arieos Inseamna : rin de munte. Arie§
e numele unui rIa In Ardeal, §i pureede chiar din forma
Arieos. Numele Aries e mai vechi cleat colonisarea noa-
stra. Aran la Gallia Inseamnl colnic, deal mic, pentrucl
an ad e diminutiv. In Pyrenei sè aflä azi : Val d' Aran.
Din art la Latini sunLmai multe cuvinte : ara Inseamnä
altariu, din ar n1t i a, remas din ra loc.; deel nalt
loc. Alt-ar tocmai aceea Inseam-a : alt nalt, arar loc.
Arx, fortIreata pe vêrful muntelui Capitolin In Roma ;
12

www.digibuc.ro
 178

arista spic de grail, ce stit In vêrful paiului ; ars (arte)

ce sta mai presus ; a se arca romAnesce a te suf, a te
fédica. i alte multe.
Numele India pureede din in riu, apä, d (din
du) teren, i ia tarA, deci tara la teren de riu, de apä.
Acest d se aflä p. e. In numele Pind, pin din ban, ben
munte du, si d (da, dv) teren. irfierepopoare au pronun-
ciat Hind in loc de Ind, aitele au schimbat pe h in s
au rostit Sind. In gallica de azi ean e cuvéntul pen-
tru apA, nu, dar In numele riurilor se aflä i formele :
an, en, in, on un. Aenus i Genus la Latini, Enos la
Greii e azi dal Inn ce curge In Dunäre lAngä Passau.
Anisus azi Ens, apoi Ain Aniène fu Francia, Fiecarele
poate atia cel putin 50 de nume de rluri, purcese din an.
en, in, on, un, dacä cautä In geografia veche si de azi.
Din an e In latina anas (ratä) anser (gAseä) an ang. as
sau er fiintä, orn, deci fiintä de apä. Astfeliu Ind-u In-
seamnä : ora dela teren eu apA, i In acest mod avem
eunosciintä despre numele trunehiului : aric, sau ario-in-
dic, sau indo-aric.
Cambri. Fiind-cA am esplicat numele gael sau gal
fiind-cA o grupA de dialectele celtice de azi se nu-
mesee : cambric& sau kymrick s6 cereetain originea nu-
melui. Cambria azi Camberland, Kumberland, Kyrnbei land,
Kyrniy. La Galli cmv, cwmb cwmrn Oberm. I.
363 II 177) a inskinat : câmp, anume sub un deal, o
vale. Inträ e i m sau e i w- se auzea un son, ce era
asemene sonului nostru â i acärui origine gallicä se
poate bine dovedi. Din cmv, cwmb s'a format Cambria
anume : camb-air (camb=xamp, air orn), ce fnseamna
cannEian, lam Cambria, tara Campenilor. Cuvêntul latin
camp-us Ii are originea dintr'un isvor eu celticul : cwrab
iarä air Il avern In ol-ariu, pecurariu etc., pänä ce la

www.digibuc.ro
 179

Nemti s'a format in er, p. e. BUrg-er. Astfel grupa cam-

brid azi Inseamnii grupa Celtilor cawneni. Kymyy de
azi s'a format a§a, c5, din ewmb, cmv a cäziit w sau b
din capét, eará w trecênd prin alte vocale s'a strämntat
in y. Cand degenereazii o limbà, arunai litere din cnont:
and progreseazii, primesce vocale lu cuvintell.

G) Esplicari de nume locale din Mäidan si din Dacia

S6 incepem darä esplicarea numelor locale de pe
teritoriul satnlui Mäidan Numele aceste le voiu aséména
cu nume locale din geografia vechie deosebi a Europei,
incat s'é aflä, nume locali din Da('ia, cad in vest
mod s'è poate al-61a anticitatea numelor locale din satul
Mtudan; mai departe le voiu asèmäna eu nume locale
din Romania, Ungaria si mai ales din Wile celtice
romama, cäci in acest mod s'è aratà identitatea si in-
telesui lox.
!au ordinea alfabetica, dar' ici cole numele trebue
s'é le grupez dupit literile i formele, ce pureed dinteo
rldécinäl).
Barbura
Dupl operat, Barbura sè numesce un deal si tin
dar' tri sat e i nume femeiese. Barbilra sè nu-
mesc; un sat in comitatul Uniädoarei. Numele de botez
Numele geografice 0 de popoare vechi, sunt citate din
,Griech. Deutsche.% Warterlinch de_BaL C. Rost ; partea geografica
istorica, din Leittaden der alten Geogr. de Dr. H. Hahn ; din
1.16gLahileirat de lidezanyi- Egrencz ; din Lex. de convers al lui
Meyer 0 din Deutsch-Keltischen Worterbuch de Wilch, Obermaller_
1) Numele locale din Romania le citez din Dict. Topografic
de Dim. Fr_walasou 4i Diet. geogr. a judettilui paeheditti de N. D-
Salheaa ; cele din tingaria, ain Magyarország helyseg névtara ; cele
de azi din alte parp le citez din Geograf. staits Welt Lexicon. de
Emil Metzger, Stuttgart J888, ce cuprinde in sine 160.0011 de nume
locale, 0 din Lex. de cony al lui Meyer, precum 0 din Deutsch
teltisches Wörterbuch de WiIh. Obermaller.
12*

www.digibuc.ro
 180

purcede din Barbara, numele unei Saute din Nicomedia

din Asia mica ; la 306 d. Cr. i-s'a täiat capul. Cuvêntul
Barbaros §i Barbara sa aflä In limba greeä §i sa amin-
tesee Ineä la Herodot t 408 a. Cr. dar firesee, cä e cu
mult mai vechiu. Colo In Scotia la an. 1316 d. Cr. a
murit poetul Barbour (our=ur). Birbura numele dealului
nu purcede dela numele Santei sau a vre-unei femei din
sat, eitci e mai vechiu decat inceputul crestinismului.
Barbaros la Greei, Barbarus la Romani a Insemnat
un orn, carele n'a fost nici grec, niei roman, ci din alt
popor ; mai departe a Insemnat un ma sélbatee, prost,
necult, cam sinonim cu latinul agrestis, om dela camp, prost.
Celti§tii, euvêntul barbarus fl derivä In doaua mo-
duri, din eeltieul bur, bar ee Inseamnä deal s'l ur, bar
ce inseam-ià om, deei barbar, ora de deal ; sau din bar-b-ar
bar deal, b (ba) prejur de deal §i ar (air) orn, deci lo-
cuitoriu, ora din prejur de deal. Din ur e latinul vir,
orn, barbat ; si eu bar=orn sta. In legatura mar (mas
maris, maritus, mariture) ce e din bar stramutêndu-se b
In m, iari sufixele os, us, ce de regulä Inseamnä om,
aci sunt superflue. Astfel barbar, §i pentrueä strämosii
nostri au schimbat pe b In v, varvar inseamna : om, lo-
cuitoriu dela deal, dela munte §i numele santei, Barbara,
Inseamnä femeia dela munte. Bar la Celti deal, bar-an,
(an e diminutiv) del-ut ; bar vêrf de deal ; bre, bri, bry
deal, colnic; bor, braigh deal, brugh spate de deal ; bur
deal si cetate ; borr la gällici, mare (magnus) burg ce-
tate (W. Obermilller I. 219 etc.)
Bar la Bretoni vèrf, cap ; nalt, de sus ; barr la Iri
vêrf, aseutit, barr la Bretoni sus, de sus ; bar la Bret.
colnic, munte, elevatiune si borla la Basehi, vêrf, bur-
burua, cap ; bourcha, bourch, bourg nemt. Burg, cetate,
bure burg ora§ cetate (M. Bullet).

www.digibuc.ro
 181

LI România sé afri Bar-bu munte fn judetul Pra-

hova, si Bar-ba movila in jud. Ialomita. Bar Inseamrul
deal, ba, bu prejur, teren, loc. Li Barbura, numele dea-
lului din Maidan avem bar-b, esplicat deja, si s'a a daus
ur, bar-b-ur. Acest ur (=ar er, ir, or) acu§ Inseamnit
loc (ea mai sus in alt-ar), deci barbur loc la prejur de
deal; am inseamnrt nalt. A din capét e un adaus ro-
mânesc ca cuvêntul s'é se asimileze formelor limhei
noastre. Fiind CA a din bar trece In toate vocalele, si sè
produc formele : bar, ber, bir, bor, bur, In România sé
aflä nume de dealuri si de munti : Bernar, Bora, Borda,
Burta si In Resinari, Buru si tot astfel in alte plirti ;
mai departe, fiind ea vocala a sè mutti la capét §i ast-
fel si celelalte vocale, sé afli nume de dealuri, ce au in
riidécinti : bra, bre, bri, bro, bru si felurite sufixe, despre
cari, la locul Mr.
Din forma barb, sehimbêndu-se b In v si f, avern
cuvêntul : vêrf; bar inseamnä un deal cu vAif; din bar
e la Nemti Ber-g, deal, brdo la Sérbi deal si brg, dâmp,
vrh, verh la Slaveni vêrf; la magiari bérez, vérf de deal,
rédäcina la toti a rémas bar ber, dar' sufixele s'au schim-
bat ; si toate sufixele c, g, h, d, b, f, Inseamnä loc.
Sé ne ocupam de cuvêntul barba in limba latini si ro-
mania.. Unii Nemti a esplieat'o cu tritelesul Spitz, vérf,
pentrud cresce avênd Off; altii cu inteles de : loc de
Or; in adevér barr la Iri si azi InseamnA : Or (lat.
pilus) astfel barba din bar Or si ba loc. Bart la Nemti,
t=da, asemenea loc ; beard la Englezi, brada la Boemi
si Sérbi, broda la Poloni inseamnä barba. Astfel la noi
par e din bar parrucca la Italiani, perrugue fr. barbat e
orn cu barbli. Byrsa la greci, e pelea de animal, inel
cu par pe ea.
Câteva nume locale pentru asèmänare. Baraba
un teren la piciorul muntelui Altai. Bar deal, ba (si In

www.digibuc.ro
 192

forma ibh) prejur. Barad la un deal eu peatrA Agletek"

In comit. Gömör. Bar deal, da prejur, la loe. Acest la e
In latinul seol-la, unde col e fédileinA pentru colo, cul-
tiv etc. Barlang la Magiari pe§terA, din bar deal si
gAlice Ian, lain gaura, huditA. ; earA g, e un adaus re-
gulat (MO n. Baratron e o pesterA in dealurile Athenei.
Baratar=bar-ao-ar, earA on e edaus greeese, atAta cAt
ar loe, ee a fost deja In euvêntul veehiu. Baranya co-
mitat_ fn nordul Ungariek e delos ; din bar deal, an mic,
ia tari teren. Bard deal si Bard fo..tAreatA pe deal In
Barga or. In Italia la piciorul muntelui Romeeeio
garge or. In Fiancia la pieiorul muntelui Mombraeco
mom din celtieul mon, latinul mons, dar' n Inainte de;
b, s'a fAcut m. Bracco din bar-ac, unde ac, si ga, ge In-
seamnA loc, prejur. E apriat, cà numele veehiu a fost
Bracco §i c romanigndu-se s'a adaus mom, si s'a re-
petit conceptul de deal. Barr ora§ In Elsatia la lieiorul
muntelui Vasgen ; al doilea r e remdsitä sau din ar sau
din ra=ar, loc. Bar§ un eomitat, preste tot e delos ; s
din sa (=da ta, za) prejur, loc teren= barsa, bersa, btsgsa.
Aceste forme s'é afld si Intoarse, din ais, teren, loc, oras,
as, ad, az, si eu toate vocalele. Bergamum ora§ In It ilia
de sus, zidit de Galli ; din berg, forma germank sit am
loe, identie eu ma, loc ; um din eapè't e adaus latin si
supei flu, pentrucA s'è aft in am. Born deal fn Svi,tera ;
n e remAsitA sau din an diminutiv, sau din an loe. Bare
deal In Svitera. Berge or. in Thracia, Bermion mun-
tenie In Maeedonia pe timpul lui Herodot 408 a. Cr.
Desf la G Tmani e berg, nu s6 poate zice, c I3ergamom
si Berge sunt numiri germane, pentruett eu multi seculi
stint mai vechi, decht venirea Germanilor fn Europa.

www.digibuc.ro
 183

Bersobis, Bersovia, Buridava, Burticum, Brucla,

Brutia, name locale i Burii, Buridensii, Bourgones po-
poare fin Dacia.
Aceste nume sunt toate din Dacia vechia i dupl
pregatirile de mai sus, s'd le fntelegem.
Bersobis rfn, Bersovia oras amintite In calea fm-
pèratului Traian, când a mers dela Viminutium (din
Sêrbia) spre Tibiseum (din Caras). Bersobis din ber deal
sa prejur, teren, deci: Ber-sa; pentru ea sé se formeze
numele de rfu, s'au adaus celtieul : abh, abha, apa, fn
compositiune : ber-s-abha ; is din eabk e adaus superflu.
Acest abha=apat rfu s'a format In : ava si ova deci
Bersaba, apa din prejur de deal (vezi Ivana). In numele
Bersovia, ce s'è vede a fi o forma mai tarzie ia fnseamna
loe, pang ce de regula Inseamna teren. Din Ber-
sobis avem azi BOrsava. Berzava nurnele rfului ce curge
In TiMi§ In forma Bêrsa avem numele de azi BArsa
tara langa Brasov1). i acest nume, prin strarnutarea lite-
rilor, e Bersov. In Palestina a fost Berseba, un lac, unde
eba, e abhß, 414, ava.
Burii au fost un popor In Dacia (Dio Cassius cap. 8)
Dacii aduc lui Traian o eiuparel, pe earea era seris la-
tinesce, Burii i ea ceialalti aliati sfiltuiesc pe Traian,
ea s'é re'ntoarne. Bur hiseatnna deal munte, us os, orn, i
oameni, deei Burii fnseamna deleni, munteni. Am aflat
o esplieare din bu (bou, vita) si air (om) deci : buari
boi-iari, prasftori sau päzitori de boi, dar' nu sé
poate primi. Buridava a fost orasul sau cetatea Burilor
dava fnseamnä cetate, loc flitarit. Dupa colonisare sé
amintesce de un popor Buridensii fn Dacia. In bur-id
1) Tara Bèrsei Sasii o nume6e Burzenland. Wilh. Oberm. I.
318 area:cum scr'etorii. Slaveni D .brovszky, Kopitar, Kollar Na-
much, Palatzky i a1i s'au trudit, el toate numele locale sé se es-
puke din Slavena, dar' FAA. sueces. Ma burzen din buly 1ntunecos,
burza viscol, pora limp rtu, bmeas, vént de nord. Ce prostie I

www.digibuc.ro
 184

realign forma : burda, burad burid, unde bur inseamna

deal, ad=id (da) prejur, teren, earä ensii e adaus de pe
timpul Romanilor, si ensis e un sufix, prin care s'a In-
semnat teritoriul unei provincii, unui prejur In Dacia,
p. e, Dacia Malu-ensis, Dacia Apulensis. Buridensii inseamnä
loeuitori din prejur, teren de dealuri, de munti, deei
Muntenieni, Delinieni.
Burticum oras In Dacia. Bur s'a esplicat ; t din
ta=da ; bur-ta prejur de deal ; s'a adaus ic, ce Inseamna
loe aci pentru sat, oras, in compositiune : bur-t-ic, loc,
locuintä la prejur de deal ; um e adaus latin, si e su-
perflu, pentru-ca um tot aceea Inseam* ce ic ; um pur-
cede din celticul, grecul on ; si in alta forma e ma. In
Romania s'é aflà formele : Barta, Bärtalus, Barteni sate ;
Berta pichet de granita pe munte In j. Prahova, Borta
parau, Bortes munte in j. Museel si apoi : Burta, munte
in j. Gorj. Iata si azi avem forma: Bur-t, ce inseamna
si azi teren la munte, munte. lc sè" reafla in Celtike,
Armorica, Thessalonike. Romanii mai totdeuna, catra nu-
mele vechi, au adaus un sufix latin, de regula : um.
Brucla ora§ in Dacia. Acest nume s'a format din
bru=bar deal ; din e remas din ic, prejur, cum e mai
sus forma Bracco, pentrucii u a scos pe i din cuvênt, si
apoi din la, loc cel vèzuram si mai sus, in Barad-la, in
Seol-la, eara la Celti a fost ; Ile, si Ily, ce ca sufix In
Anglia si Francia sè afla si in forma ly, in Spania si
Italia in forma lo, la noi in la lu, in alte pärti le si el.
Brutia ora§ in Dacia. Forma e identicä cu : bur-t,
dar bur s'a strämutat in bru. In Italia de jos Bruttia,
trettia s'a numit tara Bruttilor sau a Brettilor, asemenea
tara, ta tu prejur, teren de deal. In Romania sè" ail& for-
mele : Brata-sanca. Brateni munte in jud. Arffis (forma
bung, numai pentru nume de sat) ; Bretina munte in jud.

www.digibuc.ro
 - 185 -
Muscel (in seau diminutivul, an, en, in sau Inseamnii,
loc); Bratoce munte In jud. Pralwara Dr.. e.. identia eude..
Bourgones nume de popor (Glig. Tocilescu, Dacia
Inainte de Romani, pag. 601). La Celti anume la Cambri,
burch si buig Inseamnä si deal §i cetate; on din Bourg-on
inseamnii : om, ce s6 reafia fn Teut-on, Vall-on, iaral es
e plural latin, deei Burgonii. La Nemti Burg inseamnit
cetate, §i ia Inceput a Insemnat numai o cetate ziditi pe
deal. Burgonii mai cur&id Inseamnii : Munteni cleat
cetateni.
Bor toane
Deasupra satului spre nord sunt nisce petri mari
de run, de fer si s'è numesc Bortoane. Petrile aceste se
aflä pe deal si numele dealului trebue si5 fie bor-t-on,
unde on Inseamnä loc. Multime de materii ce s'è tin de
mineralogià si-au càp'état numele dela dealurile de
unde s'au scos. Bortoane dela dealul Borton. Barten-stein
or. in Prusia ; barten e identic cu borton ; en §i on sufix
ce Inseamnä loc. Borton In Lipova nume de familie; §i
e flume §i de batjocurá pentru unul scurt si gros.

Buroniu
In partea sudicii, dela sat este un loc si un isvor,
ce s6 numese Buroniu. Ca nume de loc purcede din bur
deal si on seau diminutiv, si atunci delut, sau, on In-
seamnä loc si buron Inseamnä loc la deal. Isvoarele de
regula isvoresc din dealuri (cu stânci cm piiduri etc.) si
adeseori au nume identic cu dealul färä ca etimoligee §i
dupti natura isvorului §i a dealului sZi aibii acelas Inte-
lea. p. e. am aflat Cibinus deal (din cab, deal si in mic)
Cibinus xhi (uncle in trebuie sè Insemne : ean, in apti,
*

www.digibuc.ro
 186

rfu) ; i Cibinum oral uncle um loc, astfel kc la deal

i
mic, sau loc la apI, rlu de deal. Us e superflu, e lati-
nisat. Din Cib-in s'a format Sibin, cu n, fnmoiat Sibiniu
Sibiiu. Buroniu, ca nume de isvor, purcede din bur-
deal si on apA ; sau bur din celticul bior apA si on mica'
la Galli bior apA, i bioran apA micá, nu mic, adee'l
Orb. PAW, ce la Celti an on etc. erau sufixe de dimi-
nutiv, azi la noi sunt de argumentativ, p. e. peatrA,
petroniu, petroane. Astfel buron, ca nume de isvor e
identic eu bior-an. Bior=bar apA, ni-au dat formele Bara,
Bera, Bira, Bora si Bura, pentru multime de nume de
parAie si de rturi; i fiindeä bar si toate formele tree In
bra, si b fn f, p, v, s'au format altA multime de nume
de apA i nu. Intre altele (W. Obermiiller I. 713) brau
ffrau nemtesee InseamnA : Bach, romAnesee : pArAu
(prau). In Irlandia a fost parêul Birgus (vezi Ierugh)
azi 86' numesce Barrou ; In Romania Parava, pArAu In
jud. Putna ; par=bar deal, ava din abba apA ; din attest
av a remas Au, In pär-Au.
Boura (bura) numele unui rfu In Achaia Ind la
Herodot f 408 a. Cr. Bourina isvor de apA pe insula
Kos. Aci dara bur apA, in, mica. ; celticul bior-an ; din
bur-in, bur-un nemtescul Brunn, Brunen fAntAnA, ce e
isvor mic, apA mica. Nemtii venind peste Celti i ase-
zandu-se pe locurile Celtilor, au primit numele locale,
cum le-au aflat, dar la numele dealului au adaus Berg
[deal] la numele pArAielor au adaus Bach [pArAu din bi
mica. i ach apA, vezi Peica] i pentru aceasta, e plAcere
usor de a seruta numele locale de pe teritoarele ger-
mane si aceasta Imprejurare a ajutat foarte tare espli-
carea numelor locale. Astfel Bernbach (n aratA pe dimi-
nutivul en, cAci ar fi ber-en); Berre fiuviu itn Francia
(rearatA pe ar=ra loc, sau dacA e mare din er mare).

www.digibuc.ro
 187

Birbach, Borbach, Borebach; Borna (na ori loc, ori din

bor-an) Bourne fluviu in Francia ; Braubach Brubach,
Brambach, Brumbach, [un m din n=an diminutiv, stri-
mutat in m inainte de b, deci bar-an bach, apoi Bauer-
bach i numele paräului e identic eu Barbach ori Burbach.
Dar Celtii, ca sè esprime apa sau rtu mic, tnainte de
nume a pus cuvntul bi, ce tnseamnä mic, astfel : Bi-
ber-bach ; Biber-an (uncle si an e diminutiv), Bibra, Bi-
vora, unde b s'a sehimbat in v. Aeest vor s'é an- la noi
In is-vor mai nainte s-vor din bar apa. Svir un riu In
Rusia. Pe acest bi (fi, mi, pi, vi, i i eu alte vocale)
Il vom mai revedea.

Brad
Brad dupl operat e un deal dela Mäidan snre
ame.azi. Brad ea nume de deal nureede din forma bar-ad
(ce o avuram in numele Bar-ad-la) bra-ad ; bar, bra deal
ad=da loc. Dar' In gällica i formele braid, braidh
(W. Obermiiller I 294 297) inseamna deal. Bratanus azi
Bradano riu in Lucania, din brad, deal. an. mic. si us
(os) apa. Dupa M. Boulet : braid la Sentj, foarte nalt
braida la Galli eel mai nalt, ae aci i su-veran ; brad
foarte nalt, bredalle In Picardia mare foarte, braid, cel
mai nalt. Brad deal in jud. Gorj, i d trecand In t, z,
Yu Romania : Bratoce, Bräteni (va fi braten cu en loc,
Insa cu n inmoiat) Bratila (il mare, rialt) Bretina, Bre-
zen, Brezom (brez-on) tot nume de munti. Dar de o miä
de ori s poate dovedi, ea cuOntul ce Inseamni deal,
munte, tnseamnä si mare, nalt, i atunci de regula e pus
inainte de cuvêntul. ce tnseamnä deal. munte. M. Boulet
in dietionariul celtic aratä, c braLla Celti, braz i vraz
la Bretoni tnseamnä nalt, mare, breit la Germani lat.
In operat s'è ziee el Brad deal hi are numele dela brazii

www.digibuc.ro
 188

carii au fost candva, pe acel deal ; dar' dupl cele de

mai sus un deal poate avea numele Brad, fárii ca oare-
candva se fie fost brazi pe el.
Dar' se cercetäm cuvêntul brad, ca arbore nem-
tesce : Tanne, Fichte etc. cari se tin de soiul pin-ilor.
La Dioscorides I. 104 se aflä arborele bratty, ee e tra-
dus cu Sevenenbaum, sadebaum, la Magiarii Ciprus feny5
fr. sapin, Tanne. La Pliniu Ist. Nat. 24 41, sub brathy
se amintesce uu arbore, acärui frunze se' folosesc ca ma-
teriä de afumat Sparschuch (pag. 29) cuvéntul brathy
11 aduce in legaturi cu celticul : bratha, ce inseamnä a
impunge. De aci purcede cuvêntul brad, pentruch bradul
are frunze ce impung. Dar' si latinul pinus, numele so-
iului pentru abietine (abies) are inteles de a Impunge.
Din pin(us) e spinus lat. spin sau spine romanesce spi-
netum (spin-et) i aceste cuvinte, in limba latinä mai
intaiu le-a introdus Vergiliie (in Eclog. 2 v. 9. 5, 39)
carele a fost celt si a murit la an. 19 a. Cr. Din brad,
brad-et, din fag, faget ea si spinet ; terenul de brazi de
fagi. -La Celti aid (ed) un sufix ee aratä plenitudine, mul-
time de ceva ; acest aid=ed=et e in spin-et fag-et ; loc
plin de spini, de fagi ; dar et purcede í din da=ad ce
inseamnä loe. Dar in loc de et se afl i ik, brachie ce
Inseamna loc 1) de ad in Romania satele : Brad-ic-eni
Brad-ic-esci etc. Din pin-us e pun in im-pun-g i strä-
mutandu-se p in f, e feny5 la Magiari, fin-ior la noi, cu
care se afumil in casä.
1) Acest le la Celtobretoni azi e ,e1r (ec). La Gon idec pag. 61.
Les mones termines en ek, quand ik servent a designer un lien
(loc); lianab-ek ciinepisce ; din canap, canal la noi. Acest ek e6
afli in multe nume locale din pltlile Slavene, i Slavenii tinêndu-1
de slavean unde v6d nume cu ek la cap6t Il dechiari de slavean.

www.digibuc.ro
 189

Bogoie
Bogoig e un deal nu departe de dealul Barbura
e sub TA lva mare. Numele de localitäti eu bog in
rädécinl, Slavii le dechiarä de slavene. Adel/hat ea la
Poloni bob huh_ la Boiemi bog, la Sêrbi bog si boga
inseamn5 nzeu, dar incA nime nu a aflat nume de lo-
calitate, ea sé Insemne Dzeu. ori si in ee limbä.
Bog la Celti (M. Bullet) elevatiune, rèclicare munte,
bogue (boc) fn Franc-comte elevatiune, eminintä, tot ce
e nalt ; i bog=--fog, mog, pog, vog, dup5 M. Boulet,
bouge la Francesii veehi, gramadii. Bog la Obermiiller
din WIticul buach, buagh spate de deal, un deal färä
vOrf, carele are ceva camp deasupra, Ora' ce bar In-
seamnä un deal eu vêrf. Din buach e Buck-el spate la
Germani, ghîb. In antieitate Bagaeum azi Bavay in Bel-
gia, oras la deal cu one si marmorie ; Bag (deal) ac (=le,
loe) um e sufix latin, ce inseamna loc, astfel e supertiu.
Bagous munte in Carmania , de pe unde au venit Celtii ;
Bogadium (azi Minster) in Germania. Bogdo munte mare
In Asia, (do=da teren) Bogdoola munte in legäturä cu
muntii Altai (01 nalt si 1a loc). i numai aceste nume a
scdpat dealul Bozoie, ea sé fie fost botezat de Slaveni.
Din buach e Boca deal in jud. Mehedinti ; Bueina deal,
Bucegiu munte in jud. Prahnva Bahane (c, g, h=) munte
In jud. Putria, si alte multe, eine sé tntereseaza e ma-
nudus ea s6 le esplice. De aceste sè in Bacher-gebirg
(er==mare) in Stiria, Silva Bac-ensis la Cesar: apoi lia-
kony In Ungaria.
Din huagh e Baghiu munte in jud. Mehedinti, Ba-
giura (ur=mare i ra Me) din deal, sat in jua. Dorohaiu
apoi formele Bagala, Bagau, Bagolat. In alte pärti aunt
p. e. Eager deal ell vii, Baguer in Francia; Baggio Di

www.digibuc.ro
 190

Italia, Bagurin Spania ; Bogay Pic, deal fn India Yes-

ticit Bogra o Inältime i district fn India englesä. Boege
In Francia Boghöved delime In Sehlesvig; Bugey eomitat
pe coasta udicil a muntelui Jura. In Bänat Bogda sat
eu scaldä (bog deal da loc)- Bog§a (i Boc§a) oráe1 (§a
a=za) Bogoltin etc. Boigrich )fspate de deel In Mo-
ravia (rich=rog, riickee vezi Rugeiu) ; Bogna, I3ognau,
Boaza, Buga, Bughea nume locale din Romania. Astfel
bogoie sè esplicä prin bog, spate de deal. deal, ie=iä.
teren, loc.
Bogdan
Dupti operat, Bogdan e un deal. Bogdan deal In
i apoi multitne de
Arge§, Bozdan_milgurit In jud. DoJj
nume formate din Bogdan. Bogdan ea nume de bote7 se
tine de nume_slayean. W. Oberm. numele Bogdan II arata
purees din celticul bohd särno, sclav si an. orn ; bochd
s'a sustinut la Nemti §i de aci numele de familie : Puehda
.Puchta ; Bogdan ea nume de botez s'ar putea esplica din
Dog, Dzeu, §i celtieul dnin, orn, deci omul lui Dzeu, dar
slavii nu au cuvêntul duin, nici forme din acesta, la ei
eiolovek Inseamnä om ; §i apoi nu e cu putintä ea Inteun
nume o silaM sè fie slaveanä, §i una eeltica. S'è §i pri-
mim, cà In Romania pe atare boiariu l'a chiemat Bogdan,
satului iau dat numele s'éu, dar dealurile Ina nu
au eäpèlat nume dela jiarsoane. Bogdan ea nnmc de- deal
se formeaiä din buagh, bog, deal sphaos ; d (da=ad) te-
ren, loe, cum e numele Bog-da, Bog-§a. §i an, loc. Dimi-
nutivuLan stä de regula dupa numele dealului p. e. bog-an :
augmentativul ar asemenP, p. e. bogar, dar dupä bog-d. an
fnseamnä loe; a§a p. e. Bogla se numesce §i
Daell undeva ar fi un päräu eu numele vechiu. _Bogdan,.
atunei bog inseamnä déal i dan Inseamnä apä, nu (vezi
Toni) §i numele se espliel: riu de deal, de spate de deal.

www.digibuc.ro
 - 191 -
B o*a.u.i.ej u fPogani0
Se venim la un nume vechiu din Dacia. Gh. Toci-
lescu (In Dacia fnlinte de Romani pag. 441. 463.) aratä
ca dupé. itenerariul lui Trdian, acesta pe teritoriul de
Azi al Banatului a trecut pela rful Bugalus azi Bogo-
niciu. Ñùmeie Bugal nu-i nume de rfu ci de deal, bug
deal spätos, al, mare, fnalt si us din os, ais apl. Nu-
mele Bogoniein. sau pe cum fl sein eu Poginis, e nume
de rfu, i e In comitatul Carasului ; eu am fost la
termii lui si am trecut peste el. Numele Pogänis pureede
din bog=nog deal, an mie i is api, deci apd, rfu de deal
mic ; i$ e toemai forma ce e -es fn Mures, Som-es Sebe_s
as In Caras, is In Cr-is Timit etc. La Celti au fost
multe cuvinte pentru de a numf apa, rful, astfeliu ais,
de unde s'a putut face es, asemene Oche (ch=s In muffe
limbi) asemene ach i uisge etc. In Tibiseus, iscus aratä
ed a purees din uisge, i s'a format Timi, In alte
nume, sufixul e stä mai aproape de alte forme, p. e. Ma-
risus (us superflu) Mures. (Vezi Glades ; Ogas).
Bogana un rfurel In Albania, din bog deal si ean,
an apd ; dad; Bogana ar fi deal atunci bog deal, an mic,
na loc. Eu am aflat numele vechiu In forma de aensa-
tiv : ad Poganim" i astfeliu numele rturului a fost Po-
ganis. Deinde ad Bersobium et Poganim" (dupd aceea Tri-
m a mers la Börzava si la Pogitnis ) Bogan din Bogana
e identic, eu pogan. dupä litere, dar In Pogänis pog In-
seamnä deal, an mic i is apA, aci i purcede chiar din
ais. Wilh. Obermiiller ziee : Bogeu un deal In padurea
Bavariei, din Buagh deal si en diminutiv. Bogenau te-
ren delos längd Regensburg, bog en, si au din av (va)
prejur. Se mai auzim. Bogenau In vechime s'a ehiemat :
Pogena i acolo au fost doauö rfurele eu numele : Po-

www.digibuc.ro
 192

yana. Pogesania, Bogzanial) azi la nemti Hocker land."

A§adari colo langa Regensburg au fost 2 rturele Pogana
§i colo in Albania, un riurel Bogana. Poglisa pat In
comitatul Uniadoarei, Poglizza (zz=4) teren delos in Dal-
matia. Pogarile 2 dealuri in plaiurile: Cerna §i Qlosanl
in România. In aeest mod se vede, ci Romanii din }Anat.
anume din Cara numele rtulai Pogäni§", auzit inthiaoarä
pela anii 103-104 d. Chr. Pau sustinut panä azi, pen-
tru ea au stat pe loe I barbarii nu au avut timp, ea sè
le deie nume lovale.
trecAnd in f m, p, v. din bag se formeazä rä-
acinile derivate : fag, mag, pag, vag, §i aceste toate au
fnteles de : deal, nalt, mare; p. e. Fagára§, din fag deal
ar nalt, apà. ; din mag s'a naseut: mdgurä, apoi
latinul : mag-gus, mare, magiarul maga§, inalt maha la
Inzi, meg-as la Greci.
Din acest bog e la noi boghie, cApitá _de fên carea
ni dä conceptul de un deal. La magiari boglya. Care pe
care I-a imprumutat ? Bouge la Fr. -vecni, gramadk. ca-
pita e o gramadi.
Carkoaie i ablie
Dupi operat, Cârhoaie e vêrful dealului cu numele
relva mare ; CArhoaie sunt trei ridicdturi stêncoase,
in operat s'é observeazä, eä In Máidan in limba poporald
Cftrhoaie i Car0e sè numesc vêrfurile muntilor stênco0."
Un ceva grandios pentru tema noasträ. In Mdidan adecä
pricep Ind intelesul unor cuvinte celtice, ba aceste sunt
cuvinte de toatii ziva.
1) In Bogzania forma mai de aproape pentru Bogdania cki
d se schimba cu Z. Moldova s'a chieniat qi Bgifa, anuinz
ar fi namit'o a§a dupi numele unui domnitorm. Numele Bogdauist
cor6spunde positiunii Moldovei.

www.digibuc.ro
 193

Car fn celtica inseamnä. : stencii, peatrii, deal, munte

apoi nalt mare. Carn inseamnä corn, lat. cornu, nemtesce
Horn.; earn griimadä de petri, teren de petri ; kearn \red
de stencil Carrie la Id, earnecou la Cimbri, karrygg la
Cornvali, petri stênci. Se facem unele asemänäri cu nu-
mele citate din Mäidan.
Corhaix or. pe un colnic in Francia ; Karrh1 or.
In Mesopotamia, in bibliä numit Charam §i Haram. Kars
in Asia un teren stêncos, §i acolo §i ora§. Karst ital.
Carso muntenie. foarte stêncoas ltLng alpii Iulii ; Car-
soli in Italia cu cetate vechlä ; Corsica o insulä cu dealuri
stêncoase. Karia o tearä muntoasit in Asia mid.; Carrara
o ocnä de marmore in Italia. Carintia, Ca rnia, Carniolia
nume de teri cu terene stêncoase.
in Carhoaie h purcede din c, ori din g, de acf
forma originalä care ori carg ; oaie din onie ori din
olie ; on, ol inseamnä loc, deci carc-on, carc-ol o s'a
diftongit in oa, iarl n, 1 s'au inmoiat, §i astfel oaie su-
fixul de azi are inteles de : loc cat oie in Bogoie. In
Car§ie car inseamnà deal, stencil peaträ, § a remas din
sa teren, cum e p. e. In Pog-§a, seau Boc-§a, §i ie in-
seamne, loc, purcezênd de a dreptul din ia, deci Carhoaie,
Car§ie. Cârhoaia e din o forma' Carconia, Carcolia nin
care, avem : card, cu Inteles de vArf desunra Incèreare.
Al=o1 inseamni §i nalt Lvezi In Carniolia!
Carsidava, Cartum, (seau Kartum) Cersie i Certie;
Cern_enum nume locale, # Iupiter ePrI7PnRiR
,

Aceste sunt numiri din-- Dacia vechii. Carsidava

ora§ dupl Ptolomeu, Cartum (Kartuml ora§ (WO tabulele
cereate Cersie §.1 Certie or. dupit tabula Peutingeriana,
Cernenum or. dupä tabulele cereate, Iupiter Cernenus,
dupä inscriptiunile romane din. Dacia..
18

www.digibuc.ro
 194

Carsidava se compune din Car deal, stêncA ; sa

prejur, teren ; a din sa In compositiune pere i Inträ i
ca literä legátoare, dava la Daci a Insemnat cetate, oras
Intärit. In Cersie i Certie, cer e din car, deal, stênca
s din sa, t din ta, teren prejur : ie loc. Cernenum din
Kearn vêrf de stack en loe, um e adaus latin i e su-
perflu, pentrucä um asemenea tnseamnä loc. Predicatul
Cernensis s'è compune din Kearn, cern, sau din cerna,
iarl ensis e sufix roman cum am arétat tn Burid-ensii,
Dacia Malvensis. Numele din tabulele cereate sunt ale
oraselor din prejurul Abrudului ; predicatul Cernensis
s'a adus In legäturä cu numele rtului Cerna, ce pe la
Mebadia i Rlisava curge to Dumire.
In Romania sè allä formele de nume locale : Cam,
Carnul munti, Cana, Cars, Carta], Cartiu etc. Cersani,
Certieni, Corsor vale, Cortil deal, etc. adecá forme de
rädkinä toemai ea cele vecbi din Dacia. Predicatul Cer-
nensis mai de toti s'a esplicat, cà purcede dela numele
rtului Cerna, ch." Cerna la Slavi Inseamnä neagrà si cä
Cerna e nume Slavean i desf istorice e documentat, cä
Slavii In Europa dela nord i ameazi s'au arétat numai
In secolul al 6-lea, totus multi au primit, cA Cerna e
nume slavean, ba unii au enerat cä ì pe timpul lui
Traian au fost Slavi pela Cerna, cAci numai asa i-au
putut da numele. E o prostie mare ! Nume mai vechi
cleat Slavii In Europa, a le deduce din limba slaveang
e i impertinintd.
Cerna i. pe tirnpul Romanilor s'a respuns tot Cerna
aceasta o demustrii o inscriptiune romanä aflatä la
Mehadia cu euvktul scris : Tsiern1). Inscriptiunea pur-
cede din an. 157 d. Cr. aded din anul al 50-lea dupà
1) Dgeien de Dr. I. T. Neugebauer paw 10 pr. 6. Inserip-
tiunea e pus'i la an. 167 d. Cr. lutru onoarea ades,g,
lorgovan.

www.digibuc.ro
 195

colonisarea noasträ. Dar eu nu sciu pe cineva in lume

ca s6 fie aflat, cà Cerna e o anä neagra! Eu am vkut'o
in Septemvrie si asa era de curatä !neat unii m'au filed
atent, di ad 0 ad apa e de 2-3 metri de _afundä,
totus sè vedeau petrile pe fundul ei. Ba i in balada po-
porall Iovan Iorgovan si sorpele" sè. zice: Inceatä in-
ceatä, Cerna mea curatd! Dar Cerna isvoresce din stênci
§i toate rfurile cari isvoresc din stênci, sunt limpezi pänä
curg printre petri ; apoi trebue sciut cä, rturile t§i au
numele cum i-le-a dat poporul, carele locuesce la is-
voarele lor.
Inteo inscriptiune latinà, aflatá in orasul Sinuessa
In Latium (la Mommsen Nr. 40241 e numele : M. Cacius
F. cerna. Pe acolo nu a ajuns puiu de Slav, dar pe
atunci nici nurnele Slav nu a esistat In lume. Nume lo-
cale purcese din Ceai n, Kearn, Eern, cern, sè aflä si In
asemenea pe unde nu au sträbätut Slavii, p. e. Cer-
nay 2 sate in Francia. Cerne Abbas un sat si un nu
In Anglia. Cerneux, Cerniak, Cernier sate in Svitera, Cer-
nin ora§ si cerc In Francia ; Cernoy or. in Francia Cer
nusco 2 sate in Italia ; apoi Kerneir In Prusia, Kernenried
in Svitera, Kernevel in Francia, Këinicemn Belgia, si
tnc alte multe. In acest mod am arétat, si forma Cernen
din Cernenum, si cern din Cern-a i In urmare iumeriS
riului Cerna purcede din Kearn. Kern. cern stêncA peaträ'
aa, aim apas deci Cerna inseamnä a_pä. rill de stênc111.
Fiind materia de interes mare s'é auzim pe scrutatoriul
Ad. Bachmeister la pag. 60. Mai sigur apar numele
gallice de localitati si de popoare : Çarnuntum. Carnehim
Carnutes etc. §i doari i mai tarziu Con1nal1iÇQnu
wallis). carea dupä aceea s'a zis: Cerniu Bndic, azi Cor-
0 Din cern, negru slavean avem : cernealk cernesc, aded
negrea1 i negresc.

www.digibuc.ro
 196

nubium, cymrice Lann Cerniu, Cernyu, precum si Karnitu

fn inscriptiuni gallice, aratA pe iricul carric, peat*
stêncii_;_ cymricul Carnecon, corn. Karrygy, petri stênci.
Aci zace de fundament, Kar, rAdkina cea mai departe
crAcuratä."
hat azi Monte-negro Arbesce Trna si Ternagora,
-din trn negu sêrbesc si Lex. de cony. Meyer pen-
tru pronunciare) la Poloni asemenea czern §i czarnx, nuz
mai la Boemi csern j, iarA alti strAini respund Cerna-gora
acestui cern fi zace de fundament cuvêntul celtiC Kearn,
corn, pentrucA la Grecii i Romanii vechi fn Albania
si Illyris greca, din carea Montenegru face o parte un
sir de munti s'au chiamat Keraunoi sau Ceranni montes,
cu capul de munte Akro .Keraunia. In irul de munti
dati MoThtenegrului sè aflá muntii Dormitor de 2606 m.
Rumija. Când s'au asezat Slavii, au afiat acolo numele
sa.
-Cerauni si au adaus gora (vezi Lissa-gora la Liva)
'Monte-negro e o traducere mai tâiTi, dar nici acolo nu
Bunt muntii mai negri decät altundeva.

