Sunteți pe pagina 1din 20

CURS NR.

8 PLAGILE

PLAGA = o intrerupere a continuitatii tesuturilor, aparuta in urma unor leziuni traumatice, produsa de
agenti mecanici, termici sau chimici

ETIOPATOGENIC – mod de actiune al agentului vulnerant

MECANICE - taiere

- intepare –obiecte sau animale

- contuzie – zdrobire; strivire;

- arme de foc; muscatura

TERMICE - caldura – arsuri

- frig – degeraturi

AGENTI IONIZANTI – iradiere

AGENTI CHIMICI – acizi-baze

CLASIFICAREA PLAGILOR

Plagile prin actiunea agentilor mecanici pot fi:

Plagi simple

 Plagi escoriate

 Plagi taiate

 Plagi intepate

Plagi complexe

 Plagi zdrobite sau contuze

 Plagi muscate

 Plagi prin arme de foc

Plagi intoxicate sau otravite (prin muscaturi si intepaturi de animale)

Plagile din zonele unor cavitati (craniana, pleurala, peritoneala) pot fi:

Nepenetrante

Penetrante:Simple, Asociate cu leziuni viscerale (perforante)

Dupa timpul scurs de la producerea lor, plagile pot fi: Plagi recente, Plagi inveterate

1
MOD DE PRODUCERE

-accidentale: de munca,de circulatie, prin cadere,casnice

-intentionale: agresiune, suicid

-iatrogene: interventii chir. endoscopie, injectii, punctii

ANATOMOPATOLOGIC

-dupa numar: unice, multiple

-dupa profunzime: - superficiale , profunde

-la nivelul membrelor:

-cu/fara lez.osteo-articulare

-cu/fara lez.vasculo-nervoase

-la nivelul cavitatilor naturale:

-nepenetrante

-penetrante:cu/fara lez.viscerale

TIMPUL SCURS

PLAGI RECENTE sub 6 ore

PLAGI VECHI peste 6 ore

DUPA TOPOGRAFIE SI EVOLUTIE

TOPOGRAFIC:-dupa regiunea sau organul lezat

EVOLUTIE:-necomplicate -complicate

CLASIFICAREA CHIRURGICALĂ A PLĂGILOR

Tip I: curate; risc de infecţie 1 - 5%

Tip II: curate - contaminate; risc de infecţie 5 - 10%

Tip III: contaminate; risc de infecţie 10 - 15%

Tip IV: murdare; risc de infecţie 30 - 50%

2
PLĂGILE TIP I
PLĂGI CURATE

Netraumatice

Lipsa inflamaţiei

Chirurgicale

PLĂGI TIP II
PLĂGI CURATE-CONTAMINATE

Produse în regiuni nesterile ale corpului:

orofaringe

tract gastrointestinal sau genitourinar

tract biliar

tract respirator

PLĂGI TIP III


PLĂGI CONTAMINATE

Plăgi contaminate cu scurgeri din tractul gastrointestinal

Plăgi situate la nivelul căilor de intrare în tractul GI, GU

Plăgi traumatice proaspete (pe tegumente nepregătite)

PLĂGI TIP IV
PLĂGI MURDARE

Plăgi asociate cu perforaţie de viscere

Plăgi traumatice asociate cu:

corpuri străine implantate

contaminare cu fecale

prezentare întârziată:

12 - 24 ore pentru plăgi ale feţei şi scalpului

peste 6 ore în orice altă parte a corpului

3
EXAMENUL CLINIC AL PLAGILOR

-se vad si se recunosc rapid

TREBUIE CAUTATE

-stabilirea unui bilant lezional

-anamneza a modului de producere

-examinarea clinica

-inspectie,palpare

-percutie,auscultatie

PLAGILE ESCORIATE

Sunt leziuni superficiale ale pielii, ce apar in urma actiunii superficiale a unor corpuri
contondente, interesand mai ales epidermul

