1

Subiectele pentru examenul la disciplina

Dreptul Proprietăţii Intelectuale.

1. Noţiunea, particularităţile şi istoricul dreptului de proprietate intelectuală.

Dreptul proprietăţii intelectuale= ansamblu de norme juridice ce reglementează relaţiile sociale
care apar in procesul crearii, valorificarii, protectiei si apararii rezultatelor activittii
intelectuale inclusiv si a mijloacelor de individualizare a produselor, serviciilor si participarea
la circuitul civil sau comercial.
Particularitatile:
1. are ca obiect reglementarea bunurilor incorporale, ele fiind rezultate ale activitatii
intelectuale

2.specifice sunt si modurile de dobindire, precum si fapte juridice specifice ce stau la baza
aparitiei drepturilor subiective asupra obiectelor concrete ale proprietatii intelectuale

3.drepturile proprietatii intelectuale, sunt limitate in timp, durata protectiei carora depinzind
in fond de obiectul concret al acestora (ex. marca- se protejeaza pe un termen de 10 ani din
momentul inregistrarii ei si cu posibilitatea prelungirii termenului ei de protectie; invetiile-
20ani; operele- in DA pe toata viata+70ani dupa decesul autorului);

4.sunt limitate in spatiu- teritoriul Statului care a recunoscut Dreptul de Proprietate;

5.o alta particularitate consta in posibilitatea de a folosi obiectele Drepturilor subiective de

catre e persoanele terte fara acordul titularului si fara a oferi careva remunerare acestor
titulari.

Istoricul DPI. Insasi conceptul de proprietate intelectuala vine din Legea Franceza din sec
XVIII, unde se baza pe teoria Dreptului natural care afirma ca: dreptul de autor asupra unui
rezultat creative este un drept natural si inalienabil ce reiese din insasi natura activitatii
creative si este independent de recunoasterea lui de catre Stat
1.Epoca Antica- totusi grecilor le apartine prima Lege privind protectia creatiilor noi. Astfel, in
sec VI i.e.n se protejau noile feluri de mincare. Astfel, daca un bucatar inventa un fel de
mincare exceptionala, acesta devenea privilegiu lui si nimeni altcineva nu putea folosi aceleasi
bucate decit dupa 1 an de la inventia felului respective.
2.Evul Mediu- Gettenburg inventeaza tiparul cu litere mobile. Astfel incit acest an estee
considerat de catre doctrina anul. Dreptului de autor- dreptului proprietatii intelectuale.
In 1474 are loc prima incercare de reglementare a domeniului proprietatii intelectuale, actul
numit Partea veneziana adoptat de catre senatul republicii Venetia.
Prima Lege a Dreptului de autor apare in - 1709, adoptata in Anglia “Statutul reginei
Angliei”. Legea atribuia un Drept la copie al autorului asupra cartii sale pe o perioada de 21
ani, iar ulterior 28 ani.
La nivel International Convetia de baza este Conventia de la Berna, pt protectia operelor
literare si artistice din 1886. I AI-l in acest domeniu 1883 “Conventia de la Paris pt protectia
produselor industriale”. O alta Conventie 1967 Stolkholm “Conventia privind instituirea
OMPI
Pe plan national: 1993 –prima reglementare, Hot. Guv. Cu privire la protectia proprietatii
industriale, 1994 – legea privind dr. de autor si dr. conexe, 1995 – legea privind brevetele de
inventive, 1996 – legea privind protectia marcii si denumirilor de origine a produselor, 1997 –
legea privind protectia desenelor si modelelor industrial, 2007 – in rezultatul implementarii
legislatiei UE – legea privind protectia desenelor si modelelor industrial. 2008 -
 2

2. Sistemul dreptului de proprietate intelectuală. Locul dreptului de proprietate

intelectuală în sistemul de drept al Republicii Moldova.
Elementele constitutive ale D.P.I. sunt:
1) dreptul de autor şi drepturile conexe;
2) dreptul proprietăţii industriale.
DPI nu este o ramură de drept şi nici o subramură de drept, ci o instituţie juridică complexă
prin înglobarea în sine a celor două instituţii, complexe şi ele la rîndul lor. La un nivel mai înalt
de abstracţie am putea afirmă că şi ele au ceva în comun care ar permite a le uni în următorul
mod:
 au un izvor comun de apariţie a obiectelor- munca creativă;
 joacă un rol primordial în dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, a culturii generale a
umanităţii.
Sistemul instituţiilor juridice a DPI situează aceste instituţii în mod succesiv, fapt care
asigură o cale mai raţională de percepere a elementelor constitutive. Raţionalismul contă în
aceea că dr. de autor conţine noţiuni mai generale, care se folosesc şi în DP industriale, precum
sunt „dr. subiectiv de autor”, adică dr. de a se numi autor al unui rezultat al activităţii
intelectuale, dr. la num, dr-ri subiective personale nepatrimoniale, dr. subiective patrimoniale,
dr. de a valorifica rezultatul activităţii intelectuale etc.
Acesta este factorul obiectiv, graţie căruia dr. de autor, ca element constitutiv al DPI, este
situat pe primul plan. Factorul subiectiv, condiţionat de primul, este situarea pe prim plan a
dr-lui de autor, datorită cărui fapt se asigură o cale mai raţională de studiere şi percepere a
materiei DPI în întregime.
Dreptul de autor este parte din dreptul civil.

3. Izvoarele dreptului proprietăţii intelectuale.

a) Izvoarele dr-lui de autor
 Interne:
Constituţia RM; Legea privind dr. de autor şi dr-le conexe; Hot. Guvernului privind aprobarea
Regulam. Agenţiei de Stat pentru dr-le de autor; Hot. Guvernului despre tarifele minime ale
remuneraţiei de autor;
 Internaţionale:
- Convenţia de la Berna cu privire la protecţia operelor literare şi artistice (09.09.1886, a
contribuit la soluţionarea conflictelor dintre normele juridice existente în legislaţia
diferitor ţări; a determinat contururile obiectelor protejate de Convenţie, a extins
protecţia juridică a fiecărei din operele indicate pe teritoriul fiecărui stat membru);
- Convenţia Mondială Universală cu privire la dr-le de autor (Geneva, 06.09.1952; prevede
oferirea în fiecare stat Contractant regimul naţional operelor publicate în orice alt stat
Contractant, stabileşte durata minimă a dr-lor de autor după moartea autorului, care nu poate
fi mai mică de 25 de ani);
- Convenţia Internaţională pentru protecţia dr-lor interpreţilor, ale producătorilor de fonograme şi
ale organizaţiilor de fuziune (Roma, 26.10.1961);
- Convenţia Mondială pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale
(OMPI)
b) Izvoarele dr-lui proprietăţii industriale.
 Interne:
- Constituţia RM;
- Legea privind brevetele de invenţie (18.05.1995);
- Legea privind protecţia desenelor şi modelelor industriale;
- Legea privind protecţia soiurilor de plante;
- Legea privind mărcile şi denumirile de origine ale produselor;
- Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
 3

- Legea cu privire la patentele de întreprinzător;

- Legea privind protecţia consumatorilor;
- Legea privind comerţul interior;
- Legea cu privire la secretul comercial;
- Legea cu privire la gaj;
- Hot. Guvernului cu privire la statutul Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii
Industriale (AGEPI).
- Actele adoptate de către AGEPI.
 Internaţionale:
- Convenţia de la Paris pentru protecţia propr. Industriale;
- Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor;
- Tratatul de la Budapesta pentru recunoaşterea depozitului microorganismelor în scopul
asigurării protecţiei prin brevete;
- Tratat pentru dreptul mărcilor;
- Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale;
- Izvoare internaţionale regionale;
- Acorduri, tratate bilaterale.

4. Principiile dreptului proprietăţii intelectuale.

a) Libertatea activităţii de creaţie.
Art. 33 CRM, art.19, 27 DUDO, art.9, 10 CEDO;
Orice persoană poate aborda orice problemă, orice temă pentru a-şi aplica asupra
acestora capacităţile sale creative şi a-şi exprima liber viziunea proprie în orice formă
posibilă; Creatia nu este supusa cenzurii.
Art. 4 Legea privind dr-le de autor şi dr-le conexe; legea privind brevetele de invenţie.
b) îmbinării intereselor autorului cu cele ale societăţii.
art. 32, 55 CRM, unde în art.32 se spune „libertatea exprimării nu poate prejudicia
onoarea, demnitatea sau drepturile unei alte persoane la viziune proprie”;
legiuitorul promovează acest principiu şi în alte legi, speciale. Cum ar fi în Legea privind
drepturile de autor şi dr-le conexe, unde se prevăd cazurile cînd dr-le de autor se limitează
la valorificarea operelor în interesele altor persoane şi ale societăţii fără acordul autorilor,
cu, sau chiar fără remuneraţie.
c) stimulării morale şi materiale a autorilor obiectelor propr. Intelect.
- se sintetizează şi din legislaţia cu privire la conferirea titlurilor onorifice în diverse
domenii de creaţie, cu privire la decorarea cu diverse semne de distincţie; stimularea
patrimoniala consta in acordarea diferitor remuneratii de autor.
- persoanele ce activează în domeniul activităţii creative se bucură de mare autoritate şi
recunoştinţă din partea societăţii.

5. Statutul juridic al Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală – AGEPI.

(Structura, atribuţiile, etc.).
Agenţia organizează şi efectuează protecţia juridică a proprietăţii intelectuale pe teritoriul RM,
sub formă de proprietate industrială, DA si DC, are statut de institutie publica , îşi desfăşoară
activitatea pe principiile autogestiunii şi autofinanţării şi se subordonează Guvernului. Agenţia
este independentă în adoptarea de hotărîri privind protecţia juridică a obiectelor de PI. Aceste
hotărîri pot fi atacate în Curtea de Apel Chisinau, în arbitrajul specializat/ pe cale judiciară.
Agenţia eliberează, în numele statului, titluri de protecţie. Agenţia reprezintă RM în OMPI, în
alte organizaţii internaţionale şi interstatale pt protecţia PI, întreţine şi dezvoltă relaţii de
colaborare şi cooperare cu ele, precum şi cu instituţiile de profil din alte state.

Agenţia are următoarele funcţii de bază:

 4

a)elaborează propuneri referitoare la politica de St şi la cadrul normativ-legislativ privind

protecţia PI, precum şi propuneri vizînd perfecţionarea Legii naţionale în domeniu;
b)organizează şi gestionează sistemul naţional de protecţie a PI în cf cu L în vigoare a RM şi cu
tratatele internaţionale la care RM este parte;
c)elaborează propuneri privind dezvoltarea sistemului naţional de protecţie a PI;
d)administrează, păstrează, dezvoltă şi comercializează bazele de date în domeniul protecţiei PI
prin schimburi internaţionale şi achiziţii, asigură accesul, inclusiv automatizat, la bazele de
date naţionale şi străine;
e)elaborează, coordonează şi execută programele de dezvoltare şi acordurile de colaborare cu
alte ţări/ organizaţii internaţionale în domeniul său de activitate; f)elaborează şi implementează
programe de formare teoretică şi practică şi de perfecţionare a specialiştilor în domeniul PI;
g)înregistrează rezultatele cercetărilor ştiinţifice (obiecte ale PI) ale organizaţiilor din sfera
ştiinţei şi inovării;
h)elaborează şi execută programe de implementare a proprietăţii intelectuale, de stimulare a
activităţii în sfera ştiinţei şi inovării;
i)elaborează şi aprobă acte de procedură necesare executării prevederilor L în domeniu;
î)organizează şi participă la seminare, simpozioane, conferinţe, concursuri şi expoziţii naţionale
şi internaţionale în domeniul PI.

În domeniul proprietăţii industriale Agenţia:

a)recepţionează şi supune expertizei cererile privind eliberarea titlurilor de protecţie pentru
obiectele Pi;
b)gestionează registrele naţionale de cereri şi titluri de protecţie acordate pt invenţii, pt noi
soiuri de plante, pt mărci de produse şi servicii, pt denumiri de origine ale produselor, pt
desene şi modele industriale, pt modele de utilitate, pt topografii ale circuitelor integrate, pt alte
obiecte ale Pi, registrele naţionale ale contractelor de licenţă şi cesiune, ale reprezentanţilor,
evaluatorilor şi consilierilor în domeniul Pi;
c)administrează, conservă şi completează Colecţia naţională de brevete prin achiziţii şi
schimburi de informaţie cu organizaţii internaţionale şi oficii de proprietate intelectuală din
străinătate;
d)examinează şi înregistrează contractele de licenţă, de cesiune, de gaj şi de franchising al D-
lor privind obiectele Pi;
f)publică şi difuzează descrierile brevetelor de invenţie; g)elaborează, publică şi difuzează
Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, revista de PI "Intelectus", alte publicaţii în
domeniu;
h)organizează şi certifică activitatea reprezentanţilor, consilierilor şi evaluatorilor în domeniul
Pi;
i)acordă solicitanţilor, la cerere/ în mod planificat, servicii/ asistenţă de specialitate în
domeniul Pi;
j)verifică şi confirmă, la cerere, calculele evaluării Pi în întreprinderi, instituţii şi organizaţii;
k)efectuează, la cerere, expertiza de domeniu a tematicii şi rezultatelor tehnico-ştiinţifice.

În domeniul protecţiei dreptului de autor şi a drepturilor conexe Agenţia:

a)asigură protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale autorilor, titularilor DA şi ai DC,
precum şi ale succesorilor lor de D pe teritoriul RM şi peste hotare;
b)acordă asistenţă juridică autorilor şi titularilor DA şi ai DC, adoptă măsurile de rigoare pt
prevenirea încălcărilor şi restabilirea DD-lor violate;
c) înscrie în Registrul de stat operele protejate de DA şi DC; d) acumulează informaţii şi
creează baze de date privind repertoriul de opere şi listele autorilor din RM, ale căror D
patrimoniale sînt gestionate în mod colectiv;
 5

e)elaborează şi propune GRM spre aprobare tarifele minime ale remuneraţiei de autor;
f)monitorizează activitatea organizaţiilor de administrare, pe principii colective, a D-lor
patrimoniale;
g)familiarizează cetăţenii altor ţări cu lucrările de valoare din sfera ştiinţei şi inovării, inclusiv
din domeniul literaturii şi artei, ale unor autori din RM;
h)acordă asistenţă specializată PF şi PJ în vederea stabilirii de relaţii contractuale pt
valorificarea în ţară şi străinătate a operelor protejate de DA şi de DC;
i)administrează numai în baza unui contract încheiat cu autorul/ cu succesorii lui în drepturi
drepturile patrimoniale ale autorilor, titularilor DA şi DC, precum şi ale succesorilor lor de
drepturi, c/e nu au transmis D-le lor patrimoniale altor organizaţii de gestiune colectivă a D-lor
patrimoniale;
j)mediază încheierea de contracte şi încheie contracte cu PF/J străine (dacă este autorizată
expres în acest sens de autorul/ titularul D-lor) privind valorificarea peste hotare a creaţiilor
autorilor din RM, mediază încheierea de contracte şi încheie contracte cu titulari de drepturi
străini (dacă este autorizată expres în acest sens de către beneficiari) privind valorificarea pe
teritoriul RM a creaţiilor autorilor străini;
k) apără DA şi titularilor de DC străini în cazul valorificării creaţiei lor în ţara noastră, dacă
St în c/e ei domiciliază e/e parte la tratatele internaţionale, la c/e e/e parte şi RM/ dacă ţara
noastră a încheiat cu statul respectiv tratate bilaterale în domeniu;
l)elaborează, în comun cu organizaţiile interesate, contracte-model de autor şi le aprobă;
m)elaborează, editează şi difuzează buletine informative, instrucţiuni şi materiale explicative
vizînd domeniul protecţiei DA şi DC;
n)acordă sprijin la constituirea şi/sau la reorganizarea organizaţiilor de administrare, pe
principii colective, a D-lor patrimoniale;
o)înaintează, în modul stabilit, organelor abilitate propuneri privind aplicarea sancţiunilor în
cazul încălcării DA şi DC; p)înaintează acţiuni în IJ, atît în numele unor autori/ titulari ai DA
şi DC (la solicitarea lor), cît şi în numele Agenţiei;
q)întocmeşte, în cf cu L în vigoare, P-V privind încălcarea DA şi/sau conexe.

Structura: Administrarea Agenţiei se efectuează de către directorul general, numit în funcţie şi

eliberat din funcţie de Guvern, la propunerea Prim-ministrului. Directorul general are 2
vicedirectori generali, numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de Guvern, la propunerea
directorului general, Departamente:Departamentul invenţii, soiuri de plante şi modele de
utilitate; Departamentul mărci, modele şi desene industriale; Departamentul dreptul de autor
şi drepturi conexe; Departamentul juridic; Departamentul informatică şi regie; Departamentul
promovare şi editură; Direcţia economie şi finanţe; Direcţia resurse umane şi cancelarie.

6. Noţiunea şi natura juridică a dreptului de autor.

DA poate fi definit in 2 sensuri:
Obiectiv= ansamblu de norme juridice ce reglementează relaţiile sociale ce apar în procesul
creării, valorificării operelor intelectuale.
Subiectiv= măsură de conduită conferită de legislaţie autorului operei în limitele căruia autorul
poate efectua anumite acţiuni vis-a-vis de opera sa, de a interzice terţilor de a săvîrşi careva
acţiuni fără permisiunea sa
Natura juridical:
1.Teoria ca dreptul de autor este un drept de proprietate, propr. Intelectuala fiind considerate
cea mai personala, legitima si sacra dintre toate proprietatile
2. Teoria conform careia deptul de autor este un drept de clientele astfel drepturile
recunoscute autorului contribuie la formarea unei clientele care procura titularului anumite
avantaje patrimoniale.
 6

3.Teoria conform careia dreptul de autor este un drept al personalitatii iar opera este o
continuare a pesonalitatii autorului
4. Teoria monista – conform careia dreptul de autor este un drept complex in continutul careia
intra drepturile persoanle nepatrimoniale si drepturile patrimoniale .
5.Teoria dualista – conform ei dr. de autor este un drept personal nepatrimonial u consecinte
patrimoniale
Legislatia R.M este adepta teoriei dualiste.

7. Domeniul de acţiune al dreptului de autor în Republica Moldova.

Conform art.5 al Legii, dr. de autor se extinde asupra:
1. operelor titularilor de dr. de autor ai căror sunt cetăţeni ai RM, indiferent de locul
primei publicări;
2. operele publicate pt. prima dată în RM, indiferent de cetăţenia titularului dr-lui de
autor;
3. altor opere ce conform tratatelor internaţionale la care RM este parte, corespund.

8. Corelaţia dintre dreptul subiectiv de autor şi dreptul de proprietate asupra

suportului material al operei.
Dreptul de autor asupra operei nu are tangenţe cu dr. de proprietate asupra obiectului
material prin care se exprimă opera. Astfel, transmiterea dr. de proprietate asupra unui obiect
material sau a dr-lui de posedare a obiectului material în care este exprimată opera nu
presupune transmiterea dr-lui de autor asupra operei ca obiect material.
Din faptul procurării obiectului nu rezultă investirea posesorului acestuia cu careva dr-ri de
autor. Opera nu este un obiect material, ci produsul activităţii creatoare exprimată într-o
formă creativă.

9. Termenele de protecţie în dreptul de autor. Regulile de calculare a acestor

termene.
-D-le patrimoniale exclusive şi Dreptul la remuneraţie, în privinţa operelor, cu excepţia unor
Drepturi similare prevăzute în privinţa operelor de artă aplicată, se protejează pe tot timpul
vieţii autorului şi timp de 70 de ani după deces, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui
al decesului autorului.
- D-le patrimoniale asupra operei audiovizuale se protejează timp de 70 de ani, începînd cu 1
ianuarie al anului următor celui al decesului ultimului dintre următorii coautori: realizatorul
principal (regizorul-scenograf); autorul scenariului (scenaristul); autorul dialogului;
compozitorul – autorul operei muzicale (cu/ fără text) special create pentru această operă
audiovizuală.
- D-le patrimoniale asupra unei opere anonime/ apărute sub pseudonim, cu excepţia celei de
artă aplicată, se protejează timp de 70 de ani, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui al
publicării legale a operei. Dacă autorul unei opere anonime/ apărute sub pseudonim îşi
dezvăluie identitatea/ dacă identitatea lui, în decursul acestei perioade, devine cunoscută, se
protejează pe tot timpul vieţii autorului şi timp de 70 de ani după deces, începînd cu 1 ianuarie
al anului următor celui al decesului autorului.
-D-le patrimoniale asupra operei create în copaternitate, cu excepţia operei de artă aplicată, se
protejează pe parcursul întregii vieţi a fiecaruia dintre coautori şi timp de 70 de ani, începînd
cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului ultimului coautor supravieţuitor. Termenele
de protecţie a D-lor patrimoniale asupra operelor colective se stabilesc ca si la D-le
patrimoniale asupra operei create in copaternitate, adica se protejeaza pe parcursul intregii
vieti a f/a dintre coautori sit timp de 70 ani, incepind cu 1 ianuarie al anului urmator celui al
decesului ultimului coautor supravietuitor. Totuşi, în cazul în c/e contribuţiile coautorilor la
opera colectivă sînt determinate, durata protecţiei D-lor patrimoniale ale f/a dintre aceştia se
 7

stabileşte se protejează pe tot timpul vieţii autorului şi timp de 70 de ani după deces, începînd
cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului autorului. Dacă opera a fost publicată în
volume, serii, ediţii/ episoade şi termenul de protecţie a DA începe din momentul cînd opera a
fost adusă legal la cunoştinţa publicului, termenul de protecţie va fi calculat pt f/e dintre aceste
componente.
- D-le patrimoniale asupra operei de artă aplicată se protejează timp de 25 de ani de la data
creării ei, cu excepţia desenelor şi modelelor industriale neînregistrate cf L privind protecţia
desenelor şi modelelor industriale, create în scop industrial de reproducere, care se protejează
timp de 3 ani de la data creării lor.
La expirarea termenului de protecţie a D-lor patrimoniale, opera intră în domeniul public.
Operele intrate în domeniul public pot fi valorificate liber, cu condiţia de respectare a
drepturilor morale ale autorilor şi ale altor titulari de drepturi, precum şi de achitare a
remuneraţiei. D-le morale ale autorului sînt protejate pe un termen nelimitat. După decesul
autorului, protecţia D-lor sale morale e/e exercitată de către moştenitori şi de organizaţiile
abilitate în modul corespunzător să asigure protecţia D-lor autorilor. Astfel de organizaţii
asigură protecţia D-lor morale ale autorilor şi în cazul cînd aceştia nu au moştenitori/ în cazul
de stingere a DA.