Cow
Cara§ e un rfu fn Comitatul Caras, Cri§ e un rfu
in Ungaria fntre Ardeal §i Tisa si sè compune din mai
multe ramuri, toate sub nume de Cris, dar unul repede,
altul alb al 3-lea negru. Fiind diregaaiu fn Caral fntr'o es-
cursfune am fost pAnA aproane de isvorul rfuno Caras. Vr'o
done oare am umblat tot fntre päretii de stênci ; isvoresce si
curse dintre stênci. Numele Cara§ din. car stêncA, peaträ
si a apA (vezi Glades).
M'am fnformat anume, cA si Crisul isvoresce din
stOnci si curge o cale lungA printre stênci. La Magiari
sè numesce Körös. Numele Cris din car, cir, cri 0610
si es, is apA, fn compositiune Cr-is. Limba magiarA IntrA

www.digibuc.ro
 197

consonante a bagat vocala è, deci kör, stêncl, peatrà,

pe e apti l'a format cu vocala din r6dAcinit in ös,
deci Mats.
Cerat
Merat sè numesce un camp. Acolo trebue s'è fie
fost o padure de arborele cer (ital. cerro, lat. quercus
cerris, nemt. Zerreiche). Aci ne intereseaza, numai su-
fixul at in cer-at, obvine arare-ori. At e identic
cu et din brad-et, fag-et etc. si Insearnnä: teren, loe
plin de brazi, de fagi.
Gereheligi sau Cirehiligi
Dupa operat, asa se numesce o parte din islasul
satului i aci e o pildurifd cu tufe mici. Dupii D. N.
Spinean la Rocsoreni e pddurea Cerchezelor" apoi : Cer-
chezele, loc nnmit astfel la com. rurala Negomir, ambele
In jud. Mehedint ; iarA la Frunzescu s'è afla : Cercazie
mosie In jud. Ilfov, Cerchezeni sat in jud. Botosani, Cer-
chezeni locuinta isolata in jud. Ialomita ; Lunca la Cer-
chez padure in jud. Mehedint.
Numele Cercheligi sau Circehiligi nu aratà positiunea
locurilor, adeca : deal, colnic, camp etc., ci insusirea cu
päduri de atari arbori. Keirk la Celti, querc-us la La-
tini, nemtesce Eiehe, ca soiu de arbore. Asa he din keirk ;
precum que din querc, sè stramutä In ce, si de aiei
cerch i circh" In numele Cercheligi, Circhiligi cum p. e.
din quinpue latin avem : cinci. Tntrà speciele arborelui
querc-us, una e : cerr, la Nemti Zerreiche, quercus cerris
alta e quercus suber, la Nernti Kork-eiche, de uncle
vedem, ea kork asemenea purcede din keirk. La Latini
arbor perm un nume general, adeca al soiului Querc-us
si din quern, que=cher, stramutêndu-se in g, avem
gorun ca specie, (si alta stejar, stegiar). Din querna=cherna

www.digibuc.ro
 198

la Francezi che(r)ne i cazênd r, apoi caderea lui In-

semnandu-se cu circumfles p. e. e. chêne, Fiche, chênaie
pâdure [uncle aie inseamna loe, teren] desí azi ch suna
ca s. In Cercheligi i Circhiligi e i i inainte de lig e
litera legkoare, iara lig respective ligà e sufix, cum p. e.
din teapa avem tepliga, i e sufix de diminutiv, ce arata
ca cercheligi, circhiligi sunt arbori mici, sunt tufe. Liga
sau lig e compus din doll() diminutive din li i egi) La
Celti [W. Obermtiller I. 532 VI 180] afara de keirk a
mai fost cuvatul keirt cu inteles asemenea si de padure ;
din keirt [ke trecênd in ge=gbe] la Nemti s'a facut
cuvêntul Gerte, nuea, vergea. Din keirt la M. Bullet gort,
la noi joardà, c=g=j dupa forma Gerte
Numele Cerca zie, Cerchezeni, Cerchez, Cerchezele,
din Romania ne indeamna, ea s'é scrutam mai departe.
Cerchesii, Cerchezii [W. Obermiiller II. 837] numele vechiu
Pau avut Kerketi, din keirt padure de cerr, i Cerchosii
din keirk, quercus padure de cerr. Cerchesii au locuit
in jumkatea apuseana a Caucasului i azi in genere sè
chiama Circasii ; dar' numele cel mai vechiu a fost Cor-
conti ; astfel, WA* formele keirk, kork, cerc, circ, core.
In secolul al IV-lea d. Cr. [II. 180] intre Altai si Ienisei
a fost o tará Cherehis, azi Kirgisia i locuitorii sif; nu-
mesc Kirgisii, din forma keirk, kirg, quercus, cerr
respective padure de cerr. Numele Coreonti din core,
keirk, on loc si tae, oameni locuitori. La Nfaidan si In Ro-
mania nu au locuit Cerchezi, carii doara ar fi venit In
timpul emigratiunii sau pe timpul Turcilor, cum s'au
asezat In Dobrugia, ci inainte de Cristos, cu cateva sute
de ani a locuit popor din strämosii Cerchesilor de azi
din Caucas. Pe teritoriul Romaniei mai sunt multe nume,
cari s'ar putea Inira ad, CU origine din keirk, keirt,
1) Din tali* ta1pig., numai ig, atilt i apoi

www.digibuc.ro
 - 199 -
dar' lipsesee o deseriere bunä a lor, si pentru aceasta
nu s'è poate face hotar Intra keirk si eel& zise la Car-
hoaie, din car, care stêncä, peatra, dar fn fata locului
s'ar putea deosebi, di din cari radleini pureed ? Astfel
sunt numele : Clue, Careeni, Careiu, Cargaz, Calja ; Cer-
chita, Cbereisoara, Chereculbie, Chirea, Carceoaie, Chir-
eitesci, Corciovan, Corcodel, Corcoian, Curcubeta etc.
Dar' trebuie 8'6 ne mai oprirn la aceasta materiä.
Am amintit de cuvêntul yorun §i adue si cuvêntul gor-
goaei, ce In dictionare romanesci nu l'arn aflat. W. Ober-
miiller [I. 513 543] aratä cuvêntul garan la Gaili §i cA
Inseamnä pädure de WM., si pädure tênèrit de cerr. Din
garan s'a format la Nemti : garn, gern, garen cuvênt
de toatä ziva err acela§ fnteles §i pentru nume locale.
Gärana, dupl Ilie Traila, In jurul Oravitei Inseamna :
pädure tênèrá. Noi avem euvantul gorun si precum am
zis mai sus fl deduc din Quema, keirn. Dict. Ac. Romane
tl aduce fn asèmkare cu un euvênt latin fnchipuit gum-
neus, dar' din acesta ar trebui sè fie gor-g-on si nu
gorun. W. Obermiiller pentru keirk, aratä forme celtice garb,
garg=querc-us caci K=--h=c,==qu=g. [I. 513] Ajungénd
acuma la cuvantul gorgoaei, ce e ea o nucii. mare, fruetul
Korunului, vedena eè gorg din _gorgoa§6 e identic cu kork
cu gorg, astfel querc-osa keirk-osa, gorg-osa. Iatä cuvênt.
celtic fn limba njøstrLW. Obermilller zice, el In numele
dealului Garganus din Apulia vechiä, gorg Inseamnl
querns, Teci- pe deal a fost pädure de keirk. Dar' gar
[her, gir, gor, gur] de origine din car, peatra stêncil,
deal, munte, Inseamnä si aceste ; pentru aceasta Yu lipsa
de descriere bunä a numelor locale precis nu poti face
otar Intrl garg prejur de deal si garg, keirk, quercus
gorun In Romania p. e. 8'6 allA Goran padure de 1160
de pogoane In jud. Arges ; GorKan, adore In jud. Mus-

www.digibuc.ro
 - 200 -
cel, dar' si Gorgana [ca garganus din Apulia] munte in
jud. Mused. Inc At numele urmitoare locale nu zac la
deal, la munti, etc. inseamnä garg keirk, p. e. GArgicei,
GArgAuni, Gergani, Gergulie, Gergheana, Ghergisani,
Gherghita, Giurgena, Giurgita, Giurgiu, Gergota, Gurg ;
iarä Meat zae la munte si sunt päduri pe localititi In
prima linil Inseamnä deal, aceea ce se vede din departe
si In a doaua linie, pAdure.

Cioacd, Cued, Cacuiu

Dupä operat, CioacA e un delq. CucA, dealul ce
s tä spre sud ; Cucuiu Miclii, un deal ce stA singur Intre
doue dealuri din sus de Barbura. Yu Transilvania Nrii
1 si 2 din 1891 am sells despre muntele Cogaion din

Dacia, amintit de Strabo, f 24 d. Cr. ; am scris despre

muntele Caucas, ce dupA o inscriptiune a fost In Dacia
un munte cu numele ca Caucasul, dinträ marea neagrä
si caspicA, amintit si de Herodot -f- 404 a. Cr. si apoi
cA pe timpul Gotilor In Ardeal a fost o tarä Cauca.
Cine se Intereseazä ca se citeascä materialul, lucrat foarte
pe lung fl poate afia In locul citat ; dar aci aduc inainte
numai aceaa, cA la Celti coiche a insemnat deal, munte,
deci, formele Cioace, Cud, Cucuiu, coga coca etc. si
toate rädecinele numelor de munti In formele cac, cec,
cic, coc cuc, apoi c trecend In g, In formele gag, geg,
gig, gog, gug au tntelesul de deal, munte.
Unii profesori de filologiä au ajuns la acel resultat
cA ridecina unui cuvênt se poate ImpArti In mai multe
intelese [tinpärtire sematologia] si pentru atare rAdAcinä
au adus cAte 3-4 esemple. Eu plecAnd din aceastä
orientare, rädecina cac [deal, munte] am ImpArtit'o In toate
intelesele si cu esemple din alte limbi, si astfel semato-
logice am esecutat ceva. ce numai esista tn atare literaturA.

www.digibuc.ro
 - 201 -
Chilavita
Chilavita e un oga§ adeca paean langa, dealul nu-
mit Colnic. hil inseamnä deal apoi urmeazä abh, abha,
aria, deci chil-ava apa de deal, ita sufix de diminutiv
astfel Chilavita inseamnä: apl mica de deal. Col la
Celti, collis la Latini, col-nic la Romani ; colean la Celti
[ean diminutiv] colnic mic, deal mic ; din acel col e cul-
men la Latini, culme la noi. Calavon Au In Francia, cal
deal, avon Au. Kilb la Gallici deal, de aci Kilben deal
mic In Argan, Kilpenstage deal in Schwartz-Wald ; Kilbeagh
deal in Irlandia. Kleith, cleith la Celti deal din cal=cle
aith nalt ; de aci Klettberg langa Erfurt ; Klotiberg
langa Mahlsfüren. Cal, eel, chel, eil, chil, col, cul In-
seamnä deal, munte, colnic. Câteva asèmènäri. Kail-as
munte in Himalaia. Kalathien [cal-aith-ion] deal in Laconia ;
Kalidromus deal la Thermopile [drom din drum spate] ;
Calauca munte in jud. Bugu. Monte Celiu in Roma ;
Celeiu magura in jud. Dolj, Celcovita munte in jud, Me-
hedint. Celc-ov-ita Inseamnä apä mica din prejur
de deal ; deei e nume de parau i nu de munte. Clefmont
Clefs [din kill)] in Francia. Keilberg in Bavaria. S'è
ceream forma ehil=kil deal Kil-ic-ia tara muntoasa in
Asia mica'. Kyllene [col-ean] delime in Pelopones. Kili-
dromia [drom=druim] insula stêncoasa. Chilivani sta-
tiune de drum de fer In Italia. Chili mnntg i Chilie
deal in jud. Romanati ; Killeberg In Svedia ; Kolias pro-
montoriu in Attica ; Ciolan [col-eani deal §i munti in
Romania. Din asemenea radkini e la Latini : Cel-
sus, Col-os-sus, columna ; la noi : eleant, dint, colt,
[vezi Nedeclea]. Ava din Chil-ava, e din gallicul abb.._
abha, apa. Litera b trece In f, m, p, v, §i astfel af, am,
ap, ay. inseamna apg, (vezi Ivana). La Cimbri afon (on
dimin.) inseamna Oran. Apfa un Au in Epir. Parava

www.digibuc.ro
 202

*Au In jud. Putna, din par=bar deal, ava apa. Tima-

vus p. e. In Grecia, din tim, taom pAdure i abh api
Oravita din or, deal, ava apl, i ita diminutiv. Aco lo
este un parau Ora, din or deal §i aa, aha apà. Slavenii
zic, c sufixul ita, la numele parttielor e diminutiv sla-
vean §i ei fl scriu cu : ice (unde c sunä ca t), W. Ober-
mtiller II. 137 ziee Itz, vechiu iza, itze la Boemi ice
(c=t) sufixe de diminutive slaviee, anume la nume de
parAre §i de rturi §i aceste corespund celtieului ei (ti)
sunt femenine, pentru cà woda (apl) la Slavi e feminin
§i sub ita sè subintelege woda (apa).
Adevèrat dt sunt nume de pärttie §i de alte loca-
pe uncle sunt Slavii §i au sufixul : ice, ica
(ite, ita) dar' la Poloni, Boemi, Slovaei §i SArbi, In limba
comuna nu esistil diminutiv cu sufixul ita, ori ta, cáci
p. e. voda apit, dim. la Poloni wodka i wodeczka, la
Boemi wodicska ; baba dim. babecska, iarg, dim. barbi't-
tese e ek, p. e. beran berbece, berau§ek mielut §i beru§ka
mielutà; i bleat In limbele slavene sè aflá sufixul ice
(ite) nu e diminutiv, p. e. stolice la Boemi, stolica la
SArbi, Inseamna seaun, stolicska sdiunel ; mai departe
IncAt sè afla sufixul ice (ite) purcede din ik, ea 86' se
fad' adiectiv, de genul femeesc, p. e. dluzsnik detoriu,
dluzsnice detoare ; sau la Slovaci dlaznica. La Sêrbi sè
aflá sufixul ita dar' asemenea faii ea s6 fie diminutiv,
p. e. be§tita strigoane, vrajitoare ; brucita ferbinteará,
gorita epilepsil. La noi In limba comunii 8'6 aflè. sufixele
de diminutiv ita, utu §i uta, respective ta, tu pentruci
voeala premergátoare, Inlocuind vocala din euvêntul pre-
mers, sè considedt de literii legAtoare, p. e. pAdure, pA-
duritä, piträu, pärä-utu, casit eitsutbi. Ette e sufix de di-
minutiv la Francezi pentru nume femeiesc, p. e. Hen-
riette, Ieanette ; ot e sufix pentru nume de bárbat, p. e.
Iohann-ot. Astfel la noi Anita, Catita ; Ionut, Petrut,

www.digibuc.ro
 208

Len*, Mari*. tn vocabulariul lui Pietro Fanfani pen-

tru pronuntia toscand de azi, 86 afla diminutivele etta,
etto, otta, otto, ozza (zz=t) ozzo, uzza, uzzo, p. e. ba-
Iletta, balzetto, ballenotto, burilozzo, bergelluzzo, barbuzza
(fhiar barbuta) i pentru aceasta, nu. e cu putintk ea 86
fim imprurnutat diminutivul itii dela Slavi, dud acesta
la ei nu esista, i astfel sufixul ita in Chil-av-ita Pani
dat noi din limba noastra voincl a insemna o apè. mica
adeca paraut.. Cu diminutivul celtic : ci (ti) sè afla p. e.
bior-ci, bior apa, ci mirk precum bar-ci apa mica. Dar'
altcum i In limbile celtiee de azi 8'6 afia cuvinte finite
In ià, p. e. la Baschi alda-itza, figura, aditza cugetare ;
la Bretoni eu itza, p. e. aboitza, obediinta, bondiza sal-
tare, saritura, (M. Bullet) fail ca 8'6 fie forma de dimi-
nutiv (vezi diminutive la Gilia).

Damcicq, Donioclet, Sclaietis, Tamasiclava i Tibiscus

Damacus sè chiamä coasta nordicii a dealului Cus-
tura, unde azi sunt men i peri domestici i sèlbatici
sunt poeni de *cut. Un Magiar ar putea zice, cà Da-
mäcus e cuvent magiar, pentruca Domokos e numele de
botez Dominicus.
Numele Dämäcus purcede din dam, padure, ac
teren, loc i u e un adaus romanesc, ce asemenea In-
seamna loc, p. e. culc-us loc de culcat. In Romania s'e"
afia, formele : Damacusa sat, Damacus ear sat, Domoco-
seni sat In Solnoc-Doboca. Forme aproape de Damac,
trecênd a In i, sunt Dimache i Dimacheni In Romania.
Din anticitate 86' afla nume personale Damasias
un antiste In Athena, Damasus numele a duor papi, apoi
Damasos nume de oras. In Romania Domoseni 5 sate
Domosita parau In jud. Putna, Dumasca sat, si aci putem
insira Damascus oras In Cele-Siria, zace pe o vale de deal.

www.digibuc.ro
 204

Damas aux Bois sat in Francia ; bois azi inseamnit

arbore, (lat. ar-bos) si pildure ; si e traducerea numelui
Damas, din dam padure, as loc. Damazan sat In Francia
Damaset in Belgia, Damsay fn Scotia, Damsdorf, Dam-
ville, Damaso In Italia, Domasa In com. Zemplin, Doma-
sina in corn. Ung. Pe timpul Romanilor in Dacia a fost
o localitate ,ad Densas" (la desimi, ce numai la padure
sii refereazä) si unii o pun acolo pe unde azi e Demsus
sau Dimsus in corn. Unedoarei. Dem si Dim inseammti
padure, s (din sa) teren, prejur, us loc. Ad Densas poate
fi traducerea pentru Demsus, ce e mai vechi deal ad
Densas. La Celti tam, tern, tim, tom, tum sunt cuvinte,
ce a insemnat padure, la Latini durnus tufa de spini,
dumetum (spinet) in genere padure. Dumosos spinos,
tufos ; locus dumosus, rupes dumosa. Domleschg-thal In
Svitera, la Italiani Tumiliasca, o vale ; din tam padure,
li-le mic si asc, uisge, apä ; sau il nalt, mare.
In diet. topogr. al lui Frunzescu s'é aflä : Domoglet
o locuinta isolatä in jud. Mehedint ; in dictionariul lui
Spinean : Domoclet pe poalele muntelui Domoclet ; apoi
Domoglet 2 dealuri in plaiul Cerna si plaiul Motru de
sus. Cei de pe Una Mehadia Inca eunosc muntele Do-
moclet. Dumuculta munte in jud. Mehedint. Domo, dumu
inseamni pädure ; clet, clet, si pentruca c trece in g,
glet, glet purcede din Kleith, cleith (ce am arétat la nu-
mele Chilavita) kle, si cle=cal, cla deal, munte, eith sau
ith din aith, aithe, nalt, naltime ; la Gällici col-aith tra-
dus cu Hiigel-hoch" nalt ca colnic ; eleith-ean unde ean,
e dirninutiv, ce 1-am arètat In Klet-en-berg. Astfel, Do-
moclet, e din dam-cleith, si inseamnä padure la colnic,
la munte nalt ; o e literä legatoare.
In Dacia dupä tabulele cereate a fost un ora§ nu-
mit Sclaietis". La cineva am cetit, ca 1 inmoiandu-se
sau eliminându-se numele purcede din rornänescu scaiete"

www.digibuc.ro
 205

Dar' de§f prin Romania vor fi multi seäeti, astäzi nu sé

aflét nici o localitate : &Mete ; din scaiu sé aflä Scii-eni.
Dict. Acad. R. scilietele ti deriveazä dela latinul scabies,
rfiä de unde noi avem : sgaibä, i nu scrtiete. Clayette
canton §i. or. fn Francia. Din Sclaietis, aruncand pe s
dela fnceput, ce e numai o siflare, avem: claiet, identic
eu cleith celtic, deei Selaiet Inseamnä: nältime de deal,
iarä is, din ais, la nume locale fnseamnä, loc. (Vezi Ne-
decleia).
Claid la noi Inseamnä Capital, bogbil de I'M. In
trei dietionare slavene nu i-am dat de urmä, deci fiind
claia In formä de damp, de deal o deduc din cal, cla
esplicat fn articulii din urmä.
Tamasidava dupa Ptolomeu a fost un ora. In Dacia.
Numele purcede din tam pädure, as=sa teren, cat Damas
de mai sus, i e Merl legätoare, respective a putut sé
fie Tamasa §i ea literá legitoare a fmpins pe a afarii,
ea In mii de casuri, iarä dava la Daei a fnsemnat ce-
tate, loc Intärit. In antieitate au fost Tamasos
§i Temese or. pe insula Cipru ; Tamesas (azi Temse) rfu
In Britania ; Temesai locuitorii din Temese, Tim-av-us
rfu In Grecia (tim pädure, abh apä, us superflu); Ti-
machus azi Timok rfu In Servia (tim pädure, ach apä,
us superflu) Tomoi sau Tomis or. fn Mesia (Dobrugia)
Tomys deal In Messena. Azi Tamise or. In Belgia (la
Vlami de origine germana: Temsche). In Romania sé
aflä formele de nume : Tama§, Tämärni, Tiimá§esci ; To-
mag, Tom§a, etc. Tama§a In com. Cluj, Tama§da In corn.
Bior, Támamti In corn. Unidoarei, Teme§e§ti, Tome§ti
In com. Aradului. Aici nu poate fi vorba, eä toate aceste
nurne pureed dela numele de botez Toma la Romani,
Tomás la Magiari. Tama§i dava In Dacia §i numele vechi
sunt din timpul de dinainte de santul Toma.

www.digibuc.ro
 206

W. Obermiiller (I. 151, 300, 392 II, 391, 807) aratä

cuvintele celtiee taom. taomh, taomb, tern, tim, torn,
tumb, §i a schimbandu-se In celelalte vocale, au fnsem-
nat pädure, tufit. Marl de Timavus, Tirnachus etc. aduce
de esemplu §i nbiscus, du fn Dacia, azi Timi§ la Ma-
giari Teme§ §i II traduce cu tern pädure, §i uisge (iseus
fn genere din uisge) apä, du adeca du de pädure sè i
fie fost piidurea pre deal. Dela numele dului s'a chiemat
Tibiscum un ora§ pe linia Intra Logoj §i Caransebe§ un
urn (on) e de lipsä pentru de a fnsemna loc de ora§, ora§.
Fiind-cä dam §i tam fnsearnna §i deal, ne fntAlnim
eu o greutate, (data poitiunea localitätii nu e deserisä
bine) de a face diferintä fnträ, deal §i pädure.
Din celticul taomb, ce fnseamnä pädure, tufa, schim-
bändu- se in taomf, avem noi cuOntul a§a de ar-
bori tineri, precum tufä de Or ce e numai o aseranare.
Tufos span. fn plural tot aceea; touffé §i toupet franc.
tot aceea; touffu fr. tufos la noi, toupillon franc. tufä,
micà; toppo ital. tufo span pèrul de pe frunte ; tuft
engl. tufä §i t trecênd In z (t) zopf nerntesce tufä de
pér. S'é zice §i tufä de fiori. Punêndu-se s la fnceput,
sunt formele: stuf, stufi§, pädure de arundine, stufos.

Deal, délma, ravel tellus

Deal §i clêlma la noi sunt euvinte de toatä ziva,
iarä telv4, ee Inseamnä deal dupä o anumitä. forma, In
unele loeuri e eunoscut numai ca nume de deal. In cel-
tica dail fnsearnni: a) dél (deal) b) ea adiectiv, nalt,
rädicat ; b) vale, terenul de lângä un deal ; c) eetate,
fortareata castel pe deal. Deal, dail, dol cetate (I 237.339).
Dail ca deal §i ca eetate pe deal stau In a§a legaturä,
ea ar (deal) §i arx (cetate pe deal) la Latini, ca Berg
(deal) §i Burg (la fnceput cetate pe deal) la Germani.

www.digibuc.ro
 - 207 -
Cäträ dail adaugändu-se ean, sufixul de diminutiv, dail-
ain a Insemnat §i deal mic §i cetate mica, un castel.
grit sè atrag atentiunea, fie-carele a putut afla, ca
cuvêntul dél (deal) pureede din celtieul : dail (respuns §i dal,
ca gail §.1 gal, .,,i. respuns §i del) ; asemenea dêl-ma din
dail, deal §i. ma loc, ce e identic eu ma din Roma, §i
la noi dêlmä e concept pentru un deal mie ; d trecênd
In t §i m din ma in va, e tél-va, ce dupl operat sa
esplieä, ea : toate dealurile eu coama (eulme) lungäreatli
rotunda se numesc : COIN/ §i. astfel tOlva in Maidan e cu-
vênt de toatit ziva, §i fiind-ea in deal vedem pe e dif-
tongit, alma §i tAlva sè le seriem cu A. La Vlaho-Mo-
gleni din Macedonia, del inseamnä colnic §i Dr. Gust.
Weigang (pag. 8) 11 tine de cuvênt slavean, fail de a-i
spune etimologia. La Slavi gor §i hor inseamnä deal,
ail dol friseamnä: jos §i. dolny, de jos, de din jos, deci
cu inteles contrariu.
Dail sè vede a fi fost un cuvênt arie, §i. din el mai
multe popoare indo-arice vi-au format cuvinte sinomime.
Adolf Bachmeister (Kelt. Briefe pag. 49) aratä, crt la
Id talam inseamnä päniênt (tal nalt, am=ma, loc) ea
talamnat la Galli inseamna pärnêntel, adecä pamat mie
§i. talmande, pdmêntesc §i pe talam 11 aduce in legatura
cu latinul tel-lus sau tel-lun, ce inseamna pamênt, iara
eu, cu magiarul talaj, ce asemenea triseamna pamênt.
Ce-i paniêntul ? un loc rédicat din apä ! tal=tel Inseamnä
dara nalt, rädicat §i am---=ma loc, precum §i in tel-ur,
pe ur II cunoaseem din articulul Arii §i din alte espli-
cari, di inseamnä: loc. Din dail la Nemti e teil in steil,
ce inseamna precipis, deal ripos, prepästios, Odd ce s
e numai o siflare, §i pentru acesta e superflu ; mai de-
parte la Nemti e thal vale, unde h e aspiratiune §i pen-
tru inteles asemenea e superflu, deci : tal, vale=dal.

www.digibuc.ro
 208

Acest dail celtic In numele locale st) MIA in for-

mele : dal, del, dil, dol, dul, dyl, tot cu intelesul, ce
Barn esplicat mai sus, si s6 aflä asa in numele locale
din anticitate, precum in acele de azi. In anticitate : Dal-
mion or. in Dalmatia, Corydallos deal In Africa ; Delion
or. In Böotia incA, la Herodot t 408 a. Cr. Delion or.
In Lucania. Delos deal lAngii Tegira in Böotia, la Plu-
tarch 50 d. Cr. Delos o insulA in marea aegeica, amin-
titä Inch: la Homer 950 a. Cr. Insula e un spate de deal
de 5 ehilometri si vêrful mai inalt Kynthos e de 106 m.
de nalt. Fie-care insulä e un deal esit de;supra fetei
mArii ; pentru aceasta insulele au numele de dealuri.
Delphi or. la muntele Parnassus, in provincia Phokis si
a zAcut la nältime de 700 m. sub stêncele PhA.Iriade.
Delphi se' amintesce la Herodot, si numele pureede din
dail deal, plia (=ba, fa, ma, pa, va) prejur, teren, iari
i, identie cu celticul y, pentru sufix de nume de orase.
Del-pha e identie eu te-va. Delphinion eastel pe insula
Chios, amintit la Thucidide, näscut 471 a. Cr. Numele
vechiu Delph-in, ion adaus grecese, identic cu in, ce in-
seamnA loc. Dellius Plutarehus nume vechiu roman.
Dilem o delime in Persia. unde em e=am, ma, prejur,
loc. Dolopii popor In muntenia Pindului, op aci e din
pa, dol-pa=rel-va. Doliones popor trade in Myssia;
Doliche insulA si douè orase; che=ca loc. Dulgibini
popor In Germania langA Pyrmont (pyr=pir In Epir, din
bar deal, mont adaus latin, asemenea deal) si Padeborn.
Dulichium insull, s'é tine de Acarnania ; Doliche aratA
eA forma vechiä a fost Duliche, ium e adaus mai tärziu
si e atAta cAt che ; um latin, pentru nume de insulA e
superflu.
Azi se" aflä : Dalberg la Rhin ; Nemtii adAugAnd
berg, ce Inseamn1 deal in limba lor, cAträ Dal, numele

www.digibuc.ro
 - 299 -
vechiu, berg aratä positiv, ca dal friseamna deal. Dâlboaca
sat In jud, Mehedint, dâl=deal, boca, din baach, spate
de deal, apoi Da lcan, Dâlga, Dalhaut. Csik-Delne in co-
mitatul Csikszereda. Delmus deal de 1092 m. de nalt
In com. Uniadoarei. Delciu (forma ca Doliche) Delaghi,
De le, Delen munte In jud. Ramnicul-särat. Delia In
Italia, Delitz am Berge in Prusia ; Delle in Francia.
Dello In Italia, Delsberg la Nemti Dell-mont in Francia ;
Delve (chiar têl-va) In Francia ; Dalven-au In Prusia,
Delvina In Turcia. Dilsa sat in comit. Uniadoarei, Dils-
berg la Baden. Dol de Bretagne or. In Francia lângi
Mont Dal. Dal celtice deal, mont adaus romanic, munte
latinesce sé aflä : Dola. Dole In Svitera langa muntele
Iura. Dolmen la Gallia inseamna petri mari ; dol ad e
mare, men din main peatrá. Dolfana Oran in jud. Pra-
hova, din dol deal fa, prejur, ana apd. Dolie i Dolota
munte in jud.. Vâlce. Dolj e un judet dol e deal, j, din
ca, ga (Cat Dolca, Dulga) prejur, la Dolmar in Messin-
gen, dol, flan, mar, deal ; sau dol deal, mar mare (vezi
Marna).
In anticitate numele dealurilor, muntilor, a servit
si de nume pentru zei, si de titlu pentru domnitori,
domni mari, ee in serierile mele am arétat mai adeseori.
La Usi titlul unui principe, beliduce e : Talon cat Dalou.
La noi duldu, in unele bound dpitanul, capul satului;
in aitLie, dnele eel mai mare din turmi. Dulfu sé aflä
nume familiar romanesc, din dul deal, f=fa, prejur,
u, om ; dulfan inseamni la noi : om eu positiune Inaltä
om de frunte, om avut. La Magiari dölf i dölyf inseamnä
sumetie, märetiä, dölfös ce-1 ce sé ingâmfä, s'é sume-
tesee, sumet.
Ajunseräm la tölva, ee s'a esplicat mai sus. Tula
la Gälli inseamna, colnic. in numele locale IA aflä rádé-
14

www.digibuc.ro
 - 210 -
cina din dail, in formele : tal, tel, til, tol, tul, tyl si
de asta-data las cu totul la o parte formele ce s'é nasc
stramutandu-se d in s i z iara t siflandu-se. Numele
locale din Romania, lipsind adese-ori descrierea positiunii
lor, fac si greutate pentru esplicare, dar agmanarea kr
cm alte identice, nu lash,' indoiala pentru intelesul bor.
Talaba sat, Talapan sat §i. padure, Tale, Talie sate, Talpa,
Talpa-Trivale Tahac sate ; acesta din tal-va-ac ; Thlve§ti.
Telpos deal in Ural (tel-pa); Telfs (tel-fa) §i. Telve
(tel-va) tn Tirol. Thilphusa deal in Böotia. Tolta deal
langl Viterbo in Italia (tel-fa). Tolfta sat in Svedia, ta
=ad=pa loc. Tolifa In Bosnia, Tulbe, Tulpan In Ro-
mania. S6 vedem cate-va nume compuse. Talmello or. In
Francia, tal=dail, mello asemenea celtic, din mael, deal
petros. Talmona §i. Talmone In Italia, Talmont In Fran-
cia ; din dail si mons. Talmas (tél-ma) In Francia, Tal-
mason in Italia. Telegu, Telejan, Telejna, Teleorman in
Romania ; Tela or. §i. colnic in Mesopotamia, Telde in
Spania ; Tillberga in Svedia, Tyldesley in Anglia, Tilce
In Romania.
Tolmazza in Italia ; tolmadh In celtica, plin de
colnice rotunde, atata e Talmaeiu in Ardeal, Talmacu
deal si movila In Romania ; Tolna comitat in Ungaria,
partea mai mare WA din colnice. Tullingii popor in Svi-
tera, dail-ean, deal mie ; Tullnbach [dail si an api] pa-
rk In Austria. Dar' s'é auzim ! Tullus mons, azi Terglou
muntele cel mai Malt din Alpii carniei. De ad numele
romane vechi Tullus, Tullius, Tullia! Ni-se desehide o
lume noaua!
Dobreia
Dupa operat : Valea cu livezi dintre dealul Carpe-
ni§nl mare si dealul ostic, precum §i oyaful (paraul)
dintre ambele dealuri et!). numese Dobreia. In Orful dea-

www.digibuc.ro
 211

lului Dobreia e lacul Gruii. Spre Ost e tglva Dobreii,

in vêrful tAlvei e lacul Toni. Astfel Dobreia e deal, WWI
vale si pàréu, e un teren.
Name le Dobreia s'a format din Dobra l sufixul Ia.
In compositiune a din Dobra s'a schimbat tn e, i a de-
venit litera leggoare fntre Dobr- i ia. Dobreia Inseamnä
prejurul terenul, tinutul Dobrei, i numele Dobreia nu
s'ar fi putut forma, dad, pe acel teren nu ar fi sau nu
ar fi fost i o localitate, deal ori pärAu cu numele Do-
bra. Asemenea formatiuni sunt Galilaea, Lebadea, Titho-
rea, Aquileia, Celeia, Tituleia etc.
In comitatul Uniadoarei, colo sus fn dealurile cátrà
hotarul Carasului sè aflà: a) Dobra, páráu, ce curge
de ciltr5, Muncel i 86' vars5, in Mures ; b) Dobra oras
lângit Mures si pe ambii termi ai páráului Dobra ; c)
Dobra un deal &la oras spre apus, !titre Mure i Ge-
rend. Apoi sus pe deal mai este : Vadul Dobrei, aproape
de isvor, iarii jos, gura Dobrei sat din sus de oras. In
România 6'3 aflà doaué sate Dobra fàrá, ca sé li-se des-
crie positiunea, ca zac la phlegm sau la deal. Apoi sé
afll Dobra In Saxonia, Dobra (In documente vechi Dabra)
fn Austria si o multime de nume locale formate din nu-
mele Dobra, dar' cu sufixe felurite.
Slavenii numele Dobra i toate derivatele le tin de
nume slavene ; ei zic câ numele Dobra i celelalte for-
matiuni pureed din slavenele ; dobro ce inseamna : bun,
nemt, gut, ung. jó, si din dobra ce inseamd, bun (bine)
aded sat, ung. jószág. Dar' nu esistg nici un deal, pit7---
râu sau sat, cari sè aibä, intelesul : bun, si precum am
zis, numele unui deal inseamnA numai deal, al unui pg-
rAu numai *Au. In nota dela I3-êrsa fézurärn, cà cu-
vintele de toatä ziva, ce nu inseamng, de-adreptul dela
etc. sunt rètIcitoare. Acuma p. e. In RomArlia se al14.-
44.

www.digibuc.ro
 112

muntii §i dealurile : Gäinti, Mulere, Mälaiu, Pasere, Fa-

raon, Faurel, Pore, Porumb, Pariete, Preoteasä, Pupazä
etc. si ar fi o prostie a cugeta, ch' numele aceste pureed
dela Oink muiere, malaiu etc. si a face povesti despre
gaina etc cad desf aceste numiri apar a fi romanesci,
ele toate sunt celtice, cad mai toate sé aflä si in Oil
nelocuite de Romani, si Inseamnii : munte, ". deal, stênca
dar' popoarele, numirile asemeni unor cuvinte In limba
lor, le asimileaza tare limbei kr. Astfel Slavenii din
dobro, dobra deduc aceea, ce nu esista. S6 ni vor-
beaseä Celtii,

1. Dobra ea nume de petrau.

Dobra, ca nume de *au inseamna : apa mica, riu
mie, si. apoi In ginere : rtu. W. Obermfiller (I. 400. 410
etc. II. 815 etc.) arata, ca la Celtii vechi, dzer a insém-
nat : apa, parau, rfu. Abea este alt cuvht celtic, ca in
dialectele celtice si in gura altor popoare s'ei se fie stra-
mutat asa de tare si in atatea forme, ea : dwr, si
causa o putem pricepe, adeca, pentru ea dwr ---- apa e
cuvêntul repetit de multeori In toatI ziva si noaptea. Eu
voiu afeta pe scurt regulele sträformarilor, si pe basa
acestora, unul, carele panä azi nici n'a auzit de Celti,
poate sè reafle nume de 011ie si. de riuri, in numk
foarte mare, si anume :
a) mai intaiu in dwr, intra d si. w sau intra w si
r au Intrat pe rênd toate vocalele, adeeti, a, e, i, o, u,
y, si aceasta, din lipsa pentru o pronunciare mai usoarä.
b) w s'a stramutat in vocala, sau Intrand altä vo-
calk w s'a scos afarä din cuvênt.
c) w s'a schimbat In b, f, m, p, earl d in t si in
z-..=-t §1 in fine:

www.digibuc.ro
 219

d) S'a pus s fnainte de numele inceput err t. Mai

!unit' s arèt euvintele celtice de azi i purcese din dwr,
panace In numele rturilor, formele vechi sunt ì mai
variate. Din dwr la Cymrii (Cambri) azi e : dwfr, dupr,
la Gallici e dobbar, tobaire, tobbair, toibre, i mai usi-
tat, tobar, ce in limba de toata ziva, Inseamna: apa. Din
dwr la Greci, schimbandu-se w in o, i punêndu-se arti-
culul y, cu aspiratiune, e : h-y-dor, apti. Ears Adolf Bac-
meister kelt. Briefe pag. 24. zice : Dover (un fluviu in
Anglia) sau Dour de azi, Office s'a chiarnat: Dubrae
Dubris. Un iiuviu in Irlandia s'a ehiamat Dabrona ; in
Gallia (Francia) a curs Verno-dubrurn, re i azi se zice
Verno-dubre. tn seculul al 8-lea se aminteste TIUl Dabra,
azi Tauber, ce curge in Maina. Lu lii dobar, dobur in-
seamnä : apa ; de aci la ei dobarchu, cane de aria. Do-
bur e cuvênt iric pentru a numi riul, La Cymrii dufyr,
dwfr, dyfyr Inseamna : apl; Camdubr e nume de rfu, unde
cam inseamna : strimb ; duffryn inseamna terenul unui
valea riului (yn teren). La Cornwalli dowr,
douer, dour, dur, la Armorici dour inseanina : apa. Earl
dupa M. Bullet : deifr, dewr la Galli apa, dobur la G.
apa, riu ; dovar la hi, apa, ; duwer, dwer la G. apa ;

dwor la G. fantana ; dwr la Cornvali apa, la G. Minna,

duwer dywr la Galli apa.
Atata ar destul pentru de a ar6ta, ea numele
fi
paraului Dobra, purcede din celticul dwr, i la Inceput
va fi fost dobr, i numai prin influinta limbei romane, a
devenit : dobra. S6 facem as'ém'énare cu unele nume. Da-
ber-see (See la Nemti lac, apa) lac In Prusia. Debriach
sat langa un lac In Carintia. Dibra sat fir Turcia. Do-
brau sat la rful Zülser In Prusia; Dobrinca fi. In Prusia.
Dovera in Italia, Dovert-court fn Francia, Dabro sat in
Prusia. Dobrica *au In Mehefliny, Valea Dobrotei In j.

www.digibuc.ro
 214

Prahova. W. Oberm. (II. 460). numele : Dobrudzia (cum

s'a seris) 11 esplica din tobar, dobhar apa §i deosebi din
tobracha, apl ce Incungiur& Dobrugia se scrie bine ; ug
se reduce la ach, ac, teren, prejur, deci de apa. D tre-
cAnd In t, sunt formele : Tobriach azi Debriach. Tauber
riu, In vechime Dubia §i Tubar ; Tuberis azi Taufers rIn
Tirol. Tyburnia azi Tyburn un parau In Londra ; n e
iima§ita din diminutivul an. D se schimba In z---,t, Za-
bergau un teren la rlul Neckar. Cu s 1nainte, vezi
Streiu, Ostru etc.
Dar formatiuni asemeni pureed §i din alte cuvinte.
Bar §i bior la Celti fnseamna apa, rfu ; (vezi Buroniu) §i
dad, diminutivul di [mic] ti [mic] se pune fnainte, sunt
formele : di-bar, ti-bar, dibior, tibior etc.