Pe suprafata lezata apar scurgeri seroase

Cand epidermul este indepartat in totalitate, suprafata denudata este hemoragica

Produsele patologice coaguleaza, rezultand crusta ce poate mentine asepticitatea zonei

In cazurile fericite, evolutia sub crusta este simpla, aceasta eliminandu-se in 7-10 zile

PLAGILE TAIATE

Sunt urmare a actiunii unor corpuri taioase

Marginile sunt drepte, netede si regulate

Pot fi:

Plagi taiate propriu-zise – plaga se produce mai mult prin apasare

Plagi sectionate – prin alunecarea obiectului taios pe suprafata pielii

Cu cat obiectul este mai taios, cu atat plaga sangereaza mai puternic

Obiectul taietor poate actiona si tangential pe suprafata pielii, detasand lambouri de piele
(scalpuri)

4
PLAGILE INTEPATE

Apar in urma actiunii prin apasare a unor obiecte solide cu varful ascutit

Survin cu predilectie la nivelul degetelor si mainii

!!! Sunt destul de frecvente la personalul medico-sanitar

Predispun la infectii in sensul panaritiilor, abceselor si flegmoanelor mainii

Sunt grave cand se introduc toxine puternice (venin de sarpe sau insecte, creion chimic)

Pot fi penetrante si perforante ale unor organe interne

PLAGILE CONTUZE

Se produc prin actiuni mecanice combinate: lovire, tractiune, torsiune, etc.

Lipsa de continuitate se produce prin prinderea tesuturilor intre 2 forte: una activa (corpul
vulnerant) si alta pasiva (o zona rezistenta a organismului)

Marginile plagii sunt neregulate, uneori zdrentuie, intreaga arie interesanta aparand infiltrata,
edematiata

Caracteristic apar zone de necroza ulterioara ce motiveaza excizia corecta a marginilor plagii cu
ocazia tratamentului primar

Sunt mai dureroase dar mai putin hemoragice

PLAGILE MUSCATE

Sunt plagi rezultate in urma actiunii dintilor animalelor sau chiar a oamenilor

Trebuiesc considerate in toate cazurile plagi infectate

Se praduc prin actiune combinata: intepare, zdrobire, taiere si tractiune

Toti bolnavii cu plagi muscate de animale trebuie indrumati dupa tratamentul local catre centrele
antirabice

PLAGILE PRIN ARME DE FOC

Sunt de o gravitate deosebita

Leziunile produse de proiectilele armelor de foc depind de forma si marimea proiectilului, dar
mai ales de viteza cu care el actioneaza

Clasificare:

Tangentiale

5
Nepenetrante

Penetrante:

 Oarbe

 Bipolare (transfixiante)

Exista 3 zone lezionale distincte:

Canalul propriu-zis al proiectilului

Zona necrozei traumatice

Zona comotiei moleculare

Toate plagile bipolare prezinta pe o suprafata variabila edem inflamator

Vindecarea plagilor impuscate:

Stadiul dezordinii traumatice immediate

Stadiul curatirii spontane a plagii prin proteoliza

Stadiul umplerii si inchiderii plagii

Stadiul cicatrizarii si epitelizarii plagii

Tratamentul chirurgical al plagilor de razboi:

Excizia chirurgicala a plagii cu indepartarea tuturor impuritatilor

 Excizia chirurgicala primara precoce (inainte de 24 de ore)

 Excizia chirurgicala primara amanata (intre 24 si 48 h)

 Excizia primara intarziata (intre 48 si 72h)

 Excizia chirurgicala secundara sub protectia antibioticelor, de obicei cu scop de


revizie (pana la 1 saptamana)

Sutura plagii

 Sutura primara (s-a dovedit periculoasa la 1/3 din cazuri)

 Sutura primara intarziata (la 3-4 zile) – recomandata

 Sutura secundara (la 2-4 saptamani)

6
PLAGILE INTOXICATE

Sunt acele plagi in care, odata cu leziunea mecanica, au fost introduse in organism substante
chimice organice sau anorganice, toxine vegetale sau animale, cu actiune vatamatoare locala sau
generala, interesand intregul organism (animale bolnave de rabie, serpi veninosi, insecte)