10.Simbolul ocrotirii dreptului de autor. Prezumţia paternităţii.

Prezumtia paternitatii: Se consideră a fi autor, în absenţa unei probe contrare, Persoana sub al
cărei nume pentru prima dată este publicată opera. Cînd opera a fost publicată in anonimat/
sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului, editura, al cărei nume este indicat
pe operă, se consideră, în absenţa unei probe contrare, reprezentant al autorului, avînd în
această calitate Dreptul să protejeze şi să exercite dreptul de autor.
Pentru a informa publicul despre drepturile sale, titularul are dr. să folosească simbolul
ocrotirii dr. de autor, care se imprimă pe fiecare exemplar al operei şi constă din 3 elemente:
1. litera C într-un cerc ©;
2. numele titularului dr. exclusive de autor;
3. anul primei publicări a operei.
Aplicarea simbolului de ocrotire a dr. de autor serveşte la:
 preîntîmpinare, că opera e ocrotită de dr. de autor;
 la dovedirea nevinovăţiei contravenientului;
Lipsa acestui semn nu exclude opera de la protecţia ei de către normele de
dr. de autor, deoarece dr. de autor rezultă din însuşi faptul creării operei

11.Noţiunea, condiţiile de protecţie şi trăsăturile operei în dreptul de autor.

Opera= totalitatea de idei/imagini ce au obţinut, ca rezultat al activităţii creatoare al autorului,
o formă obiectivă de exprimare accesibilă pentru a fi percepută de organele de simţ ale omului
şi cu posibilitatea de a fi reprodusă.
Trăsăturile operei:
 Se referă la unul din domeniile: artă, literatură, ştiinţă;
 Rezultat al creaţiei intelectuale;
 Exprimată într-o anumită formă obiectivă, ce permite reproducerea ei atît publicată, cît
şi nepublicată;
 Protejată indiferent de destinaţie şi valoarea ei ştiinţifică;
 Caracter creativ.
Conditii de protectie:
Obligatorii: sa fie un rezultat al creatiei inteletuale originale, sa aiba o forma obiectiva de
exprimare, sa apartina unui dintre cele 3 genuri.
Facultative: publicare operei, inregistrarea operei
 8

12.Esenţa activităţii creative în dreptul de autor. Corelaţia dintre creativitate,

originalitate şi noutate în dreptul de autor.
Conditia caracterului creativ ceea ce inseamna ca opera trebuie sa fie creata in laboratorul
creativ al autorului. Opera trebuie sa reflecte personalitatea autorului si sa nu emite pe alta
opera. Deci, o opera este originala atunci cind este creata de catre autorul Persona fizica.
Originale sunt acele opere ale caror elemente de baza au fost create de insusi autorul operei. In
viziunea noastra, elementele de baza reprezinta limbajul operei si sistemul de imagini, care
constituie elementele structurale ale unei opera literare. Nu este necesar ca opera sa fie
numaidecit noua, ci doar sa fie tratata in mod personal de catre autor.

13.Categoriile de obiecte protejate prin drept de autor. Clasificarea lor în

dependenţă de mai multe criterii.
Legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe enumeră următoarele categorii de
obiecte protejate prin drepturile de autor:
 Operele literare (cărţi, broşuri, programe pt. computer);
 Opere dramatice şi muzical dramatice, scenarii, proiecte de scenarii, librete,
sinopsisul filmului;
 Opere muzicale cu sau fără text;
 Operele coregrafice şi pantomimele;
 Operele audiovizuale (cine-, tele-, videofilme, filme cu diapozitive);
 Operele de pictură, sculptură, grafică şi alte opere de artă plastică;
operele de arhitectură, urbanistică şi de artă horticolă;
 opere de artă aplicată;
 opere fotografice şi cele obţinute prin acest procedeu;
 hărţi, planuri, schiţe, opere plastice referitoare la geografie, arhitectură;
 opere derivate şi integrante.
Criterii de clasificare:
I. După domeniul de creaţie:
a) de artă; b) literare; c) ştiinţifice.
II. După gradul de spontaneitate în creaţie:
a)din propria initiativa
b. exercitarea atributiilor de serviciu
III. După gradul de originalitate:
a) originale (opere care nu se află într-un raport de dependenţă faţă de o altă operă
preexistente); b) derivate (produs al creaţiei intelectuale bazat pe una sau mai multe opere
preexistente);
c) integrante (sistematizari de opere existente).
IV. După momentul creaţiei:
a) opere apărute în timpul vieţii autorului; b) opere postume (publicate după moartea
autorului);
V. Dupa numarul de autori:
1. Opere comune (divizibile sau indivizibile)
2. Opere colectiva –sunt indivizibile create la comanda unei persoane fiz sau jur.

14.Reglementarea juridică a operei comune şi colective; precum şi a operei

originare, derivate şi integrante.
Opera comuna. Dreptul de Autor asupra unei opere create prin efortul comun a 2/ a mai
multor persoane aparţine coautorilor în comun, indiferent de faptul dacă această operă
constituie un tot indivizibil sau este formată din părţi.
Fiecare dintre coautori îşi menţine DA asupra părţii create de el şi are D să dispună de aceasta
 9

cum crede de cuviinţă, cu condiţia că această parte are caracter de sine stătător. Se consideră
că o parte componentă a operei este de sine stătătoare în cazul în care ea poate fi valorificată
independent de alte părţi ale acestei opere. Relaţiile dintre coautori se stabilesc, de regulă, în
baza unui contract. În lipsa unui asemenea contract, DA asupra operei este exercitat în comun
de toţi autorii, iar remuneraţia se împarte între ei proporţional contribuţiei fiecăruia, dacă
aceasta poate fi determinată. În cazul în care contribuţia fiecăruia dintre coautori nu poate fi
determinată, remuneraţia se împarte în cote egale. În cazul în care opera nu poate fi divizată în
părţi de sine stătătoare, coautorii pot exercita DA numai de comun acord.
Opera colectiva- opera creata de mai multe Persoane fizice - contributia carora formeaza un tot
indivizibil, incit identificarea contributiei fiecaruia este imposibila- din initiativa si sub
conducerea unei Persoane fizice sau juridice care urmeaza sa publice opera sub numele sau.
PF/J la iniţiativa, din contul şi sub conducerea căreia e/e creată şi sub al cărei nume/ denumire
este publicată o operă colectivă (cum ar fi enciclopediile, dicţionarele şi alte culegeri similare,
ziarele, revistele şi alte publicaţii periodice) beneficiază de D-le patrimoniale asupra operei
colective respective. Aceste persoane au D să-şi indice numele/ denumirea ori să ceară o atare
indicare la orice valorificare a operei colective în cauză. În cazul în c/e contractul încheiat între
autori şi PF/J nu prevede altfel, autorii operelor incluse într-o operă colectivă îşi menţin D-le,
asupra operelor proprii şi pot dispune de ele independent de opera colectivă în c/e acestea sînt
incluse.
Opera originala- opera elementele de baza ale carora, au fost create de insusi autorul operei, cu
elementele de baza limbajul operei si sistemul de imagini. Fără a prejudicia DA operei
originale, de asemenea, se protejează prin DA operele derivate şi integrante la baza cărora stau
una ori mai multe opere şi/sau oricare alte materiale preexistente, şi anume: traducerile,
adaptările, adnotările, aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale operelor literare,
artistice/ ştiinţifice, cu condiţia că constituie rezultate ale creaţiei intelectuale; culegerile de
opere literare, artistice ori ştiinţifice (enciclopediile şi antologiile, compilaţiile altor materiale/
date, indiferent dacă sînt ori nu protejate, inclusiv bazele de date), cu condiţia că, din
considerentul de selectare şi sistematizare a conţinutului lor, constituie rezultate ale creaţiei
intelectuale.
Operele derivate. Traducătorii şi alţi autori ai operelor derivate beneficiază de DA asupra
traducerilor, adaptărilor, aranjărilor/ asupra altor transformări ale operei realizate de ei.
Traducerea/ altă operă derivată poate fi realizată doar cu consimţămîntul autorului operei
originale. DA al traducătorului/ al altui autor al unei opere derivate nu va prejudicia DA a
cărui operă originală a fost tradusă, adaptată, aranjată/ transformată în alt mod. DA al
traducătorului/ al altui autor al unei opere derivate nu constituie un impediment pt alte
persoane de a efectua, cu consimţămîntul autorului operei originale, traducerea/ transformarea
aceleiaşi opere.
Opera integranta. Alcătuitorul unei culegeri/ al altei opere integrante beneficiază de DA asupra
compilaţiei şi aranjării materialelor dacă această compilaţie şi aranjare constituie rezultatul
creaţiei sale intelectuale. O operă protejată de DA poate fi inclusă într-o operă integrantă doar
cu consimţămîntul autorului/ al altui titular al DA asupra operei protejate. DA al alcătuitorului
nu va prejudicia drepturile autorilor niciuneia din operele incluse în opera integrantă. Autorii
operelor incluse în opera integrantă au D să îşi valorifice operele lor independent de opera
integrantă, în cazul în c/e contractul de autor nu prevede altfel. DA al alcătuitorului nu
constituie un impediment pt alte persoane de a compila şi aranja aceleaşi materiale pt a realiza
noi opere integrante, cu condiţia că au obţinut consimţămîntul autorilor/ al altor titulari de D
asupra operelor protejate pe c/e urmează să le includă în opera integrantă. Culegerile ce includ
diverse materiale informative (articole şi informaţii, comunicate şi eseuri, diagrame, tabele)
sînt pasibile de protecţie ca atare în cazul în c/e selectarea şi aranjarea materialelor constituie
rezultatul unei activităţi intelectuale. Protecţia nu se extinde asupra datelor numerice şi nici
asupra conţinutului materialelor informative incluse în culegere
 10

15.Reglementarea juridică a operei create în timpul exercitării obligaţiunilor de

serviciu.
Drepturile morale asupra unei opere create ca urmare a îndeplinirii unei misiuni încredinţate
de angajator sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu (operă de serviciu) aparţin
autorului acestei opere. Autorul operei nu are dreptul să interzică angajatorului său să o
publice sau să o facă în alt mod accesibilă pentru public. În lipsa unor prevederi legale sau a
unor clauze contractuale contrare, în măsura în care valorificarea operei este condiţionată de
misiunea încredinţată autorului de a crea această operă, dreptul patrimonial asupra operei de
serviciu aparţine angajatorului.
Cuantumul remuneraţiei de autor pentru fiecare mod de valorificare a operei de serviciu se
stabileşte în contractul încheiat între autor şi angajator.
La valorificarea operei de serviciu, numele autorului se indică în cazul cînd realmente acest
lucru este posibil. Angajatorul, de asemenea, are dreptul să ceară indicarea numelui său la
orice valorificare a operei de serviciu.

16.Reglementarea juridică a operei audiovizuale ca obiect al dreptului de autor.

operă audiovizuală – operă c/e constă dintr-o succesiune de imagini coerente fixate, însoţite/ nu
de sunete, producînd impresia mişcării, destinată perceperii vizuale şi auditive (în cazul în care
imaginile sînt însoţite de sunet) prin intermediul unui anumit dispozitiv
Autori (coautori) ai operei audiovizuale sînt:
a) realizatorul principal (regizorul-scenograf);
b) autorul scenariului (scenaristul);
c) autorul dialogului;
d) compozitorul – autorul oricărei opere muzicale (cu sau fără text) special creată pentru
opera audiovizuală;
e) operatorul;
f) pictorul-scenograf;
g) alţi posibili autori care au contribuit în mod creativ la realizarea operei audiovizuale.
Autorul unei opere create anterior care a fost inclusă, după transformare sau nemodificată,
într-o operă audiovizuală, de asemenea, este considerat coautor al acestei opere audiovizuale.
În cazul în care contractul nu prevede altfel, încheierea contractului de autor pentru crearea
operei audiovizuale atrage transmiterea, în schimbul unei remuneraţii echitabile, de către
autorii operei către producătorul acesteia a următoarelor drepturi exclusive de valorificare a
operei audiovizuale: de reproducere, distribuire, închiriere, demonstrare publică, interpretare
publică, comunicare publică, retransmitere prin eter, de punere la dispoziţie în regim interactiv
a operei, precum şi de subtitrare şi dublare a textului.
Producătorul operei audiovizuale are dreptul să-şi indice numele sau denumirea ori să ceară o
atare indicare la orice valorificare a operei. Autorii operei audiovizuale nu se pot opune
publicării operei audiovizuale, precum şi utilizării versiunii definitive a operei audiovizuale în
întregime sau a unei părţi a ei.
Ca excepţie în cazul în care autorii transmit dreptul lor de închiriere către producătorii de
opere audiovizuale, ei îşi menţin, dreptul la o remuneraţie echitabilă, asupra căreia părţile vor
conveni de comun acord, pentru fiecare închiriere. Autorii unor opere muzicale, cu sau fără
text, care transmit dreptul lor de interpretare publică şi de comunicare publică către
producătorii de opere audiovizuale, de asemenea, îşi menţin dreptul la o remuneraţie echitabilă
pentru fiecare caz de interpretare publică, comunicare publică sau de retransmisie prin eter a
operei în cauză.
Fără permisiunea autorilor sau a altor titulari ai drepturilor patrimoniale de autor şi ai
drepturilor conexe asupra operei audiovizuale este interzisă distrugerea variantei definitive a
operei audiovizuale (a clişeelor, fixărilor originale).
 11

17.Reglementarea juridică a operei de arhitectură, urbanizm şi artă horticolă ca

obiecte ale dreptului de autor.
Protecţia oferită operelor de arhitectură se extinde asupra: a)obiectelor de arhitectură;
b)proiectelor de arhitectură şi a documentaţiei tehnice elaborate în baza lor; c)proiectelor de
complexe arhitecturale. D de transformare, adaptare şi de alte modificări similare ale operei de
artă aplicată/ de arhitectură, nu se extinde asupra modificărilor ce nu produc schimbarea
aspectului exterior al operei. Referitor la operele de artă aplicată şi de arhitectură: a)D la
respectarea integrităţii operei, nu se extinde asupra modificărilor ce nu produc schimbarea
aspectului exterior al operei; b)odată cu transmiterea proiectelor de arhitectură şi a proiectelor
de complexe arhitecturale, în vederea începerii lucrărilor de construcţie, se epuizează D la
divulgare; c)D la retractare nu se aplică.
Opere de arhitectura sunt atit cladirile si edificiile, cit si interierul lor c/e fiind cumulate cu
opera de arta horticula constituie proiect de arhitectura.
Proiect de arhitectura- o parte a documentatiei de arhitectura necesara pt constructia
cladirilor si edificiilor, ce tine de rezolvarea problemelor sociale, economice, ingineresti,
antiincendiare, sanitaro-igienice, ecologice, precum s.a cerinte inaintate fata de obiect, necesare
pt elaborarea documentatiei in proiectarea carora e/e necesara participarea arhitectorului.
Deci, obectele de arhitectura le putem diviza in obiecte propriu-zise, adica constructii, edificii,
gradini, parcuri, precum si diagramele/ graficele de arhitectura: desene, machete, fatade,
proiecte prealabile.
Autorii operei de arhitectura, urbanism si arta horticola se bucura de toate D-le morale si
patrimoniale. Referindu-ne la D-le morale, putem evidential un moment privitor la Dmoral c/e
poate fi limitat. Ex.in cazul cind o intreprindere de constructie nu a efectuat conform
proiectului arhitectoral constructia, ci a intreprins careva schimbari in proiectul arhitectoral al
cladirii deja construite, denaturind prin aceasta opera de arhitectura. Dr. moral se considera
limitat, deoarece autorul proiectului arhitectoral nu poate cere modificarea proiectului ce va
conditiona distrugerea cladirii construite cu modificarile intreprinse de intreprinderea de
constructii. Aceste actiuni, economic, nu sint indreptatite si putem admite ca in cazul dat
intreprinderea poate efectua careva schimbari/ modificari in graficul de arhitectura ce tin de
obiectivele functionale ale cladirii. D moral permite autorilor operei de arhitectura, urbanism
si arta horticola sa-si indice numele atit pe cladirea/ edificiul construit dupa proiectul lor, cit
sip e graficile facute de ei. De asemenea, autorul e in D sa demonstreze public proiectul sau sis
a-l publice, aceasta insa nu-I permite sa foloseasca acelasi proiect la constructia altor cladiri/
edificii. Prin urmare, din momentul incheierii contractului de licenta exclusive cu
intreprinderea, autorul este lipsit de D exclusive de exploatare a operei de arhitectura,
urbanistica/ arta horticola

18.Reglementarea juridică a operei de artă plastică ca obiect al dreptului de autor.

Autorul unei opere de artă plastică are Dr. să ceară proprietarului operei să-i permită să
reproducă opera (dreptul de acces). Concomitent, proprietarului nu i se poate cere expedierea
operei autorului acesteia. Crearea şi difuzarea unei opere de artă plastică ce conţine un portret
se permit numai cu consimţămîntul persoanei reprezentate/ al succesorilor acesteia. În cazul
fiecărei revînzări a operei originale de artă, ulterioară primei cesionări de către autor a
dreptului de proprietate, vînzătorul este obligat să achite autorului/ succesorilor săi o
remuneraţie în cuantum de 5% din preţul de revînzare dacă acest preţ constituie cel puţin 20
de salarii minime (Dreptul de suită). Dr. de suită este inalienabil toată viaţa autorului şi trece
exclusiv la succesorii legali/ testamentari ai autorului pt durata de protecţie a DA. Dr. de suită
se aplică în toate cazurile de revînzare a unei opere originale de artă, care îi implică, în calitate
de vînzători, cumpărători/ intermediari, pe comercianţii de opere de artă, cum sînt
organizatorii de licitaţii, saloane, galerii de artă, magazine. Prin opere originale de artă se
înţeleg operele de artă plastică/ grafică (imaginile, colajele, picturile, desenele, gravurile,
 12

tipăriturile, litografiile, sculpturile, tapiseriile, articolele din ceramică, din sticlă şi fotografiile)
dacă acestea sînt create personal de artist/ reprezintă exemplare considerate opere originale de
artă. Exemplarele operelor originale de artă care au fost executate într-un număr limitat
personal de către autorul lor/ cu consimţămîntul acestuia (de regulă, numerotate, semnate/ în
alt mod autentificate de către acesta) sînt considerate opere originale de artă. Dr. de suită,
poate fi exercitat numai prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a D-lor
patrimoniale. În decurs de 3 ani de la data revînzării, titularul Dr. de suită/ organizaţia de
gestiune colectivă a D-lor patrimoniale, care reprezintă interesele acestuia, are D să ceară
oricărui comerciant de opere de artă, să prezinte informaţia necesară pt a asigura plata
sumelor datorate pentru revînzare. Titularul dreptului de suită, c/e nu e/e cetăţean al RM şi nu
are domiciliu permanent pe teritoriul RM poate beneficia de respectivul D numai dacă L ţării
al cărei cetăţean e/e acordă D de suită titularilor de D c/e sînt cetăţeni ai RM.

19.Reglementarea juridică a operei de artă aplicată prin prizma legislaţiei

dreptului de autor şi legislaţiei privind protecţia desenelor şi modelelor
industriale.
Protecţia oferită de Lege operelor de artă aplicată (design) se extinde asupra aspectului
exterior al obiectelor, stabilit prin astfel de caracteristici cum sînt liniile, contururile, forma,
texturile, indiferent de faptul dacă obiectul este bidimensional/ tridimensional. Dr. de
transformare, adaptare şi de alte modificări similare ale operei de artă aplicată nu se extinde
asupra modificărilor ce nu produc schimbarea aspectului exterior al operei. Referitor la
operele de artă aplicată: a)dreptul la respectarea integrităţii operei, nu se extinde asupra
modificărilor ce nu produc schimbarea aspectului exterior al operei; b)odată cu transmiterea
proiectelor de arhitectură şi a proiectelor de complexe arhitecturale, în vederea începerii
lucrărilor de construcţie, se epuizează dreptul la divulgare; c)dreptul la retractare nu se aplică.

20.Reglementarea juridică a operei fotografice ca obiect al dreptului de autor.

Transmiterea dreptului de proprietate asupra negativului sau asupra altei fixări similare a
operei fotografice, în baza căreia pot fi confecţionate exemplare ale operei, are ca efect, dacă în
contract nu este prevăzut altfel, transmiterea drepturilor patrimoniale asupra operei, cu
excepţia dreptului de suită.
În lipsa unor prevederi contractuale contrare, opera fotografică ce conţine imaginea persoanei
la comanda căreia a fost executată fotografia poate fi publicată, reprodusă şi pusă la dispoziţia
publicului în regim interactiv de către persoana din imagine.
Crearea, reproducerea, modificarea şi distribuirea unei opere fotografice ce conţine un portret
se permit doar cu consimţămîntul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia.
În lipsa unei clauze contractuale contrare, consimţămîntul persoanei reprezentate în opera
fotografică nu este necesar:
a) daca persoana reprezentată este model de profesie şi/sau a primit o remuneraţie pentru a
poza;
b) dacă persoana reprezentată este general cunoscută şi opera fotografică a fost executată cu
prilejul activităţilor sale publice;
c) dacă persoana reprezentată constituie numai un detaliu al unei opere fotografice ce
prezintă un peisaj, un grup de persoane sau o manifestare publică.