2. Dobra ea nume de deal

Fiecarele va pricepe, ca dealul nu poate ins'émna
*au, §i paraul nu poate 1ns'émna deal, de§i vedem : Do-
bra *au §i Dobra deal. Dupa litere sunt identice, dupä
Inteles sunt diferite. Döbra s'e" at% un deal in Bavaria.
W. Oberm, [I. 261, II. 890 etc.] zice, ca. la Celti
dob si tob a tnsèmnat : cap de deal ; dub, dubh §i tub,
deal ; tom colnic, taobh, coastä, lature de deal, spate de
deal, un deal ce desupra are putin es, deal, care are
terase, de te sui pe el, ca pe trepte. Tabor [dupit Lex.
de cony. M.] In genere Inseamna un vêrf, un glob têm-
pit deasupra.
Astfeliu dealul cu numele Dobra §i alte formatiuni
trebue sè fie un deal fail Off, un spate de deal, deci
Dobra purcede din dob, deal, spate de deal, §i ra loc ;
ra Yu alta forma : ar er etc. Cateva agnAnari. /n
Romania Dobra munte §i. deal ; Piscul Dobrei, deal, Do-
bria§, Dobrica, Dobron, Dobro-v&f, numi de munti. In

www.digibuc.ro
 215

alte pärti. Daber deal eu stênci in Prusia ; Dobersberg

deal In Austria de sus, Dobrasburg, cetate pe deal In
Moravia ; Böbraberg deal de 743 m. In Frankenwald ;
Dobronhegy in Comit. Zala. In antieitate Dober-es tin po-
popor In Thracia dupä Herodot 1.408 ant. Cr. Dober-os
or. In Piionia dupä Thucidide nascut la 471. ant. Cr.
Nu seim zäcut'au la riul ori la dealul Dober.
D trecênd in t, Tabernae or. In Gallia azi Berg-
Zabern In Ersatia, zaee la muntele Voges. Taburnus deal
In Campania. Tabor sau Tavor, muntele* pe earele Tiri-
stos s'a sehimbat la tap:, e de 1700 m. nalt, astfeliu
tab deaT, or nail. Tabris ora In Persia zace pe o coastä
de deal, la inältime de 1348 m., Tibur or. In Latium, a
zácilt pe un deal de 250 m. i alte multe. In Romania
sunt formele : Tabära, Tabärtoaie Tamp, Tebru, Ti-
mor etc.
Dar formatiuni asemeni pureed §i din alte cuvinte;
bar la Celti deal [vezi Barbura] §i dad se pune Inäinte
dirninutivul di, sau ti, di-bar, ti-bar, inseamnä deal mic.
Dab, tab §i eelelalte forme, ce inseamnä deal ca adjeetiv
inseamnä §i nalt, rädicat, ee stä deasupra. Din acest
dab, tab, etc. e latinul tub-er §i turn-or, o irnflaturá, ce
pe trupul omului stä rklicata, ea un colnie pe pämênt.
In eeltica tope, In sanserita yule stupa [tup eu s Inainte]
Inseam* ee e latinul turn-ulus [turn deal, ulus mie]
dealul, dampul de mormênt. Tupa la Spanioli gramadä,
asemene e concept de eeva rädicat, de colnic. Din taobh
e la noi damp, la Magiari domb. Taobh un colnic färä
Orf ; de aci S-tumf la Germani, tompa la Magiari,
tâmp la noi.
Tdin tab se sifleazä, adeeä i se pune s Inainte.
Vezi Stiubeiu.

www.digibuc.ro
 - 216 -
3. Dubhras la Celti a insemnat: sat.
Dubhra la Celti sat, i e compus din dubh sat si
aras locuintä, e tradus cu Wohn-ort. In urmare toate
numele de sate si de orase, cari nu zac niei la deal,
nici la Orb, i sunt asemeni formelor fnsirate mai sus,
pureed din cuvêntul dubbras. W. Obermüller (I. 400)
aratä, cä. din dubhras, anume forma drubh s'a format
nemtescul : dorf (sat) fn alte forme: dorp, twarp etc. prin
tërile germane. Astfel Slavenii eu dobro i dobra lor, nu
au zis ceva serios.

4. Dubh la Celti a insemnat : negru.

Dubh la Celti, dub azi la hi, du la Cymri, Corn-
waHl, Armoriei hiseamn& negru. Cand decade o
din cuvintele ei arunca i vocale i consonante, iarg, dud
sé desvoaltä o limbä, In cuvinte primosce deosebi vocale
p. e. cum vëzuräm formatiunile din : dwr. Dubhar a fost
un principe, un beliduce, carele a condus pe Gan In
Spania; numele purcede din dubh negru i ar, om ; forma
veche air bärbat, i aire femeiä. Aceasta e la noi In
01-ariu, pecur-ariu, etc. Dubhoda la Gällii vechi un
nume bärbätesc, pureede din dubh negru i od sau aud,
urea-JO. (W. O. I. 408)." Din acest aud (urechiä) s'a
format latinul aud-io, la Doi aud-u. Urechia e instrumentul
cu care omul aude; auzirea, auzul e activitatea urechei.
D din aud s'a strämutat In s, de aci aus, la Latini
aus-is i auris urechiä ; din aus urechia e la Latini : aus-
culto, la noi ascult, aus urechia i colo, din care eulto
In asculta ; asemene e activitatea urechei, când ascultä.
În scrierea mea despre Caucaland am arétat, ea:
cog Inseamnä cap si cá.latinul cogito (cuget) e activitatea
capului. La Celti benn a Insemnat cap, de ad la Gkllici

www.digibuc.ro
 - 217 -
gu-benniol, cervieale ; azi la Cambri penn cap, la Corn-
walli pen, cap ; impinion, creeri, la Armorici penn cap,
em-penn ereeriu ; (Ad. Main. p. 11). Din acest pen e
pin in lat. o-pin-io, *ere, activitatea capului ; e men-s
(minte) e Mcin-ung nemt. parere. Minerva zina
din min cap, minte, er mare, va femeiä. Iatä v'am con-
dus, ca ¡Ind §i chnd ssé vedeti, §i eä in ce mod s'a ìiàs-
cut limba latind! Pe aceastä eale s'a näseut cuvinte §i
In limbele de azi p. e. száj (ung. gura) szó (euvênt) ac-
tivitatea gurei ; gurd, activitatea ei e : graiu, etc.

Erugd sau ierugd

Locul din sat, Intre valea Ili§ava §i ierugei (canal)
só zice Ostru. Dupä Diet. Ac. Rom. eruga e canal, duet
de apa. La D. Barcian eruga §i ierugä, §ant canal de
apä. Diet. Ae. Rom. citeaza de unde-va §i arrugia". In
Nut. latin al lui Du Cange s'é afid: arrogium riurel, §i
indrumeag la spaniolul arroyo, dar la spanioli ea euvênt
antic s'é afla §i arrogio, päräu (tradus eu Bach). Eu in
Cara§ am auzit cuvêntul ierugä cu inteles: a) de canal
stipat pentru moará ; b) de paräu, ce curge, de pe deal,
§i in eseursiunile mele pela Cálnic mi-s'a ariitat o ierugd,
ce curgea, ca Oran natural pela spatele unei case. In
diet. geografie al lui Spinean s'è Eruga päräu in
jud. Mebedint are isvoare calde. Eruga Morii, Oran, sè
tine de satul Gârla mare.
laca un euvênt poporal §i iarä e de origine celtieä.
W. Obermiiller (I. 412, 451. II. 296 etc.) aratá, eh* la
eare §i earg a Insemnat : apà, riu ;- earg-an [an
diminutiv) apit mictti, riu mie, deei paráu, §i aduce de
esemplu, Argen (earg-an) nu in Wtirtenberg ee eurge In
laeul Boden. Engines azi Erkene flu LIAO' Constantinopole
(es superflu). Apoi W. Obermilller aratá, eä se aliä nume

www.digibuc.ro
 - 218 -
de pitnlie, la cari la inceput s'a pus mi (dim. mic) p. e.
Marich-pach partiu in Austria de sus, din mi si eare ;
Margus iiu In Mesia, azi Morava In Serbia, din mi si
earg, earä us e superflu. Attita ar fi destul pentru de a
recunoasee originea cuvêntului erugä, si a multor nume
de rfuri, sau de ora§e situate la termi de riuH, purcese
din eare, sau earg, cari s'è si iotiseazä, adeeä capkti pe
i moale la ineeput, si tie ad ieare, iearg ; ba uneori sè
aspiread, cu h, de ad hearg. Cuvêntul erugti, ierugh s'a
format asa, eh' intre r si g din earg, a intrat u ; deci
forma dela inceput era : ear-u-g, si romanistindu-se
adaus a dela eapét.
S6 adue i eu eäte-va nume. frlandia la Ptolomeiu
s'a numit Uergion (earg apti, ion loc), marea din prejur,
Okeanos uerginos ; numele sè aflä §i Bergion, Vergion,
unde b, v apare din u (ergion). Argenis flu In Gallia,
azi Erguen-on. Ergavica, un ora§ al Celtiberilor in Spania
tocmai la term de rtu ; din earg, i wigh celtic, vie-us
latin, sat. Erginos fi. In Macedonia, azi Ergene, Erigon
in Macedonia, azi Cerna. Irgis fl. curge In Volga ; Iereea
sat In jud. Mehedint, zace la valea Cosustei. Iergevita
sat In jud. Mehedint, PATIO Duntire ; numele e pentru un
*du. Ierka or. In Prusia, Ierga or. In Rusia, zac la
ape. Jericho or. in Iudea, zace tocmai la rtu, peste riu
a fost Gilgal (vezi Gilia) ; nul isvoresee din dealurile
dela Bethel. Ierichow In Prusia, mai multe orase la 111,11
Elba. Areole sè espied cu earg apä si le loc Wasserort
(I. 129).
În anticitate dupà Stefan Bizantin au fost mai mult
de 24 de orase numite Heraclea §i situate la term de
mare sau de riouri. H e aspira tiune erac e din eare, le
din Ily, Ile, loc. Heraclea pontica, azi Eregli Bender
pe teimul marii negre ; alta Heraclea pe termul märii

www.digibuc.ro
 219

marmorice, ezi asemenea Ergli. Heraelea In Lueania, pe

termul marii i rful Aciris. 11,-Tac1ea fn Grecia pe ter-
mul rfului Mopus. Heraelea Minoa in Sicilia, H. Sintica
In Macedonia §i Incá altele. Astfel de nume de ora§e
s'au adus In Jegéturd mitologica (vezi Griech. Röm. Mith.
de Z. Preller) ea Heracles la Greci, Hercules la Romani
pe carii une ori i-au facia de fundätorii ora§elor respective.
In Romania se aflä formele : Erculesti sat In jud.
Riimnicul-särat, lerculet 2 sate In jud. Olt; Iercalan pá-
dure In jud. Prahova; adeca departe de Mehadia, §i nu-
mele aceste pureed din eare, al* rfu, dar' sunt culese
fará de nici o descriere a posifiunii. Heracles (Hercules)
a fost zéu de isvoare (L. Preller gr. Myth. II. 274) §i
iubitoriu de nimfe (zine) de isvoare. Duph inscriptiunile
romane aflate la Mehadia lui Hercules §i. zinelor §i sán-
telor (numinibus) apelor, li-s'au ridicat multe monuminte.
El a trebuit sé fie au de isvoare, de ape, pentrucit nu-
mele i l-a (*Rat dela eare-le, §i es ce Inseamná, orn
de§f am Intimpinat altá filologiel). Cele trei zine din
balada lui Iovan Iorgovan, sunt zinele apei Cerna. i la
Mehadia a trebuit sé fie §i poate ea esistà §i azi un is-
vor, en numele, ce purcede din eare, sau earg, §i care a
dat ansä pentru cultul lui Hercules In Mehadia (fn an-
ticitate ad Mediam, verisinnil din maidh, med, un (Amy
Intre dealuri, (vezi Maiden) §i. nu din latinul medius=
de mijloc, de unde avem : meziu-miez p. e. de pane.
1) Heracles la Greei, Hercoles 1i Hercules la Latini, Herecies,
Hereclus la OA, Herele la Etrusci, Herdus la Samniti Herykalos
in Sicilia, dar Heracles se* aft' in Asia inainte de Greei i Latini.
Z. Preller 116m. Mith. p. 640 deduce din gr. erkein, lat. hercere,
a eschide a separa, astfel H. e eschizetoriu de str.eini, de inimici.
Erkos gard, erkion ingräditurk erkane ingriditura. Dar' atunci
H. ar fi numai un plizitorin de garduri, de easä. 'Hall celtilti mi-
racle Hercules l'a esplicat si din earc, domn ul mare, es is, om. (I.
79). Dar care inträ. in servitiu, nu poate fi doran mare ; alta ar fi,
dad, care ar insemna i viteaz.

www.digibuc.ro
 - 220 -
Oricum ora§ In Epirus, azi Orco §i Erich ; Orco
fluviu In Italia, Iork sat In Prusia la rtul Elba ; Seo de
Urgel or. In Spania la riul Segre. York or. In Anglia
la gura rtului Tees, In antieitate York-vik (vezi Erga-vica).
Cu prefix de diminutiv Birgus azi Barrow ptirAu
tn lrlandia ; Mime (mi §i care) isvor In jud. Buzeu ;
Verce vale, VerigA baltd, Veroga pArAu tn jud Rtutinicul
sArat; unde v e din bi-vi=mie. Nearg6n rtu isvoresee
In dealul Semenie §i pela Sasea trece In DunAre ; ni e
Inca diminutiv, §i en la capét, asemenea. S'è aflA i cu
prefix de augmentativ, il=mare. ll-arg-us fluviu In Vin-
delicia ; Il-arg-aonii, popor, celtiber In Spania, la rtul
Iberus ; acolo au locuit si II-erg-etae. in compositiuni
sè aflA Bisu-erga fluviu In Spania, azi Pisuerga, la Ro-
mani §i Pis-oraca ; Visurgis fluviu In Germania, azi V eser.
Passarge fluviu WO Königsberg, bis, pas, pis, vis In-
seamnA pädure, bois fr., bos-eo ital., ar-bos lat., earg apA.

Fârlea, Furnea, Prateria

FArlea e valea, ce zace Intre dealul Planita §i Car-
peni§ul mare, márginindu-se cu otarul Ciudanovetului, ;i
FArlea e eu livezi §i pAduri, astfel e un teren, ce nee
Intre dealuri, zace nalt. Oga§ul (pArAul) din aeeasta vale
sè numesee Oga§ul Farlii, sau oga§ul Fttrlea.
Numele Fârlea, ea teren ce zace nalt, purcede din
bar deal §i fiind-eA b din bar trece In f, m, p. v, purcede
din far deal §i Ile, loc, deci loe la deal, loe Nall. Inca,
numele Farlea Il !Lam de nume de pArAu, nu poate In-
semna tot aceea, ce InseamnA FArlea, ea loe la deal, ei
trebue s'e Insemneze apA, rtu ; §i numele pArAului trebuie
sè fie Fâr-lia, §i purcede din far deal §i lia apA micA,
pArAu ; lia e comFusA din li mie §i a. sau aha, apA (W.
Obermtiller II. 221-229).

www.digibuc.ro
 - 221 -
Toate ce le-am zis in articolul Barbura, despre bar
ber, bir, bor, bur, deal, si ce le-oi zice lu artieolul
rila despre mar, mer, mir, mor, mur, deal, sé pot zice
despre far, si eelelalte forme, cu tnteles de : deal,
stêncé, vérf, i ca adiectiv : nalt, mare. In vest mod,
am dat onsiune, ca fie-earele sé poatii esplica numele
locale din satul séu, Meat sunt identiee cu acele ad in-
sirate. Din tntelesul numelor FArlea s facem atari asé-
ménAri.
Farallon insula spaniolA ; precum am mai zis, insu-
lele toate sunt dealuri esite din mare i Farallon purcede
din far deal, al mare, on loc ; dad numele e bine sells
cu 2 1, atunci far deal, al mare, la loe, si on e superflu,
(id inseamnA, loe. Farallones de los Fi ayles. trei insule
spaniole mici i stêncoase ; Frayles din fra deal yl din
ail, oil ttêncé. Farley nume de familia din Dublin In
Anglia ; dar' e nume de sat, din far deal, le loc i y,
loe, locuinta, ce sé adauge la numele de orase si sate.
Astfel In acest nume reaflm numele Far-le din MAidan.
Farleigh, Farlington sate in Anglia ; Farlede sat in ancia ;
iath i aici de trei ori Far-le. Dar a din far sé schimbi
in celelalte vocale. Ferla orAsel In Italia, Ferlach 2 sate
cel de sus si eel de jos dela pArAul Ferlach ; din fer
deal, la loc i ach aph, deci apA, din loc, teren de deal.
Firlejow sat in Galitia, firle=fArle, j literA legitoare, ow,
dad e ptirdu acolo din abh apA, cum e ach In Ferlach,
dad nu e *Au, din aobh, aoibh, de. untie nemteseul
Hof, curte. Forli provinciA si district muntos In Italia,
Furlo un pas in Apenini. Sfurle (furle siflat) e Hume de
familia rumftneasci in comit. Biorului.
In RomAnia sé aflà Faurel deal in jud. Putna,
Faurul deal in jud. Mehedint. Niei decum dt-la faur
(covaeiu) ei din far deal, si dad dealul e nalt, el din il

www.digibuc.ro
 222

nalt, altcum din le loc ; el In limba noastrá pentru faur

e diminutiv. Funi i Furul mie munte In jud. Brizéu ;
nu din fur (lotiu) ci din bar, far cb al ; In Furul, nl e
articulul nostru, aráténd pe dealul mir. Din formele
ea Farle, cu bar sunt Barb, Bärlesri, Barleni, Berlesci
Birlesci, dealul Boylci, astfel Borla e deal, Boilesei, Bu-
rilá mare si mic ; Burla etc. Sé pot aséména toate nu-
mele, In cari 86' atiä parla, marla i varla i sunt lo-
calitäti de dealuri sau de Inaltimi.
Furnea e pràul tntre Spiniitgri i Grosi i 86'
varsä to ilul Glades. Furnea ca nume de phräu purcede
din bior, la Gällici i feor apá, rtu, si an micä, &el
bior-an, feor-an pärdu ; furean. Vezi arele ( e am zis la
Buronin ; i Furnea e identie (ti burun, brun, Brumbach
s'ar putea numí i Furoniu. Din furun a dzut u din
urmä i s'a format fuin Far singur Inca inseamna aria,
Oran i aeeasta dovedesce numele Far-back For-bach,
Fur-bach din tèrile germane; astfel n fu furn a putut
remanea numai din diminutivul an, un, cäci Intât im une-
ori purcede din an, on loc, sau Inters na loe, e In numele
deosebi de tate ori zar la dal, ori zar la apä.
Fure see lac In Dania ; See inseamnä lac. Fures
isvoare de ape minerale i längd ele ora In Francia.
Furnari sat In Italia eu ape minerale; feor-an apa mica,
ar loe i oameni ; Furnas sat in Portugalia eu ape mine
rale, i solfuroase tot aceea foimà, dar as, daca e vechiu
Inseamnä loe; Furnaux sat si Furnes or. in Belgia zace
hingä un canal, ce curge In Veurne (=Bourne, Feurne)
altul, la unirea a treor canale. Nuinele V( urne i Bennie
e atata c.tt Furn-ea. Fumes on teren in Anglia zace la
term de apä, i ati n poate fi din on, na lot., turn pen-
tru esemplu Fonrmies or. fn FiAncia la fin! IIalpe ; four=
apä du, mi (=ma) loc.

www.digibuc.ro
 - 223 -
din nume de deal Inch sé poate nasce forma
furn, baran, fair-ean la Gal lici, deal mie, i (lin aeeasta
forma e p. e. Far-en berg. Phorutina [for-un-na] or. vechiu
in Thracia daed a fost la deal, atunei din for deal, un
mic, na loc ; dae d. a fost la parän din bior apa, an mica',
na loc ; Furnios la Greci, Furnius la Latini nume per-
sonal.
frateria, Boisi l'hrateria. Frateria dupd Ptolo-
mein, un oras in Dacia. Frater latinesee, frate romanesce
dar nutne local pur,es din frate, sora, tata, mama etc.
nu se and nicairi, desf fn Romania sé afla localitâtile :
Fratesci, Frätie, Fratita, ete. Astfel frater din Frateria
nu e latinesc, i acest nume e mai vechiu deck eoloni-
sarea noastrd. Nu sé scie, ei zdeut-a la apa sau la deal,
pentiu-eä derivatiunile sunt diferite,
Eu cred, cd a zdeut la deal si atunei numele Fra-
teria purcede din : barad, brad, brat, frat deal, er nalt,
mare, si ia loc si In cazul acesta toate, ce am zis la
Brad ea deal, sé nimerese i auf; Ephrata mai târziu
Betlehem, azi Bet Lach'm, std pe doué colniee do 722
metri de Mahe, Impreunate prin un spate de deal ; e
mie, phrat deal, i ar trebui doi t, ea ta sè Insemne loc.
tri acest deal e pestera dela Vitleiem. Dad. Frateria a
goat la apd, atunei frat pureede din celticul, ffewd,
firwt, frowd, ce Inseamnd riu, er mare, ia loc, dar' ia e
deosebi sufix pentru numele de tell, de tênuturi. Din
cuvintele celtice e azi numele Frat, In anticitate Euph-
rates un rIu In Asia, eu ad Inseamni mare, phrat ea,
e chiar numele Prut, rtul dela otarul României spre
Besarabia, i atunei Frateria a dint la nn rfu mare,
càci er aef Inseamud. mare ; dar' de multe-ori pdrdul mai
mare decât celelalt Ned, sè numesee apti mare.

www.digibuc.ro
 - 224 -
Numiri asemenea sunt Phraata or. In Media; Fratta
sat In Ungaria, Friltäut sat in Bucovina, Fratello sat eu
vii, Fratta Magylore district §i oras, Fratte Rosa sat eu
struguri renurniti in Italia. Fratostita, monte in judetul
Dolj ; iar pentru apd Frdtie pdrdu in jud. Välce, Fratta
pärdu in Italia, curge in Brento.
Gilia Orciessus
La poala nordied a dealului Mad, s'è incepe 01-
rdul Gilia.
trni saltd inima intêlnind In operatul acesta atâte
nume locale frumoase si de interes pentru legâtura lim-
bei noastre, eu aceea celtieä.
Gail, gil §i giol la Gällici apd, pdrau, gail la
Iii vapoare si gil apd. Gelehi la Galli a spdla, gill pd.-
apd in cantitate mica.; Gilles in Cumberland torente
de munte, riu repeda. Galen la Basehi lac mie ; goloa
hidropiä. Gilga la Tatarii din Tobol, rb. Gille In Ger-
mania superioard, aph ee s'è seurge de undeva.
Formele numelor pärdielor sunt gal, gel, gil, gol
gul gyl, asa pentru mime din anticitate precum §i de
azi. Galaesus fluviu in Sicilia, Gallos thiviu Iii Britania ;
azi Galeso fluviu, eurge In sinul Tarent. Gela riu In Si-
cilia, amintit Md. de Thucidide, ndseut la 471 a. Cr.
in Anglia, Gala Hu, Galodhiels ora§ la riul Gala, in
Scotia. Gilford or. In Anglia la nul Baun ; Argyllshire
sau Argyle un comitat in Anglia, o Ord a Gällilor, din
ar munte, gyll apd si shire e latinesce terra, deei tará
la riu de munte Dollgely eapitala in Nordwalles la riul
Wnior, la piciorul dealului Cader Idris, Dol din dail.=
deal, gel tin, ly sau i numai y, loe, locuint,d, sat, oras.
Galego fluviu in Spania, curge in Ebro ; eg din Galeg
e diminutiv. In Francia sunt formele : Gelie, Gil-
ley, Gilly, fn Belgia Gilly.

www.digibuc.ro
 - 225 -
Galthera (der mie) curge in Schelde. Gailthal o
vale in Carintia la riul Gail, la Romanii vechi s'a numit
Val lis Iulia. Gelau in vechime Campus Gelau un tinut
in Unter-pusterthal, gl apa. au din va=ua, prejur, Gilge
ramul sudie al rialui Memce, Galga fiuviu in Ungaria
etc. in celtica de azi giol-an inseamnä riu mic, an e
diminutiv, §i de aci numele : Gallenbach, Gellenbeck,
Glan, Glin etc., mai departe in celtica de azi aid (=ed,
et) e sufix de diminutiv, §i de ad. giol-aid In-
seama. pgrdu, apä mid:. Din acest aid=et, in numele
de päräie pe teritoriu românesc, t §i et e suflx de di-
min utiv.
Dupä aceasta instructiune se vedem numele pe te-
ritoriul nostru. LftngI forma Gilia din Mdidan in Roma,-
nia e Ghile sat in jud. Back. Acuma fie-carele pricepe
cd Ghile inseamnä pardu, deci Ghile nu e name bun
pentru sat ; pentru nume de sat trebue adaus lle=la,
ly etc. deci In limba noasträ : Ghil-a, loc la apl. Lângit
satul Ghile trebue se fie pargu §i doard chiar Ghile, dar
a§a e eu culegerea rea a numelor locale. Gailil, lac in
judetul Bolgrad, gil apd, il mare. Gilesci sat in jud.
Buzeu. Gilort rtu isvoresce din coasta petroasä i se
varsd in Jiu. Gilort, nu e nume de riu ci de terenul
muntos al Gilului; gil apä rfa, ort din ard, teren nalt
aspru muntos ; numele de ea ar trebui se fie : Ort-gil
cum vezuram mai sus formele din tara Celtilor : Ar-gyl,
Dol-gel. Ort din ard, airde, de unde latinul arduus, ce
in vechime se afil in numele Ordessus riu in Dacia,
(Ord=ard teren de munte §i ais apä riu), amintit de
Herodot, §i azi se add Iii nurnele : Orzesci, Ozoaie,
Ordorean etc. Gilt in jud. Mehedint; gil apd, t
din ta teren, prejur, loc. Goliuta lac in jud. Dolj ;
diminutivul ta nu e bun pentru name de lac, cad lacul
10

www.digibuc.ro
 226

apä mare ; dar e format din Gol apit, at prejur teren

teren (ce e p. e. in Carp-at) si ia loc. Giula pAräu Dag&
satul Orzesci.
Dar' s6 auzim ! g trece in j (zs) I s6 afla formele
de nume de parade, de riuri, de ape in jal, jel, jil, jol,
jul. In Spania riul Galego (eg diminutiv) i Jalon (on
diminutiv). In Dalmatia Gelsa s6 numesee i Jelsa
Jilveo fluviu in Spania curge ta Ebro. Joliba
Jolirnetz sate in Francia ; unde ba Inseamnä loc, metz e
loe mésurat WTI Au. Colo mai sus vAzurilm : Vallis
Julia, numele Iatin pentru Gailthal (thal nemtesce vale)
Julbach päräu si sat in Bavaria ; Nemtii cad päräul Jul
au adaus bach, ce insearnnA pArAu. S6 vedem numele
frumoase din Romania !
Jales pärAu curge in Jiu. E asemenea inseamnä
apl, ea p. e. In Mur-q, Seb-es etc. Pe teritoriul nostru
s6 aflä adeseori. Jiet Oran s6 varsä in Jiu ; et in Jiet
e diminutivul aid ait=at, et ce l'arn mai ar6tat ; forma
originalä : gil-ait, din carea g in j, I s'a inmoiat,
pentru aceasta bine scris e . Jiie-et ; Jiiu asemenea e din
Gil-a, deci Jiiu si nu Jiu. Jil riurel in comitatul Huni-
doarei, Jiletul curge in Jil ; Jily ilvl romune. Jilaval
sunt trei sate, din gil apä pärAu i ba=va, ea Joliba
in Francia. Jilov un t6rgusor, ov din aoibh, curte. Jiltu
6 pärAie in jud. Mehedint, din gil i ait=et-et t dimi-
nutiv ; forma vechie : Gil-aid, Gil-et. Mai poate avea
cineva indoialA, cum eä pe aceste teritoare, nu au locuit
Celtii ? mai poate avea cineva indoiala despre anticitatea
acestor nume i despre sustinerea lor prin noi, in timp
de 2000 de ani ! Mai poate avea cineva indoiall, despre
adev6rul ee descoperit eu!
In Ai deal e orasul Alba-Iulia, la Magiari Gyula-
Feliérvár, la Slavi Belgrad. Am cetit undeva o combinare,

www.digibuc.ro
 227

eh Iulia purcede dela Julia, o sorä a lui August, mAri-

tatä dnpli atare rege daeic, apoi am eetit combinarea
magiarh, CA numele Gyula purcede dela numele Gyula
sau Gyyla al unui beliduce sau principe magiar. Com-
binhri färä de bag. Belgrad e nume slavean si Fehér-
vár e traducerea magiarä, românesce ar fi Alba-cetate.
La Boerni bel alb, belati a fi alb, belotok fluviu la Po-
loni bialla, fath, pele albä, bialjko albus de ou etc. Mai
este un Belgrad in Shvia ; acela zace laugh Aul Mures,
acesta laugh Aul Dunäre. W. Obermtiller aratä, eh bel
In aceste nume nu inseamnh alb, si el pureede din cel-
tieul bial, aph Au (ye e p. e. bal tri bal-tä). Astfel Gyula
nu e alta decat giol-la, loc la aph, si Iul-i-a, tot aceea ;
aceea, ce vhzuram In Vallis-Iulia.
Din gil, jil avem cuvinte de toati ziva : jil-av ce
Inseamnit apiitos, umed ; avem jil-ip, canal de aph, la o
moarh. Aceasta arath eh strämosii nostri eänd-va au pri-
ceput, eh gil inseamnä aph la mori, a putut fi cuvênt
de toatä ziva. Sè nu ne despärtim inch de Gilia. Îrt in-
dicele tablei regesei din Oradia am eäutat dupit nume
familiare românesci, si in indicele din 1891 Nr. 730 am
aflat : Gilea Illarion, sub Nr. 835 Gilya Perszida, sub
Nr. 1126 Gilyan Iuon ; deci bine seAs e : Gilian. La
Wilh. Obermtiller II 306 sä aflä numele celtic: Ghilian,
si il deduce din gil aph an, orn, deei loeuitoriu la aph,
la Au. In Iunie 1895, Gillan, un colonel franeez a chzut
in lupä in Africa. Argelies numele unui deputat In ca-
mera de azi din Francia ; nume de o origine eu Argyle
din Anglia. Dar' inch cate s'ar mai putea culege! Mii
de nume familiare românesci s'é pot espliea numai din
eeltica. Gilia din Milidan qi celelalte nume citate din
Biharia, sunt de peste 2000 de ani in Dacia, si sunt
dela Celti, intocmai ea si cele din Francia.
16*

www.digibuc.ro
 228

Gil apt), Au, in compositiune aigial si aigiol la

Gallici, sunt cuvinte de toata ziva si inseamnä : apa de
deal, Berg-wasser, hegy viz, din aigh deal si gil, giol
apa Au. Catra gil s'è adauge si prefixe, ce inseamna
mic, ingust, strimt, suplinind diminutive ; acele prefixe
sunt de regula : a, e, i, p. e. Aeglette parau mic curge
in Laon in Francia, ae strtmt, gil apa, riu, aid mica,
din ae-gil-aid, la Latini s'a numit Aquila din a ingust,
gil Au ; ad quil=gil, pana ce aquila In latina inseamna
vulture. Asemen ea sunt Echel-bach, Egels-bach, Igel-bach
etc. In Romania s6 an numele Iglita si Mama Iglita,
ce e identica cu Aeglette din Francia; din forma glette
e gelt, gilt, unde t e diminutiv.
Gil s'è" sifleaza punênduse s inainte : de acf forma
s-chil, s-gil, iara unele popoara inainte de s pun vocala,
de ad la Francezi formele : esgil, isgil. Iskila e numele
vechiu pentru paräul dela Salzkammergut, azi Ischel
(isel); shelte forma vechia pentru de a insemna : park'
mic, din s-gil apa si te=ait, mica. Schela (schel-la) loc
la apa din s-gel, apä si la loc, iara nu din latinul
scala, scara.

Glade
Glades e valea sau Aurelul, ce curge intre otarul
satelor Maidan si Agadiciu. Numele Glades purcede din
gal apa, aid=ad sufix de diminutiv, adeca mica ; gal-ad
gla-ad apl mica. Sufixul es asemenea tnseamna apa,
parau, Au, deci e superilu. Acest es 1-am arèlat si in
numele Jales, apoi In numele : Mures apoi Sebes, Somes,
Brates, Arges ; iara cu is in Timis, Cris, Tichiris, Peris
etc. Acest es (is as etc.) purcede din mai multe cuvinte
celtice, ce Inseamna aph, p. e. ais, aus, eas, os, si o
forma aflam In is din Maris, Mures, iara In Maris-us,

www.digibuc.ro
 229

us e latin superflu ; uisge, ce s'a prefacut fn ise-us In

numele multor rfuri, p. e. Tibiscus, azi Timi§; apoi ach
aches, (Ache la Cymbri §i azi ach, apa §i en formele a§
[In Car-a§] §i e§ In multe, ce le tin derivate din ach,
pentruch ch la multe s'a schimbat fn §, de ad a§ §i e§
Ardeche fluviu fn Francia curge din Ceverii, din ard,
prejur de deal, §i ach=ech al-A, la Francezi s6 respunde
Ard-e§. Dar' a§, e§, etc. §i singure s'è aflä, adeca nu ca
sufixe, p. e. Aisch rfurel In Franken ; Eisch-bach parau
In Bönigheim, Eis-bach Oran tang& Sulzbach ; Aisne
rfurel fn Francia, In anticitate Asona [din uisge-an]; ase-
menea din ach, oiehe, sè afil Aieh Oran In Wörtenberg ;
Aicha sat lânga Iesehkenbach (uisgean) fn Boemia ; aich
apà rfurel, cha loc. Aichbach Eihbach In Bavaria. Am-
bele forme mil etc. §i ais etc. sunt eimbrice §i din am-
bete forme s'a facut : a§, e§ etc. Pana-ce, precurn s'a mai
arkat, la Galli abh, apa, la Medii apa. Din euvintele
ais, eas, avem sufixe In eassa=éssa la mai multe nume
de *ale, p. e. Ibaneassa, Budeassa, Moeuneassa, Voi-
neassa ; In assa, Subassa, In ossu, Bolohanossu, In oassa,
Raeoassa, Butueoassa. Uneori e§ din sminta culegkoriului
e sufix neacomodat pentru nume de munti p. e. Babe
munte In jud. Prahova, Babic (ic diminutiv) munte In
jud. Romanati ; Babe§ munte In jud. Prahova ; trebue ea
aeolo ssé fie páraul Bab-e§, ce Inseamna apa, rfu de
munte, §i ast-fel Babe§, ea nume de munte nu e aco-
modat.
Din ait, aith deal forma siflatl adeca t trecand In
s, 8'6 aflä ais, ee Inseamna deal, apoi nalt, p. e. Ais-
perg deal In Waldshut, unde catra celticul ais e adaus
nemtescul berg, deal ; apoi Aispell, un deal mic tot aeolo
din ais deal, bill mic; acest ais=deal, Inca s'a putut
forma fn a§, e§.

www.digibuc.ro
 Gladna sat tn cornitatul Carasului, din gal-ad, glad
apä mica parau si na loc. ti Banat a fost un principe
cu numele Glad, si unii combini, ea la Gladna a fost
cetatea lui. Nu poate fi niei o legatura fntre aeeste nume.
Eu numele principelui Glad II deduc din Vlad ; blad,
flath la Celti prineipe; din acest blad e la Slaveni Vla-
dimir si Vladislav, unde mir si slay inseamna servul,
selavul, deci al principelui. Din acest blad e si vlad-iel
si obladuiese, guvernez. V cu g se schimba.
Se chain acum mime de parilie analoge paraului
Glades. Gladbach eurge In Lahn, altul lftnga Neuss, al
treilea In Prussia. Gladbeek In Prusia si altul In West-
phalia: beek=bach. Glaadbach si. Glaidbach, ce curg In
Eifel. In aceste nume se fed diminutivele aid si ad de
tot apriat. Gladenbach In Hessen de sus ; aci en e al
doilea diminntiv. Gladhammar fabriel de fer in vedia,
la rtul Glad. Gladsmuir parau in Scotia; ad muir si
in limba de azi inseamna apa, deci e superflu. Gladsa
sat in vedia, sa inseamuil loe, cat na in Gladna.
Fiindeä d din glad trece in t, sunt formele: Glatt
2 pargie fn Svitera; Glattbach In Bavaria, Glatten in
Würtemberg, Glatz in Silezia. In anticitate: Galdius riu
In Brabant; azi Geule. Dar g a trecut In e in k si In h,
si In acest mod se afla Inca, o multime de nume purcese
din gal, gail, gel etc. si diminutivul aid ete. Niei numele
aceste eurat celtiee n'au scäpat de combinarea Slavilor
In poloneza esistä gliod si In boemica hlad, ce inseamna
foame si astfel Glad e un riu, ce peste vara saca, adech
are foame de apä! Ba, odatä am auzit si dela un Ro-
man, ca Gladna, ar Insemna liamanda. G e identie cu c,
de ad Cladios riu in Arcadia langä Olimp, din gla-ad ;
Clodianus riu In Spania vechiä : gol-aid, si an al doilea
diminutiv ; ios, us, sufixe superflue. Din clad=glad forma

www.digibuc.ro
 281

Gladna. Daca catrá glad=riu mic, adaugem u=om ;

atunci Cladu, Gladu, inseamnä om dela pärän, riu mic.
Din gol-ad avail : Glod ee e lut, iramoiat in apä.
In Romania sunt nume locale din glod, dar' nume de
interes e: Glod-Gilesd in coin. Uniadoarei, par-eä gil
arata, ea se real §1 in Glod.

Gruniu
Cracul de deal dela sud-ostul cornunei pänii sub
dealul Fata mare sè nnmesce Gruniu. Gruniul Peichei
e craeul dintre oga§ul Peichei §i valea Cuptoriu, pe ca-
rele sè suie in Tilva mare. Astfel Gruniu sunt doauè
cracuri de deal. In operat sè zice : Pe gruniu ne suim
inteun deal sau munte !" In acest mod intelesul cuvên-
tului gruniu e priceput in comuni, i inseamnä darä un
crac de deal, un deal mai mie, o parte mai din jos de
deal, pe care s'è suie la inältime rnai mare.
Numele Gruniu pureede din gar=gra deal §i an,
un mic, sufix de diminutiv, deei deal !nit, §i astfel in
Mäidan Ii prieep intelesul, ca §i când §i azi ar locui
Celti pe acolo. Giri in sanserita deal, giri guhan, gaurä,
pe§teri de deal; gahan=caunii ; giri domn demn de ve-
nerare.
Eh ! dar Slavii, toate numele locale deosebi de
dealuri pureese din formele gar, ger, gir, gor, gur, gra
etc. le On de slavene pentru-di in poloneza gora in-
seamnä munte deal, goral eel ce locuesee pe deal, gunk
oenariu ; muntean ; in sOrbeasea : gora deal munte, 2)
piidure, gorjaniu muntean, gore sus, de sus ; §i fluid-
cá trece in h, la Boiemi : hora deal, hornit om de
munte ; de ad Hornjakii 8'6 numese Slovacii, cafii lo-
cuiese pe dealurile nord-vesticeale Ungariei, i Horakii

www.digibuc.ro
 - 232-
Slavii de pe dealurile Moraviei spre Boemia. In limba
româneasdi din Bänat sè" folosesce gornie pentru pazito-
flul de pLiduri §i câmpuri.
La Intäda vedere par' di te prinde groazä, cand sei
attitea nume eu gar §i alte forme, §i sè fie slavene ! Dar'
Slavii au uitat luerul principal, anume, cä ei au venit
In Europa In secolul al 6-lea, §i ci Europa vechia era
deja plina en nume din féddeina gar §i celelalte forme !
St) le vedem. Garganus munte In Apulia ; Gargaron ver-
ful muntelui Ida In Troas, de 1750 m. amintit la Herodot,
408 ant. Cr. Geraistos v'erf de deal In Attica ; Geraistos
deal §i ora§ In Euboea, la Herodot. Gerania delime de
1370 m. Intre Corint §i Megara ; an ad e diminutiv ;
ia In§eamnä teren. Gergovia deal In Gallia In Aquitania ;
Gerontion deal In Arcadia, ad on e diminutiv ; t prejur,
ion loc. Granius Licinianus un scrietoriu roman pela 44
ant. Cr. Groneia ora§ In Phokis. Gryneia ora§ In Aeolis ;
on §i yn sunt diminutive. Gyrai Petrai stênci In Euboia
Inca la Homer, pela 950 a. Cr. Alpii Graii la Romanii
vechi, muntii dela Cenis panä la Sand Bernard. Gauras,
munte In Campania. Pare-cb: mi-se u§ureazä inima. Dar'
ne mai ajutá §i Celtii.
W. Obermiiller [I 560, 568] aratä, eä la Celti
grianan a Insemnat Bergriicken adecá spate de deal.
Acest cuvênt pureede din gir=gri deal, an mic §i an
din capk, loc ; deei grian a putut fi odatä cuvênt de
toatä ziva la vechii locuitori ai Mäidanului, cAci numai
Lia a putut remâne pänä. azi Gruniu, ce §i dupii literá
§i Inteles e identic en grian.
Nume locale din alte pârti sunt: Garanberg deal
In Würtemberg ; Garenberg un spate de deal In Rein-
hardtwald. Greingau un teritoriu, ce zace pe spate de
deal, lângä Osnabruch, Granberg deal In §vedia. Gran-

www.digibuc.ro
 - 233 -
inge sat in Svitera ; inge e un sax compus din in loc
si ca=ga, loc, sa folosesce la nume de sate ; ba adese-ori
s'é mai adauga un en si astfel ingen. Granen, Gronon
2 sate in Spania ; Grinsperg deal In Svitera. Gruna In
Prusia si in Satonia, Grunebo [bo loc] loe In Svedia.
Grunigel un prejur de dealuri In eantonul Bern. Gueret
[ghere] oras pe o coasta ne deal In Francia, Guernica
In Spania ; Gir o muntenie In India, Giraumont munte
In Franeia, unde cati a celticul gir, s'a adaus romanicul
mons. Grue [auzi, auzi !] in Norvegia, Gryon In Svitera.
Aqrinion demos, un tinut mic In Grecia vechie. Granit
un fel de peaträ ; petrile s'è numese de regula dupä nu-
mele dealului, de unde s'au seos. Graniti loc in Italia.
Sa ajungem la numele de pe teritoriu rornanesc.
Gruin sat In corn. Caras. In nume de deal in e
diminutiv, in nurne de sat, in Inseamna loc ; deci gar-in
delut, sau loc la deal. Gruinhegy [hegy deal] sat In co-
mitatul Biorului. Grui-lung ung. Hosszilliget sat tot acolo.
In Romania : dealul Gruiului, Gruiul gardului, munte In
jud. Gorj, apoi Gruiul negru, Gruia, Gruianca, Gruieni ;
Granole. In formele Gruiu, adeca fail de n, n s'a immuiat
elidat, cum p. e. zicem si mill si cuniu.
Gorj e numele unui judet muntos ; din gor deal,
munte ; j din ca, ga-ja prejur, tinut ; dupa inteles e iden-
tic cu Dolj, asemenea prejur de deal. Asa sunt convins,
ea Slavii la aceasta terna nu vor mai sta de vorba, cad
gor nu-i special slavean, ei aric.