!!! Chiar si vaccinate, 10% din animale pot transmite turbarea

Se accepta larg 2 categorii de plagi infectate cu virusul turbarii:

 Severe – plagi punctiforme multiple si adanci sau orice muscatura la cap, fata,
maini, degete

 Usoare – zgarieturi sau simple muscaturi in alte parti decat cele amintite, plagi
deschise preexistente dar contaminate cu saliva

Tratamentul plagii infectate cu virusul turbarii:

 Spalare abundenta cu cantitati mari de SF si solutii antiseptice

 Debridare

 Antibioterapie

 Profilaxie antitetanica

 Sutura imediata nu este recomandata (dezvolta potentialul rabic al plagii)

 Terapia specifica antirabica

Gradele de severitate ale inocularii cu venin:

 Gradul 0 – fara inoculare – una sau mai multe urme de dinti, durere minima,
edem inconjurator sub 3cm si eritem la 12h; fara semne sistemice

 Gradul 1 – inoculare minima – urme de dinti, durere moderata pana la intensa,


eritem si edem inconjurator intre 3 si 10cm in primele 12h; semne sistemice de
obicei absente

 Gradul 2 – inoculare moderata – urme de dinti, durere intensa, edem si eritem


intre 15 si 30cm in primele 12h; semne sistemice posibile (greata, voma, soc,
simptome neurotoxice)

 Gradul 3 – inoculare severa – durere intensa, edem si eritem peste 30cm in


primele 12h; semne sistemice (greata, voma, soc, simptome neurotoxice, petesii
generalizate si echimoze)

 Gradul 4 – inoculare foarte severa – la semnele sistemice descrise se mai adauga


suferinte renale, sangerari din mucoase, coma si moarte; edemul local se extinde
la toata extremitatea si pe aceeasi parte a trunchiului

7
SEMIOLOGIA PLAGILOR

Simtomatologia depinde de :tipul plagii, modalitatea de producere ,caracterele, anatomo-patologice


si de reactivitatea, individuala

SEMNE LOCALE

SUBICTIVE : durere ,impotenta funct.

OBICTIVE :-solutie de continuitate

-hemoragie /scurgeri patologice

SEMIOLOGIA PLAGILOR

SEMNE GENERALE

-soc traumatic

-soc hemoragic

-febra.> infectie

PRINCIPII IN TRATAMENTUL PLAGILOR

Tratamentul primar al plagilor

Debridarea adecvata a unei plagi contaminate

Indepartarea tesuturilor necrozate

Favorizarea tesutului de granulatie

Supuratia si infectia unei plagi este invers proportionala cu debridarea si amploarea


irigatiei

Ingrijirea locala a unei plagi

Plagile profunde ale extremitatilor – in ambulanta se vor trata prin controlarea


hemoragiilor si pansarea imediata cu pansamente sterile

Muschii de obicei se vor apropia iar pielea si tesutul subcutanat vor fi lasate initial
deschise (sutura primara intarziata la 3-5 zile)

Necesitatile cosmetice se vor considera de importanta secundara

Plagile punctiforme

La membrele inferioare – conizatie, toaleta si drenaj

Antibioterapie si profilaxie tetanica

8
VINDECAREA PLAGILOR

VINDECARE PRIMARA

-per primam- vindecare fara complicatii

cu restabilirea continuitatii

-devitalizare a marginilor plagii minima

si fara infectie

-pentru plagile taiate

-timp – 6 – 8 zile

VINDECAREA PLAGILOR

VINDECARE SECUNDARA

- per secundam – timp mai lung si se realizeaza prin proliferarea tesutului conjunctiv care la suprafata
se acopera cu epiteliu.