21.Reglementarea juridică a operelor nepublicate anterior intrate în domeniul

public şi a publicaţiilor critice şi ştiinţifice ale operelor intrate în domeniul
public.
Oricare persoană care, după expirarea termenului de protecţie a dreptului de autor, pentru
prima dată, în mod legal, publică sau pune la dispoziţia publicului prin orice mod o operă
 13

nepublicată anterior beneficiază de o protecţie echivalentă cu cea a drepturilor patrimoniale

ale autorilor.
Termenul de protecţie a drepturilor patrimoniale menţionate este de 25 de ani de la data la
care opera a fost pentru prima dată, în mod legal, publicată sau pusă la dispoziţia publicului.

Oricare persoană care, după expirarea termenului de protecţie a dreptului de autor, editează o
publicaţie critică sau ştiinţifică a unei opere intrate în domeniul public beneficiază de o
protecţie echivalentă cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorilor.
Termenul de protecţie a drepturilor patrimoniale prevăzute este de 30 de ani de la data la care
publicaţia a fost pentru prima dată editată legal.

22.Categoriile de opere excluse de la protecţia dreptului de autor.

Protecţia dreptului de autor, nu se extinde asupra:
a) documentelor oficiale de caracter normativ, administrativ sau politic (legi, hotărîri
judecătoreşti etc.), precum şi asupra traducerilor oficiale ale acestora;
b) simbolurilor de stat şi a semnelor oficiale ale statului (drapele, steme, decoraţii, semne
băneşti etc.);
c) expresiilor folclorice;
d) noutăţilor zilei şi a diverselor fapte ce reprezintă o simplă informaţie.

23.Colectarea remuneraţiei de autor pentru valorificarea expresiilor folclorice şi

operelor intrate în domeniul public.
Remuneraţia se achită pentru următoarele moduri de valorificare a operelor intrate în
domeniul public şi a expresiilor folclorice:
a) interpretarea publică şi comunicarea publică a unor asemenea opere muzicale şi a
expresiilor folclorice muzicale;
b) revînzarea unor asemenea opere originale de artă şi a expresiilor folclorice artistice.
Remuneraţia prevăzută se achită:
a) organizaţiei de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale care îi reprezintă pe autorii şi
pe alţi titulari ai dreptului de autor asupra operelor
b) organizaţiei de gestiune colectivă a D-lor patrimoniale D de suită, poate fi exercitat
numai prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a D-lor patrimoniale– pt
revînzarea unor asemenea opere originale de artă şi a expresiilor folclorice artistice
Pt stabilirea cuantumului remuneraţiei şi pt soluţionarea eventualelor litigii în legătură cu
achitarea acesteia se aplică mutatis mutandis: а) Organizaţia de gestiune colectivă stabileşte
cuantumul remuneraţiei, precum şi alte condiţii de licenţiere aplicabile modurilor de
valorificare a obiectelor ale căror drepturi i-au fost delegate în gestiune, în baza negocierilor cu
persoanele care au obligaţia să plătească remuneraţia/ cu asociaţiile c/e le reprezintă. În cazul
în c/e părţile interesate nu pot conveni în privinţa cuantumului remuneraţiei şi a altor condiţii
de licenţiere, oricare dintre părţi poate apela la Comisia de mediere/ la Arbitrajul specializat în
domeniul proprietăţii intelectuale, instituite de AGEPI. Cuantumul remuneraţiei c/e se
stabileşte prin negocieri/ prin mediere nu poate fi mai mic decît tarifele minime ale
remuneraţiei de autor, aprobate de GRM/ prevăzute de LDA si DC– în cazul acţiunilor de
interpretarea publică şi comunicarea publică a unor asemenea opere muzicale şi a expresiilor
folclorice muzicale; b) in cazul fiecărei revînzări, ulterioară primei cesionări de către autor a D
de proprietate, vînzătorul e/e obligat să achite autorului/ succesorilor săi o remuneraţie în
cuantum de 5% din preţul de revînzare dacă acest preţ constituie cel puţin 20 de salarii minime
(dreptul de suită). Dreptul de suită este inalienabil toată viaţa autorului şi trece exclusiv la
succesorii legali sau testamentari ai autorului pentru durata de protecţie a DA– în cazul de
revînzarea unor asemenea opere originale de artă şi a expresiilor folclorice artistice.
 14

După deducerea cheltuielilor aferente gestionării drepturilor, remuneraţia pt modul de

valorificare se repartizează după cum urmează: a)suma acumulată pt valorificarea operelor
intrate în domeniul public va fi folosită pentru promovarea creativităţii şi pentru aprecierea
realizărilor creative remarcabile, precum şi pentru acordarea de ajutoare autorilor care,
din motive de boală, vîrstă înaintată sau din alte motive similare, au nevoie de sprijin
financiar; b)suma acumulată pentru valorificarea expresiilor folclorice va fi folosită pentru
susţinerea activităţilor de cercetare şi conservare a folclorului, inclusiv pentru aprecierea
realizărilor obţinute în domeniul respectiv şi în cel al interpretării expresiilor folclorice.
24.Subiecţii dreptului de autor.
figura centrala in DREPTUL DE AUTOR este - autorul Persoana fizica prin a carei activitate
creatoare a fost creata opera. autor se considera a fi pina la proba contrarie- persoana sub
numele caruia a fost adusa pt prima data la cunostinta publicului. In dreptul de autor se
cunosc urmatorii autori: 1.originari- autor ai operei care nu se afla in stare de dependenta fata
de alte opera. 2.derivati- autorii operelor ce pronesc de la una sau mai multe opera
preexistente. Alta clasificare: 1.primari- autor nemijlocit; secundar- titulari de drepturilor,
personae ce dobindesc Dr. patrimoniale in temeiurile legii, autori intre vii/ pe cauza de moarte:
succesorii in Dr. (mostenitori legali/ testamentari); cesionari conventionali a Dr. patrimoniale/
pers ce dobindesc ddreptul de autor prin Contractul cu autorul.

25.Reglementarea juridică a copaternităţii (coautoratului) în dreptul de autor.

Dreptul de autor asupra unei opere create prin efortul comun a două sau a mai multor
persoane aparţine coautorilor în comun, indiferent de faptul dacă această operă constituie un
tot indivizibil sau este formată din părţi. Fiecare dintre coautori îşi menţine dreptul de autor
asupra părţii create de el şi are dreptul să dispună de aceasta cum crede de cuviinţă, cu
condiţia că această parte are caracter de sine stătător. Se consideră că o parte componentă a
operei este de sine stătătoare în cazul în care ea poate fi valorificată independent de alte părţi
ale acestei opere. Relaţiile dintre coautori se stabilesc, de regulă, în baza unui contract. În lipsa
unui asemenea contract, dreptul de autor asupra operei este exercitat în comun de toţi autorii,
iar remuneraţia se împarte între ei proporţional contribuţiei fiecăruia, dacă aceasta poate fi
determinată. În cazul în care contribuţia fiecăruia dintre coautori nu poate fi determinată,
remuneraţia se împarte în cote egale. În cazul în care opera nu poate fi divizată în părţi de sine
stătătoare, coautorii pot exercita dreptul de autor numai de comun acord.

26.Autorii minori – subiecţi distincţi în dreptul de autor.

Statutul juridic al autorului ce nu a atins virsta de majorat este regl de Codul civil care prevede
ca pentru persoanele ce nu au ajuns la majorat, tranzacttile se incheie de catree parinti,
infietori/ tutori. Minorul între 7-14 ani poate să încheie de sine stătător: a) acte juridice curente
de mică valoare care se execută la momentul încheierii lor; b) acte juridice de obţinere gratuită
a unor beneficii care nu necesită autentificare; c) acte de conservare. Autorul cuprins cu virsta
intre 15-18 ani isi realizeaza D-le sale de autor de sine statator.

27.Reglementarea juridică a drepturilor personal ne-patrimoniale ale autorilor.

Autorul unei opere beneficiază de următoarele drepturi morale:
a) dreptul la paternitate – dreptul de a fi recunoscut în calitate de autor al operei sale şi
dreptul de a pretinde o atare recunoaştere, inclusiv prin indicarea numelui său pe toate
exemplarele operei publicate sau prin referirea la numele său, după cum se obişnuieşte, în
cazul oricărei valorificări a operei, cu excepţia cazurilor cînd acest lucru este imposibil şi cînd
lipsa obligaţiei de a indica numele autorului decurge din alte prevederi ale prezentei legi;
b) dreptul la nume – dreptul autorului de a decide cum va figura numele său la valorificarea
operei (numele adevărat, pseudonimul sau anonim);
c) dreptul la respectarea integrităţii operei – dreptul la protecţia operei sale contra oricărei
 15

denaturări, schimonosiri sau a oricărei alte atingeri aduse operei, care prejudiciază onoarea
sau reputaţia autorului;
d) dreptul la divulgarea operei – dreptul de a decide dacă opera va fi adusă la cunoştinţa
publică, în ce mod şi cînd;
e) dreptul la retractarea operei – dreptul autorului de a retracta opera sa din circuitul
comercial, despăgubind pe titularul dreptului de valorificare, dacă acesta este prejudiciat prin
exercitarea retractării.
Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunţări sau cesiuni şi sînt imprescriptibile,
chiar şi în cazul în care autorul cedează drepturile sale patrimoniale.

28.Reglementarea juridică a drepturilor patrimoniale ale titularilor de drepturi

subiective de autor.
Autorul sau alt titular al dreptului de autor are dreptul exclusiv să efectueze, să permită sau să
interzică valorificarea operei, inclusiv prin:
a) reproducerea operei;
b) distribuirea originalului sau a exemplarelor operei;
c) închirierea exemplarelor operei, cu excepţia operelor de arhitectură şi a operelor de artă
aplicată;
d) importul exemplarelor operei în vederea distribuirii, inclusiv al exemplarelor
confecţionate cu consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor;
e) demonstrarea publică a operei;
f) interpretarea publică a operei;
g) comunicarea publică a operei prin eter, inclusiv prin satelit (tele- radiodifuziune), sau prin
cablu;
h) retransmiterea simultană şi fără modificări, prin eter sau prin cablu, a operei transmise
prin eter sau prin cablu;
i) punerea la dispoziţie în regim interactiv a operei;
j) traducerea operei;
k) transformarea, adaptarea, aranjamentul sau alte modificări ale operei, cu excepţia
cazurilor cînd efectuarea unor acţiuni din cele enumerate la lit. a)–k) nu se încadrează în forma
de exprimare a operei şi pentru care nu pot fi stabilite sancţiuni.
Autorul sau alt titular al drepturilor patrimoniale exclusive de autor are dreptul la o
remuneraţie echitabilă. Cuantumul şi modul de achitare a remuneraţiei de autor pentru fiecare
caz şi mod de valorificare a operei se stabilesc în contractul de autor sau în contractele pe care
organizaţiile de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale le-au încheiat cu utilizatorii.
reproducere – realizarea unuia ori a mai multor exemplare ale unei opere sau ale unui obiect al
drepturilor conexe, fie directă sau indirectă, temporară sau permanentă, prin orice mijloc sau
sub orice formă, inclusiv în scopul de imprimare audio ori video şi/sau al stocării unei opere ori
a unui obiect al drepturilor conexe pe suporturi materiale sau electronice;
distribuire – punere în circulaţie, prin vînzare sau prin orice alt mod de transmitere în
proprietate, cu titlu oneros ori gratuit, a originalului ori a copiilor unei opere sau a unor
obiecte ale drepturilor conexe, precum şi oferirea publică a acestora;
închiriere – punere la dispoziţie spre utilizare, pentru o perioadă limitată de timp şi pentru
obţinerea unui avantaj economic sau comercial, direct sau indirect, a unei opere sau a unui
obiect de drept conex
demonstrare publică – expunere a originalului sau a copiei unei opere, directă sau indirectă,
prin intermediul mijloacelor de proiecţie a imaginii unei opere, prin slide-uri ori prin alte
mijloace, pe ecran ori în alt mod similar (cu excepţia comunicării prin eter sau prin cablu), în
care opera, copia sau imaginea ei este expusă într-un loc public ori în orice alt loc din care
poate fi percepută de persoane care nu fac parte din cercul obişnuit al familiei sau al
cunoscuţilor apropiaţi. Demonstrarea publică a operei audiovizuale presupune demonstrarea
 16

neconsecutivă a unor imagini izolate ale ei, dat fiind faptul că demonstrarea obişnuită
consecutivă a imaginilor unei opere audiovizuale constituie interpretare publică;
interpretare publică – prezentarea operelor, interpretărilor sau a fonogramelor prin
reprezentare scenică, recitare, cîntec sau printr-o altă modalitate, atît pe viu, cît şi prin
intermediul diferitelor dispozitive, mijloace sau procedee (cu excepţia comunicării publice), în
locuri accesibile publicului ori în orice alte locuri în care operele, interpretările sau
fonogramele pot fi percepute de persoane care nu fac parte din cercul obişnuit al familiei sau al
cunoscuţilor apropiaţi;
comunicare publică – transmitere prin eter, inclusiv prin satelit (teleradiodifuziune), prin
cablu sau prin alte mijloace a imaginilor şi/sau a sunetelor operelor ori a obiectelor drepturilor
conexe, astfel încît imaginile sau sunetele să poată fi percepute de persoane care nu fac parte
din cercul obişnuit al unei familii şi al cunoscuţilor apropiaţi în locuri în care, fără actul de
transmitere, ele nu ar putea percepe imaginile şi/sau sunetele
punere la dispoziţie în regim interactiv – a pune la dispoziţie o operă sau un obiect al drepturilor
conexe prin intermediul mijloacelor cu sau fără fir, inclusiv prin internet ori prin alte reţele de
calculatoare, astfel încît oricare dintre membrii publicului să poată avea acces la acestea din
orice loc şi în orice moment ales în mod individual de ei;

29.Drepturile suplimentare ale autorilor operelor de artă plastică.

Autorul unei opere de artă plastică are dreptul să ceară proprietarului operei să-i permită să
reproducă opera (dreptul de acces). Concomitent, proprietarului nu i se poate cere expedierea
operei autorului acesteia. Crearea şi difuzarea unei opere de artă plastică ce conţine un portret
se permit numai cu consimţămîntul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia. În cazul
fiecărei revînzări a operei originale de artă, ulterioară primei cesionări de către autor a
dreptului de proprietate, vînzătorul este obligat să achite autorului sau succesorilor săi o
remuneraţie în cuantum de 5% din preţul de revînzare dacă acest preţ constituie cel puţin 20
de salarii minime (dreptul de suită). Dreptul de suită este inalienabil toată viaţa autorului şi
trece exclusiv la succesorii legali sau testamentari ai autorului pentru durata de protecţie a
dreptului de autor. Dreptul de suită se aplică în toate cazurile de revînzare a unei opere
originale de artă, care îi implică, în calitate de vînzători, cumpărători sau intermediari, pe
comercianţii de opere de artă, cum sînt organizatorii de licitaţii, saloane, galerii de artă,
magazine. Prin opere originale de artă se înţeleg operele de artă plastică sau grafică (imaginile,
colajele, picturile, desenele, gravurile, tipăriturile, litografiile, sculpturile, tapiseriile, articolele
din ceramică, din sticlă şi fotografiile) dacă acestea sînt create personal de artist sau reprezintă
exemplare considerate opere originale de artă. Exemplarele operelor originale de artă care au
fost executate într-un număr limitat personal de către autorul lor sau cu consimţămîntul
acestuia (de regulă, numerotate, semnate sau în alt mod autentificate de către acesta) sînt
considerate opere originale de artă. Dreptul de suită, poate fi exercitat numai prin intermediul
unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. În decurs de 3 ani de la data
revînzării, titularul dreptului de suită sau organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor
patrimoniale, care reprezintă interesele acestuia, are dreptul să ceară oricărui comerciant de
opere de artă, să prezinte informaţia necesară pentru a asigura plata sumelor datorate pentru
revînzare. Titularul dreptului de suită, care nu este cetăţean al Republicii Moldova şi nu are
domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova poate beneficia de respectivul drept
numai dacă legislaţia ţării al cărei cetăţean este acordă dreptul de suită titularilor de drepturi
care sînt cetăţeni ai Republicii Moldova.

30.Excepţiile şi limitele de exercitare a drepturilor subiective de autor.

Reproducerea unei opere publicate legal se permite fără consimţămîntul autorului sau al altui
titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii compensatorii în condiţiile alin.
 17

atunci cînd reproducerea este făcută de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal şi dacă nu
urmăreşte obţinerea vreunui avantaj comercial direct sau indirect. Dreptul la remuneraţie
compensatorie poate fi exercitat exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă
a drepturilor patrimoniale.
Exceptii:
a) reproducere a unei opere de arhitectură în formă de clădire sau de construcţie similară;
b) reproducere a unei baze de date electronice;
c) reproducere a unui program pentru calculator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 29;
d) reproducere integrală a unei cărţi, partituri sau a originalului unei opere de artă plastică;
e) reproducere a unei opere audiovizuale în timpul interpretării ei publice;
f) reproducere a oricărei opere în baza unui exemplar sau dintr-o sursă despre care persoana
care reproduce opera cunoaşte sau, în virtutea unor circumstanţe concrete, are motive
rezonabile să cunoască că sînt ilicite.

Remuneraţia compensatorie se achită de către persoanele fizice şi juridice care produc sau
importă orice echipament (audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri etc.) şi suporturi
materiale (suporturi pentru imprimarea sonoră şi/sau video, casete, discuri laser, compact-
discuri etc.) care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri.
Remuneraţia compensatorie :
a) se achită de către producătorii şi importatorii echipamentului şi suporturilor materiale
destinate imprimărilor, pînă la punerea echipamentului sau suporturilor în circulaţie (adică,
pînă a le include în reţeaua de distribuire, imediat după producerea sau importul acestora);
b. distribuitorii care nu au prezentat informatia cu privire la achitarea remuneratiei
compensatorii

Sînt permise fără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi fără
plata vreunei remuneraţii următoarele acţiuni:
a) exercitarea dreptului la citare
b) utilizarea operelor ca material ilustrativ în publicaţii, emisiuni sau în imprimări audio sau
video de caracter didactic
c) reproducerea şi distribuirea în presă, comunicarea publică sau punerea la dispoziţia
publicului în regim interactiv a articolelor publicate legal cu privire la subiectele de actualitate
economică, politică ori religioasă
d) utilizarea operelor sau a altor obiecte protejate pentru relatarea evenimentelor curente, în
măsura justificată de scopul de informare
e) utilizarea discursurilor publice şi a extraselor din prelegerile publice, opere sau din alte
obiecte protejate de caracter similar, în măsura justificată de scopul de informare
f) utilizarea în scopul securităţii publice sau pentru a asigura derularea şi reflectarea
adecvată a procedurilor parlamentare, administrative sau judiciare;
h) utilizarea operelor în folosul persoanelor cu deficienţe vizuale,
i) imprimarea emisiunilor organizaţiilor de difuziune de către instituţiile sociale nonprofit,
precum sînt spitalele, cu condiţia ca titularii de drepturi să primească o remuneraţie echitabilă;
j) utilizarea operelor în timpul ceremoniilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate
de autorităţi publice;
k) utilizarea operelor, precum ar fi cele de arhitectură sau sculptură amplasate permanent în
locuri publice;
l) utilizarea operelor în scop de reclamă a expoziţiilor publice sau a vînzărilor de opere de
artă, în măsura necesară pentru promovarea evenimentului, excluzînd orice alte scopuri
comerciale;
m) utilizarea operelor cu scopul de a caricaturiza sau a parodia;
o) utilizarea unei opere artistice sub forma unei machete sau a unui desen ori plan al unui
imobil în scop de reconstrucţie a imobilului respectiv;
 18

q) fixarea în formă electronică a operelor intrate în domeniul public în scopuri de arhivare

de către biblioteci, fără obţinerea unui avantaj economic sau comercial, direct ori indirect.

31.Noţiunea, varietăţile, elementele şi conţinutul contractului de autor.

Contractul de autor este contractul prin care o parte autorul sau titularul dreptului de autor
transmite dreptul de valorificare asupra unei opere unei persoane cu titlu oneros sau gratuit.
Varietatile de contracte: Contractul de cesiune, contractul de editare, contractul de comanda,
contractul de inchiriere.
Contractul de autor trebuie să fie încheiat în formă scrisă şi să prevadă modul de valorificare a
operei (dreptul concret care se transmite prin acest contract), termenul de valabilitate,
teritoriul de acţiune a dreptului, cuantumul remuneraţiei sau baza de calcul a acesteia pentru
fiecare tip de valorificare a operei, condiţiile şi termenul de plată ale remuneraţiei, precum şi
alte clauze pe care părţile le consideră esenţiale. Contractul de autor privind valorificarea
operelor în ziare şi în alte publicaţii periodice poate fi încheiat şi în formă verbală.
În cazul în care în contractul de autor lipseşte clauza privind teritoriul pe care se exercită
dreptul, dreptul transmis prin acest contract se exercită numai în limitele teritoriului
Republicii Moldova.
În cazul în care în contractul de autor care prevede acordarea unei licenţe nu este indicat
termenul său de valabilitate, contractul de autor se consideră încheiat pe un termen de 3 ani de
la data încheierii, dacă se referă la valorificarea unei opere fără modificări, şi pe un termen de
5 ani, dacă se referă la valorificarea unei opere adaptate sau altfel modificate ori traduse.