Ivana, Apus
La nordul satului Maidan sunt douè paraie nurnite
Ivana. Paean] poate insemna altceva, deeht park ? Ba!
Numele Ivana purcede din abh-an, abh apa si an mica,
adeca Oran. La Cimbri ach, aha apa ; la Gallici abh
''

www.digibuc.ro
 - 234 -
apa, abh-an apa mica, la Cimbri aber nume pentru riu
adeca apa mai mare, din abh apa er, mare ; In celtiea
In genere afon i avon pentru parau (abh-on). Dupa M.
Bullet la Galli, Bretoni, Iri, Seoti ab, am, av, apa rfu ;
aban, aman, avan, apa mica, riurel : ala apá, abin, apin,
abon, afon, apon avon, riurel ; uva la Baschi apa, appia,
o specie de vas de apa dupa Glosarele antice. Ap In
Sanscrita apa ; Apas la Indi nimfele de apa ; sau dev
apatnis (dev lat. divus, apatnis, apa t loe, nae femei,
abnadi, amnadi lat. amnis) fiuviu de apä.
Ivan la Slavi, deosebi la Rusi e atata cat numele
Iuan, Iuon. Nu va crede nime ea paraiele au nume de
botez, crestine. Apoi desí p. e. In Romania s'è afla, Ma-
tusa Ioana, Parana Insemnata fn j. Mehedint, Ioana nu-i
dela numele de botez, ci din ean apil, din care cuvênt
e päraul Anio de langa Roma, marea Ionia, si vadul
Anei din Romania.
Celticul ab trece prin o multime de forme ; a se
schimba In toate vocalele i b fn f, m, p, v ; astfel Ivana
purcede din iv, apa si an mica. Esemplele ilustreaza mai
bine. Abana fluviu In Siria, ab apa, an mica. Aban,
rIurel la marginea terilor Curland si Lifland. Ab-ach
In Prusia, ach apa. Abbeg fl. In Irlandia, beg mic. Abbe-
ville oras la en! Somme In Francia, ab apa, be loe, ville
sat. Ablach langa Mengen curge fn Dunare, ab apa, 1,
din li mie, i ach apa ; Abbenbrunnen In Hessen, din
abh-an. Abersee lac In Austria de sus, ab apa, er mare
aber nume comun pentru rind, s'é real In Dan-aper
Dnipru. Af-ar teren la termul marii roii, af apa, ar loe.
Africa din al apa, er mare, ik loc. Af-er, af apa er om.
Apaach park In Reichsland ; Apamea or. la Euphrat,
ap apà, am..-=ma loe ; Ape curge In Diemel ; Apt or. In
Francia la rfu Cal-avon (cal deal, avon Oran, vezi Chil-

www.digibuc.ro
 296

av-ita). Ava [Av-va] or. la rful Irawady In India. Ave

fluviu in Portugalia Avis fluviu In Italia. Avondale or.
in Scotia, dale cetate Affenbach, Ape, Holzape, Appen-
born, Appenbach, Apel, Apfelhaeh, Avenbach, Avens 11
in Eti uria, Avon multe ape in Anglia. Effenbach, Epp-
bach Eapa parilu In jnd Neamt sè varsa In Bistrita,
din ab, ep apa. si nu animalul iapa.
lbarh [abh-aeh] Oran In Baden ; lbar fluvia In
Servia, ib apa, ar mare=aber. Ibben-buren, abh-en, iara
buren e toemai aceea, ce e Buroniu. Iffelsdor in Ba-
varia, ifr..-_abh i elli mir; dor e repetitiune din dwr.
Ips fluviu In Austria, In vechirne Ipha [abha]. Ivar [abh-
ar] nurnele vechiu pentru Salzach eurge in Inn. Ipek in
Turcia la riul Bistr;ta, din ip=abh, ek loc. Ipoly nemt.
Eipel rind, unul in Boemia altul In Ungaria, ip apa
el=li mica. Iver in Anglia, Ivenus in Irlandia. Ivrea In
Italia la ¡tit Dor Baltea, Ivrey In Francia la Out Eure.
Astfel Iv-ana inseamna abh an, apa mica. lbanolis
Uil nume din Caria, hied la Herodot. In Iliunânia sè afla
lbana sat, dar' nume r'én pentru sat, §i dad: zaee la
apa mica, trebuie scris lb-an-na. lbaneasa Oran sè
varsa In Jijie ; in essa e adouti-oara apa. [Vezi Glades].
Am, amh apa si eu diminutiv amhain parau la Celti.
Am-ur rtu In Asia, am api, ur mare; amphora la Greei
efirceag de apa, din am at* phor purtatoriu; amnis la
Latini nu, deosebi parau, din amhain, in amnis n e di-
minutiv, is nu InsPamna nimie. Din am e la noi um-ed
la Latini eu aspiratiune, humidus i azi la noi urna, pli-
mênt moale, udat ; din ab-ar la Latini uv-id-us la noi
umed ; id=ed e sufix de insusire.
Din abh, prin stramutarea lui a In toate voealele
si a lui b in f, m, p, v, sè afla cate-va sute de nume
de 011ie, de riuri, de lacuri; i apoi voealele iotisan-

www.digibuc.ro
 - 236 -
du-se, adecA punêndu-se i moale inainte, sé aflä, alte
sute de nume. Apus riu in Dacia. Gl. Tocilescu p. 611
scrie: Ape riu in Prusia ; apu-s fantand, isvor ; litv-upi§,
sanscrita Ap, apä, persice ab. Aff riurel in Francia, Abus,
numele vechiu al rtului Dava in Spania. Abos, Abus,
riu in Britania mare [la Ptolomeu] Ave rill In Portugalia
Ad sunt de o pärere.

Jitiniu
Valea sau riurelul Jitiniu desparte otarul MAida-
milui de al Steierului, eurge prin satul Ciudanovet, §i
satul Jitiniu §i sé varsä in Cara§. Astfel Jitiniu e un
riurel, §i un sat §i. fiind eAnd-va aeolo, sciu cA zace pe
delut §i intre dealuri ; positiunea satului e darä la deal mic
Jit [zi zsit] inseamnii deal, in Inseamnä mic, ; ded
delut : iarA numele riului inseamnä jit deal si in, apl,
deci apA, riu de deal. Prea adese-ori sé aflä, cA numele
dealului §i. al pärAului dupA litere sunt identiee, dar' nu
§i dupä inteles. PAnä ad Ind nu avem conceptul, el Jitin
e §i sat §i lipsesee atare sufix ; dar in inseamnä §i loc
deci Jit-in InseamnA §i. loc la deal ; daeA p. e. Romanii
vechi ar fi tleut ad un ora l'ar fi numit Jit-in-ium,
iarä Grecii Jitin-ion. IncAt In operat e Jitiniu, i, e nu-
mai imoiaraa lui n.
Yu RomAnia sé aflä numele Jitie pädurice §i in alt
judet Jitie, sat ; unde ie inseamnä loc. Jitiean o mAnästire
numitä dupä numele localitätii, unde én.ean e sau di-
minutiv pentru jit deal, sau Inseamnä apri. Jitiean podul
pe Tesluiu. Nu are inteles, e réu cules. Jitioara o moie
_nellicuitä. Ad oara e sufix romftnesc, §i. acest nume ar
corespunde pentru o apä mid', la deal. Astfel e destulä
materie pentru de a ne interesa de numirile aceste.

www.digibuc.ro
 287

Jit pureede din id, deal, identic cu. Id-a dealul de

pe insula Creta ; la Ida s'a naseut Zeus. Ida deal in
Troas tn Asia mica ; Idalion promontoriu oras pe in-
sula Cipru; id,-deal, al.nalt, ion boo pentru a insemna
oras. Id s'a iotizat, aded s'a pus i moale (la alte po-
poare j), care a trecut in j (zse, la unele popoarii) dei
lid jid, ce se rcafla in numele Jid-an, Jidov, i ce in-
semneaza orn de deal, delean nemt. Berg-er.
Ar fi destul atata, dar' acest material literariu fiind
nou, trebuie sé demustru. Precum la alte rèclaeini, asa
si ad ark, ca formele ad, ed, id, od, ud, apoi d trecênd
In t, at, et, it, ot, ut, i toate eele lotizate i cele eu j,
fnseamna deal, si ea sé nu-mi lungese scrierea prea tare
pe viitoriu nurnai unele localitati le voiu spune, cA und e
zae, iara altele le eitez numai pentru formele numelor.
Adula numele celtic, Adulas numele latin a mun-
telui Gotthord in Alpi, din ad deal, ul mare, la loc.
Adel deal llnga Bern, el.al nalt. Iaderberg. er.nalt,
lad In omit. Biorului, deal, riu si sat. Edelberg. Edel-
bühl, leddberg, Iedersberg. Jidela deal in Persia de
15000 urme de Malt ; id deal, el mare (I 169). In Ro-
mania Edu i Edut, dar' positiunea nu-i descrisa, insa
nu dela iedul caprei. Edinburg, Edom sau Idumaa o
tarA rnuntoasä in Palestina. Edonia, taxi la muntele An-
gita. Idarwald, ar.=nalt ; aci pAraul ledraha, ed deal, er
mare, aha aph. Odersberg, Oderberg, Uddt.holm in Svedia;
Iudeia tara muntoasa in Palestina ; ud deal si iotisat
unii asa respond, lud4dov ; eia tarA teren, deci
Iudei tteren la deal, Iudenburg in Stiria pe deal de
734 m. nu pentrudi Jidanii ar fi zidit cetatea, ci pen-
truea Iuden Inseamnit deal mie, sou loc la deal. Iuda
padure, ludeni sat in Romania, nu dela numele Jidanilor
ei dela ud nalt, deal,

www.digibuc.ro
 - 238 -
Aetolia o tara muntoasit In Greria, aet deal, ol
mare, la tara. La Celti aith deal, §i nalt, aithe delime
§i. naltime. Avesta e unicul cuvênt celtir, din care s'au
nascut toate formele din acest artieul constatate prin
scrutatorii §i ecplicatorii numelor lo ale. In Romania e
Etulie, sat, dupa litere se vede identir cu Aetolia, dar' po-
sitiunea nu-i deserisfi. Aettenbal deal, en e diminutiv
Aitne sau Aetna, muntele vomatoriu de foe In Sicilia ;
ne=na tnseamna loc, teren. Athena capitala Greciei, Intru
adev& zace pe dealmi mi ; ath deal, en mir, a din na,
loc. 0 esplicare am atiat din aidhe (de unde aedes casit
la Latini) §i en diminutiv, adeca casutii, dar' asta nu
e de primit. Aefenberg azi AU( nberg In Bavaria. Ata-
bryon deal pe insula Rhodos, ata Inseamna nalt,
pentruca bry (=bar) e deal §i on loc, Atlas mute, Athos
la Ioni Athon munte. Eitenberg, Eiterberg. Ettenberg,
Etterbeig, Iettenbülìl Iettenhulg. Din forma Irtten e
Jitin. lion In Thessalia, Itone In Italia. Ithberg un §ir
de dealuri, Oeta §i Oite deal In Thassalia, Oetzberg,
Otzenbuig. Iotunfjehle munti gigantici in Norvegia. Ottin-
gia un teren In Flandria. Utznaberg In Svitera, aitna.
Ifiterbogh, ut deal ; er mare, begh, buach spate.
MTh, aceAe lmurirt sè mai vedem unele nume
locale din Romania. Jideni, Jidesei sate, Jidostita Oran
§i sat, Jidov, vale. Odobesni. un §ir mare de dealuri In
jud. Putna. Réti nume pentru dealuri, caci In esei e su-
fix pentru nume de sat. Od mnseamna deal, ob din ba
va prejur, teren ; deci numele terenului cu dealuri ar
trebui sè fie Odha, sau Odva, iara pentru pronuntiare
mai u§oara, Odoba, Odova, unde o din mijloc e litera
legatoare, §i aceasta de regula e egala cu aeeea din re-
dacina cum e p. e. Odova MAO Buzéti. Odvo§ parau §i
sat In corn. Aradului, langa Mure§. Od deal. v din va

www.digibuc.ro
 - 239 -
teren, i§ o§ ; la Magiari si Otvos. Am fost acolo cu

vr'o 35 de ani mai nainte. Ota.§511 Oran in jud. \Wee

Ot deal, a§ apa ; au in multe nume e din abh, api, ea
in parilti. Odorin sat in corn. Sepes, din od deal, or
nalt, anume ar, dar' pentru vocala o din réclIcink or,
si in loc. Otcul deal in jud. ArgP§, Itu sat, Valea Itului
etc. and eram in Oravita am cunoscut sAteni eu numele
Itu, din it deal, u, orn, deci deloan. Dar and vom !n-
ape de a scruta intelesul §i a numelor familiare romane.
Ah! ce tesaur limbistic si istoric zace si in aceste! Dar'
sé aflâ i nume aspirate. Hedylion delirne in Phokis,
Hedonii popor in Thracia. Hetioneia o intliriturd In Grecia
Hetis loc in Laconia etc. Asa la noi cele cu had, hat etc.
In Ungaria s'é afi numele locale : Zzedan patak,
patak Inseamna parau ; deci Zsedan pureede din jed, deal
si an aph. Zzedény (jed-en delut sau loc la deal); Zsid,
Zsida (ar trebui doi d, unul din da, loc) Zsidahegy, auzi
si aci dealul Jid. Jdioara sat [va fi acolo si Oran] in
com it. Caras, la Magiari Zsidó-vár, adecii eetatea Jidovilor.
Cum sé tnalâ. Am trecut pe acolo, si acolo sunt delu-
pare. Jidovin sat in corn. Carr§ din jid deal, va.av, ov
teren In loc locuintii. Zsitfa si Zsitva sate in Ungaria ;
iatä aci acel va, identic eu fa, cu ba. Cu cativa ani mai
nainte am eetit o scriere, in carea pe basa numirilor
locale EA argumenta, cá Ind" in secolul prim au fost Ji-
dovi in Dacia, si ca de buna-saml au venit ad, eind
Titus a risipit Ierusalimul. Vezi Doamne ! i ei vreu sé
fie ad, vechi locuitori.

Lipva san
Ilisava, sau Iliaua, iará preeum zic stréinii, Lisava
e un rtu, ce isvoresce din dealuri si treee prin mijlocul
satului Maidan. Este Ilisava mare si midi. In Geogr.

www.digibuc.ro
 - 340 -
Welt-Lexicon, statiunea drumului de fer, la acest riu e
serisi Lissava. tndat. ee numele inseamnä un päräu, un
riu o apä, §i In nume sè atlä : ava, e apriat eä ava In-
seamnä apä, din celticul abha, precum s'a demustrat
ineä la Chil-ava, Chilavita, si la Ivana etc. Rturile, pä-
ráiele, ce eurg din dealuri, de regulä Inseamnä : apä de
deal, desf nu poartà numele dealului, sau Inseamnä
apa
Ni remâne darl de a esplica ili§ respective li§ sau
liss. Li§ava trebue sè Insemne apä de deal, si in urmare
li§ liss Iuseamnä deal ; a§a §i e ; dar' fiindrii lis are mai
multe intelese, trebue sè le spun §i aceste.
1. Lis purcede din li mie §i ais sau eas ap5. (ce
s'a mai -ar'état, §i vezi §i la Glade§, Oga§) si astfel in-
seamnä thiar apä micà, päräu ; dar' In nume, ava in-
seamnä deja apä, In urmare lis aci, nu poate Insemna
Oran. Se alig §i mime duplicate, dar acele sunt de re-
gulii dela alt popor, venit mai tru2iu, p. e. cum e Mont-
berg sou Achbach. Lyssos In anticit ite *Au In Gallia,
unde os e sufix latin superflu ; Lissy azi nu In Irlandia
din li mic, ais apä ; in anticitate, Madonus, azi un Lys
In Belgia, si altul la granitii Inträ l3elgia i Francia,
Lisle or. In Francia la pal Aul Tarn, lis apà mica, le
loe, ce l'am afétat In Fttrle. Leslie sat In Scotia, la
apä, les=l'ais apti micti, lie=le, loc.
2. Lis purcede din li mic §i aith deal, aithe näl-
time, dar' t a trecut In s §i de ad inert In antieitate au
fost ais, ce a insemnat deal, nalt, nältime, deci lis, lais,
les etc. Inseamnii deal mic, Insá s'a desvMit de Inseamnä
deal, munte, Orf de deal. Numele locale sunt probli
a§a de mare, Incat §i cel mai neiniciat, sè convinge.
Lyskam e un vêrf de munte de 4538 in. de nalt In Svi-

www.digibuc.ro
 - 841 -
tera, In grupa muntilor Rosa. Kam inseamnä coamä,
lys deal munte. Valea muntelui la Raliani Val de Lys,
la Germani Lysthal. Sus In Carpati spre Galitia sunt
munpi Besehizi. Aci e un deal ce sé serie. Lissa-Hora
§i Lysa-Gora. Hor §.1 gor foi me slavice pentru deal, §i
acestea Ina demustrk lys inseamnä deal, §i eh; Slavii
au venit mai thrziu, precum, ea ei au adaus hor §i gor,
Cara numele celtic, ea Nemtii Berg (deal), p. e. Lisberg
deal in Bavaria, Liszberg, deal In Hessen. W. Obermüller
la Lysa-gora ziee, eä ad lys, e celtieul los sau lus, ee
inseamnä : vérf.
3. Llys la Gällici a Insemnat cetate, loc intärit pe
deal. Ad ne intillnim iarä cu o analogie frumoasä ; pre-
.

cum e ar §i arx, berg §i burg, dail §i daile, a§a stä lys

§i llys de ad la Gälliei lios §i llios s'a numit §i curtea,
ce asemenea e Ingräditä, prin gard intäritä. Li Francia
sé aflä : Lisburg ; burg aratä, eä lis ad inseamnä cetate.
Mi-a sueces de a afla in Svitera un nume de pi-
riiu Intre dealuri, anume : Lissach, formatiune tocmai ca
Lissava; liss deal ach la Cimbri apä : abha la Gällici
apl, deei In Lissava e formä din dialect gällic. Din lis
s'au aseut §i formele las, les, los, lus §i aceasta o do-
vedesc numele urmätoare : Lasberg in Austria de sus.
Lesrnont deal §i sat in Francia, les deal, mont deal.
Lessina o insuld a Austriei, cu dealuri pänä la 650 m.
in e diminutiv ; Lessines or. In Belgia cu peträrie. Leuss-
berg, Leusbohel sunt multe. Lis-gau un teren muntos
dela Harz spre sud-vest. Losberg, Lospuhel sunt multe.
Losburg in Prusia, Loszburg in Würtemberg Luss colnic
In Wiirtemberg. Luszburg in Svitera ; Lusen delut In
Biihmerwald.
Dar' sé vedem forme de nume §i din lumea vechiä.
Las ora§ In Lucania, Lasion or. In Elis. Lsisos ora§
16

www.digibuc.ro
 84

in Dalmatia si 2 pe insula Creta, hpoi un ptiräu la

Thermopile, si altul in Sicilia. Los insulii langa Thessa-
lia ; Lusias fluyiu in Spania, Lusios fluviu In Arcadia.
Lusius nume roman. Unele sunt mime de apii, allele
de deal uri.
Dar' e intrebare, cà ce inseamnA I In numele Ili-
sava. Am afétat pàràie eu numele Lyssos, Lissas. Yu
Attica, nu de parte de Athena e 11111 Ilissus, in care
curge Chephisus ; idin Ilissus, e remäsiVi din II, mare,
deci Il-lissus mare apa. Poate cá in antieitate s'a fäcut
diferinta In Lisava mica i Lisava mare, deci Ilisava
poate ingemna, cea Mare ; acest il sè reafla in Illyricum,
il mare, lyr api; In Illiheris, il mare, her deal ; dar
când sunt 2 piiraie aproape, sè inseamnä eel
iliic tleosebi cti e, f, i a insemnAnd thie, strimt, tingust,
(vezi la Gilia, numele eu yocalä inainte de gli) une ori
allä §i aiticolul y, cum sè erede, cà e in Is-ter, Hi-ster.
S6 auzim o analogie minunatal Lissabon capitala
Portugaliei (vezi mappa din Lex. de Cony. Meier si de-
serierea) zaee pe cracuri de deal, ilingi dill Tejo si
aproape de Mare ; numele purcede din lis deal, abha apà
si on, loc, sat oras. Azi in fata locului, unii ti numese
Lisboa, lis deal, si dom.& ba, prejur loc. 1tn anticitate
s'a chemat Olisipo sau Olisippo. in lis-ip-po yedem lis
aeal, ip o formä din abha apii, [v-ezi Ivana] i o res-
pective po=ba va io. Aci Lisipa e identic cu Lisaya,
dad. satul §i ar fi ctipätat numele dela acest Aura, nu-
mele format bine ar fi fost Lis-av-va ; Sau Lis-av-von. /n
Olisipo e o Inainte, in lIiava e i. W Obermiiller erede
o purcede din artieul.
Ce Inseamn6 deal, inseamnA totdeodata i stOneä,
peatri. Las la Gre peaträ, laas, laos peata Lissai la
Greei stand goalk aded ploo, frä plimtmt pe ea ;

www.digibuc.ro
 P43

Lissos tot aceea Liiss (§i Briz) in mineralogie Uil fel çp

peatrii ; Briz din bar deal; Briz e bort. In bortoane. La,
noi les In lespede. Diet. Ac. R. zice §i lespede, sè de-
duce din lapis latin, eu un p adaus, Dar' lapis purcede
din
Nici nume de aceste nu au sapat neatiieate de
Slaveni. W. Obermilller s6 luptà eu ei §i la rkläeina lis
luand de bash-, Lissa din Posen. La Slaveni lesno e alun ;
lesno §i lesny adj. de pädure ; liska aluni, Mk de alun ;
dar' ered, ca Indata ee li adueem aminte de Aissa-hora
§i Lysa-gora, vor pricepe, ea lis Inseamna deal, 0 eà
astfel de nume, sunt eel putin en 2000 de ani mai vechi
deelit venirea Slavilor In Europa. In teritoriul lor, pela
nume de aluni§ §i de piidure, vor avea i ei drept.
In România : Le§a deal, pentru-ci e : Piscul Le§ii
tn jud. Putna, Lq deal in jud. Gorj. 14e01e sat, in jud.
Illov. Li.a loe, isolat In jud. VMee, Lissa sat in jud.
Teleorman ete. ('ine sè intereseaza, are instructiune, ea
s'é poata esplica alte mai multe.
Maidan
In operat s6 spune, cà satul Maidan zace intre
dealuri §i pre ambele maluri a riului Li§ava. Astfel
zare pe eampul de laugh, îu i de lânga dealuri
campul acela trebuie s'é fie mie, pentru-ea Mäidan In-
seamnä camp mic ; maid camp, an mic ; sau fiind-ea an
tnsoamna i loe, maid camp, an loe. In limba eeltica
mahd, madh 0 maid, maidh, may, Inseamna camp .(W.
Obermiiller I. 281-289, 307. II. 706 etc.) ncmtesce
Feld, ung. mez6 (din maid d trecênd In z) i pamênt
de arat.1) Celelalte forme le vezi In articulul Maticiu
1) Irice mais, macs camp, cornval. mes, armoriee waes. Cu
z, wormaz (bior-madh) made wor e apä, §1 maz=mezö camp.
18*

www.digibuc.ro
 344

deci nu mai-dan, ei maid-an, Thrgurile Ina si azi In

parte mare sé tin afard la camp; i prin aceasta s'au
deslueit cele din operat, aduse pentru euvéntul mäidan
In diet. Geogr. al lui N. G. Spineanu : Maidan e deal
In comuna Crainesci. Dad maid e eampul de langl deal
si dealul trebuie sè aibi alt nume.
Maid-stone or. In Anglia la 11111 Medway ; Maiden-
head or. In Anglia la "Jul Themse ; langh ambele loca-
litäti aproape sunt si dealuri, deei au o positiune tocmaI
ca MAidan, lângä apa. si dealuri, i pe un camp mie, ee
dovedesce en diminutiv In Maiden. Maidoi (resp. Medii)
popor In Thracia, tam lor Maid-ike (ea Celt-ike) si 86
amintesce Inca la Thucidide nAseut 471 ant. Cr. Maidii
un despArtèmênt, un trib din Scordisci celti si In Albania.
Maidanum or. vechiu In Gallia, ori dela maid-an camp
mic si um sufix latin pentru sat ori oras, cu Inteles de
loc ; ori may, mai camp si dun, ora§ IntArit, cetate. Ma-
daoi [Madaii] i Medoi [Medii] la Greci locuitorii Mediei
din Asia ; din madh, maidh, camp ; Media a fost o tarà
la camp. Mediolanum ora§ zidit de Galli (Celti) la an.
359 a. Cr. In Italia, din maidh, med camp si Ilan sopru
magazin ; Mediolanum sau Mediolanium or. mai vechiu
In Gallia, zidit de Celti Insubri, unde Impératul Adrian
a fundat colonie romanA. Mediolanium din Italia azi sè
chiarnA Mailand, la Italiani, Milano, si zace la camp.
Medin Inseamnä, camp mic, in e diminutiv. Sé auzim
numai nume de orase In Spania: Medina di campo, sè
vede, ea nu au mai priceput ce e Medina si au adaus
si camp pAnA ce In med e deja conceptul de camp. Me-
dina di rio Ieeo, Medina di Sidonia. In operat sé zice :
Padina sè numesce sesul de pe coasta unui deal ; adeel
campul de land, deal ; pad din madh, eAci m trece In p;
deci padina=madina, medina.

www.digibuc.ro
 845

In Romania sè afiä formele de nume : Madeni, Ma-

derjac, Maderjasei, Medeleni, Medoja, Mezu, Modoaie etc.
Cele dela camp sè" pot tnsira acf ; dealurile si. muntii
8'6 insid, la articulul Cornul Moater."
Manilla fi mare
Deasupra de Ilisava mare, de Tare si de Carpènet
este un deal si s'é numesee Marild. Pe culmea lui Mara
este o poiana in carea sunt baile climatice Märila. DTI
Lex. de Cony. M. se scrie Manilla §i e deal de 820 m.
deasupra fetei marii. Numele e curat celtie, si. purcede
din mar, deal si il nalt si atata e destul pentru de a-i
sei numele ; insä pe deal este si altä localitate, atunci
In legatura cu il sè adauga la, ce inseamna loc, si pen-
tru aceasta trebue seris : Mar-il-la.
In celtica, forma mai vechiä bwr si. de acf bar, a
insemnat : deal, munte ; din acea forma : bar, far, mar,
par, var, Inca tnseamna deal, munte. (Vezi Barbura,
Fade). Astfel mar 1) inseamna deal, munte si cetate,
loc intärit pe deal, si daca mar e Inainte de un cuvênt
ce inseamna deal, munte, atunci mar 2) Inseamnä : mare
[lat. magnus, nemt. gross, ung. nagy] si nah. Dar mar
inseamni sit Oran, apa, din mi mic si ar apa, precum
bior [vezi Buroniti] din bi mic si. ar apä, si apoi precum
bar asa si mare in genere inseamnä riu, apä ; de ad
latinul, mare [nemt. Meer, ung. tenger] romanesee mare
adeca : apa mare.
Numele Manilla nu sta. singur In lume. Marilas or.
pe insula spaniolä Luzon, intreaga insulä e stancoasä
si vuleanich. Marilles sat fn Belgia. Marigliano sat in
Italia ; g nu sè esprimä. Mirila sat in Romania, en ruini
vechi, deci trebue sé zaca pe deal, desf Frunzescu nu o
spune. Morella castel pe deal in Spar& Acf s'ar putea

www.digibuc.ro
 846

tn§ira: Borolea din deal In jud. Dorohoiu,. Puri la In

jud. Mehedint, Farigliana sat In Italia. Parillas 5at In
Spania, acest il arata, cá zac pe nAltimi.
Cfiteva nume, tn cari mar [mai vechiu mwr] In-
seamnil deal. Marberch deal In Elsatia mar deal, berch
nemt. berg, ierif deal, cAtra numele celtic s'a adaus eel
german. Marburg or. In Hessen, zare pe coastà de deal
ad mar Inseamnii deal, ori cetate, ce esplicii burg. Mars-
berg deal In Westfalia ; arI nu e vorbii de zeul roman
de reAoiu Mars, ci de celticul mar deal, §i s poate pur-
cede din ais nalt, sau din as=sa loe Marsi popor In
Latium au locuit pe dealuri langl Sabini. Alt Marsberg
In Prusia, de 913 m. nalt e mai nalt decat Marillà, dar
Marsberg trebue sè aib5. In apropiere, soti mai nalti §i
ace§tia au sufixul il, ori ir ce Inseamra nalt. Marug deal
In Cielova, langd peatra Rolul [vezi Rol]; sè vede cä e
mai mic derfit Rolul, de acf mar deal §i ug e diminutiv,
dad, deal ar fi mai mare, atunci mar, mare §i ug din
aigh deal (vezi oga§). Moresberg In Odenwald din mor
deal ais nalt. Moria, daac de 743 m. la Ierusalim. Passo
del Moro un pas de deal de 2862 m. In Alpii Valisilor.
In compositiune : Dolmar deal langa Meiningen dol
nalt (alteum deal) §i war deal. Marisia §i Maris-os rfu
In Dacia, din mar deal, §i is din ais apä, azi Mur-e§ la
Magiari Mar-o§. Murad un rfu ce curge In Eufrat, din
mur deal §i ad apa. Marsaille un ora In Francia zace
pe teren stêncos In formá de potcoavtl; la fnceput mai
afund Intre dealuri, azi lungit spre poit, sau din mar
deal, saille (=daille cetate §i d a trecut In s) sau din
mar-sally unde liy Inseamuà loc. Iângà acest nume pu-
nem Mar-sil-leni sat In jud. Ialomita. Numele nu sea-
ména din Intmplaxe, ci pentru-chi In ambele locuri au
trait oameni de o vita. Muranum or. ve.hiu, azi Murano

www.digibuc.ro
 - 547 -
in Italia edificat pe terassele dealului Coseile, an sau e
diminutiv sau tnseamna loc de sat. Murnau or. climatic
In Bavaira, la piciorul alpilor ; n a remas d n an, §i In
vechime a fost : Muran ; au e din av---va teren prejur,
pentiu un tinut mai mare ; loc pentru un sat. Din go
mic i av prejur, s'a format la Germani euvantul : gau
un prejur deosebi la deal §i eu cateva sate ; gova ar
putea fi la noi. Mornussul deal In jud. Mehedint, Mourne
Mountains deal in Irlandia ; adeea numit §i celtice §i
romanice. Murn-er Thomas nume de familie germani,
mum deal mic, er orn ; Murn-u numele unui literat al
nostru, de origine din Macedonia ; unde u e de lip* ea
bé tnsemne om ; ce e an In muntean. Dupa aceasta in-
structiune. cine sa Intereseadi, poate afla sute de nume
de dealuri In radacina numelui eu mar, mer, mir, mor,
mur, myr.
Dar' acum sa pertractam euvêntul nostru celtic :
mare (magnus, gross, nagy). Am mai aratat, ea ee In-
seam& deal inseamna §i nalt, mare (vezi Bogoie, Brad).
Sa auziin formele la Celtii de azi. Mor (tradus eu grosz)
mare, §i fear mor, barbat mare [fear lat. vim, ung.
fad] In limba galliei [Gallische Sprachlehre pag. 245].
Cenn mar, tradus eapite magnus, aded. : eu capul mare,
unde eenn, cap, mar mare; lin mar tradus eu pedibus
magnus adeca eu picioare mari ; logmar, pretio magnus
de pret mare. Mor §i mar, [gross]. Kelt. Studien de H
Zimmer pag. 130 137]; iara W. Obermtiller II 295 etc.
arata formele : mavr, mar, maor, mer, mor, toate Inseamnä
snare. Din cenn eap, a lost cinna la Celti capitan, Ce-
einna, vice sau mic eapitan ; ce sunt i mime vechi ro-
mane de familie. Dar lin purcede din glin, ee Inseamna
genunclie, deu lin doi genunehi, lat. genu [Fr. e. Mayer,
die noch lebenden keltisehen Völkers. pag. 4]. La Bar-

www.digibuc.ro
 - 848 -
cian este gleaznä, in Glossariu glesna i acest din urmh
ni spune vá pureede din germanul Knöchel. No! ce minunat.
Dar' se' revenim la adiectivul : mare. Marbod
Marbodus, despre care Romanii vechi a zis, cd Marbod
a fost regele Marcomanilor. Marbod nu e numele, ei
titula lui ; mar [mare) bod [de aci vodd] deci mare
vodd. Altul a fost Merbodo ; unde mer e mare. Aci fmi
adue aminte de Arpad ; acesta asemenea nu e nume, cad
ar insemna mare, [vezi Aria] iard pad, bod, vodä. Colo
langä Bretagne in Francia, cândva o parte de mare s'a
numit Armora, unde ar inseamnd mare si mor [celt.
muir] mare adeca apä ; de ad apoi numele vechiu Ar-
mor-ka. Numele Marmora a unei milli, din mar [mare
magnus] i mor [mare apd]. Ne intâlnim aci cu euvêntul
marmor un fel de peaträ tare, si dupd litere e identic
eu numele unei mdri, dar are altä origine ; bur, mvr,
bar, mar, ce inseamnd deal inseamnd i stem* peatrd ;
deci mar deal, mor stanch. peatrd ; peaträ de deal.
Unii de ai nostri au combinat, cä mare [magnus]
purcede din latinul maiore [mai mare] chênd io afard, ;
dar' am dovedit, cä mare e euvênt celtic ; iarä tare ca
euvênt eeltic sè dovedesce in articolul Stirmina. Mama si
tata ziee copilului se" cresci mare si tare. in toatd ziva
auzim vorbind pe Celti in familiele noastre.

Maticiu
Maticiul Oldrescilor e o poianä, are teritoriu de
vr'o 40 de jugere de pdmênt, zace pe coasta Cárpenisului
in Maticiu aunt livezi, celalalt teritoriu e pädure. Maticiu
sè numese i valea si ogasul [pärttul] dintre coasta nord-
vesticä a Cdrpenisului mic, Coasta perilor i peatra Be-
rectariului.

www.digibuc.ro
 - 349 -
Astfel Maticiul e poiang, e atare camp uncle sunt
livezi, e pament, ce se tine de agricultura. Din cuventul
Maticiu, mat purcede din madh [vezi Maidan] prin stra-
mutarea lui d In t, de ad math si maith [W. Obermüller
II 281] la Celti friseamna camp ; iara catra aceste cu-
vinte se allá alaturate acu§ sufixul aidh si astfel math
aidh Inseamna pament de agru [Ackerland] apoi sufixul
ach ori aich, astfel [W. Obermtiller II 3071 math-ach §i
mathaich pamênt de camp [Feldlanti] ; asa precum din
ton padure s'a format ton-aich, paduros.
In celtica se aill sufixele gallice aigh, igh, ighe, ce
se adauga nnui substantiv ca se-i arke atare Insu§ire $ i
acest sufix aci corespunde germanului ig ; p. e. roine
celt. per, roin-igh Oros, cum e nemtesce Haar si haarig
dar toemai asa sunt si sufixele ach st aich, si din aceste
ach, ich och uch. Math-ach si mataich Inseamnä teren
teara de camp (Feldland) teren de pamênt pentru agri-
cultura ; iara eu sufixul aidh, math aidh, aidh, tntelesul
e : campos panä ee forma e campet. Ik de origine In-
seamna teren, prejur tará, p. e. Celtike tara Celtilor, din
acest sufix la Latini sufixul icus, ce aratit o Insusire,
de ad celticus ce se tine de Celti. Sufixul ieiu In Maticiu
arata Insu§irea terenului, ea e campos ; astfel nu camp curat
Mi-a sucees de a afla numiri asemeni. Mattfrh-gau,
numit §i Mat-gau, un prejur In Austria de sus ¡titre
rtul Inn si de langa dealul Hausrtiek, Mattich-gau In
Bavaria ; Mattiachi teren In Rhein-gau, un camp de deal ;
math §i sufixul ich, din care la noi ch s'a schimbat in ;
Mattighofen (hofen din aoibh=Hof si en loc), sat curte
eert; In Austria de sus ; ad sufixul ig e din igh, iden-
tic eu ich, eu iciu. Langa Mattighofen e si paraul Mattich
ce nu poate Insemna campos, ei purcede din math camp
si ieh din ach apa ; deei apá riu de camp. Mattic sat

www.digibuc.ro
 - 350 -
In Italia. Mattiacii (math-iach) au fost un popor de vita
germana i au locuit unde azi e Rhein-gau ; au fost
supuyi. de Romani, au capétat municipalitate, darla an.
70 d. Cr. au fost cu Batavii in contra lor ; deei:Mattiacii
Inseamni : locuitori dela camp, dela pamênt de agru.
Orayul lor Mattiac-um (math camp, iac teren, loe) unde
um latin e superflu, pentru-ca inseamna iara loc. Aquae
sau fontes Mattiaticae azi Wiesbaden (Wiese livada) ;
unde sunt ambele sufixe, i aidh (in iat) i ich In icae
Mataseo la cei vechi, azi Matsee loe Iu Salzburg ; math
camp, seo cdt. sua sia, apa, de ad nemt. See. Matiene
o tad In Armenia, inseamna toemai : camp-en-ia.. Matta
in Svitera, Matta de Lobos In Spania, Matain-court in
Francia (in e diminutiv) etc. in Romania sunt formele :
Matac-esci, Matac-ina, Matuc etc.
Maden azi in secolul al 11-lea dupa documente
s'a numit i .Madan-um i Mathen-um, forme identiee cu
Mathain-court, i cu maid-an. Padina-Mateiu un sat in
Cara§ ; ad Mateiu e forma vechia, i Padina, mai noad,
dar dupa inteles sunt identiee, adeca i Matein inseamna
padinii, iara aceasta, din madh-in-a. Toate numele locale
In cari sé afla mat, met, mit, mot, mut yi localitatile
zac la camp, dupa formeIe citate inseamna : camp un
teren campos. Dar' aya madh precum yi math etc. au
alte f ntelese, ce sé vor lamuri In articolul viitoriu.