- infectia este prezenta

-evolutia in 4 stadii :

1.Stadiul de inflamatie – eliminare

-realizeza detersia tes.necrozate

-enzimele celulare, fagocitoza

2.Stadiul proliferativ

-formare de tes.de granulatie

-tes. de granulatie normal sau patologic

3.Stadiul de epitelizare

-proliferarea celulelor epiteliale

4.Stadiul de fibroplazie :determina formarea cicatricii ; matrice de colagen

VINDECARE prin CONTRACTIE

-se realizeaza prin tractiunea tegumentelor din jurul leziunii

-miofibrilele – contractia sire orientarea tesuturilor

9
SECVENŢA FAZELOR DE ÎNGRIJIRE DE RUTINĂ A PLĂGILOR

1. Expunerea adecvată a plăgii

expunerea largă a plăgii pentru pregătirea adecvată a marginilor

2. Îndepărtarea agenţilor contaminanţi superficiali

se vor lăsa pe loc corpurile străine implantate acestea urmând să fie îndepărtate în serv.
de urg.

3. Toaleta regiunii din jurul plăgii

majoritatea agenţilor de curăţire lezează plăgile dacă sunt aplicaţi direct pe ele

4. Îndepărtarea pilozităţii locale

adesea nu trbuie îndepărtată, fiind suficientă curăţirea regiunii cu betadină

îndepărtarea pilozităţii cu lama (raderea regiunii) creşte rata infecţiilor

nu se vor rade niciodată sprâncenele (s-ar putea să nu mai crească)

5. Spălarea plăgii - faza cea mai importantă pentru reducerea numărului de bacterii

6. Prepararea marginilor plăgii

7. Se vor aranja eventualele cute

8. Anestezie locală

9. Sutură

10.Pansament

AVANTAJELE ANESTEZIEI LOCALE EFECTUATE DUPĂ SPĂLAREA ŞI PREGĂTIREA PLĂGII

Seringa cu care se efectuează anestezia va rămâne curată putând fi utilizată în continuare pentru
suplimentarea anesteziei

Se utilizează o singură seringă şi o singură pereche de mănuşi

Scade riscul de infecţie a ţesuturilor din jurul plăgii (la injectarea agentului anestezic)

PREGĂTIREA BUZELOR PLĂGII

Se va prepara o arie largă în cazul în care apar cute

În cazul plăgilor digitale se va pregăti şi suprafeţele aparţinând degetelor adiacente

Dacă mâna afectată este foarte murdară, se va pune o mănuşă sterilă pe mâna pacientului şi se va
îndepărta cauciucul mănuşii în zona plăgii

10
Se va utiliza un agent de spălare cu un spectru bactericid larg (ex.Betadină)

Majoritatea agenţilor trebuie să se usuce pe plagă pentru a-şi exercita efectul


antimicrobian

AGENŢI DE SPĂLAREA A PLĂGILOR

Agent comun de spălare - ser fiziologic

ieftin, izoton, fără acţiune bactericidă

Ser fiziologic cu iod

probabil cea mai bună alegere

efect bactericid, fără efect toxic asupra ţesuturilor

Ser fiziologic cu antibiotice (1 g de cefalosporină gen.I / 1 litru SF)

bactericid dar scump

risc de reacţii anafilactice

Poloxamer 188

agent surfactant fără acţiune bactericidă

scump

ALTE SOLUŢII DE SPĂLARE A PLĂGILOR

Apă sterilă

hipotonică - lezează ţesuturilor expuse

Betadină 10%

lezează ţesuturile şi afectează leucocitele

Clorhexidină gluconat

lezează ţesuturile şi afectează leucocitele

toxică pentru cornee şi urechea medie

Apă oxigenată

lezează ţesuturile şi afectează leucocitele

Hexaclorofen 3%

lezează ţesuturile şi afectează leucocitele

11
eficace numai pe Gram +

AGENŢI ANESTEZICI LOCALI

Xilina

0,5-2%

asociată sau nu cu Adrenalină 1:100.000

Doze:

5mg/kgc fără adrenalină

7mg/kgc cu adrenalină

Tamponarea (1 ml de sol NaHCO3 7,5% adăugată la 9 ml sol. Xilină) şi încălzirea soluţiei


de xilină scad durerea ce apare la injectarea ei

Xilina tamponată este stabilă cel puţin o săptămână

AGENŢI ANESTEZICI LOCALI

Bupivacaina (Marcaina)

concentraţii de 0,25 - 0,75%

asociată sau nu cu adrenalină 1 : 200.000

aceeaşi clasă de anestezice (amide) ca şi xilina

poate menţine o anestezie locală timp de 6-8 ore

se poate amesteca cu xilina 1:1. 0,5% Marcaină cu 2% xilină pentru blocuri intercostale
sau digitale

Dozele limită sunt variabile:

de obicei se folosesc doze de 2 - 2,5 mg/kgcâ

TEHNICA ANESTEZIEI LOCALE

Se va utiliza ac de calibru mic

Se va injecta lent

Se va injecta prin plagă (este mult mai dureros să se injecteze zonele sănătoase din vecinătatea
plăgii)

Se va urmări în timpul injectării apariţia boselurii subcutanate

12
Anestezia locală a degetelor se va începe de la extremitatea proximală

ALERGII LA AGENŢII ANESTEZICI LOCALI

Alergiile la agenţii anestezici locali amidici sunt rare

Majoritatea reacţiilor apar după injectarea intravasculară şi vasodilataţie

Dacă se suspectează sau se anticipează apariţia unei alergii la clasa amide se vor folosi alţi agenţi
anestezici:

un ester

Procaină (Novocaină) sau Tetracaină

difenhidramină (Benadryl) 1%

injectare lentă de SF cu alcool benzilic

UTILIZAREA TAC

TAC: tetracaină (0,5%), adrenalină (1:2000), cocaină 11,8%)

Excelent pentru anestezia topică a plăgilor deschise

Contraindicat pentru:

plăgi ale mucoaselor sau din vecinătatea lor (datorită absorbţiei rapide a cocainei)

zone ale corpului irigate de artere terminale (degete, penis, lobul urechii)

gravide

istoric de HTA

alergie la una sau mai multe componente

Util pentru plăgile scalpului sau plăgi ale feţei la copii

Doză: 2 ml pentru adulţi

Asigură anestezie 10-15 minute

Albirea marginilor plăgii confirmă efectul

Marginile albe sunt anesteziate

Pentru plăgile mici se va îmbiba un tampon steril cu TAC şi se va aplica pe plagă

Pentru plăgi mari se va plasa în plagă o compresă mai mare îmbibată în TAC

13
Se va aplica presiune uşoară continuă pe plagă pentru a facilita pătrunderea TAC în ţesuturi

TEHNICA ANESTEZIEI REGIONALE PRIN BLOC BIER CU ‘’MINIDOZĂ’’

Indicaţii

dilacerări extinse sau multiple ale mâinii, articulaţiei radio-carpiene sau piciorului

fracturi, luxaţii ale mâinii, piciorului sau asrticulaţiei radio-carpiene

Mai sigură decât dacă se folosesc doze mari, ţinând cont că minidoza foloseşte Xilină în doză
netoxică

PROCEDEU

Se plasează două manşoane de măsurare a tensiunii arteriale pe membru

Se va încanula o venă distal la nivelul membrului

Se va ridica membrul şi se va plasa un bandaj pentru a “exsangvina” membrul

Se va administra 1,5 mg/kgc Xilină i.v.