32.Contractul de cesiune şi contractul de licenţă exclusivă şi neexclusivă în dreptul

de autor.
Evidentiem 2 tipuri de contracte: -contract de transmitere a dr-lor de autor exclusive (licenta
exclusiva) investeste o singura pers cointeresata in valorificarea unei opera de arta ,literature si
stiinta cu dr exclusive de a valorifica opera in limitele stabilite de contract precum si dr de a
permite sau interzice tertelor pers o asemenea vaorificare,si contract de transmitere a dr de
autor neexclusive(licenta neexclusiva)investeste o pers cu dr de a valorifica aceasi opera de rind
cu alte pers in acelasi mod si in limitele stabilite in contract. Detinatorul lientei neexclusive nu
este in dr sa transmita dr obtinute unei alte pers fara acordulexpres al cedentului daca in
contract nu este direct specifiicat ce tip de contract este ,exclusive sau neexclusiv,acesta se va
considera un contr de licenta neexclusiva.
C de cesiune este conventia prin care autorul sau titularul drepturilor patrimoniale de autor
transmite totalitatea sau o parte a drepturilor sale catre alta pers, in schimbul unui pret. C de
cesiune este un contract numit prin care una din parti, denumita cedent, care poate fi autorul
sau titularul dreptului de autor, cedeaza celeilalte parti, numita cesionar, pentru un timp
limitat, unul sau mai multe drepturi patrimoniale asupra unor opere prezente in schimbul unui
avantaj economic. Este un contract consensual, oneros sau gratuit, este comutativ, si
sinalagmatic. Cesiunea poate fi limitata la un anumit timp, spatiu sau drept si poate fi exclusiva
sau neexclusiva. Clauzele obligatorii din contract sunt: partile, identificare dreptului transmis,
modalitatea de utilizare a operei, durata in timp a cesiunii, felul cesiunii, remuneratia. Este nul
contractul de cesiune prin care se transmite drepturile patrimoniale privitor la toate operele
viitoare ale autorului.

33.Clauzele esenţiale ale contractului de autor.

Contractul de autor trebuie să fie încheiat în formă scrisă şi să prevadă modul de valorificare a
operei (dreptul concret care se transmite prin acest contract), termenul de valabilitate,
teritoriul de acţiune a dreptului, cuantumul remuneraţiei sau baza de calcul a acesteia pentru
fiecare tip de valorificare a operei, condiţiile şi termenul de plată ale remuneraţiei, precum şi
 19

alte clauze pe care părţile le consideră esenţiale. Contractul de autor privind valorificarea
operelor în ziare şi în alte publicaţii periodice poate fi încheiat şi în formă verbală. În cazul în
care în contractul de autor lipseşte clauza privind teritoriul pe care se exercită dreptul, dreptul
transmis prin acest contract se exercită numai în limitele teritoriului Republicii Moldova.În
cazul în care în contractul de autor care prevede acordarea unei licenţe nu este indicat
termenul său de valabilitate, contractul de autor se consideră încheiat pe un termen de 3 ani de
la data încheierii, dacă se referă la valorificarea unei opere fără modificări, şi pe un termen de
5 ani, dacă se referă la valorificarea unei opere adaptate sau altfel modificate ori traduse.

34.Mijloacele tehnologice de protecţie şi informaţii despre gestiunea drepturilor

de autor.
Măsuri tehnologice de protecţie. Sînt interzise următoarele acţiuni, indiferent de faptul dacă are
loc sau nu încălcarea, într-un mod sau altul, a dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a
altor drepturi protejate de lege: a)eludarea măsurilor tehnologice de protecţie a dreptului de
autor şi a drepturilor conexe în condiţii în care persoana implicată o face cu bună ştiinţă sau
are motive rezonabile să ştie că urmăreşte scopuri de eludare; b)producerea, importul,
distribuirea, închirierea, publicitatea pentru vînzare sau închiriere ori posesiunea, în scopuri
comerciale sau pentru prestarea serviciilor, a echipamentelor, produselor sau componentelor
acestora care: sînt promovate, fac obiectul publicităţii sau sînt comercializate în scop de
eludare; au drept scop principal al utilizării eludarea şi/sau aceasta este rezultatul utilizării lor;
sînt proiectate, produse, adaptate sau executate, în principal, cu scopul de a permite sau de a
facilita eludarea. Fără a prejudicia protecţia juridică, în lipsa măsurilor voluntare întreprinse
de către titularii de drepturi, inclusiv a acordurilor dintre titularii de drepturi şi alte părţi
implicate, persoanele care beneficiază de excepţiile şi limitările sau organizaţia ai cărei membri
sînt pot apela la Comisia de mediere, căreia îi pot cere să intervină şi să asigure ca titularii de
drepturi să le pună la dispoziţie mijloacele la care se referă acea excepţie sau limitare pentru a
beneficia în măsura necesară de acea excepţie sau limitare, cu condiţia că aceştia au acces legal
la opera protejată şi/sau la obiectele drepturilor conexe şi ale altor drepturi protejate de
prezenta lege. Protecţia juridică prevăzută de prezentul articol se extinde atît asupra măsurilor
tehnologice de protecţie aplicate benevol de titularii de drepturi, inclusiv asupra celor aplicate
în scop de implementare a acordurilor voluntare, cît şi asupra celor aplicate în conformitate cu
o hotărîre arbitrală sau cu o decizie judecătorească. Exceptii: nu se aplică operelor sau
obiectelor drepturilor conexe specificate care au fost puse, în baza unor clauze contractuale, la
dispoziţia publicului în regim interactiv.
Informaţia despre gestiunea drepturilor. Sînt interzise următoarele acţiuni efectuate intenţionat
şi fără permisiunea necesară: a)înlăturarea de pe opere sau de pe alte obiecte protejate ori
modificarea pe acestea a oricărei informaţii în formă electronică despre gestiunea drepturilor;
b)distribuirea, importul în scop de distribuire, comunicarea publică sau punerea la dispoziţia
publicului în regim interactiv a operelor, obiectelor drepturilor conexe sau ale altor drepturi
protejate de prezenta lege, de pe care, fără permisiunea titularului de drepturi, a fost înlăturată
sau modificată informaţia în formă electronică despre gestiunea drepturilor, dacă o asemenea
persoană cunoaşte sau are motive rezonabile să ştie că astfel provoacă, permite, facilitează sau
tăinuieşte o încălcare a dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate
de lege.

35.Drepturile conexe. Clasificarea, termenul şi semnul de protecţie.

Semnul de protectie: Pentru a informa publicul despre drepturile lor, interpreţii şi
producătorii de fonograme sau videograme, organizaţiile de difuziune prin eter sau prin cablu
pot indica, pe fiecare exemplar sau ambalaj al fonogramei, videogramei, emisiunii, simbolul
protecţiei drepturilor conexe, care constă din trei elemente:
a) litera latină “P” inclusă în cerc;
 20

b) numele sau denumirea titularului de drepturi conexe exclusive;

c) anul primei publicări a interpretării, fonogramei, videogramei, emisiunii.
Clasificare:
Dupa subiectii drepturilor conexe:
-Dr. conexe a interpreţii. -Dr conexe a producătorii de fonograme,-dr conexe a producătorii de
videograme şi organizaţiile de difuziune prin eter sau prin cablu.
Termenul de protectie:
-Drepturile subiectilor dr. conexe se protejează timp de 50 de ani de la data interpretării,
imprimarii fonogramei, imprimarii videogramei, difuzarea emisiunii de catre organizatia de
difuzare prin eter sau cablu. Totuşi, dacă în această perioadă, imprimarea interpretării a fost
legal publicată sau comunicată public, drepturile interpretului se protejează timp de 50 de ani
de la data efectuării celei mai vechi a respectivelor acţiuni. Drepturile interpretului la
paternitate, nume şi la respectarea integrităţii interpretării se protejează pe un termen
nelimitat.
Termenele de protecţie, încep să curgă de la 1 ianuarie al anului următor celui în care a avut
loc acţiunea cu semnificaţie juridică, în temeiul căreia se calculează termenul.

36.Domeniul de acţiune al drepturilor conexe.

Drepturile interpretului se protejează în conformitate cu prezenta lege dacă:
a) interpretul este cetăţean al Republicii Moldova;
b) interpretarea a avut loc pe teritoriul Republicii Moldova;
c) interpretarea a fost imprimată pe o fonogramă sau videogramă
d) interpretarea nu este imprimată pe o fonogramă sau videogramă, dar este inclusă într-o
emisiune a organizaţiei de difuziune prin eter sau prin cablu
(5) Drepturile producătorului de fonograme sau videograme se protejează în conformitate cu
prezenta lege dacă:
a) producătorul de fonogramă sau videogramă este cetăţean al Republicii Moldova sau
persoană juridică cu sediul permanent în Republica Moldova;
b) fonograma sau videograma a fost publicată pentru prima dată în Republica Moldova sau
a fost publicată pe teritoriul ţării în decurs de 30 de zile de la data primei ei publicări în altă
ţară.
(6) Drepturile organizaţiei de difuziune prin eter sau prin cablu se protejează în conformitate
cu prevederile prezentei legi dacă organizaţia respectivă are sediul permanent în Republica
Moldova şi difuzează programe de la un transmiţător amplasat pe teritoriul Republicii
Moldova.

37.Subiecţii drepturilor conexe.

Subiecţi ai drepturilor conexe sînt interpreţii, producătorii de fonograme, producătorii de
videograme şi organizaţiile de difuziune prin eter sau prin cablu.

38.Limitele de exercitare a drepturilor conexe.

Reproducerea unei opere publicate legal se permite fără consimţămîntul autorului sau al altui
titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii compensatorii în condiţiile alin.
atunci cînd reproducerea este făcută de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal şi dacă nu
urmăreşte obţinerea vreunui avantaj comercial direct sau indirect. Dreptul la remuneraţie
compensatorie poate fi exercitat exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă
a drepturilor patrimoniale.
Exceptii:
a) reproducere a unei opere de arhitectură în formă de clădire sau de construcţie similară;
b) reproducere a unei baze de date electronice;
c) reproducere a unui program pentru calculator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 29;
 21

d) reproducere integrală a unei cărţi, partituri sau a originalului unei opere de artă plastică;
e) reproducere a unei opere audiovizuale în timpul interpretării ei publice;
f) reproducere a oricărei opere în baza unui exemplar sau dintr-o sursă despre care persoana
care reproduce opera cunoaşte sau, în virtutea unor circumstanţe concrete, are motive
rezonabile să cunoască că sînt ilicite.

Remuneraţia compensatorie se achită de către persoanele fizice şi juridice care produc sau
importă orice echipament (audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri etc.) şi suporturi
materiale (suporturi pentru imprimarea sonoră şi/sau video, casete, discuri laser, compact-
discuri etc.) care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri.
Remuneraţia compensatorie :
a) se achită de către producătorii şi importatorii echipamentului şi suporturilor materiale
destinate imprimărilor, pînă la punerea echipamentului sau suporturilor în circulaţie (adică,
pînă a le include în reţeaua de distribuire, imediat după producerea sau importul acestora);
b. distribuitorii care nu au prezentat informatia cu privire la achitarea remuneratiei
compensatorii

Sînt permise fără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi fără
plata vreunei remuneraţii următoarele acţiuni:
a) exercitarea dreptului la citare
b) utilizarea operelor ca material ilustrativ în publicaţii, emisiuni sau în imprimări audio sau
video de caracter didactic
c) reproducerea şi distribuirea în presă, comunicarea publică sau punerea la dispoziţia
publicului în regim interactiv a articolelor publicate legal cu privire la subiectele de actualitate
economică, politică ori religioasă
d) utilizarea operelor sau a altor obiecte protejate pentru relatarea evenimentelor curente, în
măsura justificată de scopul de informare
e) utilizarea discursurilor publice şi a extraselor din prelegerile publice, opere sau din alte
obiecte protejate de caracter similar, în măsura justificată de scopul de informare
f) utilizarea în scopul securităţii publice sau pentru a asigura derularea şi reflectarea
adecvată a procedurilor parlamentare, administrative sau judiciare;
h) utilizarea operelor în folosul persoanelor cu deficienţe vizuale,
i) imprimarea emisiunilor organizaţiilor de difuziune de către instituţiile sociale nonprofit,
precum sînt spitalele, cu condiţia ca titularii de drepturi să primească o remuneraţie echitabilă;
j) utilizarea operelor în timpul ceremoniilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate
de autorităţi publice;
k) utilizarea operelor, precum ar fi cele de arhitectură sau sculptură amplasate permanent în
locuri publice;
l) utilizarea operelor în scop de reclamă a expoziţiilor publice sau a vînzărilor de opere de
artă, în măsura necesară pentru promovarea evenimentului, excluzînd orice alte scopuri
comerciale;
m) utilizarea operelor cu scopul de a caricaturiza sau a parodia;
o) utilizarea unei opere artistice sub forma unei machete sau a unui desen ori plan al unui
imobil în scop de reconstrucţie a imobilului respectiv;
q) fixarea în formă electronică a operelor intrate în domeniul public în scopuri de arhivare
de către biblioteci, fără obţinerea unui avantaj economic sau comercial, direct ori indirect.

39.Drepturile sui generis asupra bazelor de date. Subiecţii. Excepţiile de la

protecţie.
Producătorul unei baze de date care dovedeşte că a făcut o investiţie substanţială din punct de
vedere calitativ şi/sau cantitativ în obţinerea, verificarea sau prezentarea conţinutului ei are
 22

dreptul să interzică extragerea şi/sau reutilizarea conţinutului integral sau a unei părţi
substanţiale, evaluate calitativ şi/sau cantitativ, a acelei baze de date.
extragere – transferul permanent sau temporar al conţinutului integral sau al unei părţi
substanţiale a conţinutului bazei de date pe un alt suport prin orice mijloace sau în orice
formă;
reutilizare – orice mod prin care este pus la dispoziţia publicului conţinutul integral sau o
parte substanţială a acestui conţinut al bazei de date, prin distribuirea de copii, prin închiriere,
prin transmitere on-line sau prin alte moduri de transmitere. Prima vînzare a unei copii de pe o
bază de date pe teritoriul Republicii Moldova de către titularul dreptului sau cu
consimţămîntul acestuia are ca efect epuizarea dreptului de control asupra revînzării copiei
respective.
Producătorul unei baze de date, care este pusă la dispoziţia publicului în orice mod, nu poate să
interzică unui utilizator legal al bazei de date să extragă şi/sau să reutilizeze părţi
nesubstanţiale din conţinutul acesteia, evaluate cantitativ şi/sau calitativ, oricare ar fi scopul
utilizării.
Utilizatorul legal al bazei de date, care este pusă la dispoziţia publicului în orice mod, nu poate
efectua acte contrare unei exploatări normale a acestei baze de date sau care prejudiciază
nejustificat interesele legitime ale producătorului bazei de date.
Exceptii de la protectie: Utilizatorul legal al bazei de date, care este pusă la dispoziţia
publicului în orice mod, poate fără consimţămîntul producătorului bazei de date să extragă
şi/sau să reutilizeze o parte substanţială din conţinutul acesteia în următoarele cazuri:
a) la extragerea în scopuri personale a conţinutului unei baze de date neelectronice;
b) la extragerea în scopuri de studiu sau de cercetare, cu condiţia de a indica sursa şi în
măsura justificată de scopul necomercial urmărit;
c) la extragerea şi/sau reutilizarea în scop de asigurare a securităţii publice ori în scop de
asigurare a derulării şi reflectării adecvate a procedurilor parlamentare, administrative sau
judiciare.

40.Noţiunea de plagiat, piraterie şi contrafacere.

plagiat- insusirea Dreptului la paternitate asupra operelor de gen literar, artistic si stiintific,
integral/ partial, astfel prezentindu-le drept creatie personala;
piraterie- copiere neautorizata a unei opera protejate prin Dreptul de Autor, precum si
comercializarea neautorizata a operelor;
contrafacere- actiunea de reproducere frauduloasa, precum si falsificarea exemplarelor de
opera si fonograme.

41.Apărarea drepturilor subiective de autor şi a drepturilor conexe. Metodele de

apărare. Formele metodei jurisdicţionale (penală, civilă, administrativă).
Legea cu privire la dreptul de autor si drepturile conexe art 54 – 68

42.Apărarea juridico-civilă. Coraportul dintre art. 11 al Codului Civil şi

mijloacele de apărare civile din Legea 139/2010.
Articolul 11. Metodele de apărare a drepturilor civile
Apărarea dreptului civil se face prin:
a) recunoaşterea dreptului;
b) restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se
încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui;
c) recunoaşterea nulităţii actului juridic;
d) declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică;
e) impunerea la executarea obligaţiei în natură;
f) autoapărare;
 23

g) repararea prejudiciilor;
h) încasarea clauzei penale;
i) repararea prejudiciului moral;
j) desfiinţarea sau modificarea raportului juridic;
k) neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate
publică;
Conform legii:
Instanţa de judecată, la stabilirea despăgubirii, va ţine cont de necesitatea:
a) restabilirii situaţiei existente pînă la violarea dreptului şi a încetării acţiunilor care
comportă violarea dreptului sau creează pericolul violării lui;
b) recuperării pierderilor, inclusiv a beneficiului ratat, suportate de partea lezată;
c) perceperii profitului obţinut ilegal de persoana care a violat drepturile;
d) achitării unei compensaţii de la 500 pînă la 500 000 lei pentru dreptul încălcat.
Pentru violarea drepturilor morale, autorul sau titularul drepturilor conexe are dreptul să
ceară, prin judecată, de la persoana care le-a violat:
a) introducerea rectificărilor cuvenite în operă şi publicarea în presă sau anunţarea într-un
alt mod despre restabilirea dreptului violat;
b) interzicerea publicării operei sau îndeplinirea cerinţei de a înceta distribuirea ei şi de a
confisca exemplarele publicate;
c) repararea materială a prejudiciului moral.
Instanţa de judecată are dreptul să pronunţe hotărîrea privind sechestrarea şi confiscarea
tuturor exemplarelor operelor, ale fonogramelor sau videogramelor presupuse a fi
contrafăcute, precum şi a materialelor şi echipamentelor destinate pentru confecţionarea şi
reproducerea acestora

43.Organizaţiile de gestiune colectivă – scopul, atribuţiile, drepturile şi obligaţiile.

Organizaţia de gestiune colectivă exercită, în numele titularilor de drepturi pe care îi
reprezintă şi în limitele împuternicirilor acordate de aceştia, iar în cazurile pentru care se
prevede gestiunea colectivă obligatorie şi în numele celor pe care nu-i reprezintă, următoarele
atribuţii:
a) eliberează utilizatorilor licenţe pentru valorificarea operelor sau a obiectelor drepturilor
conexe, drepturile asupra cărora le-au fost încredinţate în gestiune de titularii de drepturi sau
sînt exercitate în virtutea legii;
b) negociază cu utilizatorii cuantumul remuneraţiei pentru valorificarea operelor sau a
obiectelor drepturilor conexe, precum şi alte condiţii de licenţiere;
c) acumulează remuneraţia stipulată, conform prevederilor lit. b), în licenţele eliberate şi/sau
pe cea care este datorată în virtutea dreptului la o remuneraţie echitabilă (drept din gestiunea
sa);
d) repartizează remuneraţia acumulată, o achită la timp şi, pe cît este posibil, echitabil şi
proporţional cu valoarea şi valorificarea reală a operelor şi obiectelor drepturilor conexe
corespunzătoare;
e) îi reprezintă pe titularii de drepturi, inclusiv pe cei străini (în persoana organizaţiilor de
gestiune colectivă din ţara corespunzătoare), în instanţele de judecată şi în cadrul altor
proceduri legale, precum şi în organele şi organizaţiile de stat, în legătură cu drepturile
transmise de aceştia sau de prezenta lege în gestiune şi efectuează orice alte acte juridice
necesare pentru protecţia şi asigurarea drepturilor respective, inclusiv în nume propriu;
f) asigură exercitarea drepturilor membrilor săi în străinătate prin încheierea acordurilor de
reprezentare reciprocă a intereselor cu organizaţii similare de gestiune colectivă din
străinătate;
g) întreprinde orice alte acţiuni în limitele împuternicirilor care i-au fost delegate de către
titularii dreptului de autor şi ai drepturilor conexe.
 24

Drepturi: Organizaţia de gestiune colectivă are dreptul să ceară utilizatorilor de opere şi/sau de
obiecte ale drepturilor conexe prezentarea rapoartelor privind operele valorificate (identificate
după titularii de drepturi), a altor documente şi informaţii referitoare la orice mod de
valorificare, ce corespunde unui drept care cade sub incidenţa gestiunii respectivei organizaţii,
precum şi a altei informaţii necesare pentru calcularea, acumularea şi repartizarea
remuneraţiei.
(3) Organizaţia de gestiune colectivă are, în interesele titularilor dreptului de autor şi ai
drepturilor conexe, următoarele obligaţii:
a) să utilizeze remuneraţia acumulată exclusiv pentru repartizarea şi plata ei titularilor
dreptului de autor şi ai drepturilor conexe. Totuşi, organizaţia are dreptul să reţină din
remuneraţia acumulată cheltuielile efective aferente gestionării drepturilor, precum şi sumele
destinate unor fonduri speciale create de organizaţie, cu condiţia că întemeierea acestora a fost
autorizată fie de titularii de drepturi, fie, în cazul titularilor de drepturi străini, de organizaţia
de gestiune colectivă care îi reprezintă;
b) să repartizeze, după deducerea sumelor menţionate la lit. a), remuneraţia acumulată şi să
efectueze plăţi regulate, proporţional cu valorificarea reală a operelor şi/sau a obiectelor
drepturilor conexe;
c) să prezinte titularilor dreptului de autor şi ai drepturilor conexe, concomitent cu plata
remuneraţiei, dări de seamă cu privire la valorificarea drepturilor lor.