Cornul Moater, Amutrium, .Matava

Cracul dela apus al Thlvei mari sé numesce Cornul
Moater, pentru-ca are forma unui corn. /n Italia, Spania
Francia yi Anglia aunt multime de nume de dealuri
de munti, cari sè numesc Corn, iar corn stä in compo-
sitiune en cuOntul ce inseamna munte sau alt nume al
muntelui p. e. Cornimont In Francia, Cornvalles un teren

www.digibuc.ro
 861

muntos, Cornhills, un OH de deal de 400 m. In Anglia

etc. La Celti kearn, cearn corn de steneä, karn verf de
deal, corn fn limbele romanice, si c trecend In h, horn
la Nemti (vezi Cerna ete.) p. e. Hornberg sau Matter-
horn. Mad si mat In celtiea friseamnä : 1. deal, munte,
si ce Inseamnä deal, munte, Inseamnä si 2. nalt, mare
puternic, 3. bun. In operat neavend nume de munte ea
mad in rkläcinä Insir nume din Romania : Mädasor munte,
Media movilä, Mode, Modetul m.unte, Modoie deal, Mo-
droghin munte si me restring la redäcina mat si cele-
lalte forme ale ei. Madeira o insulä a Portugaliei, BO,
din un sir de stenci, 1200 m. nalte ; Madeira e verful
unui vulean de sub apti ; mad deal, er nalt.
Nurnele Moater purcede din mat=mot difiongit
moat, munte deal, si er (----ar ir, or, ur) nalt, mare ;
dar er (ar, ir, or, ur) teseamnä si loe, teren, si. sehim-
bandu-se literile se Mil formele : ra re etc. Matterhorn
(cornul lui Mat-er) un munte de 4461 m. In Svitera spre
apus dela muntele Roza, e Cornimont din Francia. dar
Germanii au mutat euventul corn-horn, la capëtul nu-
melui. Matterberg, dealul Mat-er, caci duplicarea lui t
e superfluä, si _Mattenberg In Svitera, en In nume e di-
minutiv, sau Inseamnä. loc. Matera oras In Italia, zace
pe deal, are stenci si pesteri, ocne de peatra ; numele
seris bine e Mat-er-ra, unde ra insearnna loc. Matese un
trunehiu de munti In Apeninnii neapolitani ; ese din ais
nalt ; Matlock Bath oras eu scälzi in Anglia, tntre ripe
de stand de var, si ape minerale ; unde 1 pureede din
il nalt, si ock, ac loe.
Dar' avern si In Ungaria Matra deal de 910 m.
de nalt, si apoi Fatra deal ; fat din bat, mat---,-pat, vat,
si Tatra deal ; nu din mater (mama) tatä, tatä, cum
combinä unii. Mattra si Muttra provinciä muntoasä In

www.digibuc.ro
 852

India englezd. Meteora tn Thesalia o mdndstire, ce zace

pe un corn de munte r'édieat drept in sus si e de 770
metri i Greeii espliel din meteor, ce stä in mijlocul
aierului, pand-ce numele sè derivä din met munte i er
mare. Meterez munte in jud. Dumbovita, unde ez inseamni
teren, din ad, az, ce e in Cauc-az. Mitarce munte in
jud. Dâmbovita, mit-ar-ce, ar nalt, ce teren, loe ; Mitez
munte In jud. Mehedint; acest ez e identic cu ese din
Matese de mai sus ; ese din ais si deal si nalt. Motru
munte si deal In jud. Mehedint i alt Motru munte In
jud. ; ca munte trebue s'è fie inalt si de arf mot
munte er=ar=ru nalt ; Motru, cdt Matra. Motherwell
oras In Scotia, pe deal cu orne de cdrbuni si de fer ;
oras ; Motiers in Svitera, de 736 m. Moutier
oras In Svitera i altul in Francia cu saline, eu scoald
montanisticii. Motril ora i cere In Spania pe deal eu
ocne de sare unde I e din la, loc. Iatd aci formele iden-
tice cu tuoater. Mutthorn In Svitera, corn de munte de
3200 m. In trunchiul dela Gotthard, si Mutu munte In
jud. Gorj. (vezi unele mai pe larg in Transilvania Nr.
dupi Meterea turba" dela mine).
Amutrium la Ptolomeiu, Ainutria in peutingeriana
s'a numit un oras In Dacia, si positiunea lui s'a pus la
11111 respective 0111111 Motru, care isvoresce din dealul
Bou, in jud. Gorj, i astfel nu e inteun judet eu muntii
Motru Dacä pdräul ar fi lângä atare munte Motru, s'ar
putea crede, cä imprumutat numele de munte, cum
adeseori sè aflá, dar numele paräului Motru trebue sè
insemne päriu adeci apä micA i nu munte mare ;
pentru aceasta numele pärdului purcede din riu (mie)
dwr (vezi Dobreia); acest dwr s'a schimbat
tn dor, tor, tru. In anticitate a fost päräul Madona, nu-
mit si Matrona, azi Marne, din ma (mie) dwr-an=tor-an

www.digibuc.ro
 253

tron, dwr eu diminutivul an, dui mie rturel, §i. nume

de acestea sunt multe. Matreurn ora In anticitate azi
Windisch-Matrey, la isvorul rtului Drava, in Valea Ta-
ferna ; alt Matreym azi Matrey In Tirol tn Valea Wipp,
§i Matrey-gau. Primul Matreium a acut la Olin, deci
numele piircede dir ma mic, dwr apä rtu ; um e sufix
latin, inseamnii loc, sat ; al doilea Matreym. veroiimil a
zAcut iarA la *Au, dar Meta a zAcut tnteo vale, a putut
fi §i la inAltime, §i atunci pureede din mat deal, er
nalt, um sufix latin.
In mutrium §i mutria din Amutriutn reafiAm : Ma-
treinm ; Matreia (din ia y In Matrey) ; ea §f cOnd am
ziee Motreium ; a dela Inceput din Amutrium inseamnä
Ingust strtmt (vezi prefixele la Gilia. Inainte de gil) §i
astfel iarA sè documenteazA, cA Romanii vechi tn genera
au sustinut numele locale aflate fn Dacia, §i el au adaus
un sufix latin.
S'a zis, eä ce Inseamnä deal, munte, tnseamnä §i
nalt, mare, puternie Matva §i Matava s'a chiemat Du-
närea la Schyti ; mat mare §i abha apA ; acest ava e §i
in Li§ava etc. Matiane un lac in Persia, lat. Matianus
lacus ; din mat mare §i ean apA. Mat inseamta §i bun
de acf Mathias, Matiia, math maith bun, ias=ens, om.
Mater lat. Mutter nemt. azi math-air la Iri, mama ; din
math bunk air orn, aire femeiA ; dar §i mad Inseamnit
bun la Bretoni (Gonidee pag. 3, 4, 55). Mattus §i Ma-
ttius nume la Latini ; bun om, Magmattius nume latin,
In care mag e celticul mar, fiu. Mac Mahon generalul
francez a fost celt din Irlandia, familia lui pe timpul
cAderii Mariei Stuart s'a refugiat in Francia. Mae in-
seamnä fiu ; mag-d la Nernti fata, feeioark servA,

www.digibuc.ro
 864

NedecliM, Natra, Netindava

Nedecliie e un delut, ce zace dela cetate spre sud
e un teritoriu de vr'o 10 jugere ; mai nainte era
plântat eu vii, acuma en pruni.
Sé cliutäni ned §i alte nume de dealuri, §i numai
aceasta asém5nare, ne va covinge, cä ned inseamnfi:
deal. Neda, §f. de ad Odd Nedei munte In jud.
Arge§, Nedele munte in jud. Gorj §i Nedele deal in jnd.
Me; e din mijloc e lung §i el pureede din il, nalt
e din urmä aratä cá a mai fost un
mare ; deci ned-il ;
sufix : loc ; dar d tiece in s, t, z, 0 de ad.
Natamenia deal in jud. Mehedint. Natamenia e nume
compus din nad=nat deal, dar fiind-cli men inseamnä
iarl deal, nat acf inseamna : nalt; tocmai ce inseamnä
Armenia, din ar nalt, main deal deosebi petros, §i ia
teren, tarà, i Nedemin sat in Mecklenburg, cum e Coll-
men sat In Saxonia. Nfitha In sanscrita, domn, am mai
arétat cä cuvintele ce Inseamna deal, sunt §i nume de
zei, titule etc. Nesec munte in jud. Ms3hedint, nu dela
séc ci din nes deal 0 ec sau diminutiv, sau loe, astfel
este Nedec loc isolat In jud. Mehedint. Neted §i Neteda
2 munti ; poate ca vor fi netezi Rheum net deal 0 aid
diminutiv, Netot §i Piscul Netot in jud. Vâlce i Muscel
§i alt Netot, sat In com. Higara§; nu are Intelesul, cA
e neintreg, nu-i tot, ei net deal, ot din ad, da loc. Nuza
mägurä In jud. Dolj. Nedeia dela Retezat spre nord-apus
de 1951 m. de nalt ; unde eia aratä, eä muntele cu-
prinde un teritoriu, un prejur mare ; forma cum e Dobreia.
Mil a cugeta la Celtica, nnmai nurnele de pe
teritoriu românese, Inca dau dovadä, cä ned inseamnä
deal §i nalt. Dar' cateva nume §i din alte pArti. Na-
dailhae sat in Francia; il nalt, ac loc; Nadrag sus la
dealuri, eu fabrica de fer In vomit. Cara§; Nedenas dis-

www.digibuc.ro
 - 865 -
triet in Norvegia, eu o parte foarte muntoasä §i cu multe
eataracte ; Neddenaven-bergen loc in Prusia Neidenfeld
§i Neidstein In Bavaria, Neidenstein in Baden ; Fels §i
Stein inseamng stanra, peaträ. Nods sat pe deal In Svi-
era, Nudion dupg Herodot ora§ in Elis, provineig mull-
toasg. Natternberg deal in Bavaria, Pie de Nethon vArf
de deal de 3404 in. eel mai nalt In Pyrenei. Nothberg
deal in Prusia. Nota ora§ In Sicilia pa o planita de dea-
luri petroase. Nazareth la Arabi Nazira ora§ in Galilaea,
zace pe un colnic.
Nadir la Per§i, Nasir §i Nazir la Arabi supravi-
ghietoriu, supra-administrator, Nazir la Tuiei titlu pentru
gradurile cele mai Malta §i pentru ministri ; din naz
nalt, mare §i ir (air) (mi. Nadir e numele §aehului de
azi din Persia. La Slaveni se afla prepositiunea nad ce
Inseamng desupra de sus ; dwor, wor Inseamna eurte,
da ad udvar la Magiari, iarg Nador Palatinus, e slavean
din nad §i wor, peste curtea regelui ; §i astfel nádor nu
purcede din nadir. Palatinus din palatium, curte. La
Celtii de azi nad Inseamng vArf, ee-i eu vërf ; nodh §i
nuadh, ee e rëdieat, inaltat, e§it In afarg ; apoi ateste §i
naiadh Inseamng nobil, tare. Aef §i au isvorul comun,
Nadel la Germani ac, vêrf mic ; Niet euiu ; nodus (nod)
nasus (nas) la Latini, ce asemenea e rëdieat ; noada din
dérépt, nodeiele dela pieioare, noditele dela degete la
Romani ; a§a e, p. e. orom la Magiari vArf de deal, §i
orr, nas.
Din Nedecliie sau Nedeelig, ned s'a esplicat ; al
doile e, e o Mara leggtoare, urmeazá (Jail de a esplica
did. Nedeclig e nume eompus din doaug euvinte ce In-
seamng deal, §i astfel ned arf Inseamna, nalt, ea fn Na-
tamenia §i in Neddemin. Clia purcede din eil--cli deal
§i. a loc. La W. Obermüller (I 352 etc.) cli §i dee In-

www.digibuc.ro
 - 366 -
seamna : deal, apoi cetate sau loc intarit. Col la Celti,
collis la Latini colnie ; collean, colnic mic, p. e. Colberg
si Collenberg. (Vezi Chilavita si Domoclet). Clabucel mai
multi munti In Romania, din cal cla deal, bue din buach
spate ; cum este Clabuc munte in jud. Putna, Clamee
Cleja, Clujbí et.. munti Clay ea nume de deal sunt In
Anglia si in Francia peste 60 de localitati. Claudius
mons, un deal In Panonnia, din cal, cla deal si aid mic ;
ius sufixul latin e superflu. Clee Hills si Clent Hills
(cleant) doaua trunehiuri de dealuri In Anglia, hill la
Englezi Inseamn1 colnic, naltime. Cles in Tirol planita
de 653 m. Inalta ; din cle deal si ais nalt, Cleveland
In Anglia s'é traduce eu Felsenland, tara de stenci. Cleto
(din cle si aithe naltime) sau Pietramalana in Italia.
Clibanus deal In Brutium, din eli nak si ban deal, Cli-
max deal In Lycia ; Clydach deal cu ocne renumite. Ast-
fel Cli In Nedeelia, Isi are semenii s'él in anticitate. Cli-
sura sé numesee in Banat o struintoare de deal, un pas
de deal, o vale, carea e Inchisa prin dealuri.
Natra e valea dintre dealurile TOlva lui Stefan,
Teiu§ si Dannieu§; §i ogasul (paratil) se numPsee Nafra.
Nada si nadi ill sanserita Inseamna : fluviu ; nacii, vêna ;
(--=.13-v mic, en al-A, ifu). Nada trestia In sanserita, mid
unguresce, ne'ndre la Litani. Naodh, naoth si naoz, pre-
cum nuath la Celti inseamna : nit, Oran, rtu ; §i au
sufixele an si der (mie) pentru diminutiv si er si dear
(mare) pentru augmentativ, der dear se' afla stramutate
in ter tra etc. Formele eeltice sunt dinteun isvor cu
nass (umed) nemtesce ; cu vat-are latinesce, cu In-not-are
romanesce ; numai In apa=nat, not, poti tnota. Ais la
Celti apa, usz-ni la Magiari a Innota ; uszoda loc de
seal& Natra la noi un soiu de serpe, nemtesce : Wasser-
natter, lat. natrix [natric(u)s, in forma de adiectiv];

www.digibuc.ro
 - 357 -
intelesul e : traitoriu in paraie, in ape ; fiinta de *ale.
Nadra riu in Gallia cisalpina, azi Nura.
Nadrovia o tara Litre done' riuri relative, mari ;
intre Pregel §i Memel ; numele i-s'a dedus din nadth
apii, deor mare, ibh prejur ; ia tali ; Natra 0 Natraby
ora§e in Svedia, Natra-docota ora§ in India ; astfel forma
Natre din Maidan are surori in departe in lume. Naters
sat in Svitera la Mil Rhone ; s din sa loc, nat riu eJ
mare ; Natternbaeh Oran in Austria de sus, unde n e
al doilea diminutiv ; Nether-Burg in Anglia ; Netra pa-
rk Netragau prejur, Netra ora§ in Prusia. Neutra la
Germani, Nyitra la Magiari un rfurel, ce eurge din dealul
Fasco 0 trece prin comitatul Nyitra (Nitra); Netro sat
in Italia. Nidder parau mie [der mie] curge in Nidda.
Nitra riurelul din com. Nitra. Nifty [y inseamna loc]
sat in Francia. Noutria [nutria] ora§ vechiu in Illyricum.
Astfel numele Natra fiind oga§ adeca Oran, purcede din
naot aria §i der mica ;=Nid-der.
.Netindava, dupa Ptolomeiu a fost un ora§ in Dacia.
Firesce, ca positiunea nu i-se scie. Net a§a poate insemna
deal, cum e net In Neth-on, Net-ot ; precum poate in-
semna apa, iara in, In Netin, e diminutiv ; dava inseamna
cetate, ora§ intarit.
Neda paean la granita Intre provinciile Elis §i
Messenia din Grecia vechia. Nedon parau la granita Lu-
caniei. Neda la Euphor Nedee (Nam) ; Neda 0 Nede,
nimfii [zing.] de apa, nutricea lui Zeus. Nadel partin in
jud. Mehedint ; el e diminutiv. Garla Nedeielor, Oran
prin care curge balta Nedeia §i se varsa in Dunare. Nadi
in sanscrita, riu. Nedad in anticitate Nitra ; ad din Nedad
inseamna apa. Nidda fiuviu eurge in Maina, Nidelv 2
fluvii in Norvegia ; Niede fiuviu euvge in Saone, Nied
fluviu In Niedgau. Natisan iluviu la Gallia eisalpina, Nat
18

www.digibuc.ro
 - 358 -
vale la Motrul de jos. Natelsitz p. In Prusia, identie cu
Nadel din Mehedint. Netha foarte multe **die ; Nethe
Oran tn Belgia, eurge In Rupel. Nethen i Netinne sate
In Belgia. Nette Oran eurge in Rhin ; Netting parau
curge langa Pforzheim ; Nettingsdorf sat In Austria
de sus ; Nettin sat in Moravia. Nite mai multe parade ;
Nittenau Nittendorf; Nottbach in Ortenau, Nottenbach
curge in Maina ; Notte In Dahme Nottingham ora§ In
Anglia la gura riului Lene. Litera g din unele nume nu
inseamna nimic, ei unele popoare, in parte si Nemtii o
adaug dupa n. Nuthe fluviu eurge In Havel. Numele de
paraie in rèclacina eu nas, naz etc. nu le mai insir.

Ogq, Acmonia, Ocna, Agnavis, Napuca, Naparis

Dupa operatul presinte, Oga sè zice unui Oran
sè insira mai multe nume de ogase. Dupa diet. to-
pografie al lui Firtnzeseu ; Ogas, Ordu, Oga§ vale, Oga§ul
Mierlei, padure In jud. Mehedint ; iara la Spinean sè afla
Ogasul Mánastirii parau, Ogasul eu Perii, vale si Ogasul
Floarei loc in jud. Mehedint tn dictionarile romanesei
euvêntul oga§-,--parau nu
Oga§ e euvênt Mac i purcede din og deal, munte
si a§ spa adeca din aigh deal, munte si la Cimbri : ach
aches (Ache, precum ais eas, aus, os, uisge apa ; rtu
deci oga§ Inseamna : apa riu de deal, toemai ce In limba
nemtasca e : l3ergbach, Bergwasser, (vezi Cara', Glades).
In limba gallica ca euvênt de toata ziva sè afla : aigial
si aigiol, din aigh deal si gil, giol apa, riu ; adeca, : ogas.
Un nume identie en oga§ e : Ogeava [Ogiava] Oran in
jud. Ramnicul sarat, numele purcede din Og deal si
abha la Gallici, apti ; Oreava patau eurge din muntele
Cncu tot In acel judet ; or deal, si eva din abha [vezi
Lisava, Chilavita], Areva [azi Ucero] nu In Spania, lo-

www.digibuc.ro
 - 359 -
cuitorii dela rIn au fost C4tiberi §i s'au chismat At-
ev ar-i. Gura Orevului sat tn jud. Ramnieul-sarat; Orev
e Oran pentru c euvêntul Gura II arata, dar numele
Orev nu e rules. Orevita Oran in jud. Mehedint. tncá
un nume frumos : Aref, isvor In jud. Arges, din ar deal
si ef, abha [vezi Ivana] Astfel a§ e dela Cimbri, eava
etc. dela GM, sau Wad, §i In acest mod In Dacia se
pot constata doaua dialeete celtice.
Dar' k è mai auzim; Ogeloie magura in jud. Dolj,
Og e deal, el din il nalt, Ogial movila fn jud.
Ogian loe isolat In jud. Dolj, an e diminutiv; In celtica
aigh-ian, aigh-ean. Oghiza pädure, Ogiza sat, iaral tre-
bue sè zaca la loc nalt. Dar' si In alte parti og Inseamnä
deal, p. e, Ogulin or. in Slavonia la piciorul stêncii co-
losale Kh k ; og deal, munte ul nalt, in loc. Oggers-heim
sat pe o planitä In Bavaria, eg deal er nalt, s=sa tinut
loe. Dar nigh trece si In formele ag, eg, ig, og, ug, ;
iara g sè schimbfi ru e, ch, k. i astfel sè formeazä o
multime de nume ; Ins& acestea le tree §i vin la Oehian
deal, In plasa Motru de sus siOrhian deal in plaiul
Clo§ani [dupa Spinean], nu dela ochiu, ei din och deal
si ean mir, adern diminutiv ; pnä ce Ocean (apa) din
Oc mare, afunda, i ean apa (de unde Ionia). Din ach,
oiche apa, sè pot forma nume in och, og p. e. Oehte
Oran In Prusia te=di mie; Ocher fluviu In Prusia,
er=mare ; Oka fluviu in Ilusia, etc. dar og din Ogas nu
poate pureede din ach=og apa, pentru ca In euvêntul
oga§, as=ach inseamnil apa, rlu.
Akmonia sate Aemonia dupä Ptolomeu, Augmonia
dupa tabula peutingeriana ol a§ In Dacia ; Akidava sau
Maya dupa tab. piuting. oraki Daria. Ac-mon-ia din
ac=aug, nalt mare, mon celtice, mon-s latinesce munte
17*

www.digibuc.ro
 860

ia loc, caci ia pentru teren mare Inseamna prejur, tail.

Aci-dava din ac deal, i litera legatoare si dava inseamna
cetate, loc Intarit.
Akte (la Greei cu k, la Latini cu c) cap de deal
iese din muntele Athos in Macedonia ; Akte o peninsula,
iese din Argolis ; ak deal, te loc. Aktion (Actium) un
promontoriu al provineiei Akarnania, azi Akri. August
finperatul dupa bataia de aici a edificat Actia Nicopolis.
Akra la Greci, Akre la Joni (din ak deal, ra, re
loc); Inseamna verf, gimp, deosebi verf de deal ; Oera
deal in Rhaetia ; pentru verf de deal din ak deal si ar
nalt. Akteoni popor veehiu fn Attica muntoasa, petroasa.
Achaia In anticitate Aegialos o provinciä In Grecia, numai
la sud are un ses stamt, spre mare, tneolo e strabatuta
de dealuri pang la 1927 m. de nalti, din ac-ak, ach deal
si ia taral). Achalm yea de deal isolat de 701 m. In
Alpi chili Neutingen ; al=i1 nalt, m=ma loc. Acimincum
azi Peterwaradein, cetatea de sus zace pe stenci serpen-
tine 49 m. mai nalta ea Dunarea. Aei din ac, deci ae-
ma, loc la deal si ilic, e celtie, iarä um latin superfiu.
Agemont deal In Niederland, Agimont, deal fn Franeia ;
eatrit celtieul ag deal s'a adaus romanieul mont, ce In-
seamna deal, dar In Ae-mon-ia ac-ag inseamnä nalt, pen-
tru-ca mon e cuventul pentru deal. Numele de dealuri
si munti din Romania, In reclacina eu man, men, min
mon, mun, si-le poate esplica fie-eine. Agde oras In Francia
zace pe nältime ; e tocmai Akte de mai sus ; cad d fn t
se schimba. La Latini Agatha ; iara Ogial movila din
Romania, are nume identie eu Agial-os. Din aigh=ag=ae,
deal avem euventul : Ocna, la Magiari akna ; na [--an]
Inseamna loc. Ocna loc in 'vedia, Ukna, loc eu oene de
I) Am aflat esplicare din ach apl, gi ia WA; adevärat cg, o
parte din Achaia e la mare, insä partea mai mare stä din munti,
dealuri, stanci. Grecia e mai incungiuratä de ap5. qi Italia, qi totu0
nu au numele dela mArile din prejur.

www.digibuc.ro
 361

fer in ,$vedia. Ocna sunt multe nume de localitäti pe

terenul locuit de Români. Minna din min deal si na loc,
tocmai ce Inseamnit ocna. Mineral, ce sè scoate din min*
din deal. Stollen la Nemti ; s e numai siflare, tol in-
seamni deal [vezi deal]; en.na, loc. Bánya la Magiari
oenA, din ban deal ; ban p. e. e In nurnele : Al-ban-ia
nalta munteniA.
Agnavis i Agnaviae dupl tabula peutingeriani ora,
In Dacia.
Numele sè imparte In ag-nav-is; ag, ce InseamnA
deal, ad Inseamnh: nalt, mare, intins ; nav inseamnA,
deal si is loc. SA aflA formele rAdécinale ; nab, naf, nam,
nap si nav i celelalte strAmutandu-se vocalele. In cel-
tica de azi sè aflA cnap, gnob i knop, apoi formele la-
sand pe c, g, k, afarA aded nab. Aceste cuvinte inseamnii
eolnie, deal, apoi cap de deal, ce ntivAlesce spre o
vale, ce iese dintr'un trunehiu, ca un promontoriu
RAdecina nab sè mai formeazA i in alt mod, din
ni sau n, mic i abh apti, i atunci e nume de apA, de
Olin de riu, cum p. e. s'a format din ni-ach Nack din
ni-aha Nah etc., dar aceste nu le insir, ì fie-carele poate
s'é culeagi, ei ari in* numai numele de dealuri,
pentru-cA ag aratA, cA Agnavis a zAcut la deal sau lângA
deal mare, nalt.
In Italia pe térmul mArii adriatice a fost un oras :
Egnatia; ad eg din aigh InseamnA mare, nat [naot] api
[vezi Natra] i ia loc, aderii loc de locuintA ; In acest
mod stA i ag In Agnavis. Nume ce sè referA ad, sunt:
Nabateii popor jidan In Arabia Petraa, eu capitala Petra :
Nab-ta ; nab deal, ta prejur ; cif oameni. Nabelgau, un
trunchiu de dealuri in Thuringia ; el ad e din il, nalt.
Nebelhorn, cornul Nebel in alpii Algäici, cat Nabel.
Nebo, deal in Palestina, Nebrodi montes, munti In. Si-

www.digibuc.ro
 362

cilia, ad neb la Inceput nu mai Inseamnä deal ci nalt,

pentru-di rod inseamnä deal. Abnoba munte si plidure
In Schwarezwald ; arl ab [ce inseimnil deal] are inteles
de : limit, ca si ag, iai 5, nob de deal. Nafels sat pe nùl-
time In Svitera, naNI-sa ; Neffiach in Francia, lot; eu
päriiu si ape mini rale, din nef deal si ach ; acest

ach la Fi aneezi se reqpunde as, ea aeh la noi In Og-as

[vezi acolo]; Neffie, sat fn Francia eu oene de eärbuni
de peaträ, deci zace la deal.
Napata oras vechiu in Egipet cu cataract se", re-
deci zace 1ntre stânci. Nopf dt al In alpii lucerni.
Napfberg deal In Bavaria. Napita insulä fn marea
CaspicA, Napftos, demos [tinut] In Grecia; oleul de
peaträ nafta, se numesce dupd numele locului. Napf
deal In Pilsgau. NPph i Nephrit in mineralogia un
fel de peaträ i ce cresce in rarunchi Nepete ora§
in Etruscia, rzi Nepi, are mine. Nipf deal In Bop-
fingen, Nipfale., in vechime dealuri. in Armenia si
Assitia. Nif-dagh In Turcia, i nif i dagh inseamad
deal, dagh.dar, deal. Navarra un regat vechiu In Spania
pe coasta sudird a muntilor Pyrenei ; nav deal, ar nalt,
ra loc. Navassa o insuld in India, de 100 m. naltä;
nav deal, as d n ais niatime sa loc, Navas de Tolosa
slt in Spania ; Tolosa Inca inseamna deal [vezi Tilva]
Sierra Nevada deal in Spania; Nev;ges oi as In Prusia
pe nältime de 150 metri ; ig ad e diminutiv. Nevos in-
suld in India, ( U munti de 1096 metri si en vulcani.
An ajuns de a esplica Nopoca duprt tab. peutin-
geriana. Napuca dupä Ptolomeiu, ora§ in Dacia. Nap e
identie Lu nay din Agnavis ; adecá inseamnä deal, si oc,
sau ac inseamni lor de locuintä, identie cu ac, ee, ie-
ainintite adese-ori. Positiunea orasului trebue eäutata la
un deal, ce iese in vale, la un promontoriu. Inteo mapiti

www.digibuc.ro
 363

scolasticl Napoca se pune la Számosujvár; altii combina

cu satul Poka din corn. Maros-Torda, ca. ar fi römas
numai poca din Napoca ; acesta e imposibil ; Poca e eu-
vênt intreg, Poca-begy sè atld In comit. Moson, poca
s'è derivä din bog [vezi Bogoie]. Identiee sunt Nabrad
sat in cercul Fehéigyarmat i Naprad In cercul Jibon;
forma ea Neb-rod, i po.tte cä i Nepos sat in cercul
Radna sè insirä ad.
Am mai arètat, &CI numele zeilor i titlul domni-
torilor, adeseori sunt nume Imprumutate dela dealuri,
eari stau innalte. Astfel Nabu si Nebo la Babilonieni
a fost zeul lor. Nanab titlu pentru un domilitoriu in
India, de ad Nab-ob. Nab sè reatla in numele domni-
torilor din Babilonia, anume Nabonassar, Nabupolassar,
Nabukudunassar [Nabucudonosor din biblia] etc. Nabis
numele unor regi din Persia. Din nab.nob la Latini e
nob-ilis, nobil ; din eelticul gnob e gnom, spirit de deal
[Berg-geist]. Dar sè vedem numiri din Romania, purcese
din nab etc. Nama[iesci] &hit zidit in mijlocul unei
stand, ee formeazä un colt al dealului petros [dup5.
Frunzescu]; adeett 6'3 vede, cä dealul ca coltul s'a Intins
spre vale; nam, inseamnä deal. Nav-rut [nav-ar] munte;
cum e Navara din Spania, nav deal, ar nalt, i ut sau e
diminutiv românesc sau purcede din ta, ty, loc. Nebunul
mare si Nebunul mie, munti, dar nu dela ne si bun,
adeeä féu, prost, ci din neb deal, an diminutiv. Nemerea
Nemernic munti, nem deal, er mare, ca loc Deal
nebun i nemernic nu esistä, dar sunt multe cazuri, când
popoiul asimileazä numele unei localitàti, cuvintelor din
limba de azi.
Neamtu e o manistire tn jud. Neamtu duph Frun-
zeseu intr'o câunpià micà i unde sè impreunä muntii,
ca i (And ar Ingradi acea vale. Cetatea Neamtu ziditä

www.digibuc.ro
 364

de Stefan eel mare, lAngra drumul ce merge la mAnA-

stirea Neamtu, care si3; ridica pe coasta unui munte su-
perior. Mai sunt 12 localitAti Neamtu, i apoi judetul
Neamtu, ce stä din plaiul Munte i Peatra, ce aratit In-
susirea teritoriului. Ad nu e vorba de numele poporului
Neamt" ei de numele eeltie al prejurului ; nem deal,
ty tnsearnn i prejur i loe ; egal eu da ta. Ad o
asemenare Nemausus a fost In Gallia un oras azi Niems
pa unii Niemes, Nimes] In Francia, zace la coasta unui
sir de colniei, pureesi din muntii Ceveni, i zace 45 de
metri de nalt. Namasus un deal in Asia. Nemrud=dagh
munte de 2000 metri In Curdistan, auf nem=.-nalt, rud,
munte, cat Neb-rod din Sicilia. Nevoies treeétoare pe
munte ; Nievut deal in Mehedint ; Nimir mare si mic,
munte si deal din nim deal si er mare; arI am putea
insira i Nopterca i Noptesei. .Novac munte, din nob
nov deal si ae loc; nu dela numele de familie i une-ori
de botez, Novae, unde nov e nou i ae om = Neu-mann.
Naparis s'a ehiemat in Dacia un riu, a purees di n
Carpati si a curs In DunAre ; se crede cá e Ialomita. Nurnele
se amintesee Inca la Herodot, t 408 ant. Cr.
Numele Naparis purcede din nap (nab) deal, ar mare,
is apA. Yntral Lucania i Bruttium a fost 11111 Sybaris,
din dab-tab-sab deal ar mare, is apI. De aeeeas origine
e seb In numele riului Seb-es, unde e inseamnA aria,
riu ; e Semenie, deal In Caras-Severin, sem deal, en mic,
ie loc. Mai sus am ar'état, crt nap inseamnA i ria; In
Scotia sè afiä riul Nav-er, ce sé esplica. eu nay flu, er
mare. Ad. Bakmeister pag. 25 aratA cA in galliea ve-
chiA un rfu s'a numit Nava ; acela din seeolul al 8-lea
Ineoacea, s'a Kris Naba i Nawa ; In seeolul al 9-lea
Naab, lat. Nabaens In Britania ; i riul Nau, care la

www.digibuc.ro
 - 365 -
1003 s'a numit Navna, la 1150 Nawa, la 1515 Naw. TJn
alt riu Arnava, din ar deal nava apä ; sau arn prejur
de deal si ava apä.

Ostru, Ister, Danaster, Streiu, Strigiu, Bistra

Dupa operat, locul din sat, inträ' valea (apa) Ilisava
si ieruga (canal) se zice Ostru. Un teren, unde e un isvor
err lac, s'è zice Ostru. In comitatul Uniädoarei sunt douse
sate cu numele Ostru si zac la riurele.
Ster la Celtii vechi si de azi, anume in limba Cim-
brilor din Anglia (W. Obermüller I. 855. II. 132, 726)
precurn si In limba armorica sau bretona, din Francia,
[Hein. Zimmer p. 41] inseamnä : apa, päräu, riu. hainte
de cuvintele Incepute eu litera s, popoarele au pus câte
vocala, a, e, i, o, u, y, si din ster s'a format : aster,
ester, ister, oster, uster, yster ; iara, e din ster strámu-
tându-se in alte vocale, sau mutandu-si locul la capèt,
s'au creat alte forme, toate cu inteles de ster. Numele
Ostru purcede darä din o, litera afixä, fára ca se insemne
ceva, din str, ce inseamnä apa riu, si din u [.um lat.
on celt.] cu inteles de loc, teren ; deci Ostru inseamnä :
teren la apa.
Se' incepem cu numele antice. Colonisarea noastra
in Dacia a fost la anul 106-107 d. Cr. Strabo geograful
t 60 d. Cr. la cap 13 zice : Dunärea de jos de pre längä
Geti sii cheamä Istros. Dunarea de sus, pana la Nicapole
in Mesia (Bulgaria) s'a chiemat Danubius, iari dela Ni-
capole In jos Istros, la alti scrietori si Ister, Hister, unde
h e o aspiratiune. Dar' Istros, Ister e nume vechiu, e de
peste 1000 de ani inainte de Cristos. Istros (dupl. He-
siod din Kumä in Aeolis pela 850 a. Cr.) e numele ze-
ului, al riului Istros. Istros la Herodot t 408 a. Cr. Istros
dupä Stefan Bizantin, mai multe orase in Pont, §i pre

www.digibuc.ro
 - 366 -
insula Creta. Istropolis oras fn Mesia inferioarä (Dobrugia)
Intra gurele Dunhrii si Torni. Istria o eolonie greach la
gurele Dunhrii, dupa Herodot; loeuitorii. Istrienos ; la
Stefan Bizantin Istrianos en si an Inseamna om, os gre-
cese, tot aceea, deci superflu. Istria o tarh la Marea
Adriei, s'a tinut de Italia, azi de Austria. La marginea
Daciei, chtri Sarmatia a fost Aul Danaster la Greei si
Danastris nume duplu ; dan sè reafla In Danubius, Du-
nAre (vezi lacul Toni) si ster la cap.& atata cat dan,
api, Au. Din Danaster la Bomb-1i azi e Nistru.
Sè cereetam localitätile de pe laugh Duare, In
eari se' reaflti ster. Durosterum (dur-o-ster-um) ora§ pe
têrmul Dunhrii fn Mesia, azi Sil-istr-ia uncle sil fnmoiat
din dail cetate, oras. Istriganum mai tarziu Sti ygonium,
azi la Magiari Esztergom ; gan Inseamnä eetate, Intäri-
turä, um ium, loc. Mai sus e tara Oesterreich, oe su-
perflu, ster rfu, reich din reg-num, regat, azi cu fnteles
de imperiu, latinesce : Au-str-ia ; deei Austria, Oesterreich
Inseamnä tará la Ister. Tot aproape de Dunare e Styria
(la Nemti Steuermark) din ster rfu i ia tali% Numele
aceste, fatii de unii serietori veehi dovedese, eh
Dunhrea si din sus de Nicapole s'a chiemat Ister,
astfel celtica Indreapti si pe geografii vechi.
S'é cereettim acuma numele apelor purcese din ster,
aflâtoare pe teritoriu loeuit de Români. Duph Diet.
Topografie a lui Frunzeseu sé aflh : Istri(ct, munte In jud.
Buz61.1 ; numele purcede din ister i diminutivul ita res-
pective ta si Inseamnal rfurel, parhut, aph micé, deei e
nume fe'u pentru un munte, cad muntele numai munte
poate Insemna. Istrita se' mai and doué sate In jud. l3uz6u ;
pe acolo trebue s'é fie phräiele Istrita. OArasa phrhu In
jud. Mehedint. In acest nume de doaa ori se aflii con-
ceptul de apa, de riu ; ster odatä, si as=apä (vezi Ogas,

www.digibuc.ro
 567

Glades). Iata o forma identica ; Ostr-ach pgrau fn Hagan

unde i ster, i ach inseamna api, parrtu. Ambele sunt
din doaua dialeete celtice. Osterbach curge In Blies, unde
bach e adats germanic, tiara eelticul ster. Ostrasoara
Oral' in jud. Mehedint, unde oara e sufix de diminutiv
roman esc. Stirta, park' In jud. Buzau ; din ster i dimi-
nutivul romanese ta; celticul ei [0] i dupa limba
noastril : ta, ; in Stirta e ta, i acest ta eu litera le-
gatoare e ita, cum sa afla In I-str-i-ta ; sa afl i dimi-
nutivul tu, p. e. Jil-tu 6 paraie [vezi Gilia]. Numele
aceste sunt dintr'o epoca eu numele rfului Ister.
In comitatul Uniadoarei, este un rla ce sa numesce
Streiu §i curge In Mures si este satul Ohaba-Streiului.
Streiu din ster=stre, i sufixul el ori en, ea diminutiv,
apoi 1 sau n s'a trimoiat ; din strel ori stre-en, Streiu.
Pe o mapprt am aflat : Strel. Streiului Magiarii Ii zic
Strigy [Strigiu] unde ig e diminutivul eg ; ec sau ge ; ce.
Stirna, parau tot acolo, curge In Bistra. Stirna din ster-
ean, unde ean.an, n, e diminutiv; pentru nume locale
na inseamna loe.
Dar sa facem asamanare i cu alte nume din alte
tari, pe unde au locuit Celtii. Formele mai de aproape
sunt : Stré doue riurele in Belgia ; Streh-la sat pe ter-
mul Elbei, unde la inseamna Joe ; Streu parau In Saxonia ;
Estrée in Francia. In Anglia : Ulster; anume In Irlandia
nl inseanina mare. Stour 4 riuni. In Francia Esteron
curge In 11111 Bar (on e diminutiv. Estrée Blanche,=Stre-
iul alb ; Estry sat, unde y inseamna loc. Istres, doue.
In Belgia Sterrebeck (beck=bach); In Italia : Istrana,
Stura In Piemont, la Grecii vechi Storas, la Romani
Atura rtu In Latium. In Spania Esteribar, uncle bar In-
seamna iara apd (ea In Ostrasa, Sterrebeek). La Estrella
riu si sat. Astura i Astorica (ca diminutiv) azi Ezla

www.digibuc.ro
 868

curge tn Durius ; Asturia tali si Asturiga sau Astorga

oras la 11'11 Durius ; ga.loc. Alster fn Holstein,
al.mare Elster land, Lipsca, Ulstra curge in Werra ;
el.ul.mare. luster curge In Ostsee, ad in, ce de re-
gulä e la capét e diminutiv. Sterbach, Esterbach, Ister-
bach In Würtemberg ; Störe in doc. vechi Stura curge
in Elba, Storbach. In Austria, Styr si Ztyr fluviu In
Boemia, Stryj riu in Carpati curge In Dnistru. Hestra
in vedia, Histriaea in Grecia ; Styra demos acolo ; Stry-
mon fluviu In Thracia azi Struma.
Dar' 0 auzim un secret despre ster ; acest cuvênt
e derivat din dwr api, riu (vezi Dobra, ca Orb) ; cl
trecAnd in t, e twr, de unde tar, ter, tir, tor, tur, tyr, §i
siflate, adecit cm s Inainte e ster. Din formele farit s,
aduc numai 2 esemple. Dyras riu in Thesalia la Herodot ;
Tyras la alte popoare Danaster. Cine s'è Intereseaza, pe
basa instructiunilor date, poate Insu§i descoperi peste o
sutä de nume de riuri si päräie, cu formele tar, ter, tir,
tor, tur, tyr in räclöcinä. Chiar aceasta demusträ positi-
vitatea scrierilor mele.
Bistra un rturel In com. Huniadoarei, isvoresce in-
tre dealul Negru si vörful Murgan, trece in comitatul
Carasului §i din jos de Caransebe§ inträ In Timis. In
comitatul Severinului (dupl informatiuni dela prof. Dra-
galina) Bistra e un riurel, si apoi Bistra Mérului, carea
eurge in Bistra, ce vine din corn. Huniädoarei ; apoi Bistra
Märului are 2 päräie, unul iarä, e Bistra si altul Bistri-
soara, si asttel Bistra sä aflä pe teren locuit numai de
Romani. Numele Bistra purcede din bi.(fi, mi, pi, vi)
mic si ster apá, rtu ; acest bi §i celelalte forme, dupli-
cate, bibi, mimi, pipi sunt la multe popoare, pentru de
a insemna ceva mic, dar acest bi la Slaveni nu esistä
(W. Obermüller II 477). Bistra 86' aflä si cu alte dimi-

www.digibuc.ro
 869

nutive, p. e. Bistritoara, Bistripara, §i Bistrita. Bistret

baltä, schit §i sat fn Romania ; ad et e diminutiv mas-
eulin. Pistrita (bi=pi) Warr In jud. Mehedint (nu dela
pistrit); Vistrita rfu fn Macedonia sudica ; Feistritz fn
Austria de jos, §i In Stiria. In Italia Mister Bianco [Bi-
stra alba]; Mistreta [eta, ta diminutiv,=ita, Mestre,
Mestrino ; In Francia Mestras, Mistre, In Anglia Mister-
ton In vedia Misterhalle etc.
Röszler [Dacier oder Rumanen pag. 37. La Glig.
Toeileseu Dacia Inainte de Romani pag. 613] numele
Ister, Bistrita, le dechiarit de Slavene, cand numele Ister
a esistat eu 1000 de ani fnainte de Cristos i eand Slavi.
au aparut i 'au latit In seeolul al 5-lea §i 6-lea d. Cri
Dar' dad ster nu e slavean, niei bister nu poate fi sla-
vean. Strèinii eu multe stupiditäti vreau sè ne fnealceaseä.
Borovszky Samu In A honfoglalás története" 1 94 pag.
59, numele Bistra, Beszter, Besztereze etc. le deduce
din euvêntul slavean bAsträ, ee ziee, cà Inseamnä ung.
sebes, rom. grabnic. La Boemi sè aflä hystre adj. grab-
nie, bystrec [ec.et] bystrice [ce=te] adj. eu minte aseu-
titä ; bystrak orn sprinten, grabnie ; la Poloni hystry,
rapid, vehement ; dar' din adjective nu sè formepza nume
de munte §i de pfiraie, ci adiectivul poate da numai o
Insu§ire rfului, p. e. Sebes Körös [Cri§ul repede]; i dad
bistra ar fi ca adieetiv pe langd numele unui *au, §i
acesta pe teritoriu slavean, atunci adiectivul ar purcede
din euvintele slavene citate, dar bistra ea Insu§irea unui
parau nu esista In toata nomanelatura geografica. i apoi
!mat se afla p. e. Rapide paräu In Romania, s'a dovedit,
cA Bistra, nu Inseamna räpede, ci rfu mic.
Heinrich Zimmer [pag. 41] §i Adolf Bachmeister
[pag. 23] difereaza despre germanicul Strom [rfu] §i Il
deriva din ster ; i chiar slavicul ostrov [insulä] din ster

www.digibuc.ro
 870

cu fnteles fncungiurat de apa ; ba fa vechia slaveana bi-

serieeasch, s6 afla struj1 Da] din ster eu fnteles de a
curge. Astfel, (Iva Slavii au fmprumutat pe ster, i pe
bi, ce fn limba lor, in diminutiv, nu esistä, e prea na-
tural, ca. Bistra, Bistrita etc. aunt nume tormai asa de
celtice, ca Ister, i sunt dintr'o epoca premergtoare
Slavilor.