Se aşteaptă 15 minute

Se va umfla manşonul distal şi se va dezumfla cel proximal

Se va sutura plaga sau se va reduce fractura

Se va dezumfla manşonul distal

ALEGEREA ACULUI DE SUTURĂ

Ac cu vârf triunghiular

triunghiular în secţiune transversală

străpunge pielea groasă

poate leza ţesuturile delicate

utilizare: sutura epidermului

Ac cu vârf rotund

circular în secţiune transversală

nu străpunge epidermul

utilizare: fascii şi ţesuturi profunde

14
ALEGEREA FIRULUI DE SUTURĂ

Neabsorbabil

indicaţii:

sutura pielii

sutura fasciilor sub tensiune

suturi vasculare

Absorbabil

indicaţii:

ţesut subcutan

mucoasă intrabucală (inclusiv limbă)

fascii netensionate

COMPOZIŢIA FIRULUI DE SUTURĂ

Monofilament (un singur fir)

avantaje:mai puţin reactiv ; şanse mai mici de infecţie

Multifilament (mai multe fire)

avantaje

putere mai mare de tensionare

înnodare mai uşoară şi mai puternică

FIRE DE SUTUTRĂ NEABSORBABILE

Nylon - ieftin, fin, se foloseşte la sutura pielii

Polyipropylen (Prolene) - moale, mai puternic decât nylon-ul, culoarea albastră îl face vizibil
printre firele închise de păr; necesită 8 noduri pentru siguranţă

Surgilon - combină puterea nylon-ului cu fineţea mătăsii, foarte scump

Mătase - risc de reacţii alergice şi infecţie crescute; se foloseşte în stomatologie pentru sutura
intrabucală; nu are avantaje faţă de alte tipuri de fire

Sârmă de oţel - puţin reactivă, asigură cea mai puternică sutură; greu de legat, neconfortabil
pentru pacient; necesită cleşte de tăiat sârmă pentru îndepărtare

15
Bumbac - risc crescut de reacţii alergice şi infecţii

COMPOZIŢIA FIRELOR ABSORBABILE

Fir obişnuit - se absoarbe în 5-10 zile (prin inflamaţie)

Fir cromic - se absoarbe în 10-14 zile (prin inflamaţie)

Acid poliglicolic/poliglactin (vicryl, dexon) se absoarbe în 30-90 zile (prin hidroliză); este
polifilament, puternic, risc minor de reacţii alergice

Polidioxanone (PDS) - se absoarbe în 100-210 zile; monofilament, reacţii minore, moale

Suturile efectuate cu fir absorbabil obişnuit determină dureri mai mari

poate cauza congestia plăgii simulând infecţia

DIMENSIUNILE FIRELOR DE SUTURĂ

Localizarea plăgii Dimensiune recomandată

scalp 3-0, 4-0

faţă 6-0, 5-0

obraz 6-0, 5-0

trunchi 4-0

braţ 4-0

mână 5-0

membru inferior 4-0

picior 4-0, 3-0

Regulă generală: 6-0 pentru faţă, 5-0 pentru mână şi 4-0 pentru orice altă parte a corpului

SCOATEREA FIRELOR

FACTORI DE LUAT ÎN CONSIDERARE PENTRU MENŢINEREA FIRELOR DE SUTURĂ PE O


PERIOADĂ MAI LUNGĂ DECÂT CEA PREVĂZUTĂ ÎN DIAPOZITIVUL ANTERIOR

Diabet insulino-dependent

Tratament cronic cu steroizi

Imunocompromişi

Subnutriţi

16
Vârstă peste 70 de ani

TEHNICA SUTURII

Se plasează acul în portac la 90 de grade

Se apucă acul în 1/3 superioară

Nu se prinde acul în portac de vârf

Se va puncţiona pielea cu acul în poziţie verticală

Dacă acul este mic şi plaga este mare atunci se va trece acul separat prin buzele plăgii

Acul se va introduce cât mai profund prin marginea plăgii pentru a evita deschiderea plăgii

Spaţiile dintre firele de sutură trebuie să fie egale şi punctele de puncţie la distanţă egală de
marginile plăgii

Se vor face 5-6 noduri pentru nylon, 7-8 noduri pentru prolene şi 3 noduri pentru fire absorbabile

Se vor respecta regulile de asepsie şi antisepsie

Nu se vor lăsa tampoane, comprese în plagă

Capetele firelor de sutură înnodate se vor tăia lăsând aproximativ 0,5 cm din fir