44.Înfiinţarea şi funcţionarea organizaţiilor de gestiune colectivă. Licenţa extinsă

şi licenţa obligatorie.
Autorii, interpreţii, producătorii de fonograme, producătorii de videograme, precum şi alţi
titulari ai dreptului de autor şi ai drepturilor conexe pot, din proprie iniţiativă, înfiinţa
organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor lor patrimoniale.
Organizaţiile de gestiune colectivă au statutul de persoane juridice şi se înfiinţează prin liberă
asociere şi nemijlocit de titularii dreptului de autor şi/sau ai drepturilor conexe, care fie devin
membri ai acestor organizaţii, fie le deleagă împuterniciri printr-un contract în formă scrisă.
Se admite înfiinţarea organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor cîtorva categorii de
titulari de drepturi privind un anumit drept sau a organizaţiilor de gestiune colectivă a mai
multor drepturi în interesul unei categorii de titulari ai drepturilor de autor, precum şi
înfiinţarea organizaţiilor de gestiune colectivă a diferitelor drepturi şi în interesul diferitelor
categorii de titulari de drepturi.
Organizaţia de gestiune colectivă îşi desfăşoară activitatea dacă:
a) este înregistrată ca organizaţie în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
b) este avizată în calitate de organizaţie de gestiune colectivă de către AGEPI.
AGEPI avizează o organizaţie de gestiune colectivă în modul stabilit de Guvern dacă aceasta
întruneşte următoarele condiţii:
a) majoritatea membrilor organizaţiei sau majoritatea titularilor de drepturi care, în alt
mod, i-au încredinţat în gestiune drepturile lor sînt titulari de drepturi care au cetăţenia
Republicii Moldova sau care au domiciliul, iar în cazul persoanelor juridice – sediul, pe
teritoriul Republicii Moldova şi la aceasta se pot asocia alţi titulari de drepturi care doresc
acest lucru, în conformitate cu statutul respectivei organizaţii;
b) a încheiat acorduri de reprezentare reciprocă a intereselor cu organizaţii similare care îi
reprezintă pe titularii de drepturi din străinătate sau, cel puţin, întreprinde toate acţiunile
necesare pentru încheierea unor asemenea acorduri;
c) are capacitatea de a gestiona, pe principii colective, drepturile patrimoniale
corespunzătoare, inclusiv dispune de personal şi de mijloace tehnice adecvate;
d) dispune de mecanisme adecvate de acumulare, distribuire şi de plată a remuneraţiei de
autor sau a remuneraţiei cuvenite titularilor de drepturi conexe;
e) garantează un tratament egal titularilor de drepturi şi utilizatorilor atunci cînd este vorba
 25

de aceleaşi condiţii obiective;

f) statutul şi alte regulamente ale organizaţiei corespund prevederilor prezentei legi şi altor
acte normative relevante ale Republicii Moldova, precum şi tratatelor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.

Decizia de eliberare a avizului unei organizaţii de gestiune colectivă, cu indicarea drepturilor şi

a categoriilor titularilor de drepturi asupra cărora se extinde gestiunea colectivă, se publică în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Gestiune colectivă extinsă (licenţă extinsă). Efectele unei licenţe eliberate utilizatorilor de către
organizaţia de gestiune colectivă în numele titularilor de drepturi, membri ai acesteia sau care,
în alt mod, i-au încredinţat în gestiune drepturile, se extind, de asemenea, asupra titularilor de
drepturi care nu au calitatea de membru al acestei organizaţii şi nici nu i-au încredinţat, în
vreun alt mod, drepturile în gestiune, cu condiţia că aceştia nu şi-au retras drepturile din
repertoriul organizaţiei de gestiune colectivă, cu referire la următoarele drepturi:
a) dreptul de interpretare publică, de comunicare publică prin eter sau prin cablu (cu
excepţia comunicării publice prin satelit, atunci cînd aceasta nu este simultană cu tele-,
radiodifuzarea terestră efectuată de aceeaşi organizaţie de difuziune), precum şi dreptul de
retransmisie prin eter şi dreptul de a pune la dispoziţia publicului în regim interactiv operele
muzicale şi fragmentele din operele muzical-dramatice;
b) dreptul de reproducere a operelor sub formă de fonograme, în cazul în care titularii de
drepturi vizaţi au transmis anterior unui producător de fonograme dreptul la o asemenea
reproducere;
c) dreptul interpreţilor de a pune la dispoziţia publicului în regim interactiv interpretările
lor imprimate pe fonograme;
d) dreptul autorilor şi al producătorilor de fonograme de a pune la dispoziţia publicului în
regim interactiv operele şi fonogramele lor.
(12) În cazul gestiunii colective extinse, prevăzută la alin. (11), titularii de drepturi care nu
sînt membri ai organizaţiei de gestiune colectivă şi nici nu i-au încredinţat, în alt mod, în
gestiune drepturile lor pot notifica, în formă scrisă, organizaţiei de gestiune colectivă, nu mai
tîrziu decît cu 3 luni înainte de sfîrşitul anului calendaristic, despre faptul că îşi retrag
drepturile din sistemul de gestiune colectivă. O astfel de retragere a drepturilor îşi produce
efectele începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui în care s-a făcut notificarea.
Gestiune colectivă obligatorie (licenţă obligatorie). În conformitate cu prevederile prezentei
legi, pot fi exercitate exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă avizate de
AGEPI următoarele drepturi:
a) dreptul la remuneraţie compensatorie, asupra căreia părţile vor conveni de comun acord,
pentru reproducerea reprografică, conform prevederilor art. 27 alin. (2)–(11);
b) dreptul autorilor şi al altor titulari ai dreptului de autor şi ai drepturilor conexe la
remuneraţie compensatorie, asupra căreia părţile vor conveni de comun acord, pentru
executarea unei copii private de pe operele lor şi/sau de pe obiectele drepturilor conexe,
conform prevederilor art. 26;
c) dreptul la remuneraţie echitabilă, asupra căreia părţile vor conveni de comun acord,
rezervat autorilor şi interpreţilor după cesionarea dreptului lor exclusiv de închiriere
producătorilor de fonograme, videograme sau de opere audiovizuale, conform prevederilor art.
11 alin. (4) şi art. 33 alin. (8);
d) dreptul interpreţilor şi al producătorilor de fonograme la remuneraţie echitabilă, asupra
căreia părţile vor conveni de comun acord, pentru fiecare caz de interpretare şi comunicare
publică a fonogramelor publicate în scopuri comerciale, conform prevederilor art. 37;
e) dreptul autorilor şi al altor titulari ai dreptului de autor şi ai drepturilor conexe la
retransmiterea, simultană şi fără modificări, prin cablu a operelor, interpretărilor şi
fonogramelor lor, conform prevederilor art. 11 alin. (1) lit. h) şi alin. (5)–(8) şi art. 37 alin. (1)
 26

lit. c);
f) dreptul de suită, conform prevederilor art. 20.
Organizaţia de gestiune colectivă nu are dreptul să desfăşoare activitate comercială sau să
valorifice operele şi obiectele drepturilor conexe care i-au fost încredinţate în gestiune.

45.Noţiunea dreptului de brevet în sens obiectiv şi subiectiv.

Dreprul de brevet - în sens subiectiv – este o măsură de conduită oferită de legislaţia în vigoare
titularului brevetului, în limitele căruia el poate exploata invenţia pe o perioadă limitată şi de a
interzice oricărei persoane să fabrice/utilizeze invenţia sa.
D de brevet în sens obiectiv – constitue un ansamblu de norme juridice ce reglemetează
relaţiile sociale ce apar intre titularii de invenţii şi ceilalţi în procesul exploatării ei. Brevetul-
titlul de protecţie: metodă de stimulare a activităţii inventative; stimulează creşterea economiei
prin îmbogăşirea patrimoniului tehnologic al societăţii; protejează dr-le titularilor de brevet;
mijloc de a opri concurenţa prin invenţia în cauză pe o perioadă de timp limitată; foloseşte
pentru a proteja pieţele de contafacere a produselor.

46.Esenţa brevetării. Sistemele de acordare a brevetelor de invenţie cunoscute în

lume.
Se cunosc 3 sisteme de acordare a brevetelor: 1.formal- în care nu se realizează examinarea de
fond. 2.executării în fond- se exminează obligatoriu în fond. 3.mixt- reftectă 2 aspecte: -
realizarea exminării de fond; -eliberarea brevetelor pe răspunderea proprie a solicitantului.
Esenţa brevetării: -stimulează inovaţiile; -contribue la activizarea economiei; -caracterizează
intensificarea activităţii inovative la nivel naţional; -brevetul reprezintă un mijloc de
valorificare a invenţiei oferind titularuli dr. De a interzice oricărei persoane să utilizeze
invenţia sa. -Brevetul de invenţie are ca scop, nemijlocit de a opri concurenţa pentru invenţia în
cauză, pe o perioadă de timp limitată. -Brevetele sunt folosite pentru a proteja pieţele de
contarfacere a produselor.

47.Noţiunea şi condiţiile de brevetabilitate a invenţiei.

Brevetul se acorda pt orice inventie avind ca obiect un produs/ un procedeu din orice domeniu
tehnologic, cu conditia ca inventia sa fie noua, sa implice o activitate inventive si a fie
susceptibila de aplicare industrial
1)Noutatea: -nu a fost cunoscută în stadiul aterior, adică nu a devenit accesibilă publicului
oriunde în lume pînă la data de depozit sau data de prioritate. Excepţii- divulgări neopozabile-
o divulgare a invenţiei nu va fi luată în considerare dacă a survenit în intervalul de 6 luni
înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă este o urmare directă sau indirectă: a)unui
abuz evident în privinţa solicitantului ori a predecesorului său în drepturi; b)faptului că
solicitantul ori predecesorul său în drepturi a expus invenţia la o expoziţie internaţională. O
expoziţie se consideră internaţională dacă este organizată în mod oficial, dacă la ea participă
producători din mai multe state şi dacă informaţia despre această expoziţie a fost adusă la
cunoştinţă publicului în modul corespunzător. Prevederile se vor aplica numai dacă
solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara că invenţia a fost expusă efectiv şi va
prezenta un certificat care să confirme această declaraţie în termenul şi în condiţiile stabilite
de Regulamentul privind procedura de depunere şi examinare a cererii de brevet de invenţie
şi de eliberare a brevetului, denumit în continuare Regulament, aprobat de Guvern
2)Activitatea inventive- O invenţie este considerată că implică o activitate inventivă dacă,
pentru un specialist în domeniu, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în
stadiul tehnicii. În cazul în care stadiul tehnicii cuprinde şi documentele: conţinutul cererilor
de brevet depuse la AGEPI.
3)Aplicabilitatea industrială- O invenţie este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare
industrială dacă obiectul ei poate fi fabricat sau utilizat în oricare dintre domeniile industriale,
 27

inclusiv în agricultură. Aplicabilitatea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a
unei gene va fi dezvăluită în cererea de brevet.

48.Obiectele invenţiei brevetabile.

Obiect al inventiei brevetabile poate fi: un produs; un procedeu (metoda); aplicarea unui
produs sau procedeu. Drept inventii pot fi: Produse: dispozitive, substante, tulpini de
microorganisme, culturi de plante, produse farmaceutice si fitofarmaceutice.
Dispozitive: masini, aparate, instrumente, mecanisme, piese de masini, utilaje, agregate,
instalatii, circuite si aparate electrotehnice si electronice, sisteme de comanda si de protectie,
echipamente cu dotare soft, combinatii de tip algoritm /program/-structura fizica, algoritm
/program-proces, elemente de constructie, mobilier, obiecte de uz casnic, jucarii.
Substante: substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista in natura si asupra
carora nu s-a actionat printr-un efort creator. Acestea pot fi: 1Compusi individuali, la care se
refera in mod conventional compusii macromoleculari si obiectele de inginerie genetica
(plasmide, vectori, molecule recombinante de acizi nucleici si fragmente de acizi nucleici);
2Compozitii (amestecuri, solutii). 3Produse obtinute prin transformare nucleara. Tulpinile de
microorganisme, culturi celulare de plante sau animale pot fi: Tulpini individuale de
microorganisme, culturi celulare de plante sau animale. Consortii de microorganisme, culturi
celulare de plante sau animale. Produse farmaceutice si fitofarmaceutice: 1Medicamente – orice
substante sau compozitii avand proprietati de profilaxie sau de tratament al bolilor umane sau
animale, precum si orice substante sau compozitii administrate oamenilor sau animalelor
pentru stabilirea unui diagnostic sau pentru restabilirea sau modificarea functiilor organice.
2Produse fitofarmaceutice - substantele active si preparatele care contin una sau mai multe
substante active, prezentate in forma livrata utilizatorului destinate pentru: a proteja plantele
sau produsele de origine vegetala impotriva oricaror organisme daunatoare sau sa previna
actiunea acestora;
a exercita o actiune asupra proceselor vitale ale plantelor, cu conditia ca acestea sa nu fie
substante nutritive, adica regulatori de cresterea a plantelor; a asigura conservarea produselor
vitale, cu conditia ca aceste substante sau produse sa nu faca obiectul unor reglementari
speciale privind agentii de conservare; a distruge plantele daunatoare;
a distruge parti din plante, sa franeze sau sa previna o crestere nedorita a plantelor.
Procedee – activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (procese
tehnologice, procese computerizate, procese biologice sau genetice) Metode - activitatile care au
rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare sau tratament
medical, metode computerizate, combinatii algoritm/program-proces). La inventiile care au ca
obiect aplicarea unui produs, procedeu sau metoda se refera aplicarea acestora conform unei
destinatii noi, cu conditia ca aceasta sa nu rezulte in mod evident din proprietatile cunoscute
ale produsului, procedeului sau metodei aplicate.
Aplicarea unei substante in scopuri farmaceutice se considera utilizare medicala a acestei
substante. In acest caz aplicarea pentru prima data a substantei anterior cunoscute (naturale
sau sintetizate) se va considera prima utilizare medicala a acestei substante.
Aplicarea a doua sau ulterioara a substantei anterior cunoscute (naturale sau sintetizate) in
alte scopuri terapeutice si cu un alt rezultat se va considera a doua utilizare medicala a acestei
substante.

49.Creaţiile ce nu se consideră invenţii şi invenţiile excluse de la brevetabilitate.

Nu se acordă brevete, cf L, pentru: a)invenţiile a căror publicare sau exploatare este contrară
ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii oamenilor,
animalelor, plantelor, şi care sînt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca
această excepţie să nu fie generată numai de interzicerea, printr-o dispoziţie legală, a
 28

exploatării invenţiei; b)soiurile de plante şi rasele de animale; c)procedeele esenţial biologice

de obţinere a plantelor sau a animalelor; această dispoziţie
nu se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee;
d)invenţiile avînd ca obiect corpul uman în diferite stadii ale formării şi dezvoltării acestuia,
precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secvenţa ori secvenţa
parţială a unei gene
Nu se acordă brevete, în special pentru: a)procedeele de clonare a fiinţelor umane;
b)procedeele de modificare a identităţii genetice a liniei germinale a fiinţelor umane;
c)utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale; d)procedeele de
modificare a identităţii genetice a animalelor de natură să le producă suferinţe fără a aduce un
beneficiu medical substanţial oamenilor sau animalelor, precum şi pentru animalele rezultate
din astfel de procedee.

50.Formele de protecţie a invenţiilor. Natura juridică a brevetului de invenţie,

inclusiv de scurtă durată. Certificatul complementar de protecţie. Termenele
de protecţie.
Brevetul de invenţie- reprezintă rezultatul unui pact social în temeiul căruia societatea
recunoaşte inventarului un dr. Exclusiv de exploatare a invenţiei pe o durată limitată de timp. -
asigură calitatea de autor al invenţiei şi dr. De valorificare exclusivă a invenţiei de către
titularul brevetului de autor. -Certifică prioritatea titularului de brevet asupra invenţiei. -
Contract prin care inventatorul se obligă să facă publică invenţia sa în folosul societăţii.
Durata de valabilitate a unui brevet este de 20 de ani, termenul începînd să curgă de la data
constituirii depozitului naţional reglementar la Agenţia de Stat penru Protecţia Proprietăţii
Industrile. Certificatul suplimentar pentru produsele farmaceutice: -Este eliberat de către
Agenţie -Oferă un termen complementar de protecţie a invenţiei echivalent cu termenul care s-
a scurs de la data de depozit, pînă la data autorizării acestei comercializări, dar care nu v-a
depăşi 5 ani -Pe durata valabilităţii lui titularul este obligat să plătească anual taxe legale de
menţinere în vigoare -Hotărirea de eliberare a certificatului se publică în Buletinul oficial şi se
înscrie în registul naţional al brevetelor de inveţie. Brevetul de invenţie de scurtă durată se
acordă pentru orice invenţie care este nouă, implică o activitate inventivă şi este susceptibilă de
aplicare industrială. Se consideră că o invenţie implică o activitate inventivă, dacă ea prezintă
un avantaj tehnic sau practic. Nu se acordă brevete de invenţie de scurtă durată pentru
invenţiile care se referă la: a.un material biologic; b.substanţe şi/sau procedee chimice sau
farmaceutice. Certificatul complementar de protectie.Titularul unui brevet ce produce efecte în
Republica Moldova, al cărui obiect este un produs medicamentos sau un produs
fitofarmaceutic (brevet de bază), pentru care s-a eliberat o autorizaţie de lansare pe piaţă,
poate să obţină, în conformitate cu condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în Regulament, un
certificat complementar de protecţie, denumit în continuare certificat, pentru părţile brevetului
de bază care corespund autorizaţiei. Certificatul produce efecte la expirarea duratei legale a
brevetului de bază, pentru o perioadă egală cu perioada cuprinsă între data de depozit a cererii
de brevet şi data eliberării primei autorizaţii, redusă cu 5 ani. Durata certificatului nu poate
depăşi 5 ani de la data expirării duratei legale a brevetului de bază. În limitele protecţiei
acordate de brevetul de bază, protecţia acordată de certificat se extinde numai asupra
produsului care face obiectul autorizaţiei şi asupra oricărei utilizări a acestui produs ca produs
medicamentos sau fitofarmaceutic, autorizate pînă la expirarea certificatului.

51.Subiecţii dreptului la brevet. Corelaţia dintre inventator, solicitant şi titular al

dreptului subiectiv asupra brevetului de invenţie.
Subiectii dreptului la brevet sunt:
-Inventatorul –per. fizica prin efortul careia a fost realizata inventia. . Dreptul de autor al
invenţiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil şi protejat fără termen. În cazul în
 29

care invenţia a fost creată în comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de
coautor şi dreptul de inventator aparţine fiecăreia în parte. Inventatorul are dreptul să fie
menţionat în cerere, în brevet şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet.
Inventatorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în cerere, în brevet şi în
publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri în
scris.
-Solicitantul – pers. fiz sau juridica care a depus cerere de a obtine brevetul.Drepturile
solicitantului sunt: de a transforma cererea, de a solicita doua titluri de protectie, de a retrage
cererea –informind despre acest fapt inventatorul.
-Titularul brevetului de inventie – persoana care a obtinut deja brevetul de inventie. Drepturile
titularului sunt: dreptul exclusiv de a exploata inventia pe teritoriul RM, are dreptul de a
interzice tertilor sa fabrice, ofere spre vinzare, import sau stocare in acest scop a produsului sau
a procedeului care este obiect al inventiei.

52.Exploatarea brevetului de invenţie de cotitulari.

În cazul în care există mai mulţi titulari ai unui brevet, raporturile privind exploatarea
invenţiei protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord încheiat între aceştia. Dacă un
asemenea acord nu există, fiecare titular are dreptul să exploateze invenţia după propria
voinţă, să acţioneze în instanţă orice persoană care exploatează invenţia brevetată fără acordul
cotitularilor, însă nu are dreptul să renunţe la brevet fără a-i anunţa pe cotitulari, precum şi
să încheie contracte de licenţă şi să cesioneze brevetul fără acordul acestora.

53.Invenţiile salariaţilor.
Inventatorul şi unitatea se vor informa reciproc în scris în mod obligatoriu asupra creării şi
asupra stadiului realizării invenţiei şi se vor abţine de la orice divulgare ce poate prejudicia
exercitarea drepturilor de către fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaţii trebuie să
repare prejudiciile cauzate celeilalte părţi, inclusiv beneficiul ratat, conform legii. Dacă,
unitatea, în termen de 60 de zile de la data la care a fost informată în scris de către salariat
despre invenţia creată, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea
cererii oricărei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziţie în scris privind
păstrarea în secret a invenţiei, dreptul la brevet va aparţine salariatului. În cazurile cînd
brevetul aparţine salariatului, unitatea are dreptul preferenţial la licenţă neexclusivă pentru
exploatarea invenţiei. În cazul în care unitatea a obţinut un brevet pentru invenţia creată,
salariatul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită pentru exploatarea invenţiei.
În cazul în care părţile nu au ajuns la un consens asupra cuantumului remuneraţiei cuvenite
salariatului, el va fi stabilit de instanţa judecătorească, în funcţie de aportul fiecărei părţi la
invenţia creată şi de valoarea comercială a acesteia.