Peica, Bega, mic, pic, Bior

Dupa operat s'è aflà pärAul Peka. In Romania sè
afla Beka parau in jud. Wee, i Beka loc, isolat In
jud. Romanati, de buna, sunk' langa un parau, milear azi
sè nu se si numeasca Beica. Beka pureede din celticul
anume gMlicul be, by, bi, prefix si sufix de diminutiv,
fnseamna mic, i purcede din celticul anume cimbricul
ach, oirhe ce friseamna apa, rfu, deci Beka e din bi-ach.
bi-oiche, mica apa, mic rfu. Cuvêntul nemtese Bach,
ce Inseamnä parau asemenea purcede din bi-ach. Ach-
ean i oiehe-an apa mica, eu diminutivul
la Celti
ean. Bi precum am arètat la Bistra trece In fi,
mi, pi, vi, ; ba, i schimbandu-se si In alte vocale, sau
remanênd numai b, f, m, p, v, ea diminutiv, apare In
foarte multe forme, p. e. baiea, beica, Mica, boica, buica,
apoi : faica, maiea, paica, vaica etc. dar fiindca In
celtica, apà Inseamna nu numai ach, aches, okhe, ci
ean, ais, abh ete. prefixul bi i eu toate formele sale se
afla i fnaintea aeestor cuvinte. Mai de parte beag la
Celti anume la Galli friseamna mie, si de ad sè afia nu-
mele de persoane, eu fnteles : mie, Begga la celti, Bieco,
Piggo la Italiani, Pignot la Francezi, Piccolo (eolo su-
fixul de diminutiv ea In culus) la Italiani, apoi din
acel beag la noi Mien i mic, precum i Pieu si pie, un
pie ; nest beag s'é afià i la nume de päraie, p. e. Beg-a,

www.digibuc.ro
 - 371 -
unde a din capét e din a, sau aha apa. I3ega e Oran
In corn. Cara§ si pentru prelungirea lui s'a sapat canalul
Bega.
In Romania sè an formele : Baiean sat In jud.
Dolj, Baiceni isvor eu api sulfuroasa In jud. Iasi si satul
Baieeni ; din aceste sè vede apriat, ea a esistat sau
esista si azi paraul I3aica (bi-oiehe) ; Baiean din baiea-an
unde an Inseamna loc ; Baic-eni din baiea-eni, unde
eni,.ani, oameni loeuitori la paraul Baica. Acf sè pot
Insira formele : Baie-oiu, Baie-ulesei, Boic-eni, balta In
jud. Ramnieul-sarat, Buie-esci. Biea sarata *Au In jud.
Buzau, din bi-acha sau beag-a si nu dela bica, taur.
Maica mare §i Maica mica, douè locuri in jud. Bolgrad ;
din mi-acha, si nu dela mama, maica ; Mica sat In jud.
Arges ; Moie-eni sat In jud. Prahova. Paie sate In jud.
Ilfov si Cahul, si acum am ajuns la forma Peleha, pi
si oiche. Leica park in jud. Ramnicul-sarat, din li mie,
si oiche apa, rIu, cat Peica. Peicani sat In jud. Mein.
Vechita parau fn jud. Bolgrad, din bi.vi=v, oiche si
it (aid, ed, et) al doilea diminutiv, si corespunde numelui
Bech-et, balta In jud. Dolj. Voica (v-oiehe) parau In jud.
Mau, de aef numele: Voicasiti, park fn jud. Wee,
Voie-esci etc.
Unele forme din alte parti. Baic-al lac In Rusia;
alil mare. Bajka sat fn com. Bars, la parau cu fabricit
de papir. Bajoca In antieitate azi Bayeux, In Fruncia,
din bi-oiche ; Beikos ora§ in Turcia asiatica ; Bich-el see
lac In Svitera, Biehel balta In Tirol ; eI=a1 mare ; Bi-
ehenbach mai multe, bi-oiche-an, sau biachean ; beag-ean.
Faiehio In Italia ; Feuchten sat in Bavaria ; feucht nemt.
umed. Maiehe sat In Francia eu firesteu ; Meich-ov sat in
Prusia ; aceste stau mai aproape de forma : Maica. Mei-
ches In Hessen, din mi si aches. Pojkam sat In Bavaria

www.digibuc.ro
 372

langä. Aul Abbach (abh-bi-ach) unde m din am=an loc.

Vajk si Vajka si Vejke in Ungaria; Vichio in Italia (nu
din vechiu); Wojk-an In Boemia, unde an din an loc,
prejur.
Diminutive cu alte cuvinte : Maina Au, din mi-ean
Viena Au, din vi-ean, iarit orasul sé sale eu doi n,
Vien-na, unde na inseamni loc; Bina Oran in Bavaria
M iesbach mi-ais. Bees bi-a .h, bi-ech. Fiind la diminutivul
bi, sè ni aducem aminte de Bior, Bihar, Bihor, o grupá
de dealuri mici fatii, cu Carpatii. Bior din bi mic si or
deal munte. Bihar, Bihor arath originea din beag-or,
mic deal. Bigorre o tall pe coastele Pyreneilor in Francia,
din Beag mic, or deal, si re teren. Hor si. Gor la Slavi
deal, dar neavênd ei diminutivul bi, bi hor nu s'a putut
forma din slavicul hor sau gor; WA, formatiune identici
In Beag-or-re. Migore munte in jud. Dâmbovita, din mig
(mie) si ar or deal ; toemai Bigorre din Francia.

Rol i Jol
Dupa operat, pe coasta nordica a Tilvei mari, este
un loc cam asezat, care se estinde din coasta Tilvei Ong
la Seäunel si se chiamil., Rol si Jol. In Foaia diecesanä
Nr. 2 din 1895 un ciclovan descrie unele piirti din
Ciclova, si. zice: Ciclov s'é poate deriva dela apropiata
stanch' (eleant) ciclopica, asa zisit: Peatra Rolului."
Catä anticitate, cel purin de 3000 de ani se afiá
in numele Rol si Jol! Ce cuvinte vechi sunt si aceste
si. s'au sustinut de Românii din prejurul Oravitei. Din
ambele descrieri se vede apriat, di Rol si Jol trebue se
insemne: stkeä, peatré, deal, munte; Inseamnit ap, pre-
cum am mai zis, cti numele unui deal, munte, stêncl
peatai etc. In limba vechiä, nu poate insemna alta decal
ce a fost si ce e azi, adecä jar& deal etc. Rol pureede

www.digibuc.ro
 373

din ral, si acesta, In numele locale are si formele rel

ril, rol, rul, ryl. Sé premit nisce esemple si as'émänäri.
Ril, deal in jud. Museel, hilly la montagne, deli-
mea, dealul Rilly ; Rilly aux Oies, ambele in Francia,
fn tara Gallilor, Celtilor. De unde Ril In Romania, Rol
In Mäidan sCielova dad nu ar fi fost pe ad locuitori
eu limba, ce a dat numele Rilly in Francia. Numai un
tähul, un prost nu s'ar mai putea pricepe la aceastä le-
gätui A antick Rilo-Dagh e trunchiul de munti in Balcan,
leagä muntii Despoto si Bitos. Dagh si tagh e cuvênt
comun in Asia, pentru de a insemna : deal; din dac e
dag=deal e numele Dacia, delime, munteniä.
Etilpräsel in Anglia, Rill in corn. Sepes, cercul
Mägura. In celtica rhwyll, inseamnA : pas de munte,
munte peste care se poate trece ; treckoare. In celtica
w adeseori e o literk carea acusi se lasA afarä, acusi
se folosesee ; pentru aceasta ryll, in Francia, In Romania
si in Balean. In Diet. Topogr. al lui Frunzescu 86 afiä
numele de localitäti : Balet, Relesci, Ruleni, si in cat
aceste localitäti zac la nältime, la loc de trecere peste
un deal, numele purcede din rwyll, si sunt de o origine
cu Rill. Abea este MU asa de -amplä si asa de apti
pentru nume de localitäti ca acea celtid, si cred, cA
cetitoriul s'a convins deplin despre aceasta.
Sé vedem acuma nume de localitäti din alte pArti.
Cu ral : Raffle-court sat In Francia. Raleigh oras, zace
pe deal in Canada (igh=ich, forma each, vezi Matieiu),
stêncos, petros. Ralle lat. rallus, paserile cu picioare
nalte. Rallswich sat in Prusia. Cu rel : Reil in Prusia,
Reil-lanne oriiselsi Canton in Francia. Reilsheim in Baden ;
Rellen or. in Spania, Reuilly (=rhwyll) sat in Francia.
Cu ril : Rihl In Prusia, Riello si Rielves in Spania, Ril-
hac In Francia, Rillaer in Belgia, Rind In Francia, Ril-
18

www.digibuc.ro
 - 374 -
lington In Anglia. Cu rol: Rolleto In Italia (forma ea
in Ra let, unde et sau e diminutiv din aid, ed, sau e
din da, de=ed, et, ce inseamnA loc, teren, i ce e et
din fag-et). Rolle cere In Svitera, Rolle-bois sat In Francia
Rolo In Italia, Rolaur In Belgia, Rouillac 3, Rouille 1,
Rouilly 2 sate In Francia. Cu rul; Ruh la sau Ruhl or.
In pädurea Turingen, la nältime de 329 m. unde este
un *Au i trecétoare. Rulle in Prusia, Rulles In Belgia
Rully in Francia, Rula un loc längit Eisenach, pe care
e trecerea dela Gotha la Henneberg; Rülsheim, vechiu
Milich-scheim pe deal, cu mini de castel roman, lâng5,
Germersheim. Airolo sat In Italia, loe de pas de deal;
=y-rhwyll
In operat s'a zis, eh, este tin loc cam apzat, qi
acela s chiama, Rol. Asa e! rhwyll inseamnä un loc
mai asezat Intre dealuri ; un loc pe care s'è poate treee
e rol, Ng nu e identie eu jol.
In operat se zice : Pe acest Jol (Zsol) trebue sè
fie curs lava din craterul, ce se Mil In vèrful Tilvei;
eäci sub Jol e multa peatrà moale! Minunatä descriere!
ea sf and Liuba-Iana, ea Celti ar esplica insusirea locului.
Jol Inseamnä stancä, peaträ, lava! Ah ! ce tesaure
vechi limbistiee Bunt In numele locale din hotarul Mai-
danului ! Ail, oil, ol, la Celti Inseamnä sang, peatrii,
deal stAncos. Formele acestea sè iotizeazä, adeei inainte
li 86 pune un i, carele la unele popoare sunä ea i
moale [j unguresel la altele ca j [zs unguresc]. Alpes
Juliae s'au numit In antieitate alpii [muntii] de stânci
din Carintia, dela Pusterthal i Gailthal spre ameazi,
din i-oil, stand, peaträ ; din i-ol, e jol,- stanca, peatrá.
Julius, Julia, niimele romane ea certitudine sé pot de-
riva din i-oil ; dar forma Julia pureede si din gil ;
[vezi Julier-Pass In alpi In Svitera la nältime de

www.digibuc.ro
 375

2287 m. Joulis ora§ pe insula Keos, una dintre Cyclade,

cari stau numai din stand e§ite afara din mare. Jalyssos
ora§ pe insula Rhodos, fad la Homer pPla 950 a. Cr
Jal stand, ys din ais apa, rfu, i sa loc. Jaligny ora§
fn Francia, cu ocne de marmore alb ; jal stand, peatra,
ig, ee e In Raleigh [vezi la Rol]; ny=na sufix pentru
de a fnsemna deosebi localitati de sate. Jalna fn India,
Jalna fn Ungaria; Jolsva [Elseh, Eltieh, Jelschau] ora§
In com. Gömiir cu one de marmore §i ape minerale ;
jol, s din sa teren prejur, §i va loc. Julio-magus azi
Stulingen fn Schwarz-wald, pe un deal staneos ; jul=i-oil,
mag, curte.
Al 6iseamnii: 1. deal, munte ; din acest al e al-p,
unde p din pa [ba=fa, ma, va] Inseamna teren ; Alava
In Spania o provineie muntoasa, din al munte i va
prejur, a din mijloc e Uteri legatoare, care adese-ori e
asemenea literilor din radlicinä sau din sufix. Al Inseamna :
2. nalt, mare, deosebi, la inceputul unui cuvent, ce fn-
seamnd deal, munte, apa, p. e. Albrouz sau Elborus deal
In Persia ; unde brouz, bor Inseamna deal [vezi Barbura].
Albania, unde ban Inseamna deal ; Altai unde tai e din
dag, dac, dah, dai, §i Inseamnä deal, etc. Aceste le-am
spus, pentru cA acest al [apoi In variatiunile el, il, ol
ul] se Intalnesc cu ail, oil, ol stand peatd, §i numai
prin descrierea bud a positiunii se poate face deosebire,
ca oare numele Inseamna : deal nalt, sau deal de stand
p. e. Olymp deal de 2973 de m. fn Grecia, apoi altele
In Misia, Lida, pe insula Cipru i In Elis. Toate sunt
nalte i toate au 0 stand ; pentru aceasta ol poate In-
semna sau nalt, deal, sau stand ; larA ym In Olymp e
din ab.ba prejur ; [vezi il mare, ca sufix la Manila].
Oliva azi ora§ langit Danzig, pe dealul Karlsberg
de 74 metri nalt ; din al deal 0 va loc, pe unde nu
18*

www.digibuc.ro
 876

cresc Olivi. La Ierusalirn a fost mons oliveti sau mun-

tele Olivilor, muntele Oleiului, la Nemti Oelberg si Öl-
berg. Cristos de pe acesta s'a inaltat la ceriu. AceA
munte, are trei vêrfuri, eel mai Malt de 805 m. si mun-
tele sta din peatra de var, Inseamna deal de peatii, de
stênea, macar sè, fie si avut Olivi pe coasta lui ; dar
Oelberg este si langa Schrienheim, asemenea unde nu
sunt Olivi ; deci din Oil stênca, peatra. 011ioles oras hi
Francia la capètul unui munte cu stênci ripoase. In Ro-
mania aunt nume de localitati, la inceput cu al, el, il,
ol, ul, cari au tntelesul, ce Vann esplicat la al ; dar' M-
eat dealurile aunt de stênci, tormele aceste sunt din
ail, oil ol stênca. Cine s'è Intereseaza de a cunoasce no-
mendatura geografica a Romaniei, dupiti eele esplicate,
poate cu siguritate purcede.

Bumf, .Rujeiu fi Ruconium

Dosul coastei pustinie, ce se oteresce, cu otarul
Agadiciului si Gladesul, si5 numesce dosul lui Rucq."
Dosul la om e spatele ; si dos de deal asemenea e spate
de deal.
Lana vArful lui Urduc si Intre laculete, este alt
vArf de deal, numit ver ful lui Rujeiu" , §i. e mai de tot
steril (stêrp) adeca cu petri, cu stênci.
Parecá nnmele locale din otarul Maidanului sè
tntrec unele pe altele, cari sè fie mai vechi, mai fru-
moase si mai interesante. Desí e dosul lui Ruces si Or-
ful lui Rujeiu, sè poate Intelege nurnai : dosul Ruces si
vArful Rujeiu, si aci nu poate fi vorba de atare persoana.
S'é analisam mai Intaiu pe Ruces. In celtica rugh
ruagh (U. 107 etc.) Inseamná spate dos, cu diminutivul
an e rughan, spate mic ; cu augmentativul ar e rugh-ar
spate mare : an si ar precum am mai arkat aunt si lo-

www.digibuc.ro
 377

cative, insemnând loc la dos, la spate de deal ; dar' g

din rugh treee fn c, eh, (=k) i fn j [zs]. Din rugh la
Nemti Mich-en dos, spate ; riirk In zu-ruch, Imièrèpt,
ryely la Slavi, din dèr'épt. In celto-scotica läkits, gib,
bos, cocos In spate ; de ad au luat medieii cuOntul
Rachitis, pentru morbul ce face gfb, bos In spate. La
Poloni i Boemi dos, spate fnseamnä hrbet, chrbet, grz-
biet i pentru cele din râcläcina rugh, Slavii nid nu au
ceart CU noi ; iarit stêneä la ei sè numesee skalja,
skala, opoka ; dar kal e din celticul gal, stânek si cal,
deal [vezi Chilavita]
In Lipova este un deal numit Ruga , Intru ade-
vèr numai spate de deal, si pe coasta lui sunt mor-
mintii ; deci numele purcede din celtieul rugh spate. In
unii ani acolo s'au tinut petrecerile la hramul bisericei
ce In unele locuri sè numese ruga, p. e. In Chizetou,
dar numele dealului nu poate pureede, dela petrecerea
numitit ruga.
De-ocamdatä s'è treeem la Rugeiu. Aeesta e vArf
de deal si e mai de tot eu petri, eu sttmci. lii celtica
roc Inseamnii. stênek peaträ i apoi deal deosebi de stêneä
de peaträ. Roe si roch, rocher la Franeezi stean stêncä
peaträ ; la Spanioli roca, stêncà, peatrk roeas fn plural
darabe de stênci ; la Italiani roeca, stêncä i eitadelä
pe stêneä ; roehetta (etta diminutiv] stêncA ; rocchio

stâneä, trunchiu bälvan de stênek peaträ, roccia stêncit

din mare, rokle la Boemi rfpä, afunzime ; roh corn. C
din roc treee In g i In j, i apoi o fn eelelalte vocale,
de unde o multime de forme ; rac, rec, vie, roe, rue si
rag, reg, rig, rog, rug. Din acest rug, e r'édècina In nu-
mele Rug-eiu, cu Intelesul de deal de stânci, de peatril.
Din acest rag e la Nemti ragen a sè rédica, Inälta de-
supra de ceva, de altul. Rog la Poloni corn.

www.digibuc.ro
 878

NA la tnsirarea numelor locale, purcese din 11-

däcina rugh spate dos -de deal, si din rAdècina rug,
stêncA, deal de peaträ, e o greutate mare, Intaiu pen-
trud din ambele rAdAcini s'au produs forme egale dupl
litere, dar mai ales, pentrud lipsesce descrierea dealu-
rior, i astfel adese-ori nu sij poate decide, cA p. e. rag
friseamnA spate de deal, sau deal de stênd, dd. dupä
Inteles e mare diferintl. Pentru aceasta voiu insira nu-
mele deosebi de dealuri, mai mult pentruca sä se vadä,
el ce fel de forme se aflA, cáci aceia carii sä intereseazA
In fata locului pot precis sè facA diferintd.
Racalmuto ora tu Italia, are ocne de Bare si de
sumpor. Rachel deal In Bavaria, rac stênch, el mare ;
Raehen-stein deal si sat In Appensel, rdc-ean, Rakka
stênd la 111.11 Eufrat. RAcari loc si sat In jud. Dolj ; eu
greu dela rac animalul de apii, did tu jud. Mehedint sä
aflä RAcita i Racova, dealuri. Rechberg, Reiehenberg
mai multe. Richiciu munte In jud. Arges. Capo da Roca,
promontoriu In Portugalia, Roca-madour tnteo ripA tn
Francia ; Roch-sberg, Rochenberg In Hessen ; Rochdall
In Anglia, roc stêncA, dall cetate ; Rochefort, veehiu Ru-
pes [stênci] In Francia. Roca, Rodnei, Rociu, Rocsoveni,
nume locale din RomAnia. RucAr sat In jud. Muscel,
dupA Frunzescu, de din sus de sat pe drumul Brasovului
sä aflA ruinele unei cetAti vechi, i sä presupune, cA
ad a fost cetatea vechiA Ruconium, ce 6'6 amintesce la
Ptolomeiu. Astfel ruinele trebue sä fie pe un deal, si
numele purcede din Rue-on, unde rue trebue s'è Insemne
sau spate de deal, sau stênd ; on e diminutiv, deci rugh-an
sau roc-an ium=ion sutix pentru nume de sate, de orase.
[Ind nid pentru asa localitate, sif3 nu afli descriere pre-
RucAr In jud. Mused, trecétoare de granitä spre
Transilvanja, Aei rue e apriat spate de deal, iarA ar

www.digibuc.ro
 879

mare sau loc. Rudireni vale in jud. Putna, satul veri-

simil e pe spate, pe coast ä. de deal. Rucor, sau Rueur
sau Rucher sat in corn. Fägäras, Ruchiberg in St. Gla-
rus, Ruche o cetate in Blauthal, de buni-samä pe spate
de deal.
Rhagae oras vechiu In Media. Ragaz loc de scaldi
in Svitera, zace la naltime de 521 rn. inaintea unei ripe
stêncoase ; astfel zace pe spate de deal si si la stêncl.
Raguza ora§ In Dalmatia [la Slavi Dubrownie] zace la
piciorul muntelui Sergio, pe un spate de deal, asa Meat
stradele sunt ea terassele, de te sui ea pe trepte, dintr'o
strada In alta. Rag sat In jud. Dumbovita, Ragin-esci
sat in jud. Buz6u. Regdan, Reghinesci, Reghin, cotul
Reghiului in România. Rhegion §i Region promontoriu
si ora§ la vêrful sudie al Italiei, Ind la Herodot si
Thucidide, alt Region in Gallia cisalpinii din colo de
riul Padus [Po]. Regensberg in Bavaria Riegel-sberg in
Prusia, Riggisberg In Svitera; Roga sat In Meehlenburg,
Rogart sat in Scotia ; Baba Roga In jud. Arges, Rogna
in jud. Roman, Rogova deal In jud. Mehedint are vinuri
bune ; Roggenburg In Bavaria pe spate de deal; Ro-
gomme lângä. Cahors In Francia, cu vinuri bune ; Rog-
berga deal §i sat in vedia, Roggenstein in Bavaria
Roggvill in Svitera. Rugdrie sat In jud. Tutova ; Fundit-
tuna Rugärie, Rangeac sat in Francia Ruget [la Spinean]
deal In jud. Meh edint. Ruget 3 sate, Rugina, Rugi nesei
Ruginoasa etc. Rougir sat in Francia. Rugenberg deal
in Argan, Rugensberg in Prusia, Ruginesberg in Franken ;
aceste aratä, cd Rugina, Ruginoassa etc. nu pureed dela
euvêntul comun, ruginä, rujina [ung. rozsda] ce. e scur-
tare din lat. rubi go [gen. rubigin-is] si are intelesul de
rostr, ro§cat, (lei rugina e ro§catä ; si nu pureed dela
arbustrul lug, ital. roga, lat. rubus, sau mai mult forma
Rug-et ar fi una, carea ar arka teren, pe unde cresc

www.digibuc.ro
 380

rugi, forma ea brad-et, fag-et. Riieggisberg deal in Breis-

gau, Rugkezberg in Svitera, Ruogelberg [rugha-il] in
Argau ; Rugby oras in Anglia, pe ndltimea dela Avon,
Rügen o insuld de stênci in Marea ostick tri anticitate
Rugia. Formele in rédécinti cu rah, reh, rih, roh, ruh
raj, rej, rij, roj, ruj, le las la o paite, fie-carele si le
poate eulege i esplica, fkénd deosebire numai intre
spate de deal si deal de sténeä. Si in aceasta zace eer-
titudinea esplicarilor mele. Dar' am rémas datoriu eu
esplicarea sufilelor es dela Rue-es i eiu dela Rujeiu.
Cu sufixul e in România se atlä muntii Corne§,
Pandes, Babes, Andries etc. apoi cu sufixele as,
muntii Murgas, Dobrias, Macris, Grotis, Spedis,
Grindus, Melihdus etc. In decursul sciterii am arétat,
cá sufixele la dealuri sunt p. e. an, ce inseamnä si mic
loc ; ar ce inseamnd i nalt §i loc, astfel i alte feluri
de sufixe. Si fiindert sufixele din cari s'a näsent sufixele
noastre as, es, is, os, us, dupd litere sunt mai identiee,
dar dupd inteles de tot felurite, s'é adaug atare esplicare.
1. Dad Ruc-e§ ar fi un pärdu, rue Inseamnii deal,
spate de deal si e apd Au. Acest e in nume de ape
pureede sau din ach (=eeh, ich, och, uch, oiehe) apd,
eh vechiu trecénd In p. e. Ardeche (zi Ardes) un riu
in Francia, eurge din Ceveni ; sau acel e purcede din
ais, eus, uis, as, os la Celti apà Au ; ais-ean api micrt ;
ais-er apd mare (W. Obermüller I. 159 164 etc,), Aeas
fluviu inEpir, Aisne (ais-ean) fluviu Iii Francia (vezi
Glades). Dar dupli operat nu aflu, ea Ruces sé fie si
pdräu.
2. La Gain si ais si as inseamnd a) deal, munte, p.
e. Ais-perg in Waldshut din ais deal, pei g din germanul
berg, deal ; Aispell tot acolo, unde pell e din bill, mic.
b) inseamnd nalt, mare p. e. Pornas munte de 5000 de

www.digibuc.ro
 - 381 -
metri din barn, bryn (vezi Barbura) §i ais sau as, nalt
mare §i ais e purees din aith deal, aithe nältime [vezi
Jitin, Domoclet] e) ais deosebi ois inseamnä §i cetate,
analogiä ea ar §i arx, berg i burg, lys [vezi Lisava].
In urmare acest e§ inseamnä nalt, mare, i astfel Ruc-e§
mare, nalt sau lat spate de deal.
3. Dar ais, as, ios inseamnä §i loe, p. e. bil-ais,
mic loc ; tain-ais la apä loc. Din ais i ios s'au compus
eu dae, tae, ty ce asemenea inseamnä loc, dar §i msg.
locuintä, §i s'au format euvintele aisdae, iosda, pentru
de a insemna loe de cask de locuintä (Wohnort, Haus-
stätte) §i astfel e§ in Rue§ poate insemna §i numai loe
deci Ruc-e§ loe la spate de deal ; loe -la dos de deal.
Dar am ajuns ad, pentruca sè" ark, cä din aus ais (ori
as, ori ios) ce inseamnä loc, avem sufixe §i In limba de
azi, p. e. petri§, loe pentru teren de petri ; cânepi§, loe
pentru canepä; bradi§ (=bradet) loc pentru brazi ; pruni§
loe pentru pruni ; brani§ loc la atare inältime, din bar
deal, an mie, ais loe ; apoi sui§, cobori§, culcu§, urcu§
etc. Din compusele aisdae, aistae, aisty s'a format cu-
vêntn1 asty ce a insemnat, eetate, ora§ in cele din urmi
§i sat (W. Obermtiller I. 31, 59, 66, 125 etc.) Din cele
compuse sè aA i la noi sufixe compuse pentru nume de
sate : esty (esti) §i iste, despre cari am s ris pe larg in
Familia Nr. 187 etc. din 1891) §i pentru alte
p. e. cânep-i§-te, bran-i§-te etc. In Ruj-eiu, eiu, judecand
dupä natura limbei noastre de azi, a putut purcede din
ruj-el, ruj-en, eu 1 sau n iiimoiat, ruj-eiu, §i fiind-ci
ruje-iu e Orf de deal, ar trebui sè edutäin forma ruj-el,
unde il inseamnä nalt ; dar' la gällici se aflä ai
ee inseamnä teren nalt (Hoehland); §i Ai se afil §i azi
o planip (§es sus pe deal) in Wiirtemberg. Pe acest
ai 11 gäsim in numele Sinai, Sinaia, Pyrenaeus la Latini,

www.digibuc.ro
 382

din eelticul brya, pyrn deal si ai nalt; Hochlaml,

teren nalt a munti ; pe ai Il mai gäsim In Y-mael-ai-a
(Ì-yraelaia) munte, dar firesee eu un teren nalt in India.
jeiu e in formä masculina, ce e Dobr-eia in formil,
femenina. Surrey comitat In Anglia langa riul Th. mse ;
surr din suir apa, rIu, ey=ia prejur, teren, tarà. Aeest
ai inseamna i numai teren, prejur, tara i atunei e
aientic en a. A din attest ai trece i ti altP voeale,
pentru aceasta iea, oia, uia sunt identiee. Ace] ai se re-
atia la Francezi, p. e. ehene, stegiar, Chen-aie teren pen-
tru stejari, adeta *lure de stejari.
Slovan, Slava, Slavi
Dela päraul Ilisava mica. spre dealul Marna treci
preste eraen1 Slovanului. Astfel Sb vanul apare ea (lac
de deal In comitatul Tuiót, pe unde locuiese Slovacii
s'è afla satul Slovan. In Romania se afla urmatoarele
aume de localitati : Slabi sat in jud. Buza.u, Slaveni sat,
Slavesei 3 sate, Slavinesti, Slavitesti sate, Slavin munte,
Slav*, Sjevnie, Slivna, Slovita, apa ; Budislav mute,
Dobrosloveni, Dobroslovesti, Berisiovesti i altele.
toate aceste nume le dedue dela slay, nu-
mole lor, i firesce, ea ei sic, ca pe unde se an name
de axestea, au locuit Slavii, i numile locale dela ei
Ii trag originea. Ai nostri, unii au s-uturat d n umeri,
aparandu-se eu nu sciu, dar altii li-a crezut Slavilor.
Insi slier, eh prin artieolul de Ltd i Slavilor i altora
li se va deschide mintea.
De uncle dedue Slavii numele lor? La I3oemi shva
inseamna màiire, onoate, pompa ; slaviti a serbatori, a
la noi lauda ; slavny renumit, serbatorit ; la Poloni
sijava Inseamna renume, glorie, mLirire; slavny ilustru.
1.)r. Johann. Hanusch Slavisehe Mythologic pag. 40)

www.digibuc.ro
nurnele Slavi II esplieg cu Ruhm-vollen, adeci cu plhil
de renume, de glorie. 1 Slavii sunt tare MI*, Je'a nu-
mele bOr are Inteles asa de frumos. Dar a pus naiba pe
unil din Slavi, ca sè mai facg serutare si au aflat, ei
slovo i sljowo la Slavi inseamna envênt, slovee
slowka si1ab, slowny, sljowny verbal, si au dedus, c.
lavii Inseamnii, vorbitori, euventitori, i ati aflat,
numele Nemtii, Inseamna muti (earli nu verbose), Nerntit
in anticitate, Inainte de Cristos, adec'à phi a nu vent
Slavii tu seeolul al 5-lea si 6-lea d. Cr. s'au ehiemat
Nemetes si, Nernetas1), la Unguri Mind, la noi -Nemti
dar Slavii,, flind-ch la Boemi netnec [c=t] inseam-1 mut
orn- mut, la Poloni niemek, om mut, numele Neamt 11
csplieä e,u orn mut, 0 stupiditate mai mare nu se peate
prestipune dela fnietatii Slavi ; i chiar
In analisarea limbei rämánesd, fatil de noi comite multe
absurdifdti si Diet. Ae. Romane poarta mare lupti cu el
dar In genere fárà succes, cAri tnettt avem cuvinte de e
origine eu Slavii, aeele nu sa pot aptira mimai din MA
terialul limbei latine, ci deosebi din al limbei
Tree preste isoricii bizantini, card numele Slavilot
l'au scris i Selabii, Sclabenii eti i de dup6 carii, multi
literati strAini, numele slay l'au identifleat cu sdav, adeel
rob, cad Slavi au putut sä aibà robi, dar tot paportil
slay, nu a fost rob si pentru acesta, a zie cà Slavii
Inseamnä robi, e o dedueere absurdri.
Mai IntAiu 86' vedem, ca. cuvêntul Slava, de unde
pureede ? tu efintecele vechi bisericesei slavene, slava
vine Inainte eu Inteles de laud:4 (Dorrnmlui). Liters s dela
ineeput e numai siflare, farà ea A insemne oeva, preetthl
Nftetes au locuit de dreapta riului Rhin, intl. Vangioni
Triboci. Oramul lor de frunte a fost Nemetacum (sau Nemetocenni)
azi Arras, ;A Noromagno mai târzia ira, azi Speier,

www.digibuc.ro
 884

am mai arkat, aceasta ; deci remine rädäcina lay. V e

identic cu u, cu b si lay inseamna : lauda. Lau se aflfl.
In latinul lau-s (lauda) In laudo (laud), si ki-cole i in
cartile noastre bisericesci se afla ba lay, 1-am
cetit i inteo carte macedo-romana. Nemtesce loben a
lauda, Lob lauda. Astfel lay din cuyêntul slava, purcede
dintr'o radëcina arico-celticä, comunä Bomanilor i Ger-
manilor. Auzim si la noi : lauda tie Doamne ! e atâta
dara cftt slava tie Doamne!
La Celti leub, loib, liub, liubh (W. Obermiiller H,
227, 238, 267) a Insemnat pädure tênërä, frunzoash,
frunzis. Cu diminutivul an, hub-an, padurita.
in numele slay, precum s'a zis s e numai o -siflare
fad sò insemne ceva. Lay inseamna padure tiara, ast-
fel numele : Slavi inseamna padurenl. Numele arata, ca
19cuinta lor yechiä a fost la paduri, intre ptiduri.
Liubh la Celti, Laub la Germani Inseamnii : frunze,
frunzis, fois. Laube la Germani, loc acoperit cii ramuri
frunzoase, foisor. Lomb la Unguri, (rn a tntrat inainte de
1), ca p. e. din Sabbat szombat), ce e la Nemti, Laub ; lom-
bos frunzos, cu ramuri pline de frunze. Laub-wald la
Germani, padure frunzoasa, tênérá. Laube, mai yechiu
Loibe, Loibin. Lovia i Louba a fost numele yechiu pen-
tru Turingerwald (padurea Turingilor). Lam (BuIllet) la
Bretoni, arbore, bat.
Dar siflarea lui lab, lay etc. adeca aceste forme si
altele cu s fnainte se afla si in dialectele celtice : ast-
feliu se afla sluibh, slaub, slab, slay, slov, sloibh
Oberm. If. 691-696 etc.) ea Inteles de Laubwald adecl
de frunzis, padure tênèra, dumbrayä.
pädure\
Numele de popor s'a format ava, cà eatra cuvêntul
s-lav s'a adaus sufixul ce inseamna orn : la noi u pentru
singular, i pentru plural ; deci : slav-u, slavi ; alt sufix e :

www.digibuc.ro
 885

an, en, in? on, un, ce triseamna om (ce e i tn Rom-an)

si de ad la mai multe popoare e numele : slav-an,
slav-en, slay-on, slov-an ; i toate formele inseamna :
dure-an, codr-ean, dumbravan. Numele slov-ac, din Slov
padure i ac mu.
-In nume locale an precum s'a mai argtat, acus
apare ea dirninutiv, acus friseamni loc ; i astfeliu Slovan
inseamnit sau padure tênèr5, sau loc la pfldure. Dar
liub, lub, luba, luib la Celti (II 223. 256. 267, 654 ete)
a Insemnat : cot, anghiu, colt de teren i liub -anume
si IN de ascuns, cad fn padure, totdeuna este loc de
ascuns. Din sluib, sliub azi la Nemti e slupf (Sehlupf)
loc de aseuns.
La numele multor orase in Germania sunt sufixele :
leben, leuben, laufen, liuben, low, laube, tot cu fnteles
de pildure. Se arnintesce de Slaven-wald, Saltus Slavorum,
la isvoarele rfului Saale fluviu fn Thifringen, dar' pe
acolo nu sunt Slavi, i padurea in vechime s'a numit
Laube precum s'a arkat mai sus. Se amintesce de o
tarà Slawia Intre rturile Netze, Warthe si Drage, pe unde
n'au fost si nu aunt Slavi, numele purcede din Sloibh-ia.
codria,
Desi adunasem mai multe nume, tree peste ele,
ea se ajung la unele din Romania.
Laba (la N. D. Spineanu) padure numitä i padurea
Labei in jud. Mehedint. Ad nu poate fi yorba de laba
unui animal, ci de lab=lub padure. Lampa, padure
jud. Teleorman ; ad nu poate fi vorba de lampa, ce arde
pe masa, ci de lab...am padure si pa [ba, va, ma] loc,
sau de lab=--lap si a intrat m. fnainte de b-p, cum ye-
zuram in lomb.
Laune pgrAu ce isvoresce din padurea satului Lau-
nele de jos ; apoi dealul Laune In jud. Arges, Ad nu

www.digibuc.ro
 388

poate fi vorba de nemteseul Laune, humor fanfasig, ci

de u purees din b, ori v, cum e mai sus : laus, laudg,
astfel din Layna Jay 1)6dure, ria loc. Gura Launului
sat In jud. Olt, dar' MIA ea sè se fie eules si numele
ptirgului Launu. Launu din lay pgdure si can, an apg,
foi ma mai precisii : lay-an Laun oras In Boemia, Laun-
ceston ora§ In Anglia, Laun, Laune nume de familie
la Nemti.
In acest mod am arätat, eg nume locale, ee apar
a pureede din cuvêntul slay, se afig, i pe teritorii- pe
unde nu au locuit, nid nu locuiese Slayii ; am arlitat
cg, aeele nume sunt din epoca Cel(ilor, deei din timpul
de mai nainte de venirea Slavilor ; am arkat, cg acele
s'au format dupg Insusirea localitätii, adecg a terenului
cu ptidure, si din pundul de vedere a limbei celtice, niei
a fost lipsh, ca acele nume ,s6 le formeze atare popor
slavean, carele In limba sa nici are: lab, lay, etc. en
Inteles de pgclurel) ba numele Laba, Etc. citate de pe
teritoriul Romaniei, aunt o anticitate §i o puritate a lim-
bei celtiee pe 'cerenul Daciei. Numele slay, numai la,
numele mai noue de ¡prase, de sate poate fi aplicat ca
predicat cAtrg numele vechi, ca sè se facä diferinta
inteun sat unde loeuese germanii, i altul unde locuiesc
slavii, rum vedem azi si prin Ungaria, ate un predicat
magyar, német, román. szerb, horváth etc. ; astfel Roman
Lugos, Német Lugos2),
1) La BMA i la Boemi lub inseamnä scoarta, coaj ä. de lemn;
la Poloni liub inseamna, lemn subtire, anume schndurele, din cari
se fat cutii, Fatale, Mite. A§a se vede, cä aceste cuvinte art rè--
mas din acelo celtice, dar cu inteles mai indepärtat.
2) Ajungênd 1n celticele liub, Hubh, ni vine aminte numele
familiar ; Liuba din Mäidan. Adevarat, el la SArbi se aft& cuvêntal
liuba, -ce Inseamnä muere, adecä soata bärbatului, dar nici
la un popor nu afli name de familia, ce inseamnä maere, soatä,
numele Liuba nu poate purcede din cuvëntal sèrbesc, muere ;

www.digibuc.ro
 387

St4rmina, Tiriscum, Torda

Dupd operat, desupra de Scaunel päria in drurnul
de sub Ta lva mare §i Ora in Stani§te §i Coasta Peichii,
este o phiclure deasä ce se* zice Stamina mare, iar in
St6rmina mica este o petrdrie mare, de uncle s'a fticut
peaträ, pentru podurile dela calea feratd. Dupa Frunzescu
Stêrmina e locuinta isolata, Stirmina e munte i Stirmini
e deal in jud. Mehedint. La Spineanu St &mina e dealul
peste care trece drumul Severin-Calafat. Astfel dupa trei
opuri se Ad numele Starmina. in comitatul Uniädoarei
Sterminos piirdu curge in Jil.
Pe tot teritoriul, uncle locuiese Slavii, dar §i pe
toatd fata pmêntului. numele Starmina [ori Stirmina tot
una e] nu se afil. Foimele din anticitate le voiu arka
la locul lor.
in Starmina, prima silaba e star. Arf sè ne oprim,
ciici Slavii, toate numele In cari se afia star, stara
formele purca,e din star, zie ca sunt slavene, pentru-ca
la 13oe.mi, Poloni, Shbi etc. star inseamna vechiu,
stara batrana, Stari adj. Conced, eä pe teritoriul
ineht la Poloni hibib lubiei) inseamnä a iubi, luby, placut drag
la Boemi libati a seruta, la 861-Li liubav, amoare, liubiti a sèruta
(de o origine eu lieben nemt. love englez., libens, libido latin) aceste
inea nu dau material pentru nume de familia la eic un popor.
Astfel eu nume!e Linba 11 tin de celtic, din Hub, pädurita, frunzis
fois, sau cot, colt i pentru-ca se insemne om, se adauga ba (=fa,
ma, pa, a) e inseanma ma, de aci Liub-ba, en inteles de Punt-
bravan, Pad tr4n, san Coteau, Colon Da, din Hub, si alte forme
se afla nume de familiä p. e. in Lex. de Cony. Meyer : Laub, Laube
Laubholzer, Lobe, Lobeck etc. Nu pot a nu aduce acf un rmme
de oras Leib ich din Craina, purees din leib- (Hub) si ach apa, rin ;
si orasul se numesce i Ljubjana din ljub hub §i an apa, iotisat
ian (ea in Ion-ia) dui format din 2 cuvinte, ce inseamna apa O-
ran. Vezi nume familiare vltiee, la Romani, in articolul Gilia. La
popoare munele familiare mai yeebi i cele mii mate pureed din
numele de localitati, i aceste in precumpanire tun i celtiee, si in
numele familiare e foarte Inuit material celtie.

www.digibuc.ro
 388

Slavilor, 1âng numele de ora§e §i de sate se afiä star,

stara, stavi, ea ni§te predicate, acolo unde sunt cate 2
sate sau 2 ora§e eu nume asemeni, dar' un ora§ are pre-
dieatul : star=vechiu, §i altul, are predicatul : nou, a§a
cum se af1 In limba magiarl ó [vechiu] §i uj [nou], in
limba nemteaseä Alt [vechiu] §i Neu [nou] §i cum se
aflã la Svedi star [mare] fatä de alt sat mic.
Star in numele de dealuri se aflä §i in formele
ster, stir, stor, stur, §i aeeste inseamnä : 1. deal, munte,
eu atare insu§ire speeiald ; 2. nalt, mare, dar star §i
formele aceste, in nume de dealuri §i de riuri, nu se
aflä intelesul de : vechiu, bàtrân, i se cauti toati
lumea §i in toate limbile nu afli deal vechiu §i deal
nou" riu vechiu §i riu nou" eaci Dzeu toate dealurile
§i riurile le-a fiteut mai nainte de Adam §i Eva, §i
barem dela venirea Slavilor, nu au fost in Europa a§a
sträformari, Mat se se fad, dealuri noue §i unele se
emänä bâtrâne. Astfel ineAt in unele nume de dealuri
de riuri se aflâ formele de sus, §i Slavii le tradue eu
star, vechiu, e o absurditate slaveana, cad tu limba lor
comun ä. nu este euvêntul star, ce inseamnä deal §i nalt.
Slar=deal, nalt e numai o formä derivatä. S e
o siflare, adecti e pus inainte [cum vezurlm la Slovan
la Streiu etc ] fail ea se insemne ceva, deci s e §i su-
perflu, a§adara remâne: tar, ter, tir, tor, tur, tyr, atäta
en star etc. Dar §i tar e forma derivatä, din dar, §i
find singure, numai ea sutixe, toate inseamnä: deal, munte ;
iarä avènd dupa sine un cuvênt ee inseamd deal, munte,
formele de mai sus dar, tar etc. la inceput inseamnti:
nalt, mare. Min in Stär-min-a asemene e celtic, din main,
maen, min §i alte forme, §i asemenea inseamnä deal, ca
o anumitä 1nsu§ire ; deci stAnd In compositiune 2 euvinte
ce inseamna deal, cel prim, ad star, inseamnä sau nalt

www.digibuc.ro
 889

sau mare, iara min, deal, deci intelesul e : nalt deal.