Sutura plăgii se va începe având toate instrumentele pregătite aşezate pe o măsuţă, cât mai
aproape de operator

Materialele folosite se vor arunca în containere speciale

SUTURA COSMETICĂ A PLĂGILOR


TEHNICI ALTERNATIVE

Steri-strips

eficace dacă marginile plăgii nu sunt tensionate

tinctura de benzoin asigură o aderenţă mai bună a steri-strips-ului

prima peliculă se va pune pe mijlocul plăgii

Polipropilen subcutan

probabil cea mai eficace sutură cosmetică

dificil de învăţat

se vor face noduri la ambele capete a plăgii pentru ancorare

17
UTILIZAREA AGRAFELOR

Avantaje

rapiditate

Dezavantaje

neconfortabil pentru pacienţi

necesită instrument de scos agrafe

efecte cosmetice slabe

Utilizare în serviciile de urgenţă

închidere rapidă a plăgilor sângerânde ale scalpului la pacienţii care necesită manevre
diagnostice urgente sau intrare în sala de operaţie

CELE TREI REGULI ALE LUI HOLLIMAN PENTRU CHIRURGIA PLASTICĂ

Dacă aceste reguli vor fi urmate se vor obţine suturi cosmetice de calitate

1.Plănuieşte ceea ce vrei să faci (se vor alinia marginile plăgilor)

2.Nu te grăbi

3.Foloseşte un număr mare de fire subţiri

TEHNICILE PRINCIPALE DE SUTURĂ

Simplu întrerupt

se pretează pentru majoritate plăgilor

uşor de efectuat

uşor de învăţat

plaga se poate deschide

Fir continuu

rapid

dacă se rupe într-un punct se desface toată sutura

UTILIZAREA AGENŢILOR ANTIMICROBIENI PENTRU PLĂGI

Asigură:

cicatrizare mai rapidă

18
scăderea riscului de infecţie

previne lipirea pansamentelor pe plagă

AGENŢI ANTIMICROBIENI

Polimixină - Bacitracină: cea mai bună alegere

Polisporin + Neomicin: 10% risc de alergie la Neomicină

Bacitracină: numai pentru bacterii Gram+

Sulfadiazină de argint: bacteriostatic, scump, pentru arsuri

Sulfamilon: bacteriostatic, determină acidoză metabolică (inhibitor de anhidrază carbonică

Betadină: toxică pentru ţesuturile expuse, nu se va folosi pe plăgi

PANSAMENTE

Comprese uscate

utile pentru majoritatea plăgilor sau pe plăgi suturate cu steri-strips

Pansamente neaderente - preferate pentru abraziuni, leziuni ale patului subunghial, plăgi
delabrante ale pielii

pansamente cu vaselină, cu xeroform

ÎNGRIJIREA PLĂGILOR

Imunizarea antitetanică obligatorie

Antibiotice:

plăgi muşcate

contaminate

ale mâinilor sau picioarelor

prezentare tardivă

plăgi infectate

factori de risc

PLĂGI CARE NECESITĂ CHIRURGIE PLASTICĂ

Suspiciune de leziune de nerv facial

Plăgi delabrante

19
Leziuni cartilaginoase majore

Leziune de duct parotidian

Plăgi ce necesită grefe tegumentare

Dacă pacientul solicită chirurgie plastică

PLĂGI CARE NECESITĂ INTERVENŢIE OFTALMOLOGICĂ

Plăgi palpebrale

Plăgi ale cantusului medial

Plăgi ale ţesutului periorbital sau ale globilor oculari

Ptoza globilor oculari

REGULILE IMUNIZĂRII ANTITETANICE

Se efectuează o dată la 5 ani

Imunoglobulina tetanică se administrează dacă:

pacientul nu a fost niciodată imunizat

imunosuprimaţi

reacţii alergice sau reacţii locale severe la ATPA

plăgi tetanogene sau dacă au trecut mai mult de 10 ani de la ultima imunizare cu ATPA

20