54.Noţiunea depozitului naţional reglementar al brevetului. Condiţiile pe care

trebuie să le îndeplinească cererea de brevet.
Cererea de brevet va contine:
-solicitarea de eliberare a brevetului
-descrierea inventiei
-una sau mai multe revendicari
-desene la care se fac referire in descriere sau revendicari
-un rezumat
Cererea care intruneste conditiile de continut, conditiile prevazute de regulament si a fost
achitata taxa de depunere a cererii constituie depozitul national reglementar
 30

55.Procedura de eliberare a brevetului de invenţie în R.M. Opoziţia, contestaţia şi

observaţiile terţilor.
Procedura:
-Depunerea cererii.Cererea se depune in limba de stat si va contine: solicitarea de eliberare a
inventiei, descrierea inventiei, una sau mai multe revendicari, desene la care se face referire in
revendicari sau descriere, un rezumat.
-examinarea formala. – Agepi verifica daca sunt intrunite conditiile pentru atribuirea datei de
depozit. Data de depozit se va atribui daca sunt intrunite conditiile: exista o indicatie rivind
solicitarea de acordare a brevetului, exista date de identificare ale solicitantului sau
reprezentantului, exista o parte care pare a fi o descriere a inventiei sau o referire la o cerere
anterioara.
-examinarea preliminara –se verifica daca obiectul este brevetabil, daca cererea de brevet de
inventie corespunde conditiei unitatii, la fel se verifica conditiile pentru revendicarea prioritatii
si daca poate fi invocata prioritatea / se verifica actele daca cererea se depune prin reprezentant
-In termen de 18 luni de la data de depozit are loc publicarea in BOPI a cererii (prima
publicare)
-Faza observatiilor-observatiile sunt gratis
-In termen de 30 de luni de la data de depozit solicitantul este obligat sa depuna un demers prin
care solicita :1. Eliberarea brevetului pe raspunderea solicitantului sau 2. Realizarea detalizata
a examinarii in fond
Daca solicitantul nu a depus astfel de demers , cerea se considera a fi retrasa.
-examinarea in fond a cererii dureaza 18 luni si consta din examinarea brevetabilitatii
inventiei,noutatea inventiei, activitatea inventica si aplicabilitatea industriala la fel se va verifica
dezvaluirea inventiei si revendicarile.
-Se adopta hotarirea de acordarea a brevetului sau respingerea cererii de brevet care va avea
efect de la data publicarii in BOPI(a doua publicare).
-În termen de 6 luni de la data publicării menţiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului,
orice persoană poate face opoziţie la acordarea brevetului prin depunerea unei cereri în acest
sens la AGEPI. Opozitiile costa 100 euro fiecare. Opoziţia va fi făcută în scris şi se va baza pe
următoarele motive: a)obiectul brevetului nu este brevetabil; b)brevetul nu dezvăluie invenţia
suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată realiza; c)obiectul
brevetului depăşeşte conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost acordat
pe baza unei cereri divizionare ori a unei noi cereri, obiectul brevetului depăşeşte conţinutul
cererii iniţiale aşa cum a fost depusă. Opoziţia depusă are efect suspensiv.
- Orice hotărîre luată de subdiviziunile AGEPI poate fi contestată la Comisia de contestaţii a
AGEPI de către orice persoană care este afectată de hotărîre. Contestarea are efect suspensiv.
Contestaţia se va depune în formă scrisă, în termen de 2 luni de la data expedierii hotărîrii, şi
va conţine motivele contestării. Contestaţia se va considera depusă numai după plata taxei
stabilite.
-daca nu au fost facute opozitii sau contestatii impotriva hotaririi de acordare a brevetului sau
opozitiile si contestatiile au fost response, agepi elibereaza brevetul persoanei indreptatite cu
conditia achitarii taxelor stabilite si publica in BOPI mentiunea privind eliberarea brevetului,
se inscrie in Registrul National a brevetelor de inventive, se elibereaza fascicolul de brevet.

56.Procedura de brevetare în străinătate (calea naţională şi internaţională). Rolul

AGEPI în procesul de dobîndire a brevetului de invenţie pe cale internaţională.
Inregistrarea pe cale internationala poate fi realizata prin:
-calea nationala
-calea regionala
-calea internationala
 31

Calea nationala presupune faptul ca cerea poate fi depusa la Agepi de catre o persoana care nu
este cetatean al RM doar prin reprezentant in proprietatea industriala –mandatar autorizat
Calea internationala presupune faptul ca se depune cerere in baza tratatului de cooperarea in
domeniul brevetelor (PCT). cerea se depune la oficiul receptor –agepi in cazul moldovei, cu
desemnarea automata in aceasta cerere a tuturor statelor membre ale tratatului si produce
efectele unei cereri nationale in fiecare stat contractant desemnat pentru obtinerea unui brevet
in aceasta tara cu conditia deschiderii fazei nationale in fiecare stat desemnat in cerere.
Agepi este oficiul receptor pentru cererile internaţionale şi cererile eurasiatice depuse de către
solicitanţii naţionali în conformitate cu prevederile PCT sau ale Convenţiei eurasiatice

57.Noţiunea şi clasificarea priorităţii invenţiei. Revendicarea priorităţii.

Prioritatea este situatia privilegiata recunoscuta unei persoane care a efectuat un prim depozit
de a beneficia de recunoasterea intiietatii in rezolvarea unei probleme incepind cu data
constituirii unui prim depozit in tara memra a uniunii de la Paris sau OMC sau de la data
prezentarii produsului la o expozitie international.
Prioritatea poate fi conventional si expozitionala
Pentru invocarea prioritatii conventionale este nevoie de:
-sa se invoce in termen de 12 luni de la data primului depozit
-statele trebuie sa aiba calitatea de memru a OMC sau uniunii de la Paris
Pentru invocarea prioritatii expozitionale este nevoie de:
-sa se invoce in termen de 6 luni de la data prezentarii produsului la expozitie
-statele sa fie parte la OMC sau uniunea de la paris
-expozitia sa aiba character international
Revendicarea priorităţii Solicitantul care vrea să beneficieze de prioritatea unei cereri
anterioare trebuie să depună o declaraţie de revendicare a priorităţii, o copie a cererii
anterioare şi, după caz, o traducere a acesteia în limba moldovenească, precum şi să achite taxa
stabilită pentru fiecare prioritate revendicată. Prioritatea se revendica odata cu depunerea
cererii sau in termen de 2 luni de la data de depozit a cererii de brevet.

58.Drepturile conferite prin cererea de brevet după publicarea acesteia (protecţia

provizorie a invenţiei).
Cererea de brevet, începînd cu data publicării ei şi pînă la eliberarea brevetului, asigură
solicitantului, cu titlu provizoriu, protecţie ca si cum am detine déjà titlul de
protectie. Persoana fizică sau juridică care a exploatat invenţia în perioada de l data publicarii
cererii si pina la eliberarea brevetului va plăti titularului de brevet, după obţinerea brevetului,
o compensaţie bănească rezonabilă. Efectele cererii de brevet se consideră nule în cazul în care
cererea de brevet a fost retrasă de către solicitant, precum şi în cazul în care ea a fost retrasă
sau respinsă conform prevederilor prezentei legi.
Brevetul îi acordă titularului, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său efectuarea,
pe teritoriul Republicii Moldova, a următoarelor acţiuni:
a) fabricarea, oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste
scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului;
b) folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ ştie
sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului
de brevet, oferirea procedeului spre folosire;
c) oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a
produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.

59.Condiţia unităţii invenţiei. Condiţia dezvăluirii invenţiei. Revendicările.

Unitatea invenţiei Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau la un
grup de invenţii legate între ele astfel încît să formeze un singur concept inventiv. Cererea de
 32

brevet care nu îndeplineşte condiţia de baza poate fi divizată de către solicitant, din proprie
iniţiativă sau la cererea AGEPI, prin depunerea unei cereri divizionare, pînă la luarea unei
hotărîri asupra cererii de brevet.
Dezvăluirea invenţiei Invenţia va fi dezvăluită în cererea de brevet într-o manieră suficient de
clară şi completă, astfel încît să poată fi realizată de către un specialist în domeniu.
Revendicările trebuie să definească obiectul pentru care se cere protecţia prin elemente tehnice
ale inventiei. Revendicările vor fi clare, concise şi vor fi susţinute de descrierea invenţiei.
Revendicările determină întinderea protecţiei juridice acordate de brevet prin fiecare element
inclus în revendicarea independentă sau prin echivalentul lui, cunoscut pînă la data de depozit,
iar dacă este invocată prioritatea – pînă la data priorităţii invenţiei protejate prin brevet.
Descrierea şi desenele pot fi folosite numai în scopul interpretării revendicărilor. Este exclusă
interpretarea limitată sau extensivă a revendicărilor (folosind descrierea şi desenele în scopul
identificării ideii inventive generale). Dacă cererea conţine exemple de realizare sau de aplicare
a invenţiei ori de aplicare a rezultatelor invenţiei, revendicările nu vor fi interpretate doar în
raport cu aceste exemple.

60.Drepturile morale ale autorilor invenţiilor şi drepturile patrimoniale ale

titularilor de brevete.
Brevetul îi acordă titularului dreptul exclusiv de exploatare a invenţiei pe întreaga durată de
protecţie a lui. Brevetul îi acordă titularului, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul
său efectuarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a următoarelor acţiuni: a)fabricarea, oferirea
spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului care
constituie obiectul brevetului; b)folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în
cazul în care un terţ ştie sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este
interzisă fără acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire; c)oferirea spre
vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului obţinut direct
prin procedeul care constituie obiectul brevetului.
Inventator (autor al invenţiei) este persoana fizică care, prin munca sa creatoare, a realizat
invenţia. Dreptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil şi
protejat fără termen. În cazul în care invenţia a fost creată în comun de mai multe persoane,
fiecare dintre ele are calitatea de coautor şi dreptul de inventator aparţine fiecăreia în parte.
Nu se consideră inventator persoana fizică care, la realizarea invenţiei, a acordat
inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau materială ori care a contribuit doar la
perfectarea cererii de brevet, la obţinerea brevetului sau la exploatarea invenţiei. Inventatorul
are dreptul să fie menţionat în cerere, în brevet şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi
la brevet. Inventatorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în cerere, în brevet
şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri
în scris.

61.Limitele de exercitare a drepturilor subiective de către titularii brevetelor.

Epuizarea drepturilor. Dreptul de folosire anterioară.
Limitarea efectelor brevetului Drepturile acordate de brevet nu se extind asupra: a)acţiunilor
efectuate într-un cadru privat şi în scopuri necomerciale; b)acţiunilor efectuate în scopuri
experimentale în privinţa obiectului invenţiei brevetate; c)preparării extemporaneu o singură
dată în farmacie a unui medicament, conform reţetei medicale, precum şi asupra acţiunilor cu
privire la medicamentul astfel preparat; d)folosirii obiectului invenţiei brevetate la bordul
navelor străine aparţinînd ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la
care Republica Moldova este parte care intră, temporar sau accidental, în apele Republicii
Moldova, cu condiţia ca invenţia să fie folosită exclusiv pentru necesităţile navei; e)folosirii
obiectului invenţiei brevetate în construcţia sau în operarea vehiculelor terestre sau aeriene ori
a altor mijloace de transport aparţinînd ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind
 33

invenţiile la care Republica Moldova este parte, ori în construcţia pieselor accesorii pentru
aceste vehicule, cînd aceste mijloace de transport pătrund, temporar sau accidental, pe
teritoriul Republicii Moldova. Folosirea specificata se admite cu condiţia de a nu aduce
atingere într-un mod nejustificat exploatării normale a invenţiei protejate prin brevet şi de a
nu leza nejustificat interesele legitime ale titularului brevetului, ţinînd cont de interesele
legitime ale terţilor. În caz contrar, titularul brevetului are dreptul la o despăgubire materială
proporţională cu prejudiciul suportat prin folosirea neautorizată a invenţiei.
Epuizarea drepturilor Drepturile acordate de un brevet nu se extind asupra acţiunilor privind
un produs protejat de brevetul în cauză, efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, după ce
acest produs a fost plasat pe piaţă în Republica Moldova de către titularul brevetului sau cu
acordul expres al acestuia. Protecţia prevăzută nu se extinde asupra materialului biologic
obţinut prin reproducerea ori multiplicarea unui material biologic comercializat sau oferit spre
vînzare pe teritoriul Republicii Moldova de către titularul de brevet sau cu acordul acestuia,
cînd reproducerea sau multiplicarea rezultă în mod necesar din utilizarea pentru care
materialul biologic a fost lansat pe piaţă, cu condiţia ca materialul obţinut să nu fi fost folosit
ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicări. Prin derogare de la cele expuse, vînzarea sau
orice altă formă de comercializare a materialului pentru reproducerea plantelor de către
titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui fermier, în scopuri de exploatare agricolă,
implică autorizarea fermierului de a folosi produsul recoltei sale în scopul reproducerii sau
multiplicării de către el însuşi pentru folosire personală. Prin derogare de la cele expuse,
vînzarea sau orice altă formă de comercializare a animalelor de prăsilă sau a altui material de
reproducere animal de către titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui fermier implică
autorizarea fermierului de a folosi materialul protejat în scopuri agricole, cu excepţia folosirii
comerciale; aceasta include şi folosirea animalelor sau a altui material de reproducere animal
în scopul desfăşurării activităţii sale agricole.
Dreptul bazat pe utilizarea anterioara a invenţiei Orice persoană care a utilizat cu bună-credinţă
invenţia pe teritoriul Republicii Moldova sau a făcut pregătiri reale pentru utilizarea invenţiei
pînă la data de depozit sau, în cazul cînd a fost revendicată o prioritate, pînă la data de
prioritate a cererii de brevet în baza căreia este acordat brevetul are dreptul să continue
personal această utilizare sau să utilizeze invenţia în limitele şi/sau în volumul planificat în
timpul pregătirilor, în unitatea sa ori pentru necesităţile acesteia, fără plată şi fără să
depăşească volumul de producţie existent sau planificat la data de depozit sau de prioritate.
Dreptul utilizatorului anterior, nu poate fi transmis pe parcursul vieţii utilizatorului ori prin
succesiune legală sau testamentară decît împreună cu unitatea sau cu partea unităţii în care a
avut loc utilizarea ori s-au efectuat pregătirile pentru utilizare.

62.Transmiterea drepturilor subiective asupra cererii de brevet şi brevetului de

invenţie. Licenţa obligatorie.
Transmiterea drepturilor: Cererea de brevet şi brevetul pot fi transmise sau pot constitui
obiectul unor drepturi reale. Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce
decurg dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet pot fi transmise în totalitate sau în parte.
Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, ori prin
succesiune legală sau testamentară
Prin contractul de licenţă solicitantul sau titularul de brevet (licenţiar) transmite dreptul de
exploatare a cererii de brevet sau a brevetului oricărei alte persoane (licenţiat), rezervîndu-şi
dreptul de proprietate asupra lui. În cazul în care există mai mulţi licenţiaţi pentru o cerere de
brevet sau pentru un brevet, licenţele acordate pot fi numai neexclusive sau exclusive limitate.
Contractul de licenţă poate conţine clauze referitor la plata redevenţelor de către licenţiat. Nu
se admite, conform legii, includerea în contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care
pot constitui o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, avînd un efect
prejudiciabil asupra concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii
 34

de către licenţiat a informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea

validităţii sau includerea unui pachet obligatoriu de condiţii ale licenţierii. Transmiterea prin
cesiune sau prin licenţă se va executa în scris şi va fi semnată de către părţile la contract, cu
excepţia cazului cînd transmiterea rezultă dintr-o hotărîre judecătorească; în caz contrar,
transmiterea nu este înscrisă la AGEPI. Transmiterea d-lor nu va afecta d-le obţinute de terţi
pînă la data transmiterii. Orice transmitere sau modificare efectuată de solicitant sau de titular
referitor la o cerere de brevet sau la un brevet la demersul uneia dintre părţi se înscrie în
Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie sau în Registrul naţional de brevete de
invenţie, publicînd în BOPI informaţia respectivă. Orice transmitere a drepturilor referitor la
o cerere de brevet sau la un brevet va produce efecte pentru terţi numai din data publicării în
BOPI a menţiunii transmiterii înscrise la AGEPI
Licenţa obligatorie Instanţele judecătoreşti pot acorda oricărei persoane interesate o licenţă
obligatorie pe motiv de lipsă sau de insuficienţă de exploatare a brevetului, la o cerere depusă
la expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de
3 ani de la eliberarea brevetului, fiind aplicat termenul care expiră cel mai tîrziu, în cazul în
care titularul brevetului nu a exploatat brevetul pe teritoriul Republicii Moldova sau nu a făcut
pregătiri efective şi serioase în acest scop.
Licenţa obligatorie va fi acordată numai în cazul în care persoana interesată s-a străduit să
obţină autorizarea de la titularul de brevet în condiţii şi în modalităţi comerciale rezonabile şi,
cu toate eforturile sale, nu a reuşit să facă acest lucru într-un termen rezonabil. În cazul
acordării licenţei obligatorii, titularul brevetului va fi avizat imediat despre aceasta. Licenţa
obligatorie poate fi acordată în cazul survenirii unei situaţii excepţionale naţionale, în alte
circumstanţe de extremă urgenţă, sau în caz de utilizare publică în scopuri necomerciale
Condiţiile aplicabile licenţelor obligatorii Odată cu eliberarea licenţei obligatorii, instanţa
judecătorească va preciza tipul utilizărilor acoperite de licenţă şi condiţiile ce urmează a fi
respectate. Se vor aplica următoarele condiţii: a)întinderea şi durata exploatării vor fi limitate
de scopurile pentru care aceasta a fost autorizată; b)exploatarea va fi neexclusivă;
c)exploatarea va fi netransmisibilă, cu excepţia transmiterii împreună cu partea de unitate sau
de active nemateriale care beneficiază de această exploatare; d)exploatarea va fi autorizată în
principal pentru aprovizionarea pieţei interne f)deţinătorul licenţei va plăti titularului de
brevet o remuneraţie adecvată
Hotărîrea instanţei judecătoreşti de acordare a licenţei obligatorii sau, după caz, de încetare a
acţiunii acesteia se comunică la AGEPI de către titularul licenţei. Menţiunea privind hotărîrea
instanţei se înscrie în Registrul naţional de brevete şi se publică în BOPI. Dacă titularul licenţei
obligatorii, în termen de un an de la data obţinerii acesteia, nu a întreprins nici o acţiune
efectivă şi serioasă pentru exploatarea invenţiei, licenţa obligatorie poate fi anulată prin
hotărîrea instanţei judecătoreşti. Valabilitatea licenţei obligatorii încetează în orice caz dacă
titularul licenţei nu a început exploatarea invenţiei în termen de 2 ani de la data obţinerii
acesteia.

63.Încetarea drepturilor acordate prin brevetul de invenţie.

Stingerea drepturilor acordate de brevet. Drepturile acordate de brevet se sting în cazul în care:
a)expiră durata legală de protecţie 20/6ani;
b)titularul renunţă la brevet- Titularul brevetului poate să renunţe la brevet, depunînd în acest
sens o declaraţie în scris la AGEPI. Brevetul nu poate face obiectul unei renunţări decît în
totalitatea sa. Renunţarea la brevet produce efecte numai după înscrierea ei în Registrul
naţional de brevete de invenţie. Menţiunea privind renunţarea se publică în BOPI. Titularul
are obligaţia, concomitent cu depunerea cererii scrise la AGEPI, să comunice în scris
inventatorului intenţia sa de a renunţa la brevet. În acest caz, inventatorul, în termen de 3 luni
de la data la care titularul i-a comunicat intenţia sa de a renunţa la brevet, are dreptul
preferenţial de a obţine brevetul pe numele său;
 35

c)taxele de eliberare şi de menţinere în vigoare a brevetului nu au fost achitate la timp.

Stingerea drepturilor pe motiv de neplată la timp a taxei anuale sau, după caz, a taxei
suplimentare se consideră ca avînd efect de la data expirării termenului stabilit pentru plata
taxei anuale. AGEPI publică în BOPI menţiunea privind stingerea drepturilor acordate de
brevet.
Brevetul acordat de AGEPI, precum şi un brevet european validat pot fi declarate nule, în
totalitate sau în parte, din următoarele motive:
a) obiectul brevetului nu este brevetabil
b) brevetul nu dezvăluie invenţia suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în
domeniu să o poată executa;
c) obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a
fost eliberat pe baza unei cereri divizionare sau a unei cereri noi, obiectul brevetului depăşeşte
conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost depusă;
d) protecţia conferită prin brevet a fost extinsă;
e) titular al brevetului nu a fost persoana îndreptăţită la brevet

64. Noţiunea, termenul şi condiţiile de protecţie a brevetului de invenţie de scurtă

durată.
Brevetul de invenţie de scurtă durată se acordă pentru orice invenţie care este nouă, implică o
activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială. Se consideră că o invenţie
implică o activitate inventivă, dacă ea prezintă un avantaj tehnic sau practic. Nu se acordă
brevete de invenţie de scurtă durată pentru invenţiile care se referă la: un material biologic;
substanţe şi/sau procedee chimice sau farmaceutice. Durata unui brevet de invenţie de scurtă
durată este de 6 ani, începînd cu data de depozit a cererii de brevet de invenţie de scurtă
durată. Titularul de brevet poate prezenta la AGEPI o cerere de prelungire a termenului de
valabilitate a brevetului de scurtă durată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu condiţia că
titularul va solicita la AGEPI efectuarea cercetării documentare referitoare la invenţia care
face obiectul brevetului şi va achita taxa respectivă de prelungire, dar nu mai devreme de un
an şi nu mai tîrziu de 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a brevetului de
scurtă durată
In scopul acordarii unui brevet de inventive de scurta durata Agepi realizeaza examinarea
formala si preliminara a cererii de brevet de inventive.