Forma asemenea e Armenia, unde ar ce inseamna deal,
ad Inseamnä nalt, iara men, un deal petros, stancos,
ia tara. Star-mina, cum se afla; in forma vechia, voiu
arka mai tarziu, dar' acf vom Inira nume de dealuri
eu formele tar si star si celelalte derivari, Ora ce nu-
mele de dealuri, cu formele dar, der, dir, dor, dur, le
las, ca se le culeaga altii, cari s'ar interesa, i ca se-mi
fad, ceva controll.
Tara la Iri in limba comuna inseamnä : colnic.
Tara e numele unui colnic pe care a fost palatiul re-
gilor Irilor in Irlandia. Tarai un prejur de dealuri stân-
coase In Himelaia. Despre ai din Tarai i ai in Hime-
laia vezi la Rugeiu. Tararc oras cu ocne de marmore in
Francia. Tarsus, cetate pe deal In Cilicia ; Taurus delime
in Crimia si in Asia mica. in Romania Taratiu, Ur-
du, Tarcov munti. Teramo provincie muntoasa in
Italia, Inca e trunchiul din muntii Abruzzi si cu Gran-
sasso [marea stênca] d ' Italia. Terile munte In jnd.
Mused [il vezi la Manila]. Tirana oras in Turcia zace
pe deal de 120 m. an ad e diminutiv. Tirimont i Tir-
lemont dealuri in Belgia ; mont e adaus romanic, catra
celticul Tiri. Forma Tirk, ea Talk. Tirda munte tri jud.
Putna. Thirza cetate pe deal in Samaria ; acf au locuit
regii din Israil. Tirol provincia cea mai muntoasa
stancoasa in Austria ; fir deal, ol stand, peatra sau din
al, nalt mare. Terioli orasul de azi Tyrol. Tiriscum dupa
Ptolomeiu cetate in Dacia, numele din tir deal uisge
apä riu, si um, loc, sat. Torda la Sasi Thorenburg ; ad
e Torocz-kö stancele de peatra, i pestera de 320 m. de
afundä. Prin Germania sunt dealurile Thorberg, Torberg
Torenberg, Tornberg ; berg nemtesce deal, si precum am
mai zis, Germanii atra numele vechi, au adaus berg,
19

www.digibuc.ro
 390 --

ee asigurk ca. tor inseamna deal. Tremont deal In Francia

Triotna fluviu In Francia ;. Triotan In limba eeltica deal
mic ; eatra acesta aa sau aim, apii, de ad numele
!M. Tun!, magma, Turguiata munte In Romania.
tn Spania a fost provincia Baetica numita dela
rful Baetis ; In -muntii sudici au locuit Turdetanii, dela
cari Baetica s'a numit i Turdetania, iara in muntii des-
pre résarit au loeuit Turdulii. Numele Turdetania din
tur deal munte, da prejur, tan tail, tinut; acest tan e
identic cu tan din Persis-tan si din alte multe nume.
in numele Turdulii ul Inseamna nalt. Turda din Spania
e de o origine cu Torda sau Turda din Ardeal. Au com-
binat unii, ca* fiind-ca Traian a adus 40.000 de spanioli
pentru cultivarea ocnelor, aceia vor fi fast Turdetani sau
Turduli si au fost asezati pela Tui da. Dar numele Ruda
in Ardeal au lost mai vechiu decat asezarea acelor
spanioli.
Tar si celelalte forme cripètand pc s inainte, sfau
format asemenea multime de nume de dealuri, p. e.
Starenbeig, Starnberg, Sternbeig, in Germania, Streta
munte In jud. Arges [tar= tre]. Stirling castel pe stalled
in Scotia, Stirn in Bavaria ; Stirn nemtesce frunte, ee e
la loe nalt al trupului, Straimont in BeIgia, Storren, Stor-
renburg, Storz deaIuri. Stur munte In jud. Mehedint,
Sturno In Italia. Strung munte In jud. Dambovita. Astfel
din forma tar si siflat, purcede star din numele Star-
mina, unde star inseamna nalt, mare, si min, deal petros.
Nume asemenea numelui Stamina, fara Ohre se afla
Tirmentou un Iant de dealtri In Ural spre apus i eu
pestera mare. Tauromenium oras vechiu in Sicilia, a
a:cut pe deal de stênci, numele pureede din tauro=tar
nalt preeipis, men din maen deal de stanci si him latin,
ion celtie i grec, loc, sufix pentru nume de ora§e. Azi

www.digibuc.ro
 391

se nurnesce Taormina si Taormeni, iarA muntele Monto

Toro. Taorminius e fluviul din acel deal; ius e form4
latina, dar pureede din ais, apA Au, azt Cantara (can
deal, tar din derr api, Au); apoi Tramin in Tirol, Trem-
men In Prusia.
Pentru dovedirea adevèrului in esplicare se aduc
nume analoage, in eari primul euvênt, ee inseamnA deal,
e cu inteles de : nalt, mare, iarh al doilea cu inteles de
deal. .Natamenia deal In plaiul Cerna, din nad-maen ;
nat (vezi Nedeelia) din nad deal, acf nalt, men din maen
deal, ia de regula inseamnä tarA, aci teren prejur. Ce
nume frumos pentru o prefeeturA, sau o tarA, eu inteles
toemai ea Armenia. Snamen munte in jud. Mehedint ;
nam din nab (vezi Agnavia, Neamtu) deal, ael nalt
men deal ; se serie bine S-nam-men. Forme din antici-
tate Delminium oras in plyris Barbara, mai tArziu in
Dalmatia; del (nalt) min (deal) ium loc. Dalemintia o
cetate pe deal, azi sub ea e Meissen ; dal (nalt) mint
(munte) ia loe ; prejurul s'a numit Daleminzia. Dalmatia
din dal (deal) mat (mare puternic, vezi mat in articolul
Moater). Asemenea Tolmina (talmaiu) Orch-o-menos In
Arcadia i Boetia, orase pe stand. Dupà aceste forme e
Starmina, unde min inseamnA deal petros, sténcos
apoi si numai stAncA, peatrA1).
A trebuit, ea la acest nume 86 petrec mai mult
timp, pentru ebi la Sérbi Strmen e pogoris ; strmo in jos,
la vale ; la Boemi strrnen inseamnA scarl de seauä,
strmina scoboris, apoi riurel de deal, strmny ce-i rédicat
usor s'ar putea ziee cA numele local StArmina ar fi
slavean, desi star si men eu intelesele arkate mai sus,
la Slaveni nu se aflä. Asemenea stäm eu euvêntul ere-
1) Mini§ sat cu vii in comit. Aradului, min deal petros, i§
=ais loe, sau ce e in petri§, deei mini§=petras.
19*

www.digibuc.ro
 892

mene lat. Si lex, ung. kovakö, nemt. kieselstein, la Boemi

si Sêrbi : kremen, ce purcede din car=cre deal (vezi
Caras, Cerna) si din maen peatrk deci peaträ de deal,
Ora ee ere si maen nu aunt compuse din cuvinte sla-
vene, ci celtice. Insula Creta din carraid, plin de strick
peatrk creta e peaträ de var.
Turgeo, turnus ; torriclus, durrus, stringo, tare,
terra, lard.
La rädècina dar-tar etc. sè lämurim si originea
unor cuvinte latine si rumânesei. Dar la Celti elevatiune
si vêrf, dear la Celti mare (M. Bullet). Tar, tor, torr la
Celti deal, anume deal precipi§ stêncos, pe care nu cresce
nimic, useat. Tor anume stack deal sau ständi preci-
pisi ; torr, stêncä uscatä (durrer Fels) arida. Tar-an
torr-an, unde an e de regulä diminutiv. Thora la Chaldei,
thoura la Persi munte [M. Bullet]. La Gällici se aflä
siflate, adeca cu s inainte : star, storan, sturr, sturran,
deal stêncos precipis, stor la Dani, Svedi, sthur la Nor-
veghi, mare. Din tar deal, nalt e la Latini tur in turgeo
a sta nalt, in sus ; turgeseo a s'è redica, a esi in sus ;
tur-nus, turnul. Strues gramadk struo grämädese, unde
tru=---tar ;cáci grämada are coneeptul de deal, dAlmä.
Din tarr e la Latini torridus, nemtesce erstarret ;
intärit, intepenit, uscat ; din -torr la Nemti &in., useat ;
torreo la Latini, diirren la Nemti a usca, a seca. Tor-
por lat., Erstarren nemt., Intärire, intepenire.
Dira in sanscrita, lat. firmus, solidus, fortis ; adeca
tare ; dirata, dairya, täriä. Starr la Celti 1. starr nemt.
teapän, aridus lat. 2. stark nemt. tare ; stare §i starcach
la Celti, stark nemtesce, tarchiato italinesee tare, tar-
thaim la Celti, starr halten, a tinea intepenit, si stark
halten, a tinea tare. Sthira In sanscrita, tare, tres la
Francezi tare, foarte, tre la Cimbri tare, treun tare.

www.digibuc.ro
 893

Din star la Nemti erstarren, steif sein Lteif=zteap-en]

a Intepenf ; italinesce intorizzare. Stark la Bretoni, firm,
solid, apërat, staar la Allemani intepenit, dar aspru.
Derus lat. tare, [hart kemény] duro lat. a Mari,
härten megkeményeteni, duresco a se trit6ri ; stereos gr.
starr, starr, steif, hart ; stereoo gr. a Intäri, a face tare
a strinae ; tri In lat. stringo string ; nemt. streng. Aceste
ea sè ajungem la cuvêntul nostru : tare, 1. cu Intelesul
nemt. hart, ung. kemény, p. e. peatra e tare ; 2. eu In-
telesul lat. fortis nemt. kräftig, ung. er6s, p. e. Petru e
orn tare. Tare a rémas la noi FAA siflare, Oda' ce star-k
la Nemti e eu s Inainte. Treun la Celti orn tare pu-
ternie [tre=tare, un=om]; tranton la Celti om tare,
din tran tare, ton=duin orn. Cu treun se aduce In le-
glituel latinul strenuus, cutezatoriu, bray, viteaz etc.
Astfel cuvêntul nostru : tare, e de o origine cu
dira sanscrit, ell starr celtic, eu stark nemtese [precum
si mare, vezi Manila] si din tare avem Mrid [sanscrit
dairya] inteirese, §i Wit In Intäritate, sumutare, atItare.
In articolul despre deal, am arkat el latinul tellus
sau tellur, ce Inseamna parnênt, e din forma dail, deal ;
si conceptul e, deal loc nalt, rèclicat din apii. Acf am
ajuns la latinul terra [pamênti din ter nalt sau uscat
si ra, loc. Noi am perdut Intelesul terra [ca uscatul fatA
de apa] dar euvêntul Parn sustinut, eu Intelesul de :
rara. In sanscrita ark dara, la Cambrii britanici daiar,
la Armorici duar, latinesce terra, pamént si apoi tara
[Gloss. Comp. linguae tanscritae de Fr. I39p]. Daear,
dojar, la Galli, tari, plimênt, daer la G. lat. terra,
daeru b6gat In pamênt, douar la Bretoni tali, pamênt ;
daiar la Cambrii britanici, duar la Armorici, lat. terra,
dir=tir, Duor-ise [Bullet] la Galli tark prejur de apa.

www.digibuc.ro
La hi tir, la Cimbri dair si tir, pämkt si tarä ; la
Cornvali doer, dor, dour, tir ; la ArMorici doar, douar,
tir, lat. terra ; acesta eu inteles de loc uscat, ter uscat
1'4 loc. [Adolf Bacmeister kelt. Briefe p, 41]. Terra lat.
la Id tir, tior, la GAllici daear [W. Obermiiller]. Taira
la Baschi tali, prejur, si pAm8nt. Dar in Arabica, tarä,
de acf Dar Nuba, Dar Afbara, Dar Sennaar [Lex. de
Cony. Meyer si Wilh. Obermtiller]. Ter la Scoti, Bretoni,
terra la Latini, Italiani, terre la Francezi, tierra la Spa-
nioli, pilmêntul. Ter la Iri tali prejur, Tir la Galli,
Bretoni, Cornvali, tarä, patriä ; Tirien la Br. pAmênt
hisat de odihnA ; tirienna la Br. ptiment cu iarbA scurtä ;
thyen, ugor. [M. Boulet]. Din terra e la noi pind
[terra si diminutivul in] ptimênt märunt ; terinä [en tonul
pe '6] piimênt de arat, si tarinä, un petec de pAmênt ;
In Lipova tarina e locul pentru morminti, ce In dictio-
nare slavene nu l'arn aflat. Din terra e terdire, a se
trage pe pAmênt ; copilasul mic Ind se Wale pe pAment,
nu poate umbla ; din terra-io merg pe ptimênt ; in unele
loenri Wire. Asemenea din terra e: trêntire, a trénti pe
cineva la pAment, a se trênti pe pilmat ; din terran si
to, ce e In ver-to, cog-ito, etc. asemenea tern In stern-o
latin, astern ; pe pämênt s'a asternut mai intAiu ; stramen
ori ee material de asternut pe jos, pe pAment.

Daphne, Deva, Tapae, Tavianus, Tovegis.

In celtica de azi, dob si tobh sunt cuvinte de toatä
ziva si mnseamnä apii, *Au, si find-eä d trece in t,
tabh, tob, tobh inseamne, apA, tin ; taibh apA, tabh la
Iri mare (ocean), asemenea taoim, taom apa, riu ; eu an
diminutivul taom-an ; dar In numele locale aded pentru
ave, pArAie, viuti, dab se aflä in toate formele posibile

www.digibuc.ro
 Sg5

dab, deb, dib, dob, dub, dyb, si fiind-ca d trece in t,

iara b in f, m, p, v, in formele tab taf etc. In numele
paraielor se kid originea numelor si din abh, abha la
Gal li, insemnand apa, eu diminutivele di, ti (mie) astfel
In loe de di-abh, ti-abh, dab, tab (Willi. Obermtiller I.
400-416 si la felurite nume). Day la Ga/li api, rtri,
daff, daw la Idanzi, la Svezi, aqueus, apatos, limed ; dab
taf, tap, e tot una. Dev la Galli nu, dell, api rill, div
la G. apa, dob la Bretorii afund, dobiw la G. si Id apa
afunda [iw RA], doufrr si down la Bretoni profuncl, duff,
duffen, duwfn la Galli, tief la Germani, afund, profrind ;
dwi la Galli, dwise apa du, dwy, apa [Memoire sur la
langue celtic de M. Bullet]. ln sanscrita dhav-am la cure,
a curge, dava curere, curgere, day, a cure [apA] davana,
spèlat, laut1).
S6 ineepem de a culege nume locale potrivite.
Dabbeh [si Debbeh] oras in_Nubia la dul Nil, cat
Dab-ec. Dabie ora§ in Rusia la riul Ner, ie loc. Dafar o
tara In Arabia, terenul e la mare ; daf ap5,_ ar teren,
loc. Daman Iluviu mic in Ost-1ndia. Dam-bach Olin In
Elvetia, Dam-beck parau in Mechlenburg. Dampf nemt.
vapoare. Dapf-en loc in Wfirtemberg, Dapian loe In Ton-
king,. Davao district si port in Phillipine. Deva In Belgia
Davenham sat In Anglia la rid Dane [vezi Toni Dui-area]
Daven port In Scotia, Daventry oras in Anglia la apele
Avon si Nen [ni-an apa mica', av-on apa mica], try din
duar, tuar sat. Lacul Davos [iezer] in Alpi.
Dapfne [Mile] oras vechia in Dacia la gura du-
lui Arges .§i. la _Dunares_ astfel la douse ape ; numele pur-
cede din dab=dapf apa riu, si na. sau ne loc_Constantin
impératul la an. 230 d. Cr. a edificat orasul Daphne dar
1) Ad. Bacineister p. 88 citeazii din Ausonins : Divona Ce-
tar= lingua, ions.

www.digibuc.ro
 -196
numele e mai vechiu, va fi fost acolo un sat iara Daphne,
cam pe timpul lui Constantin nu mai pricepeau ce in-
seamnä Daphne. Dar mai auziti ! Daphnae or᧠in Egi-
pet pe timpul lui flerodpt, f 408 a. Cr. Daphne [cu
oras In Stiria lâr gh, Antiochia la Straho t. 24 d. Cr.
Daphnos_ma§ eu port la mare in provincia Phokis, Daph-
nous oras in Lokris la Thucidide 471 a. Cr. Daphne
un demos [cercl In Grecia. Astfel numele Dápfne di
Dacia a fost mai verhiu decat zidirea orasului. Daphn
[eu fata lui Laadon, Zen de Au ; ad daph=daf in-
seamnä, riu, iara ne femeiä, nae la Celti [W. Obermfiller
11 368], si neha, femeih i na [II 754] cu ne la Ma-
giari né i nh. Daphnis nimfd de aph in Delchi. Toate
numele zinelor si a nimfelor de WI Inseamna :
fats de aph. Daphnea, purece de apli, [vezi taph, stap].
Deva e ora§ in emit. Huniädoarei, zace la Mure§
si trei pärhie tree pm ora i de bun& samh eel putm
un pärhu sh va numi Deva. Dar' n'am mai cereetat,
pentru-ca duph D. N. Spinean in Romania se aflä Deva,
si valea DeveL vale in jud. Mehedinr Numele
pentru phräu pureede din di [miej F abh [apa] si res-
pective tin dab apa, dar numele orasului ar trebui seris
Dev-va, pentru-ch va inseamnä loc, locuinta i dev=pl-
rau, riu. 2nstt Slavii au aprins phrul in cap la Nemti_ §i
laTtoti pe aehror teritoriu se afla nume In rho:Wingen
dev, tev etc. pentru-ell la Shrbi deva si devoika, la
Boiemi dewa si diwka inseamnä fat& §i fetitä, dziew czyna
la Poloni fati, si apoi Slavii mai veehi mai aveau : Dewa_
zina tineretii, i frumsetii, si o zinä Dewana, Diewana,
la Sarmati Dziewanna, si ei zic, 'el numelerocale pur-
eed din aceste cuvinte slavice, ba ca si numele zinei
latine Diana e din Dewana. Dar de ocamdata ti las ca
sè mai creadit In nebunia lor.

www.digibuc.ro
 '297

Deva a fost un castru romnn,.ftraz capital in tara

Cornvillor In nnrdul Wales-ului din Anglia si a zheut
la capul unui sin de mare, ce apare ca un canal lung
Deva azi sé chiarnä Chester rdin castrum latinj Ast-
fel si aceasta Deva a zacut la apa, caci dev inseamnä
api. Dar' sij auzim ! Deva numele vechiu si de azi al
unui fluviu in Spania, §i orasul Deva In Spania la gura
riului Deva. Firesce, ea nu au sciut ortopgafia, si efl
earl numele jujijui trebue adaus va, ce inseamnä loc §i
corespunde literei v, din dev, phi ce la alte nume e de
linsä : ba, fa, ma (pi pa. De unde Deva in Ardeal, in
Wales si in ,8pania, dad, in toate trei loeuri nu ar fi
fost odatä locuitori, ce vorbeau o limbä ? sau dialeetele
unei ? Deveny [la Nemti si Theben] ora§ in comi-
tatul Pojun si zace la gura riului March, ce curge in
Dunäre ; ad dev=theb apä, rIa, iarl en inseamnä loc,
locuintä. Deventer oras In Niederlande la rid Issel [ais
el=li micä] ter ca in Daventry, din tuar, duar [=
dor-f la Nemti] sat. Devol fluviu in Albania, din de v si
ol mare ; Dev-on finvin in Scotia, on ad e diminutiv.
Devon si _Devonshire [shire=eeltice tir. lat, terra] un
eomitat In At!glia, !litre doué canale §i term de mare.
Dewsbury ora§ in Anglia, la riul Calder ; bury din bur,
burg, cetate, oras. Diviodunum la Celti, Dibio azi ora§
in ierancia la coneursul riurilor Ouche [=us din oiche
apl] si Sason ; dun inseamnä, cetate. Divodurum [azi
Metz] zace la Intrarea riului Seille [sua apä, ii midi] in
Mosella. Dur din durum purcede din duar, sat, um su-
flx latin si superflu. Divonne seälzi in Francia [ne loc].
Dove 2 riuri In Anglia ; Down oras la mare in Irlandia
n a remas din an=na, loc si comitat intre 'Jul Ulster
[mare streiu] §i, mare. Dubis vechiu, Doubs azi i Douve

www.digibuc.ro
 - 298 -
riuri in Francia ; Dvvelaha ritual In Hessen. Dyvel e
celtic, apa mica, &la e adaus nemtesc, ce inseamnA iara. apa.
In Dacia au fost numele locale Tapae §i Tovetis
§i apoi dupa inscriptiuni, Iupiter a avut predicatul : 2a-
vianus.
n din dab, dobh etc. trece in t, de acf (W. Ober-
mtiller II 751) tan, mare (apa), tabh, taibh, tobh, apA,
taom *au, iara b trece In f, m, p, v §i de acf forme
felurite in numele locale veclii i noue.
Eu nu sefu, ea Tapae §i Tovetis zacut'au la ape,
sau la dealuri, pentruca precum s'a mai aratat, dab etc.
InseamnA §i deal, (vezi §i articolul urmAtoriu) dar acf
le asemenez, cu nine de riufi §i localitati dela ape.
Taabameh ora§ in Egipt la ramul ostie al Nilului.
Taban azi suburbiul Cristina din Buda, zace a§a sub
deal, precum la Dunare, din tab apa an loc ; ea nume
de Au ar fi tab apA, an mica. Magiarii combinA ea, nu-
mele ar fi turcesc, de pe timpul turcilor. Taban o in-
sulA ee se tine de Romania. Tabarich lac in Syria, tab
apa, ar mare ich==ic, loc. Tube vech:u, Tave azi nu In
Italia de jos ; Tabadat la Ptolomeiu rtul Schelde. Tabia
in Algeria a Francesilor e statiune de drum de fer ; Tafna
fiuviu in Algeria, din taf-ana. Taphios fiul lui Posseidon
(Neptun zëu de apa) zeii de ape §i tiii lor, (ea nimfele)
au numele apelor sau de apa. (vezi ierugä, Hercules).
Tapia sat in comitatul Cara§ului. Tapia nume de familie
in Snania. Tapiau (au=av=va) ora§ in Prusia la ilia
Pregel, la gura riului Deime (di mic, am apA) Tapti
fluviu in India, [tap apA, ti mica]. in Ungaria se atla
Tap, Tape, Tapio-stily ; Tapheim In Bavaria, Taphion
cqc In Grecia.
Tapae se amintesee la Dio-Casius cap. 10 ea un loc
in Dacia, mnainte de colonisarea noastra, anume Iulian

www.digibuc.ro
 299 --y

din Mesia la Tapae a nlvalit asupra Dacilor. Until ti

aduc tn legliturá cu Tapia din Caras, nu departe, de su-
pra de Logoj.
Tamaga fluviu n Spania [tam apA, eg mica] Tam-
bach In ixonia ; Nemtii au adaus bach [pärAu] la tam
apA. l'hami [Glig. Tocilescu Dacia dnainte de Romani
pag. 607 dupii Pliniu Hist. Nat. VI 20] mama mArii in
limba sciticl. Tav i Tavy riuri in Anglia, Tavystock or.
la rtul Tavy. "Tavira or. in Portugalia pe ambii termi
ai rtului Sequana ; tav apä, ir mare, ra loc. Tavola rfu
in Corsica. Tavignano (Taviniano) in anticitate Rhodanus
[rho mare, dan riu]. Towin oras in Anglia, la term de
mare, den, tobh inseamnA si ocean, in loc. Tuva, azi
Etuve pArtiu la Paris. FAntAna Dop In jud. Mehedinti,
pan ce dop in limba comma', inseamnit : astupus.
Acuma putem -vorbi despre Iupiter Tavianus. Tabia
si Tapia s'a numit un oras in Galataea, o Tft "ltdi
mica. uncle s'au asezat Galli din Gallia, carii sub con-
ducerea lui Belgius la anul 180 ant. Cr. si mai trziu
aL unui Ttrennus, au nAvillit asupra Greciei 4 sub nume
de Trocmii au fundat Galataea i ad au sustinut cultul
lor.' Unii scrietori deduc. c dili Gallii din Galataea s'au
adus coloni in Dacia, si çà acestia dela nuMele orasului
lor Tabia, Tapia...au_dat lui iiwiter_predicatul Tavianus.
Gallii in adevër au venerat pe Jupiter Woe], dar i in
Dacia mai vechil a putut esista Tavia ori Dabia, erim
lost ,Trapae.
Tavetis dupl tabulele cercate a fost un oras in Dacia
amime In jurul Abrudului. De ar fi culese numele
tuturor pàräielor i dealurilor, adeseori s'ar putea desluci
multe nume locale vechi. Dad,' Tovetis a gait la apit
atund munele phrcede din toy, apA, riu, et din aid ait,
mic, i is=ois roc,

www.digibuc.ro
 4 800

Din tab apa, e latinul tabum, puroiu, apa, fiuiditatea

ce curge clinteo buba. Taufe la Nemti botez, din taf
apa, caci botezul se face cu. api.; tuffare la Italiani a
baga In apa, tuffo bagare In apa. ; tufo, abure [din abh
afar i diminutivul ul-us=re, ca In mascure, fagure], tou-
feur franc. abure ; din tav la Nemti Thau, roaua.

Dena, Dacia, Decebal, Doamna munte §i riu.

tri apusul orasului Deva, ce zace la apa, [vezi Deva
mai sus] este un deal spatos si De el sunt ruini
cetate veche, ce azi se zice : Cetatea Devei. pupa Lex.
de Corn. Meyer, Deva s'ar fi chiemat Daco-Dolis ketatea,
orasul da c]' i unii au combinat, e'ä, ad a fost Decidava.
Dac fnseamna deaL munte, Dacia muntenia ; In Deci,
dec e deals i e litera legatoare ; dava fnseamna cetate,
loc fntarit. In numele Decebal, dec asemenea inseamna
deal, munte respective dac-u e, e litera legatoare, iara,
bl fnseamni : domn, principe, deci Decebal e domnul
Cuvêntul dac e sustinut fn Asia In forma de
dagh. Dar nu aceasta rklacina e tema presintä, ci dab
eu thseamna deal.
Dab Inseamna, : 1. deal, 2. nalt, dad premerge
unui cuvênt, ce fnseamna deal. Numele dealurilor din
fédacina dab fvezi Dobra ca- deal] fnseamnä dealuri, ce
se redick ca o terasa si la spatele- lor aunt alte dealuri
mai- nalte [mai ales din fédacina bar, bal, tar etc.], si
apoi dob, tob, eu Inteles de _c_ak de deal, taobli_coasta
de deal [W. Obermiiller II 1040 etc.]. Divad Ia Bretoni
redicare ; dubh la Galli mare [grand].
Daba de-al In muntele Himalaia ; Daven-berg [en=
mic] deal In Prusia ; Davoli deal In Italia, unde ol isau
e din aill, oil, ol, stand, peatra, sau din al [el, il, ol,

www.digibuc.ro
 801

ill] mare. Dobel deal In Schwarz-wald. Downs 2 siruri

de naltimi In Anglia. Duwley or. In Anglia zace pe dea-
luri, are ocne de fer si de carbuni ; ley din lly sufix de
regula pentru, mime de orase i Inseamna loc. Dubelstein
stêncil In cantinul Zürich ; acf stein [peatra] arati ca el
purcede din ail, stand. Dappes vale In muntele Iura.
Din Romania s'ar piitea Insira numele: Dabesci7
Dabuleni ; Dambeni deal, Danicio, apoi David. caci In
W-elt-Lexieon se afla peste 20 de nume David In alte
parti, i acele nu pureed dela numele personal. Doba,
cotul Doba, valea Doble, Coarnele Doboca, uncle oc In-
seamnti prejur, loc. Doftana munte i Thrall In jud. Pra-
hova. Curge din muntele Radilà frad deal, il mare] se
varsil, In Prahova. Doithetifl mic si mare, apoi Doftanita
parau mic se varsa In Doftana ; Dofteana mare si miluìlT
paraie In jud. Mau, i un sat cu asemenea nume. Dof
Inseamna deal tan i ten, celtice tain apI nu [vezi Toni]
deci apa de deal. Muritele tsi are riumele dela 'Adz.
S'ar mai putea daduce din dof-t prejur de deal si an
apà [vezi Dolf-ana]. Doamna deal In jud. Neamt ; Dealul
Doamna In jud Iai, Doamne munte In jud. Prahova,
Domnesci munte In jud. Muscel, deci nume din mai multe
judele i apoi Doamna Tfu In jud. "Muscel si Gura Doamns
In jud. Neamt. Ad nir poate fi vorba de cuvintele latino-
romanesci dornn i donna, cxci n'am afiat nici In alte
páiti localitäti cu nume dela atare popor i s6 Insem-
neze domn i doamnk i ar fi stupiditate dela Romani,
ea unui deal sau unui Oran zica doamna! Colo In
Britania, Inainte de Intrarea Romani1nr tam, Britii xethi
a fost un popor cu numele Domnanii sau DoMnonii
fie-carele va afl ci numele nu poatepurcede deIa domn
ori doamra. Inainte de imigrarea Valesilor be.gjci In
Anglia, o parte s'a chiemat Dumnania i Dumna, aded

www.digibuc.ro
 302

tara phdurenilor [din taom, taut, pgdure- naa oameni)

si mat tarziu a Amp' numele acesta, numai pentru Corn,-
vali. Dumnonil au locuit In coltul sudic al Angliei4 In
Coinvalul de azi, Anglii, ael i-au strêmtorat, lacuiesc pe
dealuri si se numese : Cornubi, sau Cornwales, Velsii
dela apus sau din Corn. [W, Obermiiller I. SOO i 392]
Dumna a fost o insu,lä, ce s'a tinut de Germania vechia
[Hahn pag. 84] Domn-au se numesge, azi nu oras In
Prusia. Dar este Pain:ta6 _pa'rga In Würtemberg din
gllicul taom sau tain apa, rIn; Paine un pAráu ce
curge In Persante, i acesta In marea ostict Dam4 la
Francezi triseamni o doamnit de frunte, ind ntimele pa-
raului Dame Inseamng, taom apá. ,Dar Wean darn. dom
pureede--0 din alte euvinte Ivezi Dämäens] p. e. Dom-
bach In Wirfem-terg, a-nt taomh, taorab pAdure, Dombes
tin prejur In Francia deasupra de Lyon, din taomb pá-
dure, poate Insá pureede si din dam, ce Ingeama deal,
p. e. Dammastoch deal In AlpiL data Bern, Damelsberg
deal In Würtemberg, din dom [dob etc.1 el mare, si din
Romania Wand multe nume la o parte, Damatti movilä
jud. Brila, Duma deal In jud. ¶Putna Iii urmare,
Doamna numele de deal pureede din dob, Aom deal si
na,7oc, rum e p. e. Rad-na. La noi o s'ait diftongit, pen-
Una: e silab lungá, dupa, firea limb& ; to vomit. Caras-
este satul Doman, unde dom tasaatonit deal, an Ioc=--na
dar' an poate ti s diminutiv ; dad, asemenea localitate,
nu e la deal, atunci dom Inseamnii pldurd, i (Iasi acuma
nt ar fr- padure, fost la nascerea numelui. Tamna sat
In Romania. Li numele de rhi Doamna, e o seurtare
dom Lori deal ori pädure i ean. a& apa Doamn.a .
triseamnä: an. rtn de deal sau de .padure; scurtarea e
toemai asa cum din dominus 's'a gait Aomn, cum Ain

www.digibuc.ro
Romanenses s'a fiieut Ramnenses Inch la inceputul Romei
cum la Etrusci din Latina s'a facut Latna.

Tiphulon, refeleaga, Trifulon, Trivale

In Dacia a fost un ora§ Tiphulon (GI. Toeilescu
D. inn. de Romani pag. 608) iarä la Ptolomeiu se aflä
Trifulon, nu seiu, sunt identiee sau ba, si nu seiu in
nume e smintä sau ba, dar au intelese diferite.
D din dab deal, trace In t, b in f, m, p, v,
si astfel se aflä forme diferite, dar toate ca intelesul
esplicat la Deva deal. Tab-berg in Svedia. La Table-Mont,
La Table-Rock stand, in Francia. Tibet o arà WO
ereasta muntelui Hialaia. Tafalla deal §i eastel vechiu
In Spania (taf deal, al nalt, la loc) Tafel-berg deal de
1072 m. el aci din il, nalt. Tamora munte in Italia, ar
=mare ; Tamina muntenia in St. Gallen in dirninutiv.
Taphiasos deal langd Kalydon In Aetolia. Thimphae de-
lime In Thessalia ; tim deal, pha=ba, fa, pa, va. Tym-
pbaia prejurul intreg. Tebbes ora§ In Persia zace pe
spate de deal de 630 m. Typhaonion ded In Boetia, ion
e adaus grecese, Tifata deal In Campania, Tub-bergen in
Niederland. Typhrestis sau Tympbrestis delime in con-
tinuarea Pindului. Sé fie destule. in Dacia a fost darà
Tiphulon (tiph-ul-on) ; tiph inseamnii deal, ul=al, mare,
on loc, la Latini um.
Acuma sé cereetäm name din Romania, dar' posi-
tiunea localitdtilor de prin Asia este mai bine descrisä,
Tabala-esci (forma Tafalla din Spania). Tapesci, Taplaoni,
Tauta, Tavaradesei. Tebos movilä in jud. Teleorman,
Tefelega munte In jud. Muscel, forma Tafel-berg, iara
eg=ec, loc. Têmp munte In jud. Goi j, Tiban munte in
jud. God, tib si an loe sau an diminutiv, Tibana palau

www.digibuc.ro
 304

in jud. Iai, tib deal. ean apa. Tif, Tiful Lupascu, Ti-
fesci in felurite judete ; aci tif e egal eu tif din Tifata
din Italia. Timp movila in jud. Braila, Tipäu munte In
jud. Putna. Tiv in sanscrita, mare (magnus) violent. Tofle
In jud. Temkin ; tof deal, le loc. Toma§ munte In jud.
Muscel. Topolog munte In jud. Arges, topol=Dobel,
Tobel fu alte pärti, og=ga ; oc=ca loc. Topor movilá
in jud. Vlasca (nu dela topor securitä) ci din tap deal,
or loc.
Numele Trifulon Inseamna altceva. Triballi un popor
din neamul Gettilor In Mesia de jos, (azi Bulgaria) si
W. Obermiiller numele II deduce din daire tri padure de
stegeriu i bal deal. Atunci In Trifulon, tri inseamna pa-
dure, ful din bal [b in f, p, v] si on loc. In Romania
(la Frunzescu) se an: Talpa-Trivale sat in jud. Vlasea.
De minune se afla: Trivale o padure in jud. Museel,
alta In jud. Arges ; o mosiä i un s( hit In jud. Teleorman
si apoi un sehit in jud. Arges, dad Trivale de 6-ori se
allá, si nu poate se Insemne trei val. De alteum pádu-
rile si sehiturile in Romania de regula sunt pe dealuri
astfel numele Trivale vine fn legaturä eu numele Tri-
ballu, mai ales ea Getii au loeuit si in Mesia de jos, si
fn Dacia flare Carpati si Dunäre. Se mai afiä un nume
in asemenea forma si inteles. and au mers Romanii in
Gallia, Belgia, a aflat poporul ; Tribocii pe delimea Al-
satiei de azi eu orasul Tabernae azi Tabern i numele
poporului asemenea sé esplica din daire, tri padure
loc din buac, spate de deal (boaa azi). Trivale astfel
din tri padure, val din bal deal, (ce e In Bal-can, dar
ací bal inseamnä nalt, si can, deal, v&f). Dupa Bullet :
dair dara, drwy, cerr, gorun ; dar darkh (ieh=is, p. e.
brad-is) padure ; dryas la Greci zina de arbore, de pa-
dure, dry=arbore, pädure, as frinta, or° ; astfel tri=dry.
Druma In sanscrita, arbore, dart], lemn.

www.digibuc.ro
 805

Theben, Theha ; sufixele celtice: deb, dev, deve,

deven 0 teva
Lainte de a ne despärti de rAdAcina dab apl §i
deal sè ne Intoarcem la Slavii, pe carii i-am lAsat (vezi
Deva apA), ca s'e mai a§tepte lamuriri.
Theben a fost capitala Egipetului de sus, a zhcut
pe ambii termi ai riului Nil, numele lui istoric se amin-
tesce la 2850 a. Cr. iarA numele lui hieroglific a fost
Ape §i articulul t, t-Ape, de unde la Greci s'a format
The-bae (Thebe) §i sub regii Ptolomeiu, s'a numit Dios-
polis (ora§ul zeilor) pentrud acolo a locuit Amun (Jupiter)
respective §i-a avut cultul. Din aceasta se vede, el theb
din Theben inseamnä apti, §i en locuintä. Theba la Dori,
de regulä Thebai, Thebae (ai ; ae=e) ora§ vechiu in pro-
vincia Böotia a Greciei ; a zäcut pe promontoriul nalt
al dealului Teumenos §i se amintesce Ind. la Homer 950
a. Cr. Länga ora§ a fost cetatea Cadmea, ce azi sA nu-
mesce Thivä, in loeul cettitii vechi Theben. Ad theb,
apare eu tnteles de deal, en loc. Thebai ora§ In Thesalia
(la Polyb, Strabo) mai tärziu Philippopolis. Thebe ora§
in Troas la Homer, dar in Grecia, anume in eparhia
Böotia §.1 azi se aflA ora§ Theben, í cerc Theben.
Theben la Nemti, Dévény la Magiari ora§ §i sta-
tiune de nài cu vapoare la gura riului March, ce curge
in DunAre §i totdeodatA la piciorul dealului Kogel thebenic
de 573 m. Adf numele corespunde mai mult positiunii
la apâ.
Dar' forma theb-ba, theb-en purcede §i din alte rti-
dècini §i are alte intelese. La Gallii vechi deb, dev a
insemnat sânt, sacru, dev-ion (deven) sacru loc, grit loc
§i deve, precum daimh a insemnat templu (capelti bise-
ricA). In dev fie-carele poate reafla pe latinul div(us).
dar i In vechime literile au suferit sehimbare, Glandeve
SO

www.digibuc.ro
 aoß

[Gila,n=plrlu vezi gilia] ores Francia, In anticitate

In,
Glanateva, deci tempIu la pardu. Lodeve oras In Francia,
mai nainte s'a ehiemat Leoteva, Leuteva, Luteva din lu
mic si deve templu. Astfel uncle nume locale : Deven
Theben pureed din dev-teb sacra, sânt si en loc ; sau M-
elt deve Inseamnii templu, deve-en, templu mic. Duin, la
Italiani Duino Dras Iânga Triest, dar' s'a seris si se scrie
si azi adeseori : Dywein, Tewen, Theben, Thebein, Tybein,
din gallieul dev-en loc sânt sau templu (W. Obermiiller
I. 411). Si In Germania rèsAriteanä se aflä. localitätile
Deben, Dewin, Theba Tybein, si Deveny la Pojun, aproape
de veehiuI Carnuntum al Celtilor In Noricum. Aef a fost
locul, de frunte pentru sacrificii precum aratii numele
(W. Obermüller II. 787). La Praga e cetatea Djewin, Slavh
au tradus numele cu: Cetatea feteii) dela dewa, fatI, e
insä Theben, devion sacra loc. Magada (mag camp, da
loc) mai tarziu Magdeburg, dar' Slavii cugetând, el In
acest nume e nemtescul Magd (fatri) l'au numit Diewin
si esplica din dewa fatá, diewa, Dewana zinti, dar Diewin
e din Theben (W. Obermtiller L 411, IL 2842).
In data ce am artitat eii Theba, Theben se eta' fn
anticitate In Egipet, In Grecia, In Gallia si In Istria, for-
mele vechi nu pot purcede din cuvintele slavene, s'é fie
chiar si din seeolul al VI-lea când ei s'au arkat Pi Eu-
ropa. In urmare nici numele Deva din Ardeal si. celelalte
nume esplicate nu au nimic comun cu Slavii. Glandeve,
Lodeve asa sunt formate, ca p. e. azi la Magiari Félegy-
háza (unde egyháza, Inseamni : biseriel) Weisskirchen
(Biserica Alba), la, Nemti, unde kirche (biserica, en hie)
1) i Haedeu are o cetate a fetei Berzovia (in Column. Tra-
ianä pag. 90), zice c5, inseamni cetatea fetei, pentrud, la Traci va-
rezan, la Alba nezi vareza, inseamni: fecioark (vezi Berzobis etc.)
9) Zeven, vechiu Zevena o mängetire langl Brema, dad e
aurae vechiu e din dev-en.

www.digibuc.ro
 807

Fehértemplotn la Magiari. Dar' s,i tn RoMitnia se aft'

flume de localitati : Biserica-alba, Bisericani, Bgerici, Bi-
sericutt Eu acest articul Pam scris din Adins i pentru là-
tnurirea unor tnaterii din articulul urmatoriu : Dava etc.

Dava, deba, arx, urbs, Burg, Mr, Arcidava,

bara, para.
Dupa, geografia lui Ptolomeiu (f 150 d. Cr.) tn Dacia
au fost mile orase, in acaror nume se Oa sufixul dava.
Glig. Tocilescu (In Dacia inainte de Romani tucuresci
1877 pag. 600) la numele Acidava aratk c In Dacia
au fost 23 de orase, acáror nume s'a finit cu dava,
afara de Dacia 6 nume; mai departe aratk ca, sunt nume
cu sufixul : deba, anume : Cumudeba, Murideba, Zisudeba,
Zichideba, Skedeba, toate In Tracia i Tendeba in Caria,
in Asia mica. Acuma Tocilescu arati cat citatiunile de
lipsk ea ce pareri s'au desvoltat asupra sufixului dava,
adeca : Unii sufixul dava II apropie de nurnele DaVi,
ce s'au dat Dacilor, traducêndu-se oras dacic", altii ft de-
duc din zendicul dagju ce Inseamna regiune, prejur. Leo din
sanscrita &Iva, aprinderea unei paduri. (Cuno) din sanSer.
tavas tare si távas tar* altii din o origine turanieá:
dava munte, teba movilá (lidice toba maced, daba gr.
thebe, thaba, ital. teba, egipt. tep, alb. tepe, pecand
lenhoff mai corect a observat identicitatea originala a da-
cicului dava, cu tracicul dawal) din numek: Uscudawa
(Adtionopole) care se rediká la sanseritul dam-as, gr.
doma, cask lat. domus, slay. dom, si Roesler S'a dat la
aceste pareri. Cat pentru Acidava, Leo engeta la san-
serita acha (urs) i Acidava o esplid cu gaura ursului".
(Minunat !)
1) Uscu din uisge, spa', rin. Dama un unit: sufix, nu poatg
decide. Eu la Damacus si la Doainna atn scris despre : dam.
20*

www.digibuc.ro
 808

B. P. Ha§cleu Istoria critid a Romanilor vol.

II. fAsc. I. pag. 61) zice : CuOntul dava dineoace de
DunAre, daba in dialectul maced. §i tracic ; la prima pa-
rere se pare, cà dava inseamnA ora§ dacie" pentrud
Grecii §i Latinii, pe Dad i-au numit Davi1). Doarl dava
nu poate fi dadc. Varro zice, cà In Böotia o magurA s'a
chiemat Teba, §i la Sabini o movilA miliarA (de drum)
s'a numit teba. Acela§ Inteles de mAgurA aveau cuvintele
Taba In Lydia, In Grecia, Italia ; dela marea neagri rani
la acea adriatid aflAm taba sau teba cu tn(eles de mA--
gurii, dacicul dava, maced. daba, lid. taba CU intele de md-
gurA, nu au e§it din isvor indo-european ; acesta esistA
in toate. limbile turanice, unde dava mnseamnA munte §i
teba movill, §i Hascréu aduce cuvinte asemeni din 20 de
dialecte turaniee2) apoi incheie d resultatul e, cA din
turanicul taba s'a Miseut dacicul dava, din o epod, cAnd
popoarele ariane 1nel nu intrasera in Europa, pe care o
ocupau triburi turano-chamitice. Toate ora§ele eu finalele
dava au fost clAdite pe locuri rklicate, pe dealuri, pe co-
line, corespunzAnd numirilor germane, cu terminatiunea
Berg (deal), celor slavice cu gora (deal), celor franeeze cu
mont, ì apoi H. esplicAnd numele oraplui Ziri-dava zice
cA inseamnA : Muntele verde, in Grönnberg la Germani,
Vermont la Francezi, Zelenabora la Slavi3).
1) II. se provoad la Strabo VII 3, 12. Asa si Gl. Tocilescu
pag. 621 aduce combinärile altorai ea referinta la Strabo, cg, la
acesta Dacii s'au numit si Dayi. Dad, in Archiv pag. 527 cercetim
textul original si traducerea de Cipariu, apoi Strabo, zice : Dacii
pre cei din partea spre Germania si puOle Dunärii, cari mlinioard
mi se-mi pare se chiemau Dai, de unde apoi s'a lAtit si la
Romani numele seryilor, Geti i Dai." Horatius (sat. I. II. Epist. II)
pe servul sdu il numesce Davus.
2) Dar H. smintesce cind aratá tach, tag, dag, dagh in 8
dialecte i aceste le tine identice cu dab, day etc., cad tub etc.
suut ideutice cu dac (deal munte) in Dacia, Muntenil.
3) Vermont, cu inteles de verde munte 1a Francezi nu este,
ci mont vert, ital. monte verdi. In Vermont ver nu inseamnä, verde,

www.digibuc.ro
 809

Astfel H. sufixul dava fl esplicà prin munte, deal,

colnic, atata are drept eä dava Inseamia munte, deal,
colnie, dar ca sufix de nume de oras nu Inseamnä acestea.
Inainte de a dovedi, el ce e fntelesul adev6rat al
sufixului dava, trebue ca prin asemènäri s'è cunoascem
formarea numelor de orase si la alte popoare. In articul
Arii, am arkat, cà ar tnseamnä munte, deal si apoi
am arkat cit cuOntul latin arx (ar-c-s), ce fnseamnä ce-
tate, fntiiriturä pe deal purcede din ar, deal, c (din cae
ea) aci 'prejur i s din ais, ois loc; §i arx a fost ehiar
cetatea din Roma. In vest mod s'a näseut euvatul latin
urbs, [cetate, oras] ce a zticut pe 7 dealuri, i anume :
ur [=ar] deal, b din ba [--=va] prejur i s din ais, ois
loc, dar asa s'a näseut i euvêntul orbis [lume], unde or
fnseamnä mare [magnus].
In mai multe locuri am arätat cà fn eeltica vechiä
bwr a fnsemnat deal munte, i eä sau näscut formele :
bar, ber, bir, bor, bur asemenea eu tnteles de deal, munte
de unde la Germani : Berg si bwr, bwrg la Celti, Burg
la Germani cetate, oras fntärit. i cuvêntul magiar vár
(cetate) e din bar schimbAndu-se b In v, i vár-os, oras.
Dar din artieulul deal, Minh' ni adueem aminte. cá dail
la Celti fnseamnä si deal si eetate. i s'é mai auzirn.
Naga la Inzi i In sanscrita, munte, Naga-ra [unde ra=
loc] Inseammi urbs adeeä cetate, loc fritärit. Durga In
sanserita : urbs munita, arx, adeeä : cetate Intiiritä, [Bopp
189, 207] i dar.--dur [la Bullet] atilta cat ar la Galli,
elevatine, ga teren, loe, eilt ca. Dar In geografia vechiä,
mai ales fn ^Gallia cunoaseem o multime de nume de
ci deal, din celticul ber (nemt. berg) si venind Romanii peste celti
au adaus mont, ca germanii, berg, precum am aretat in sute de
cazuri. Asa e in Ber-burg, la Francezi Beaureberg. Despre Grünn-
berg vezi la Gruniu,

www.digibuc.ro
orase cu sufixul dun-um, uncle um e adaus latín i tn-
seamnä loe, dar dun Inseamnä si deal si eetate, oras tn-
tärit (W. Obermüller 1. 367, 392, 414, II. 397 411
etc.) Burg, veste nemtesce.
Din ruinele multe, re se atiä pe dealuri In teritoriul
Daciei, p e. la Világos, Solymos, Deva etc. se vede
apriat cä eetätile s'au fácut pe dealuri, etid acolo s'au
putut apära mai bine, desf mai tfirziu s'au Mot si la
camp, dar tot sub at:el nume.
Cumea dava ea silk In numele de loealitäti nu
Inseamnä deal, munte, colnic, se dovedesce prin espli-
carea trunehiurilor, ráciëeinelor de nurne eu sutixul dava.
Astfel Areidava, i Areina, Areobadara, unde ar-e (prejur
la deal) e identic eu arc din al x iarä i i o
sunt litere leglitoare ; asemenea Argidava e atáta, eat
Arcidava cad arg e identic eu arc. Mai departe De-
cidava, Docidava, uncle dee=doe e dae, deal munte,
precum Decitova (la D. Frunzeseu) numire romanä de
oras In Moldova de stänga Siietului, i Doeirana (doe
deal, ir nalt, an loc) oras, si In aeest mod toate numele
In rädècinii au lntelesul prejur, teren de deal, iara pen-
tru aceasta, In dava nu poate fi conceptul de deal, aid
popoarele Inca au avut minte, ca cetätile, orasele intärite
se nu le numeascä munte la prejur de munte, i In
uratare dava 1nseamnä eetate, oras Intarit.
Glig. Tocileseu (pag. 601-608) aratä eä au mai
fost nume de orase eu sufixul bara, In Dacia Zurobara,
fn alte parti Stymbara, Eistobara, Zobara, si apoi ca
sufixul para, p. e. Bespara, Besipara, Bospara etc., dar
indatti ee In Stym (din dab deal, vezi Stiubeiu) Eislo
(din ais-da nah lee) i Bes [pädure vezi leruga la capèt)
sunt de destifrat, e apriat cá bara, para, sunt din bur,
bar deal si ea In sufixe au intelesul de Burg, cetate ;

www.digibuc.ro
numai acea combinare e Wit posibilA, CA bara triseamra
si piirAu [vezi Buroniu].
Ne-a remas Inca de a vorbi ceva despre sufixul :
deba, la r) orase din Tracia si unul din Caria. Nici acest
deba din eausele aduse la dava, nu poate insemna : munte,
deal, colnie, si desi in filologie e permisa derivarea din
dava, si se poate primi, eii deba asemenea inseamna ce-
tate, loc, IntArit [la deal], deba pureede din dev, teb
(vezi articulul premergatorin] si. InseamnA loc sacru, loc
stuit, aded, : templu [biseriehl ; e un sufix ea In Glan-
deve, Lodeve.
Stalberg, Stabiae, Stiubeiu, Stiob
Asa In cuvintele de toatA ziva, precum In numele
locale, litera s joaca o rolA foarte mare, twat ea se pune
la inceputul cuventului, fail ea se Insemne ceva, si dael
o lasiim afarA, cuventul sau numele, dupti filologie are
tot acel inteles. S se pune inaintea a tuturor consonantelor,
cari incep euventul si astfel, se puns inaintea radAcinei.
Aci voiu at-eta pe s Inainte de t. La deal dAlmii
am aretat, el dail, etc. Inseamng deal si ea d trece in
t si astfel s'au format multime de nume noue, iarA cu
s inainte se afld : Stalberg, Stelberg, Stilberg, Stolberg,
Stulberg, si unele cu h inainte de litera 1, si apoi mul-
time de formatiuni si pe boa indrunatirii aeesteia, fie-
carele Isi poate esplica numele locale din anticitate si de
azi cu formele s-tal etc. De aceste forme se ten numele
locale : Stall), Stele, Stelnica, Stilbet, Stolniceni, Stolojani.
Tocmai asa stAm cu dab apä, dab deal, la numele
unde d true In t, si astfel tab=stab, staf, stam, stap,
stay si eelelalte forme, si unii poate di vor afla pltieere
Intru asemenarea celor urmatoare, cm cele din articulul
Daphne etc. cad In acest mod vor fi suprinsi de adeverul
aretarilor mele.

www.digibuc.ro
 - 812 -
Stab tritliu nume de rturi §i loealitäti la riuri, la ape.
Dupl. operat : lsvorul Stiubeia. In Maidan stiubeiu
se numesce un isvor sau o fantAnA, acArii apit se spri-
jinesce intr'o butoarA de salcl, ori de anin, ori de alt
lemn. In sesiunea parohialii se afl ä. un astfel de Stiubeiu.
Dupit Diet. lui D. P. Barcianu Stiubeiu e o fantânä sad.
Stabiae ora§ vechiu din jos de Neapole, si lAngA
riu si term de mare ; tab=stab apd, iae loc. Stablo ora§
in Belgia, numit si Stavelot rang. riul Ambleve ; lo si
el inseamnA loc ; ot=ta da, loc ; ot aratA un adaus su-
perflu, din alt dialect. Stabaken sin de mare In Svedia,
Staban-dzsa (=gia) sat In Boemia, Stabio in Svitera.
Stafa in Svitera la lacul Zürich, taf apti, ar trebui
doi f, fa loc. Lacul Steffelsee In Bavaria ; aci el Insettmnit
mare (magnus). Staffenbach, in Bavaria, Staffora fluviu
In Italia, Stafford multe orase in Anglia la apA §i cu
port. Staffnas ora§ in Svedia, Stampfenbach Oran langA
Zürich, Stapel sat fn Prusia la riul Eider. Stapelburg
la rlul Eker. Stavanger oras In Norvegia la lacul Nordsee,
Stave In Belgia. Stavnic Odin in jud. Iasi se varsä. in
Bêrlad. Steb-bach in Baden, Steben eu scAlzi in Bavaria,
Step-pach In Bavaria, Stimnita park in jud. RAmnicul
Stober curge in Oder ; cAt Tauber. Stoboi vechiu
in Macedonia, azi Stobi lAngti riul Kurschull Kara. Stobwo
Stoboy In Prusia, Stoby In Svedia, Stowe in Anglia,
la rtul Gipping.
Stubay In vechime Stupeia o vale si un riu ti
Tirol, lAnga dealul Stuben. Ay din Stubay e identic cu
eia din Stupeia, ce Mamma teren, deci e nume bun
pentru vale, forma ea Dobreia Stüb-ach, Stub-bech, Stu-
benbach nume de pArAie (unde en e diminutiv). Stubyna
in cercul Köszeg, Stubnya In com. Turocz cu loe de
scalde. Stubien loc de scaldA In Slavonia, Stubline sat

www.digibuc.ro
 313

in Servia, Stubno sat in Galitia, si din aceste se vede,

eä, Slavii au primit numele vechi de localitä0. Stup-pach
In Wärtemberg.
Astfel In Stiubeiu, s, e superflu, tiub e din tab apä,
eiu din en diminutiv, forma s-tub-en. Si instrumintele,
in cari se tine apa, ineä si a dpiitat numele dela tub
apa. Stiob In dict. lui D. P. Barcian, Inseamnä ciub'er,
ciubèr de clätärit. Stabh la Gällici, pocal ; stoup
la Nemtii vechi, phar, stamha la Gälliei vas ; Stave
(Lex. de cony. M.) päbar, Stava la Iri vas (Sparrschuh.
p. 66) Astfel Stiubeiu §i Stiob sunt cuvinte celtice.
Acum se trecem la s-tab, deal.

Stiubciu, Stepeniu»t
Dupti operat : Stiubeiu sau dealul Stiubeiului se
afiä la Vestul Mäidanului i cuprinde un teritoriu mare.
Dar Stiubeiu munte In jud. Arges, Stiubeiu 4 sate, 2
localitAti, apoi satele Stiubeiana, Stiubeieni i Stiubesci
pädure In RomAnia. Poate, cal unele nume s'ar fi putut
insira la Stiubeiu fantana, dar din lipsa de deseriere le-am
Insirat
In Tirol se alb: dealul, Stuben, Valea Stubaythal,
In vechime, Stupeia. Indatä ce Stiubeiu cuprinde In sine
teritoriu mare, sufixul eiu ad e=ay, ai (vezi Rugeiu) ce
Inseamna teren, prejur, i astfel Stub-ay=Stiub-eiu,
Stupeia.
Unele forme de nume. Stabrock deal eu stand In
4 Je1gia, Stabben insulä deloasä in Norvegia. Staffa o in-
sulä intre Hebride, renumità pentru columnele sale de
bazalt i pesteri. Staffelstein i Staffelbeig in Bavaria,
ad el Inseamnä nalt. Staffelegg sir de dealuri In lura ;
Staufberg In Argan, Staufen sunt multime, Steben sat In
Bavaria la altime de 580 m. Steplberg, Stofelberg, mul-

www.digibuc.ro
 - 314 -
time. Stufe nemtesce UNTO', terassa (taomb spate de
deal); Stufenberg, Stumpfberg multe. Stubben, munti de
creta pe insula Rugen, Stubenberg si Stubersheim in
Würtemberg, Stubendorf in Boemia. Stymphalos deal in
Arcadia nordica, la Homer; Stymphaia tarii in Epirus=
Stubay, Stubeia. Ad Stymbara, i apoi Styberra.
In Europa sunt multime de nume locale eu radti-
eina: stef, i cu an diminutiv Stef-an i cu alte sufixe,
p. e. Stefanshart, Steifem i Steffien, Stcffenswalde, Stef-
fisburg In Svitera ; i la aceste nume nu e vorba de na-
mele crestin Stefan, ci de s-taf, s-tef=dab, deb. i in
Romania se afia Stet movila, Stefan munte, Stefanesci
deal, Stevi movila ; Stup movil, Stupina deal [s-taben]
si alte multe, ce ni aduc aminte de Stupeia din Tirol.
Dar si in Dacia a fost orasul: Stepeniam §i Frunzeseu
zice, c ruinele vechei cediti sunt din jos de Campul-
Lung la Predeal Yang& Jidov. Stepenium din teben eu
8 nainte i ium adaus latin, loe de oras.
Stepho la Greei s'au In prejur, ineungiur, de acf
Stephane : a) partea de cap, pe carea crese perii ; b)
coif, caciulä, si din aceasta as'émanare, Stephane cununa
coroana. Coneeptul acesta nu corespunde numelor locale,
numai mai tarziu s'a adaus predicatul Sant la unele
nume locale verhi, sau s'au fundat si sate in onoarea
lui St. Stefan. Styphon name personal la Thucidide 471
a. Cr. Stephanos name personal la Plato 348 a. Cr.
Stephane ora§ in Phokis.

Toni, Dan, lordan, Danubius, Danaster, Danaper,

Dinogetia, Dundre, tiiid, te,ndrct.
Dupa operat : In telva Dobreii e un lac numit
lacul Toni". In Banat la Nemti Toni e name de botez
din Anton(itu), dar lueru natural, ea arf nu e vorba de

www.digibuc.ro
 - 315 -
Toni, nume de botez. Asemenea intêlnire a numelor o
vezuräm i mai sus la Stefan.
Numele laeului Toni din Mäidan pureede din ton
apä rtu, i y, loc. Dupl diet. celtic al lui Bullet, dhoni
la Celti inseamnä, apà, ; iarà dupà W. Obermüller
(I. 394 etc.) la Celti : tain, tan, dan, don inseamnä apa
rill. Dar in numele locale se aflä formele redäcinale :
dan, den, din, don, dun, dyn, i fiindcä d trece in t, tan,
ten, tin, ton, tun, tyn. De astä-datä me tin numai de
formele aceste, desi uneori d trece §ì in z, t In t. Sufi-
xele de diminutiv sunt an, en, in, on, un, iará de argu-
mentativ, ar, er, ir, or, ur, cari uneori se aflä si la in-
cept, iarà uneori intoarse : ra, re etc.
Dan etc. e o redikinä, carea pentru numele geo-
grafiee din Dacia, ne intereseaza foarte mult, i pentru
aceasta trebue se o pertractez cat mai completi.
In Palestina e riul Dan, ce curge in Ior-dan. lor
s'a esplicat din iar, eon, apus i astfel Iordan inseamna
rful dela apus. Iar-thar la Iri se an' tarä la apus."
Eor-o-pa sau Europa, din eor apus, o e literá legiItoare
si pa (ba=va) prejur, teren, privind din Asia spre Europa.
Eu numele Iordan II esplic alteum. Ar=or inseamnä :
a) deal, munte, b) nalt, mare, i-or e or iotisat ; astfel
Jordan inseamnä : Riul Dan mare, cäci Dan cel mic e
färä predicat. Ural, un munte mare In Asia, ur=ar, auf
mare, si al munte, deal ; sau ur munte si al mare. Pe
acest ur Il afidm iotizat In numele muntelui I-ura, in
Gallia, in vechime la Romani Iurassus mons, unde as e
din ais nalt, (ce e In Cauc-as) iara us e latin i superfiu.
Iardanus riu in FAis inel la Homer. I-ar (mare) dan (i1u)
us nu e de lipsit.
Dunarea la Romanii vechi s'a chcmat Danubins
pad. la Nicopole, iarli de aid in jos, Ister, (vezi Ostru

www.digibuc.ro
 -- 816 -

Streiu (to.) si se zice, ca e nume duplu din dan (aph)

ub (alb) apa) iara ins adaus latin superfiu. Numele duplu
numai asa s'a putut nasce, c. numele Oului a fest Dan,
apoi a venit anti populatiune i dupd limba sa a adaus
abh (Iva i riu), dar' nu se add ea oare-efindva numele
a fost numai Dan. Eu accasta nu o (Ted, ci zie, ch, In
Danub, dan Inseamnä : mare (magnus) cad dan (vezi
sufixul dun-um) Insearnnil : a) deal, nunte, b) nalt, mate,
itträ ub=abh apa, rtu. Si dovedese eu urmattarele. Asa
Danubius (Duntirea) precum 1liiiiu1 i Padus (Po) riurile
aceste mari s'au ehiemat toate trei i Eridan, din er
[mare], i [literd legatome] i dan apd iîu. Pentructi aceste
trei riuri s'au ehiemat i Eridan, In comentarele poesiei
despre caletoria Argonautilor e mare confusiune. In Attica,
e provineid a Greeiei Inca se add un paidu Eridanus, ce
eurge In Ilinus, si de bunasamd lii Eridanus au curs pa-
raie mai mici, si iii easul mai teu, numele paraului Ed-
damis purcede din er deal si dan apd. Irawady rlu In
India, din ir=roare [magnus] a litera leghtoare, Wady
din vad aph riu [de unde voda la Slaveni, was-er la
Nemti]. Apidanus riu in provincia Haestmeotis [ais=nalt,
ti loe, vezi Eistubara], asemenea apare duplu compus din
ap [abh aph] i dan [apä, rIu], e numele Mors Dan-up,
dar ab=deal., mare.
Dangsler §i la Greei Dan istris s'a chiemat dill de
azi : Dnistru sau Nistru. Dar' [la Ostru, Ister] am aretat,
eh star Inscamnd apd, Hu, astfel ter din Danaster e
deja conceptul de rIu, dan la name de riuri, ape, Inseamml
apa, rIu, i e greu de a crede, cá poporul, carele a dat
numele a vrut se esprime: dan-ster, riu An, aph-aph, ci
dan mare, ster Hu. Tocmai a.;a stám eu Danaper, azi
Dniper i Nipru, pentrud precum am arCtat: av-on [av
aph, on mica] si ab-er, ap-er [ap apri, er mare] au fost

www.digibuc.ro
 gil

eavinte de toate zldle mntru a tn3ernia ap1 mict i apar

mare, sr aper Irt Dan-aprIr insus inseam& un deosehi
mai mare, si dan nu mai poate insemna
Alte nume locale. Dania- o ar ta norlul Europei,
ineungiurata de ape, do mari ; nurnPle din Dan apa, ia
tara. Danae, Dnaii, Danans din mitologia greaca, toate
Dumele lui dan=tain Dahnbach parau in Bavaria,
Dahnbach Oran la Minster. Dange fluviu. in Prilsia,
Danzig or. la Au! Vistula si strabiltut de ape, din &an
apa, da=ta-za=prejur, eg=di lor. Dane titiv;u May
[by=ba loc] oras In Anglia. Dar dan s'a sustinut si lu
Romania. D,in vale In j9d. Mehrdint; Valoa Panel pa-
rtlu in jud. PrItna. A f asemenea [ea in Stefan si Toni]
nu e voiba de numele de botez : Dan si Dana, -ci de
tain, dan celtiee apti, rîrt. Danäcel, parriu mic in jod.
Mebedint. Valea lui Dan sat in jud. Prahova i Valea
Damilui in jud. Arges.
Denain or. In Francia la rid' Schelde si Selle, unde
airr=en loc. Denby .oras in Anglia,=Danby mai sus. Deri-
der fluviu In Belgia, den apa, der mia. Denia in Spania,
un prejur ea- zace la mare, Dania. Denis in Anglia, Ddnn
tn Irlandia, Denny [ny loc] In Scotia. Denu o insula in
Dunare. Denis la Turci mare rapal.
Dinan [an loc] ai a fu Francia la canal si langa
riurile Rance si 111e. Dir ant oras in Belgia, la riul Maas.
Dinard In Francia sealda de mare, Dinas- In Wales. Din-
kel paean curge in Beehte, forma Danacel. Dintebach
paraa In Würtemberg ; Dintel Oran In Brabant. Dino-
getia, oras vechiu In Dacia. se pune la Dunare la gura
Siretului land, Gergina. Din din dan apa, rio1 o e Uteri
legatoare, Getia din get coed, padure, la loe. Din acest
coed, e_ eodru. Gergina din leiik padure de cerr si in
sau mie, sau Joe, [Vezi Cercheligi].

www.digibuc.ro
 318

Don fluviu in Rusia la Tatari numele e Duna

Tuna, in anticitate Tanais [dan=tan]. Auzi ! Don fluviu
in Anglia si in Scotia. Donau la Nemti Dunarea ; au din
abh=av apa ; Moldava din Boemia la Nemti Moldau.
Donek sat in Belgia, ek=ee loc. Dong Nav i Donge
fluviu In Brabant ; g e numai un adaus nasal, alteum
pentru inteles e superflu. Dongo In Italia sat MAO lacul
Comer, ad go=ga loc. Donersbach [Donnersbach] Au s,i
sat in Stiria ; din dan Au, er mare ; Donnery sat in
Franeia la Aul Moine ; in ambele mime : er, mai e [magnus];
iarA y, loc. Donez fluviu in Rusia, ez et e diminutiv
celtic [vezi Gilia]. Donzi or. in Francia la riul Rohain,
zydy, ty, loc. Dons oras In Dania la AO Dons-Aa. ArI
si don e apa i Aa, apa ; arf se arata, ea Germanii au
adaus Aa la numele vechi, i numai astfel de nume se
pot numi duple. Donsbach In Prusia, arf Bachpar:4u
asemenea e adaus nemtesc.
Ìri Romania sunt formele de nume : Dona, Dona-
ciura, Donea, Done, Donesci, Donici [lac], Donitoiu, Do-
nitoara, Donoi, Donoaie ; localitätile dela ape, au numele
din dan apA, Au.
Dun la Latini, Dunus nu in Gallia, Dun fluviu In
Anglia. Duna fluviu in Litvania, Dunalia, Duna-I-ea la
Germanii veehi, ahaapa. Si a( f e nume duplu. Dunaiet
fluviu In Galitia ; et e diminutiv celtic, Dunbar oras In
Scotia, cu port la lac. Dunsbach In Würtemberg.
Dundre eu articulul Dunare-a la Romani. Trupina
dun o cunoascem, inseamna apA, Au, dar are e sub mare
intrebare. Vézur6m mai sus un riu don-er, uncle am ar6-
tat, ea er inseamna, mare [magnus, gross] atata eat si
ar, deci a fost o forna: Dun-ar, ori Dun-er, eu Inteles
de Au mare, si aceasta, formA a esplicat numele Eridan,
mare rfu ; iara e din capk dela are, e o literA ce Ro-

www.digibuc.ro
 319

mttnii o adaug la cuvintele ce s6 finese eu r ; a§a, p. e.

avem maseur §i mascure [din masculus]: acest e, se atli
In tulbur-e, In fagure, trugure etc.1). Cu forma Dunar,
Duner ant§ ne mai InttAnim.
D true tn t. Tana In evul media s'a numit Marea
Asow [ais mare, Oh Ilia]. Tana sau Tanaelv, fluviu In
Norvegia ; Tana;ra ora lu Bii )tia la rlul
Asopos. Tanagra din tui apa, eg mica, ra loc. Asopos
din ais deal, naltime, op apa. T.uuais azi D an. Tanaos
§i Tanos fluviu In Argolis Tanager riu In Italia, Linger
rfu In Italia, Tanger fluviu, cargo I u Elba. Tanarns It
Romani, Tanoro la Italiani fluviu In iallia eisalpiat [Italia
de sus]. Aci e tan [apa, Oa] ar mare, us latin superfla,
§i astfel ain't atf forma : Dun-ar. Tannim la Evrei
monstru de mare, de apa, din tan apa, imom, ce e
fu cherub-im, seraph-im.
România sunt foi mele : Thane, Tancabesci, Tan-
dura Oran In jud. Patna (=Deader fluviu In Belgia,
tan=apa, dur=der Aloara Tanga!), Tangar, Tansa,
Tantava. L'psesce deserierea positiunii. Numele locali-
tatilor dela ape, din tan, apa. riu. Dar este §i Tanat a
munte In jud. Mused ; numele din dan deal an mic, pen-
trueä aproape trebuie se fle unul mai mare.
Tenby (vezi Danby, Denby) seala de mare. In Wa-
les. Tenn ora In Francia la rial Lignon, Tenbach in
Breisgau. Tettenborn, Tatenbaeh, multe pariiie, din ti
mie, tain, ten apä. Teneiae, isvoare lu Streadra. Tinbach
*au In Tirol, Tinto rtu In Spania, to=ti mie.
Tonnay ora lu Erancia la rid Charente ; Tonneirs
ora In Francia la riul Garonne ; Tonnere ora§ In Fran-
Hasden in ht. era. a Rom pag. 293 esplica numele Du-
narea. Dana-re, zice cá inserunna: dfind nori. Iatä (zice) numele
tracic, din care Romtinul a facut Duna-re". La Albanezi, re, nor.
Cet4i pertractarea intreana a hii, se-1 vedeti prin nod. H.
mai ça toate numele locale sta pe asemenea teren

www.digibuc.ro
 320

in aceste er inseamnä loc. Ton-

cia la 111)1 Arwancon ;
dern oras in Prusia la rtul Widan ; ton rtu, der mie,
n din an=na loc. Tona in Spania, Tonara sat in
din Ton ap5, ar loc ; Toltec) in Italia, Tonda Iii Portu-
galia ; Tons riu in India, curge in Ganges.
Ad se InsirA : Toni laeul din MAidan, apoi din
Romlnia : Tone Tonesci, Tonti ce zac la ap5..
Tunaha, Tonaha, Tainaha, Tuonaha, DunArea la
Germanii vechi. Tuna ora In vedia la Aul Dal-Elb.
Tunbridge oras In Anglia la riul Medway Tunera-marek,
azi Donau-mark, zace la DunAre in Bavaria. Duna W.
Obermtiller (I. 396) din tun apa, er mare si astfel indi
o dovachi, cA numele Duarea pureede din dun rtu, apA,
er=mare. Tunka un prejur lAngA DunAre In Bavaria ;
ka prejur. Tundscha (Tungea) fluviu In Rumelia. Tyne
fluviu In Anglia.
In RomAnia se aflA sate: Tnnari, poate cA statul
au dat tunarilor (carii cu tunuri s'au purtat bine In rès-
boiu) p5mênturi, dar nu cred insA ca un loc In jud. Dolj
sè se numeascA Tunarii romAni, e ceva ne mai au-
zit In numele locale ; numele unui lac purcede din tun
apA i ar mare. Tungujeii-Rece sat, dar Reee aratl, cA
zace la isvor, ori la pAräu, etc.
La Magiari tenger inseamnn : mare (apA) i purcede
din tain, ten apA ; g e o literA, ce mai ales popoarele
mongolice, adaug dupä n, iarA er inseamnä mare (mag-
nus). Din tain ten apA s'au format si nume de toatA ziva.
gind la noi, imalA, tina e pArnênt eu apA, lut cu apA,
dar firesce mai multä apA ; din ting intinare. Tingere
lat. intingere romAnesce, a afunda ceva in apA, In zamä ;
a immoia. Tunken nemt, a bAga In aph etc. at a in-tinge,
ting eu tunk sunt tot aceea Ttinche, apA cu var. Tendre
frantuzesce moale, si se folosesee npain tendre" pitA,

www.digibuc.ro
 - 321 -
pane moale ; asemenea la noi : panea e Vendrel adecii pâ-
nea e apatoasä, unde tên=apil. Tender la Anglii, si
dela ei la alte popoare, Vasserbehälter, .tOn'étoriu de
apa, e vagonul eu apl la drumul de fer.

www.digibuc.ro
 Epilog
Desf studiasern mai multe nume locale din operatul fratilor
Liuba-lana, totus ci ed, c6, acele esplicate de mine, sunt destule pen-
tru orientarea On. cetitori pe acest teren nou, dar' la incbeiere s6
zic cAte-va cuvinte cu referinta la studiul celtic si la persoana mea.
In partca generalá al studiului celtie am ar'état opurile ce
le-am studiat i folosit la aceste esplicatiuni de nume locale, fail
In materiele speciale, afará de esplicarea numelor locale, am avut
tinta, ea sè aduc limba celtics, in comparatiune cu limba latinft si
limba románi, i eu cred, cii, desf putini vor fi, carii re intereseazá
de isvoarele limbei romftnesci totus unii vor fi aflat, cif in salt-
gele nostru este o particicii din al Gallilor sau Celtilor, fat% numele
locale, pe teritoriul locuit de noi, mai toate Bunt celtice, sau in-
telesul lor se poate esplica numai prin limba celtica.
Gligorie Tocilescu (in Dacia inainte de Romani, Bucuresci
1880 pag. 622 etc.) din literatura sträinI f¡i a noasta, arati cum
unii si-au dat pirerea, cè. Dacii i Getii adec6, locuitorii Daciei au
fost Celti si cum unii au Pacut analogii Intre numele locale din
Dacia, cu altele din Britania, Gallia, Italia etc. Dintre Románi sunt
citati Ion Maiorescu, C. Boliac i Vasilie Maniu. Acesti oameni au
fost inteligeni, studiati i seriogi ai poporului nostru, i pentru-ei
au cutezat a combina si a afla ceva de urma Celtilor prin Dacia,
precum se v( de din opul citat, au fost luati in picioare, sau de
gluma ea scrierile lor. Si de eine? de regull de aceia, carii pe
acest teren nu au scittt atáta cat au sciut dênij. Intre alte nume
locale, I. Maiorescu au adus: Ardeal. Deva, Timis; Boliac: marná,
Bran (Brennus) ilará Maniu: Cara i iati en am venit azi ca ca
dovezi nedisputabile s6 arât, cá dasii au drept; dar alte nume lo-
cale combinate de dênsii, nu le-am citat aci, numai pentru-cá eu in
scrierea mea de fat& nu le-am llmurit ; i mai sunt o grimadä de
nume, despre cari d'e'nsii au combinat bine, firá de a se folosi de
gramatice i dictionare celtice. Toate inceputurile asa sunt.
Pentru mine, desf eu i in studile mele celtiee (publicate in
Familia si in Transilvania) am arátat o pregátire istoricá, geogra-

www.digibuc.ro
 323

fic /. si etimologicl, neindatinatii pe met cAmp literariu, Sul a fost

greutate de a Ai In public eu astfel de materii. §i pentru ce?
asemenea pentru stupiditatea unora si reinta altora, clei In unii
oameni tot-deuna e ascuns cite un drac, carele pe sine se tine mai
frumos sau mai Intelept, desi vor fi al:tat, el, eu am Inv( Stat si scin
aceea, despre c 1 scriu, si el aceste sunt de folos pentru limba noas-
ti A, pentru istorie si geografie, dar' ce sè le fad, nici Cristos nu a
putut convinge pe toti.
Ce se atinge de referinta la persoana mea, si respective la
nisce at/cad pe acest amp literariu, onestitatea si sciinta mè dis-
penseazA, ca sl-mi plstrez modestia fatA de unele dobitoace literare,
si eu sl-mi impun crutare &Mil ele. Anume, a venit, de unde a
venit, un Iludow (dupl nume, un slavean) si in limba germanA a
scris o carte, dupl., cum el crede, critic/ despre opurile multor in-
teligenti romAni, si cu securea In mAnl, s'a aruncat ea un Orlando-
furioso si Sn pldurita tênèsrl a literaturii noastre a vrut sè taie fli
se despice toate, el pentru-ce nu sunt arbori tari si mari, ea codru
Livanului si cl pAdnrile vecbi din Germania. §i el, in 4-5 sire
s'a aruncat si asupra mea si din punetul de vedere al serierilor
celtice. Eu asa cred, di cine scie sè scrie critick are datorintl, ca
sl esplice, si ce e rèu 86 Indrepte, dar nu, ca Inteo pArere gene-
rail sl-li facA sentintl arbitrarrt; clei Rudow, pAnA nu va d)cu-
menta, cA el a Invdtat si scie materialele studielor mele, si pAnA, nu
va fi In stare de a mè Indrepta in ele, Inaintea mea remAne, ca sl
zic putin, un vitèl la poarta noaul,. &de el critica asa, cum am
seris eu, cu dovezi gi di arguminte.
Nu pot trece cu vederea Dreptatea" din 1894. In Nrul 31
In foisoarl se sale despre euvéntul DivAnire" si apoi In Nrn1 33
unul, cu numele Bill-A-Zam disputeazA asupra euvêntului divAnire
si divan, si fiindcA nu scie de unde pureed, zice: cA am plecat la
bètrAnul nostru filolog M. pentru care, secret nu mai esistrt In lu-
mea aceasta" si apoi Bill-A-Zam dupl., fantazia sa face o filologie din
cele mai proaste in lume, si o spune, ca si cAnd eu i-am bAgat-o
in cap. P
Nu sciu cine e acel Bill-A-Zani, poate cI va fi atare arab
Invltat, cAci sl vede a fi negru si la suflet, dar' aceea sein, cA in-
vdtatul arab de doaurt-ori e un prostogan, IntAiu pentru-cl., eu nu
am scris filologia despre cuvintele divAnire si divan, si e imperti-
nintl a-mi atribuí ce nu e al men; a doaua pentru-el sub nume
21*

www.digibuc.ro
 ..-- $24

fals, de suh mead, eta* precum fac banditii. Eu presupun atAta

gavalerism In invttatul arab, eit aceste, ca bine meritate, le va primf
a supra sa.
E natural, el in studiele, ce le-am Inv 6tat si scriu, pentrn
mine nu stint secrete, si e natural Eli aceea, el ce nu e secret pen-
tru mine, poate fi secret pentru milioane de oameni, fii mArturiseaseI
On. cetitori, ea oare prin lAmuririle din cartea aceasta, nu le-am
descoperit We de secrete, ce nu au sciut pAnA acuma?
Ind nici in o foaie umoristid nu ar fi avut Inc, acele ce a
zis Inv6tatul arab, dar' si lui si altora cadi doad sunt astfel de
critizAtori, le zic, a mai nainte 86 Invete si s6 scie, apoi s6 scrie
ceva pe aeest teren literarin, si numai atunci s6 scrie critic% cu
seiintl si cu conseiintl, ca din ea, si materia si on. cetitori 86 aibl
foks, dar' s6 nu pAsascA ea hotii din tag., si barem terenul li-
terariu s6 fie sanctuariu, scutit de toti en simt de omenie. Nu dni
plAcere scriu astr, dar' nu-i aunt datorin nim6ruia de a-i primi stud
piditAtile, ori impertinentile, pentru aceasta: cui que suum.
Tad, ei pot spune de acela din poveasta: »Mani& am prins
un turc". »Dar' las1-1 mami 1" »CA eu l-as Rise, dar' el nu miS
lad pe mine !"
In fine esprim plAcerea si bucuria, cli s'a aflat un tnv6t Morin
Liuba, si un preot Tana, ginerele stu, carii In descrierea casei si
altor obiecte din intuneree si neuitare au scos la luminA o grAmadA
de cuvinte rominesci, necunoscute in dictionarele de pAnA acuma
ale limbei noastre, si s'au Interesat de a culege numele locale, de
pe terenul, pe care s'au niscut ei, pArintii si strAmosii lor si astfel
de a fi incep6tori, pe o carierl noaa, pe carea ar trebui s6 lucre
Ind vr'o mie de Inv6t Mori si vr'o tine de preoti, del, numai atunci
vom .aduna tot tesaurul limbei noastre; si pentru aceasta, eat%
ceialalti nu pot ziee alta, dedt : Porniti la .lucru!

Dr. At. M. Marienescu

www.digibuc.ro
 Cu p rin s ul pag.
Epistoala sau prefatiunea V.
Topografia satului §i hotaiului Maidan :
Partea I. Descrierea satului §i locuitorilor lui :
A) Satul Mäidan §i teritoriul 2.
B) Satul Madan §i locuitorii 3.
C) Portul 14.
D) Numiri familiare §i de rudenii 9 4.
Partea a II-a. Descrierea hotarului, a satului Maidan
§i a partilor singulare, Mäidanul 26.
Barbura, Bogoe, Bogdan, Botul Ursului 30.
Botul Corcanului, Bortoane, Buroni, Brad, Carpeni§,
Carpinite, Carhoaie, Carbunariu 36.
Cetate, Cerët, Cernele, Cioack Cercheligi sau Circhiligi, 38.
Chee, Chinisee, Chilavitk Cornig, Coasta sceampu-
rilor, Coasta Miclescilor, Coasta Circhiligilor, Col-
nic, Coasta Coanii, C. popii, C. pustinie, C. Gäurilor,
Cuck Cucuiul Micli, Custurk Cornul Moater
Cornul Tilvei, Cotul Teiu§ului, Cracul Subii, Cra-
cul Olarescihr, C. lu Lupein, C. Corcanului, C. cu
plopii, C. Slovanului, Cliantul Cerbului.
Dämäcu§, Dealul mare, D. Sciubeiului, D. lu Buzi 55.
D. Meii, Dos, Dosul lui Ruce§, D. Borchii, Dobreia.
Fata mare, Fata Cuptoriului, F. Oravitii, F. Natrii, 01.
Fântana lui Marian, F. Zinelor, F. Rece, F. Coa-
nii, F. Panii, Farlea, Furnea, Fruntea mica, Fr.
lui Vragoviciu sau Fr. mare, Fr. perilor, Frapsini.
Gaiu, Gait% Gaiul Gerului, Gaura Toni, Goroni§, Gla- 67.
dey, Gropul lui Marilk Groqi, Gropurele, Gruniu,
Gruniu Peichei.
Ivana, Ili§ava, Intrë Cuci, Intr6 Tilve, Jitiniu . . . 70.
Lacul Maniului, Läculete, Lacul cu Rächita, Losnic,
Losnicel 72.
Maticiu, Märila, Mormêntul Dalii, Natra, Nedeclie . 74.
Ober§ie, Oga§, Obreja, Odai, Olariu, Ostru 79.
Poianä, Plisc, Pipirig, Planitä, Peatra Berecta-
riului, Prislop 81.
Racovitk Rämag, Rol §i Jol 83.
Séciu, Seceaina, Surupini, urcu, Seofaina, Seamnel, 84.
Stirmina, Staniste, Spärturi, Stina, Spinituri, Tilva
mare, Tilva mica, T. Dobreii. T. lui Stefan.
Vad, Vracnitd, Valea Racilor, Valea Cuptoriului, Vaca- 89.
reatä, Vérful Simii, Vêrlul lui Urduc, V. lui Rujeiu
nvoaie, Zabranic, Ulcior 91.
Partea a III-a. Material limbistic ..... . . 92.
I. Casa §i partile ei, II LueruriIe din cask III Avlia,
gradina §i coliba, IV. Moara, V. Carul, plugul §.1
teujina, VI. Ncurariul, VII, Resboiul cu. sculele

www.digibuc.ro
 Nu pagina Oral bine.
ens 354 23 eus
hil 201 2 chil
Inda 135 17 India
loc 320 19 lac
Lsisos 341 jos Lissos
Lu 218 14 La
lupa 227 27 lupta
mariture 18 19 maritare
Merat 187 6 Cerat
moues 188 nota nomes
nnmit 187 16 numit
Nabaens 361 jos Nabaeus
ora 361 8 ora§
Ozoaie 225 4 jos Orzoaie
poresce 141 21 opresce
Pornas 380 jos Parnas
Radna 363 8 Rodna
Satonia 223 6 Saxonia
Seronii 151 23 Senonii
s'au 314 19 i'au
Streadra 319 4 jos Arcadia
strinae 393 7 stringe
Stiria 396 5 Siria
Streadra 319 27 Svedia
tanscritae 393 5 jos sanscritae
Uscudawa 307 6 jos Uscudama
war 346 29 mar
Zzedan 239 14 Zsedau.

in epilog (lin derept

neuitare 324 23 uitare.

www.digibuc.ro
 Pretul 1 fl. 20 cr.
Editura Autarilor.
o

www.digibuc.ro