65.Apărarea drepturilor subiective asupra brevetelor de invenţie. Metodele de

apărare. Formele metodei jurisdicţionale (penală, civilă, administrativă).
Art 73 – 85 legea cu privire la protectia inventiilor.
Capitolul VI
ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTURILOR
Articolul 73. Acţiunea privind încălcarea drepturilor
(1) Orice persoană fizică sau juridică, autorităţile interesate care au pretenţii faţă de
aplicarea unei cereri de brevet sau a unui brevet ce cauzează un prejudiciu direct sau indirect
unui produs natural sau fabricat, contrar originii acestui produs, sînt în drept să iniţieze o
acţiune în instanţa judecătorească pentru interzicerea utilizării cererii de brevet sau a
brevetului.
(11) Un produs se consideră fabricat conform invenţiei protejate prin brevet, iar un procedeu
protejat prin brevet se consideră aplicat dacă în acesta este folosit fiecare element al invenţiei
inclus într-o revendicare independentă.
[Art.73 al.(11) introdus prin LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
(2) Sînt în drept să iniţieze o acţiune privind încălcarea drepturilor acordate prin art.20–23
următoarele persoane:
a) solicitantul sau titularul de brevet;
 36

b) orice altă persoană autorizată să utilizeze invenţia brevetată, în special licenţiaţii;

c) alte persoane fizice sau juridice care sînt în drept să reprezinte titularul de drepturi.
(3) În cazul în care obiect al litigiului este un brevet de scurtă durată sau un brevet eliberat
fără efectuarea examinării de fond privind brevetabilitatea invenţiei, instanța de judecată va
solicita opinia privind brevetabilitatea invenţiei și va suspenda procesul pînă la prezentarea
copiei de pe raportul de documentare, întocmit de AGEPI și însoțit de o opinie scrisă privind
brevetabilitatea, în termenul stabilit în Regulament, la solicitarea titularului brevetului sau a
persoanelor terțe interesate.
[Art.73 al.(3) în redacția LP160 din 30.07.15, MO258-261/18.09.15 art.491]
(4) Examinarea acţiunii va fi suspendată pînă la soluţionarea definitivă a chestiunii privind
valabilitatea brevetului.
(5) Iniţierea unei acţiuni privind încălcarea drepturilor decurgînd dintr-un brevet eurasiatic
se efectuează în conformitate cu prevederile Convenţiei eurasiatice, Instrucţiunii de aplicare a
Convenţiei eurasiatice, precum şi ale legislaţiei naţionale.
Articolul 74. Acţiunea de declarare a neîncălcării
drepturilor
(1) Orice persoană poate iniţia o acţiune contra titularului brevetului sau beneficiarului
licenţei exclusive în scopul constatării faptului că activitatea economică pe care o desfăşoară
această persoană sau pentru care s-au făcut pregătiri efective şi serioase nu aduce atingere
drepturilor specificate la art.20 şi 21.
(2) Dacă poziţia titularului în acest caz nu satisface persoana specificată la alin.(1) sau dacă
titularul nu şi-a determinat poziţia în termen de 3 luni, persoana în cauză este în drept să
intenteze o acţiune în instanţa judecătorească competentă privind stabilirea faptului de
neîncălcare a drepturilor.
(3) Valabilitatea brevetului nu poate fi contestată într-o acţiune de declarare a neîncălcării
drepturilor.
Articolul 75. Măsuri de asigurare a probelor pînă la
intentarea acţiunii
(1) Orice persoană îndreptăţită care a prezentat elemente de probă suficiente pentru a-şi
sprijini afirmaţiile conform cărora drepturile sale sînt încălcate poate cere instanţei
judecătoreşti sau altor autorităţi competente, pînă la iniţierea unui proces împotriva acţiunilor
ilegale, aplicarea de măsuri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva
asigurării protecţiei informaţiilor confidenţiale şi a depunerii unei cauţiuni sau a unei garanţii
echivalente corespunzătoare, necesare reparării prejudiciilor care ar putea fi cauzate pîrîtului
în cazul în care nu va fi constatată existenţa unei încălcări.
(2) În vederea luării măsurilor de asigurare a probelor, instanţa judecătorească este în drept:
a) să ceară descrierea detaliată a produselor în litigiu;
b) să pună sechestru pe produsele în litigiu;
c) să pună sechestru pe materialele şi instrumentele utilizate la producerea şi/sau distribuirea
produselor în litigiu, precum şi pe documentele referitoare la ele.
(3) Procedura de aplicare a măsurilor de asigurare a probelor prevăzute în prezentul articol
şi în art.76 se desfăşoară de către instanţa de judecată sau de către alte autorităţi competente în
conformitate cu prevederile respective ale Codului de procedură civilă. Măsurile de asigurare a
probelor vor fi realizate cu participarea executorului judiciar, care va putea fi asistat de un
reprezentant al AGEPI şi de un ofiţer de poliţie.
Articolul 76. Asigurarea probelor în cazuri de urgenţă
(1) Măsurile de asigurare a probelor pot fi stabilite fără a-l audia pe pîrît dacă orice
întîrziere poate cauza o daună ireparabilă titularului de drepturi sau dacă există riscul de
distrugere a probelor. Încheierea instanţei judecătoreşti va fi adusă imediat la cunoştinţă părţii
afectate.
(2) Încheierea cu privire la măsurile de asigurare a probelor poate fi atacată în instanţa
judecătorească.
 37

Articolul 77. Nulitatea măsurilor de asigurare a probelor

(1) Măsurile de asigurare a probelor vor fi nule sau nevalabile:
a) în cazul în care reclamantul nu intentează în instanţa judecătorească, în termen de 20 de
zile lucrătoare de la data emiterii încheierii cu privire la măsurile de asigurare a probelor, o
acţiune privind încălcarea drepturilor;
b) ca urmare a oricărei acţiuni sau inacţiuni prejudiciabile a reclamantului;
c) în cazul în care instanţa constată că nu există o încălcare sau un risc de încălcare a
drepturilor decurgînd din cererea de brevet sau din brevet;
d) în alte cazuri prevăzute de lege, la decizia instanţei judecătoreşti.
(2) În cazul în care măsurile de asigurare a probelor au cauzat prejudicii şi au fost declarate
nule sau nevalabile, reclamantul urmează să achite pîrîtului o recompensă corespunzătoare.
Articolul 78. Prezentarea şi asigurarea probelor în cadrul
acţiunii privind încălcarea drepturilor
(1) Dacă o parte prezintă dovezi că pretenţiile sale sînt fondate şi informaţii precum că
anumite probe se află în gestiunea părţii opuse, instanţa judecătorească va ordona ca aceste
probe să fie prezentate într-un număr suficient şi rezonabil, sub rezerva asigurării protecţiei
informaţiei confidenţiale. În cazul în care încălcarea drepturilor este comisă la scară
comercială, instanţa poate ordona suplimentar părţilor prezentarea de documente bancare,
financiare sau comerciale.
(2) În cazul în care o parte la proces refuză nemotivat accesul la informaţiile necesare sau
tergiversează cu rea-credinţă prezentarea acestor informaţii, fapt ce împiedică soluţionarea
litigiului, instanţa judecătorească se pronunţă în privinţa admiterii sau respingerii acţiunii în
baza informaţiilor prezentate, inclusiv a plîngerii sau a pretenţiei prezentate de partea lezată
prin împiedicarea accesului la informaţii, cu condiţia oferirii posibilităţii de audiere a părţilor
referitor la pretenţiile sau la elementele de probă ale acestora.
(3) La examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor titularului de brevet, în cazul cînd
obiectul brevetului este un procedeu de fabricare a unui produs, instanţa judecătorească poate
ordona pîrîtului să demonstreze că procedeul utilizat pentru fabricarea unui produs identic
este diferit de procedeul brevetat. În procesul probaţiunii se va ţine cont de interesele legitime
ale pîrîtului în privinţa asigurării secretelor de fabricare şi comerciale.
(4) În cazul în care pîrîtul nu prezintă elementul de probă, orice produs identic fabricat fără
acordul titularului de brevet va fi considerat, pînă la proba contrarie, a fi fabricat prin
procedeul brevetat în următoarele circumstanţe:
a) dacă produsul fabricat prin procedeul brevetat este nou;
b) dacă există o probabilitate substanţială că produsul identic a fost fabricat prin procedeul
brevetat şi titularul brevetului nu a reuşit, în pofida unor eforturi rezonabile, să stabilească ce
procedeu a fost de fapt utilizat.
Articolul 79. Dreptul la informare
(1) Dacă în procesul examinării unui litigiu se constată că sînt încălcate drepturile decurgînd
dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească poate cere ca informaţiile
privind originea şi reţelele de distribuire a produselor sau a serviciilor care încalcă un drept
asupra invenţiei să fie furnizate de pîrît şi/sau de orice altă persoană care:
a) a fost găsită în posesia produselor contrafăcute destinate comercializării;
b) a fost găsită beneficiind, în scop comercial, de servicii cu produse contrafăcute;
c) a fost găsită prestînd, în scop comercial, servicii cu produse utilizate în activităţi de
încălcare a drepturilor; sau
d) a fost indicată, de către persoana menţionată la lit.a), b) sau c), ca fiind implicată în
acţiunile de producere, fabricare sau distribuire a produselor ori de prestare a serviciilor.
(2) Informaţiile menţionate în alin.(1) cuprind, după caz:
a) numele şi adresa producătorului, distribuitorului, furnizorului, ale deţinătorilor anteriori
ai produselor sau ale prestatorilor de servicii, precum şi ale vînzătorilor angro şi cu amănuntul
prezumtivi;
 38

b) date despre cantităţile de produse fabricate, livrate, primite sau comandate, precum şi
despre preţul produselor sau serviciilor respective.
(3) Prevederile alin.(1) şi (2) se aplică fără a aduce atingere altor prevederi legale care:
a) acordă titularului dreptul de a primi informaţii mai detaliate;
b) reglementează utilizarea în cauzele civile sau penale a informaţiilor comunicate în
conformitate cu prezentul articol;
c) stabilesc răspunderea pentru abuz de dreptul la informare;
d) oferă posibilitatea de a refuza prezentarea de informaţii ce ar constrînge persoana
menţionată la alin.(1) să recunoască propria sa participare ori participarea rudelor sale
apropiate la o încălcare a unei cereri de brevet sau a unui brevet;
e) reglementează protecţia confidenţialităţii surselor de informare sau procesarea datelor cu
caracter personal.
Articolul 80. Măsurile de asigurare a acţiunii privind
încălcarea drepturilor
(1) Dacă s-a constatat faptul sau iminenţa încălcării drepturilor decurgînd dintr-o cerere de
brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească poate, la cererea titularului de brevet, să
adopte unele măsuri de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor împotriva pîrîtului
şi/sau intermediarilor, cum ar fi:
a) să pronunţe, cu titlu provizoriu, o încheiere de interzicere a oricăror acţiuni ce constituie
încălcare a drepturilor sau să permită continuarea acţiunilor, cu condiţia depunerii unei
cauţiuni suficiente să asigure despăgubirea titularului de brevet;
b) să pună sechestru pe produsele suspectate de a încălca un drept decurgînd dintr-o cerere
de brevet sau dintr-un brevet pentru a preveni introducerea lor în circuitul comercial;
c) să pună, cu titlu provizoriu, sechestru pe orice proprietate a pîrîtului, inclusiv să dispună
blocarea conturilor bancare, prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale,
dacă încălcarea a fost comisă la scară comercială şi există riscul de nerecuperare a
prejudiciilor.
(2) Măsurile de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor pot fi stabilite, conform
art.75, fără a-l audia pe pîrît dacă orice întîrziere poate cauza un prejudiciu ireparabil
titularului de brevet sau dacă există riscul de distrugere a probelor. Decizia instanţei va fi
adusă imediat la cunoştinţă părţii afectate.
Articolul 81. Măsuri corective
(1) În cazul în care se stabileşte că a avut loc o încălcare a drepturilor, instanţa
judecătorească poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de măsuri referitor la produsele
despre care s-a constatat că încalcă un drept decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un
brevet şi, după caz, referitor la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi
fabricarea acestor produse. Printre aceste măsuri vor figura, în special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor care aduc atingere cererii de brevet sau brevetului.
(2) Măsurile menţionate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd
există motive temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa judecătorească se va
conduce de principiul echităţii, luînd în considerare gravitatea încălcării, remedierile ordonate,
precum şi interesele persoanelor terţe.
Articolul 82. Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti
În cazul în care a fost emisă o hotărîre judecătorească de constatare a încălcării drepturilor
decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească, la cererea
titularului de drepturi, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva pîrîtului,
prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a drepturilor
titularului. În acest scop, instanţa judecătorească poate cere depunerea de către pîrît a unei
cauţiuni sau a unei garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere
 39

dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un
terţ la încălcarea drepturilor decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet.
Articolul 83. Măsurile de alternativă
În cazul în care pîrîtul a acţionat neintenţionat sau din imprudenţă, el va fi obligat de
instanţa judecătorească, la cererea persoanei interesate, să achite unele despăgubiri pecuniare,
în locul măsurilor de asigurare a respectării drepturilor prevăzute de prezentul capitol, dacă
aplicarea măsurilor în cauză i-ar fi cauzat pagube disproporţionale şi dacă despăgubirea
pecuniară îl satisface pe reclamant.
Articolul 84. Despăgubirile
(1) La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile decurgînd dintr-o cerere de
brevet sau dintr-un brevet cu bună-ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va
achita titularului de drepturi despăgubirile pentru prejudiciile pe care acesta le-a suportat în
mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor:
a) se va ţine cont de toate aspectele semnificative, cum ar fi consecinţele economice negative,
inclusiv beneficiul ratat, suportate de partea lezată, orice profit obţinut ilegal de pîrît şi, după
caz, de alte aspecte, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului de drepturi din cauza
atingerii aduse drepturilor sale; sau
b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin,
valoarea redevenţei sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut
autorizaţia de a utiliza cererea de brevet sau brevetul.
(2) În cazul în care a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti
acest lucru, pîrîtul este obligat să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de
drepturi, stabilite conform legii.
Articolul 85. Publicarea hotărîrilor judecătoreşti
(1) În cadrul acţiunilor privind încălcarea drepturilor decurgînd dintr-o cerere de brevet sau
dintr-un brevet, instanţa judecătorească competentă poate să ordone, la cererea reclamantului
şi din contul persoanei care a încălcat dreptul protejat, măsuri corespunzătoare în scopul
difuzării informaţiei despre hotărîrea judecătorească, inclusiv afişarea şi publicarea integrală
sau parţială a hotărîrii.
(2) Instanţa judecătoreasca competentă poate ordona, de asemenea, din contul persoanei
care a încălcat dreptul protejat, măsuri suplimentare de publicitate corespunzătoare
împrejurărilor speciale, inclusiv o publicitate de mare amploare.
(3) Instanţa judecătorească va remite la AGEPI o copie a hotărîrii judecătoreşti.

66.Asigurarea respectării drepturilor subiective asupra brevetului. Acţiunea

privind încălcarea drepturilor şi acţiunea de declarare a neîncălcării
drepturilor.
Acţiunea privind încălcarea drepturilor
(1) Orice persoană fizică sau juridică, autorităţile interesate care au pretenţii faţă de
aplicarea unei cereri de brevet sau a unui brevet ce cauzează un prejudiciu direct sau indirect
unui produs natural sau fabricat, contrar originii acestui produs, sînt în drept să iniţieze o
acţiune în instanţa judecătorească pentru interzicerea utilizării cererii de brevet sau a
brevetului.
(2) Sînt în drept să iniţieze o acţiune privind încălcarea drepturilor următoarele persoane:
a) solicitantul sau titularul de brevet;
b) orice altă persoană autorizată să utilizeze invenţia brevetată, în special licenţiaţii;
c) alte persoane fizice sau juridice care sînt în drept să reprezinte titularul de drepturi.
(3) În cazul în care obiect al litigiului este un brevet de scurtă durată sau un brevet eliberat
fără efectuarea examinării de fond privind brevetabilitatea invenţiei, instanța de judecată va
solicita opinia privind brevetabilitatea invenţiei și va suspenda procesul pînă la prezentarea
copiei de pe raportul de documentare, întocmit de AGEPI și însoțit de o opinie scrisă privind
 40

brevetabilitatea, în termenul stabilit în Regulament, la solicitarea titularului brevetului sau a

persoanelor terțe interesate.
(4) Examinarea acţiunii va fi suspendată pînă la soluţionarea definitivă a chestiunii privind
valabilitatea brevetului.
Acţiunea de declarare a neîncălcării drepturilor
(1) Orice persoană poate iniţia o acţiune contra titularului brevetului sau beneficiarului
licenţei exclusive în scopul constatării faptului că activitatea economică pe care o desfăşoară
această persoană sau pentru care s-au făcut pregătiri efective şi serioase nu aduce atingere
drepturilor acordate de brevet.
(2) Dacă poziţia titularului în acest caz nu satisface persoana ce a initiat actiunea sau dacă
titularul nu şi-a determinat poziţia în termen de 3 luni, persoana în cauză este în drept să
intenteze o acţiune în instanţa judecătorească competentă privind stabilirea faptului de
neîncălcare a drepturilor.
(3) Valabilitatea brevetului nu poate fi contestată într-o acţiune de declarare a neîncălcării
drepturilor.

67.Noţiunea, clasificarea şi condiţiile de protecţie a desenului sau modelului

industrial. Desenele şi modelele industriale neprotejabile. Termenul de
protecţie. Marcajul de avertizare.
desen sau model industrial – aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a lui, rezultat
în special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau ale
materialelor şi/sau ale ornamentaţiei produsului în sine;
Clasificarea:
-Dmi inregistrat –protejat pe o perioada de 5 ani cu posibilitatea prelungirii 4 perioade
successive (25 de ani)
-Dmi neinregistrat –protejat pe 3 ani in cazul in care a fost dezvaluit public conform
legislatiei
Conditiile de protectie:
-Noutatea –se considera ca dmi este nou daca nici un dmi identic nu a fost facut public, in
cazul unui dmi inregistrat pina la data de depozit sau data invocarii dreptului de prioritate,
in cazul unui dmi neinregistrat pina la data dezvaluirii publice.
-Caracter individual – un dmi indeplineste conditia data daca impresia global ape care o
produce asupra utilizatorului avizat este diferita de impresia produsa asupra aceluiasi
utilizator de orice al dmi.
Desenele şi modelele industriale neprotejabile
- Desenul sau modelul industrial determinat exclusiv de o funcţie tehnică nu poate fi protejat.
-Nu poate fi protejat un desen sau un model industrial care trebuie reprodus în mod necesar în
forma şi la dimensiunile exacte pentru a permite ca produsul în care este încorporat sau la care
este aplicat să fie conectat mecanic ori amplasat în interiorul, în jurul unui alt produs sau pe
el astfel încît fiecare dintre produse să îşi poată îndeplini funcţia.
-Sînt neprotejabile desenele sau modelele industriale care contravin ordinii publice sau bunelor
moravuri.
Marcajul de avertizare
-Titularul poate aplica pe produs un marcaj de avertizare constînd din litera D, înscrisă într-un
cerc, însoţită de numele său ori de numărul certificatului de înregistrare. -Lipsa marcajului de
avertizare nu produce efecte juridice.

68.Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial. Condiţiile pe care

trebuie să le întrunească. Cererea de înregistrare multiplă.
Condiţiile pe care trebuie să le întrunească cererea
(1) Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial trebuie să conţină:
 41

a) solicitarea înregistrării desenului sau modelului industrial;

b) datele de identificare ale solicitantului;
c) reprezentările grafice ale desenului sau modelului industrial, prezentînd detaliat, în
ansamblu aspectul exterior al produsului, care să poată fi reproduse;
d) indicarea produselor referitor la care se preconizează integrarea sau aplicarea desenului
sau modelului industrial.
(3) La cerere se anexează:
a) procura, în cazul depunerii cererii prin mandatar autorizat sau prin alt reprezentant;
b) actele de prioritate ale desenului sau ale modelului industrial în cazul invocării priorităţii;
c) descrierea desenului sau modelului industrial, la dorinţa solicitantului;
d) dovada de plată a taxei sau documentul de acordare a înlesnirilor, după caz.
Cererea de înregistrare multiplă
(1) Mai multe desene sau modele industriale pot fi incluse într-o cerere de înregistrare
multiplă. O astfel de cerere poate conţine pînă la 100 desene sau modele industriale.
(2) Cu excepţia produselor ornamentale, poate fi depusă o cerere de înregistrare multiplă
dacă produsele referitor la care se preconizează integrarea sau aplicarea desenelor sau
modelelor industriale fac parte din aceeaşi clasă a Clasificării Locarno.
(3) Cererea de înregistrare multiplă impune plata unei taxe suplimentare.
(4) În cazul cererii de înregistrare multiple, solicitanţii trebuie să fie unii şi aceiaşi pentru
toate desenele sau modelele industriale consemnate în cerere.
(5) Fiecare dintre desenele sau modelele industriale la care se referă cererea de înregistrare
multiplă poate fi tratat independent de celelalte. Un desen sau un model industrial poate să
facă, independent de celelalte, obiectul unei reînnoiri, să fie pus în aplicare, să facă obiectul
unor licenţe, al unei executări silite sau al altor drepturi reale.

69.Procedura de înregistrare a modelului sau desenului industrial.

-depunerea cererii
-examinarea formala – În termen de 2 luni de la data de depunere a cererii, AGEPI verifică
respectarea condiţiilor de formă privind depunerea cererii şi a documentelor anexate. Prin
procedura de examinare se verifică:
a) respectarea în cerere a condiţiilor necesare acordării unei date de depozit prezentate si
Întrunirea în cerere a celorlalte condiţii .Dacă se constată că în cerere se respectă condiţiile
privind acordarea datei de depozit, AGEPI înscrie datele referitoare la această cerere în
Registrul naţional al cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi notifică
solicitantul despre admiterea cererii.
-examinarea preliminara –se verifica daca cererea corespunde conditiei noutatii si se verifica
actele cu privire la revendicarea prioritatii.
Cererea indeplineste conditia noutatii daca se refera la un dmi, se refera la mai multe dmiuri si
indeplineste conditiile pentru cerea multipla
-Publicarea in Bopi – Cererea de înregistrare inclusă în Registrul naţional al cererilor de
înregistrare a desenelor şi modelelor industriale se publică în BOPI în cel mult 3 luni de la data
de depozit dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege
În termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare în BOPI, terţii pot prezenta în
scris la AGEPI observaţii motivate privind înregistrarea desenului sau a modelului industrial
fără să plătească taxă.
În termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare în BOPI, persoanele interesate
sînt în drept să depun aopozitii înregistrării desenului sau modelului industrial pentru
următoarele motive:
a) desenul sau modelul industrial nu îndeplineşte prevederile legii ori contravine ordinii
publice sau bunelor moravuri;
b) desenul sau modelul industrial încorporează, fără acordul titularului, o operă protejată în
 42

conformitate cu legislaţia privind drepturile de autor sau orice alt drept de proprietate
industrială protejat;
c) solicitantul nu a depus cel dintîi cerere de înregistrare.
Opoziţia argumentată trebuie să se prezinte în scris la AGEPI. Ea se consideră depusă numai
după achitarea unei taxe.
-Examinarea in fond – În termen de 3 luni de la data expirării perioadei de prezentare a
observaţiilor terţilor şi a opoziţiilor, în procesul examinării de fond, AGEPI verifică dacă există
temeiuri pentru respingerea cererii, ţinînd cont de rezultatele examinării observaţiilor şi
opoziţiilor prezentate.
-Adoptarea hotaririi de eliberare a certificatului de inregistrare sau respingere a cererii.
Hotarirea se publica in BOPI. Se inscie in regisrul national al dmi, se elibereaza certificate de
inregistrare a dmi.

70. Drepturile subiective asupra desenelor şi modelelor industriale.

Desenul sau modelul industrial înregistrat conferă titularului dreptul exclusiv de a-l utiliza şi
de a interzice oricărui terţ utilizarea sa fără acordul titularului. Prin utilizare se înţelege în
special fabricarea, includerea într-o ofertă, introducerea pe piaţă, importul, exportul sau
utilizarea propriu-zisă a unui produs în care a fost integrat ori căruia i s-a aplicat desenul sau
modelul industrial în cauză, precum şi depozitarea produsului respectiv în scopurile
menţionate anterior.
Desenul sau modelul industrial neînregistrat nu conferă titularului dreptul de a interzice
activităţile menţionate decît dacă utilizarea contestată rezultă din copierea desenului sau
modelului industrial protejat. Utilizarea contestată nu se consideră ca provenind din copierea
desenului sau modelului industrial protejat dacă rezultă dintr-o muncă de creaţie independentă
realizată de un autor despre care se poate afirma în mod justificat că nu cunoştea desenul sau
modelul industrial dezvăluit de titular.

71.Subiecţii dreptului subiectiv asupra desenelor şi modelelor industriale.

Subiecti: autor, titularul, succesorii.
Drepturile autorului
\ În cazul desenului sau al modelului industrial înregistrat:
a) autorul are dreptul de a fi menţionat în această calitate în documentele de procedură la
AGEPI, în Registrul naţional al cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale, în
Registrul naţional de desene şi modele industriale înregistrate şi în certificatul de înregistrare;
b) se vor menţiona toţi coautorii dacă mai multe persoane au creat împreună acelaşi desen
sau model industrial;
c) autorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în documentele de procedură
la AGEPI, în Registrul naţional al cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale,
în Registrul naţional de desene şi modele industriale înregistrate, precum şi în certificatul de
înregistrare ori să anuleze menţiunile din aceste registre şi din certificat.
(2) Autorul poate să-şi apere drepturile în instanţă judecătorească împotriva oricărei
persoane care îi lezează drepturile.
(3) Însuşirea calităţii de autor, constrîngerea la coautorat, dezvăluirea, pînă la revendicarea
dreptului, a desenului sau a modelului industrial fără consimţămîntul autorului constituie
încălcare a drepturilor acestuia şi se pedepsesc în conformitate cu legislaţia în vigoare.

72.Limitele de exercitare a drepturilor subiective asupra desenelor şi modelelor

industriale. Epuizarea drepturilor. Dreptul de folosire anterioară.
Limitarea drepturilor conferite de desenul sau de modelul industrial
Drepturile conferite de desenul sau de modelul industrial nu se exercită în cazul:
a) acţiunilor efectuate cu titlu privat şi în scopuri necomerciale;
 43

b) acţiunilor efectuate în scopuri experimentale;

c) acţiunilor de reproducere în scopuri didactice sau bibliografice, cu indicarea sursei;
d) echipamentelor mijloacelor de transport, înmatriculate într-o ţară terţă, care pătrund
temporar pe teritoriul Republicii Moldova;
e) importului în Republica Moldova de piese şi accesorii în vederea reparării vehiculelor
f) executării de reparaţii la vehiculele
g) calamităţilor, catastrofelor, epidemiilor şi altor situaţii excepţionale.
(2) Utilizarea specificată se admite sub rezerva ca ea să nu aducă atingere într-un mod
nejustificat utilizării normale a desenului sau modelului industrial protejat şi să nu lezeze
nejustificat interesele legitime ale titularului dreptului asupra desenului sau modelului
industrial, ţinînd cont de interesele legitime ale terţilor.
Epuizarea drepturilor
Drepturile conferite de desenul sau de modelul industrial înregistrat sau neînregistrat nu
trebuie să se extindă asupra activităţilor privind un produs în care a fost încorporat sau căruia
i se aplică desenul sau modelul industrial ce intră în întinderea protecţiei desenului sau
modelului industrial înregistrat ori neînregistrat dacă produsul a fost introdus pe piaţă în
teritoriul Republicii Moldova de către titularul desenului sau modelului industrial înregistrat
sau neînregistrat ori cu acordul lui.
Dreptul de folosire anterioara
Orice terţ poate beneficia de un drept întemeiat pe utilizare anterioară în cazul în care poate
demonstra că, înainte de data de depozit sau, dacă se invocă prioritatea, înainte de data de
prioritate, începuse să utilizeze cu bună-credinţă în Republica Moldova – sau intenţiona şi
făcea pregătiri serioase şi efective în sensul unei astfel de utilizări – un desen sau un model
industrial care intră în întinderea protecţiei unui desen sau unui model industrial înregistrat şi
care nu constituie o copie a acestuia din urmă. Dreptul întemeiat pe utilizare anterioară
îndreptăţeşte terţul să utilizeze în mod gratuit desenul sau modelul industrial în scopurile
pentru care începuse să îl utilizeze sau pentru care se pregătise să îl utilizeze înainte de data de
depozit sau, dacă se invocă prioritatea, înainte de data de prioritate aferentă desenului sau
modelului industrial înregistrat, fără a mări volumul de producţie sau fără a plăti
royalty. Dreptul întemeiat pe utilizare anterioară nu oferă posibilitatea de a acorda terţului o
licenţă de utilizare a desenului sau a modelului industrial în cauză.

73.Transmiterea drepturilor subiective asupra desenelor şi modelelor industriale.

Drepturile cu privire la desenul sau la modelul industrial pot fi transmise integral sau parţial
prin cesiune, contract de licenţă şi prin succesiune. Un desen sau un model industrial poate face
obiectul unor măsuri de executare silită ori al unor drepturi reale. Datele despre transmiterea
drepturilor se publică în BOPI.
Contractul de licenţă Prin contract de licenţă, titularul desenului sau al modelului industrial
(licenţiarul) transmite dreptul de a utiliza desenul sau modelul industrial oricărei alte persoane
(licenţiat), rezervîndu-şi dreptul de proprietate asupra lui. Licenţele pot fi exclusive şi
neexclusive. Prin licenţă exclusivă, licenţiarul acordă licenţiatului dreptul exclusiv de utilizare a
desenului sau modelului industrial, renunţînd prin contract la dreptul de a acorda licenţe unor
terţi pentru acest desen sau model industrial pe acelaşi teritoriu. Licenţiarul poate să-şi
păstreze dreptul de a utiliza în continuare desenul sau modelul industrial (licenţă parţială) ori
să renunţe la orice utilizare a lui (licenţă totală). Prin licenţă neexclusivă licenţiarul transmite
dreptul de utilizare a desenului sau a modelului industrial (licenţă parţială sau totală),
rezervîndu-şi atît dreptul de a-l utiliza independent, cît şi dreptul de a acorda licenţă
neexclusivă oricărei alte persoane. Licenţa poate fi acordată solicitînd sau nu licenţiatului să
plătească venituri licenţiarului. Nu se admite, conform legislaţiei în vigoare, includerea în
contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot constitui o folosinţă abuzivă a
drepturilor de proprietate intelectuală, avînd un efect prejudiciabil asupra concurenţei de pe
 44

piaţa respectivă, cum ar fi transmiterea obligatorie de către licenţiat a informaţiei tehnice

licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea validităţii sau pachetul obligatoriu de
condiţii ale licenţierii. Fără să aducă atingere dispoziţiilor contractului de licenţă, licenţiatul nu
poate iniţia o procedură referitor la încălcarea dreptului asupra desenului sau modelului
industrial decît cu consimţămîntul titularului

74.Stingerea drepturilor asupra desenelor şi modelelor industriale.

1.Caducitatea- În cazul în care certificatul de înregistrare nu este reînnoit sau termenul de 25
de ani calculat de la data de depozit a expirat, AGEPI introduce în Registrul de desene şi
modele industriale înregistrate menţiunea că înregistrarea desenului sau modelului industrial a
rămas fără efect din data expirării ultimei perioade de protecţie de 5 ani, fapt care se publică în
BOPI.
2.Renunţarea- Titularul poate renunţa total sau parţial la dreptul asupra desenului sau
modelului industrial înregistrat, prin depunere la AGEPI a unei cereri de renunţare. Cererea
se consideră depusă după achitarea unei taxe. AGEPI înregistrează renunţarea şi publică
informaţia de rigoare în BOPI în termen de 4 luni de la data depunerii cererii de renunţare.
Renunţarea produce efecte după consemnarea sa în Registrul de desene şi modele industriale
înregistrate.
3.Nulitatea-Persoana interesată poate depune la judecătoria în a cărei jurisdicţie este sediul
AGEPI o cerere de anulare a desenului sau a modelului industrial înregistrat Cererea de
anulare trebuie argumentată şi prezentată în scris. Ea se consideră depusă numai după
achitarea unei taxe.
Hotărîrea de anulare a desenului sau modelului industrial înregistrat se înscrie în Registrul
naţional de desene şi modele industriale înregistrate în momentul în care devine irevocabilă.
Temeiuri de nulitate:
a) desenul sau modelul industrial nu este un desen sau un model industrial în sensul legii
b) desenul sau modelul industrial nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege
c) solicitantul sau titularul nu are dreptul, în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, la desenul
sau la modelul industrial
d) desenul sau modelul industrial este în conflict cu desenul sau modelul industrial anterior,
care a fost făcut public după data de depozit sau, dacă a fost invocată prioritatea, după data de
prioritate a desenului sau modelului industrial şi care este protejat de la o dată anterioară prin
înregistrare sau prin cerere de înregistrare;
e) un semn distinctiv protejat se utilizează într-un desen sau model industrial, iar titularul
are dreptul de a interzice utilizarea acestuia;
f) o operă protejată de legislaţia privind drepturile de autor se utilizează neautorizat într-un
desen sau model industrial;

75.Noţiunea şi clasificarea priorităţii asupra desenelor şi modelelor industriale.

Revendicarea priorităţii.
prioritate – drept acordat unei cereri de înregistrare de a fi prima în timp în limitele
termenului stabilit;
clasificare:
-prioritate conventional se invoca in termen de 6 luni de la data de depozit a primei cereri, si
daca cerea sa depus intr-un stat parte la OMC, sau uniunea de la Paris
-prioritatea expozitionala – se invoca in termen de 6 luni de la expunerea dmi la expozitie,
expozitia trebuie sa aiba character international, statul in care a avut loc expozitia sa fie parte
OMC sau Uniuni de la Paris.
Invocarea priorităţii
Actele care justifică invocarea priorităţii pe baza cererii anterioare, însoţite de o traducere a
acestora în limba moldovenească, sau dovada prezentării în cadrul expoziţiei a produselor în
 45

care a fost integrat desenul sau modelul industrial sau cărora li s-a aplicat desenul sau modelul
industrial şi o
traducere a dovezii în limba moldovenească se depun în termen de 3 luni de la data de depozit.

76.Noţiunea, particularităţile, funcţiile şi condiţiile de protecţie a mărcii.

marcă- orice semn susceptibil de reprezentare grafică, care serveşte la deosebirea produselor
şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice
Particularitati:
-marcile pot fi susceptibile de reprezentare grafică – cuvinte (inclusiv nume de persoane), litere,
cifre, desene, culori, combinaţii de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, în special
forma produsului sau a ambalajului acestuia, holograme, semne de poziţionare; sonore,
olfactive, tactile, precum şi orice combinaţii de astfel de semne, cu condiţia ca aceste semne să
poată servi la deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele
ale altor persoane fizice sau juridice.
-marca este protejata doar pentru produsele pentru care este inregistrata
-marca este protejata doar pe teritoriul statului unde este inregistrata
-o marca protejata pe teritoriul unui stat este independenta de marca protejata pe teritoriul
altui stat
Functii:
-de diferentiere a produselor si serviciilor
-de garantie a calitatii- cu ajutorul marcii consumatorul ajunge sa identifice produsele
preferate dupa calitatea acestora
-de organizare a pietei –este rezultatul interactiunii dintre cerere si oferta, astfel pe piata se va
mentine acele produse care indeplinesc conditiile pe care le doreste consumatorul
-de reclama –marca transmite consumatorului informatia succinta asupra produsului si
serviciului pe care il individualizeaza

77.Sistemele de dobîndire a drepturilor subiective asupra mărcii.

Drepturile asupra mărcii sînt dobîndite şi protejate pe teritoriul Republicii Moldova prin:
a) înregistrare nationala
b) înregistrare internaţională conform Aranjamentului de la Madrid privind înregistrarea
internaţională a mărcilor, sau conform Protocolului referitor la Aranjamentul de la Madrid
c) recunoaşterea mărcii ca fiind notorie.

78.Clasificarea mărcilor în dependenţă de diferite criterii.

-Dupa obiect:a. de productie(fabrica, comert), b.de servicii.
-Dupa gradul de cunoastere: a. marci notorii, b. marci defensive(marca dependenta de o alta
marca)
-Dupa continut: marci verbale, marci figurative, marci combinate, marci tridimensionale,
marci sonore, marci olfactive.
-Dupa solicitanti:
a.individuala- a carei solicitant este o pers. Fizica sau juridical ;
b. colectiva- se utilizează pentru a deosebi produsele şi/sau serviciile membrilor unei asociaţii
(unui grup de persoane) de produsele şi/sau serviciile altor persoane;
c. de certificare- marca a c/I solicitant e/e o pJ legal abilitata sa exercite exclusive controlul
produselor si serviciilor in ceea ce priveste calitatea, materialul, modul de fabricatie.

79.Mărcile colective şi mărcile de certificare.

Mărcile colective se utilizează pentru a deosebi produsele şi/sau serviciile membrilor unei
asociaţii (unui grup de persoane) de produsele şi/sau serviciile altor persoane. Pot solicita
înregistrarea unei mărci colective asociaţiile de fabricanţi, de producători, de prestatori de
 46

servicii, de comercianţi, care, în temeiul legii, au capacitatea, în nume propriu, să fie titulari ai
unor drepturi sau obligaţii de orice natură, să încheie contracte sau să întocmească alte acte
juridice, să intenteze acţiuni în instanţele judecătoreşti, precum şi persoanele juridice de drept
public. Solicitantul unei mărci colective va prezenta regulamentul de utilizare a mărcii colective
odată cu depunerea cererii de înregistrare a mărcii sau în termenul stabilit în
Regulament. Regulamentul de utilizare a mărcii colective specifică persoanele autorizate să
utilizeze marca, condiţiile de afiliere la asociaţie, precum şi condiţiile de utilizare a mărcii,
inclusiv sancţiunile, în cazul în care acestea există.
Mărcile de certificare (de conformitate)
(1) Mărcile de certificare (de conformitate) pot fi înregistrate la AGEPI de către organismele
de certificare, acreditate pentru efectuarea certificării conformităţii produselor sau serviciilor
în condiţiile Legii cu privire la evaluarea conformităţii produselor. Nu pot solicita înregistrarea
unei mărci de certificare persoanele juridice, altele decît cele menţionate, care fabrică, importă
sau vînd produse ori prestează servicii.
(3) Solicitantul, odată cu depunerea cererii de înregistrare a unei mărci de certificare în sau
în termenul stabilit în Regulament, va prezenta:
a) regulamentul de utilizare a mărcii de certificare;
b) autorizaţia sau documentul din care să rezulte desfăşurarea legală a activităţii de
certificare ori, după caz, dovada înregistrării mărcii de certificare în ţara de origine.
Regulamentul de utilizare a mărcii de certificare specifică persoanele autorizate să utilizeze
marca, elementele şi caracteristicile care vor fi certificate prin marcă, modul în care
organismul de certificare va verifica aceste caracteristici şi va supraveghea utilizarea mărcii,
sancţiunile pentru încălcarea regulamentului, taxele care vor fi plătite pentru utilizarea mărcii,
procedurile de reglementare a litigiilor.
Utilizarea unei mărci de certificare va fi deschisă oricărei persoane care oferă produse sau
prestează servicii conforme caracteristicilor stipulate în regulamentul de utilizare a mărcii de
certificare şi care respectă prevederile acestuia. În cazul în care o marcă de certificare a încetat
să mai fie protejată, ea nu poate fi depusă spre înregistrare şi nu poate fi utilizată în alte
scopuri în decurs de 10 ani de la data încetării protecţiei.
Taxele prevăzute de prezenta lege pentru mărcile colective se aplică şi mărcilor de certificare.

80.Similaritatea mărcilor şi similaritatea produselor pe care se aplică mărcile.

Motive relative de refuz
81.Drepturile subiective asupra mărcii.
Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este
în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său:
a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca
este înregistrată;
b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori
similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de
confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn
şi marcă;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru
care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica
Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de
caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora.
Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în BOPI
sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea mărcii.
Totodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat, pentru acele
fapte, săvîrşite după publicarea cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi interzise după
publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de cazul respectiv
 47

nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la înregistrarea mărcii nu au fost
publicate.Titularul mărcii poate plasa alături de marcă un marcaj de avertizare în formă de
litera R, înscrisă într-un cerc, sau un text care indică faptul că marca este protejată în
Republica Moldova.
82.Subiecţii dreptului subiectiv la marcă. Limitarea dreptului subiectiv.
Epuizarea dreptului.
Subiectii: solicitant, titularul
Limitarea dreptului exclusiv
Dreptul exclusiv nu se extinde asupra elementelor mărcii care, în conformitate cu prezenta
lege, nu pot fi înregistrate independent în calitate de mărci, cum ar fi termenii descriptivi,
inclusiv cei cu caracter relogios, precum şi asupra elementelor grafice, prezentate prin linii
întrerupte sau punctate, cu ajutorul cărora solicitantul indică părţile produsului sau
ambalajului care nu sînt revendicate ca părţi ale mărcii, cu condiţia folosirii loiale a
elementelor menţionate şi a respectării intereselor legitime ale titularului mărcii şi ale terţilor.
Dreptul exclusiv asupra mărcii nu-i permite titularului să interzică unui terţ să utilizeze în
activitatea sa industrială sau comercială, în concordanţă cu practicile oneste:
a) propriul său nume sau adresa sa;
b) indicaţiile referitoare la specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, originea
geografică, timpul fabricării produsului sau prestării serviciului, la alte caracteristici ale
acestora;
c) marca, în cazul cînd este necesar de a indica destinaţia unui produs şi/sau serviciu, în
special în calitate de accesoriu ori de piesă detaşabilă.
Epuizarea dreptului conferit de marcă
Titularul unei mărci înregistrate nu poate cere interzicerea utilizării de către alte persoane a
acestei mărci pe produse şi/sau servicii care au fost plasate pe piaţa Republicii Moldova de el
însuşi ori cu consimţămîntul său. aceasta nu se aplica în cazul cînd titularul are motive
temeinice să se opună comercializării produselor sau prestării serviciilor, în special cînd starea
acestora este modificată sau alterată după plasarea lor pe piaţă.

83.Motivele de refuz la înregistrarea mărcii.

Motive absolute de refuz
Se refuză înregistrarea:
a) semnelor care nu îndeplinesc condiţiile forma
b) mărcilor care sînt lipsite de caracter distinctiv;
c) mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicaţii ce pot servi în comerţ pentru a
desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, originea geografică, timpul fabricării
produsului sau prestării serviciului, alte caracteristici ale acestora;
c1) mărcilor constituite exclusiv din semne cu caracter elogios;
d) mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicaţii devenite uzuale în limbajul curent
sau în practicile comerciale loiale şi constante;
e) semnelor constituite exclusiv din forma impusă de însăşi natura produselor sau din forma
produsului necesară pentru obţinerea unui rezultat tehnic, sau din forma care conferă valoare
esenţială produsului;
f) mărcilor care prejudiciază imaginea şi/sau interesele statului ori sînt contrare ordinii
publice sau bunelor moravuri, în special apelurile antiumane, cuvintele, reproducerile şi
semnele indecente, precum şi celor de natură să lezeze demnitatea persoanelor, minorităţilor,
etniilor, naţiunilor, sentimentele lor religioase, naţionale, profesionale etc.;
g) mărcilor care pot induce în eroare consumatorul în ceea ce priveşte originea geografică,
 48

calitatea ori natura produsului şi/sau a serviciului;

h) mărcilor care conţin reproduceri sau imitaţii de steme, drapele şi embleme de stat,
i) mărcilor care conţin denumirea oficială sau istorică a statului sau abrevierea ei ori
denumiri ale unităţilor administrativ-teritoriale, reproduceri de insigne,
j) mărcilor care conţin semne de înaltă valoare simbolică, în special simboluri religioase;
Motive relative de refuz
se refuză înregistrarea şi în cazul cînd marca:
a) este identică cu o marcă anterioară înregistrată pentru produse şi/sau servicii identice;
b) este identică ori similară cu o marcă anterioară şi, din cauza identităţii ori similitudinii
produselor şi/sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există riscul de confuzie
pentru consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară;
c) este identică ori similară cu o marcă anterioară şi este solicitată spre înregistrare pentru
produse şi/sau servicii care nu sînt similare cu cele pentru care marca anterioară este
înregistrată, în cazul cînd marca anterioară se bucură de renume în Republica Moldova şi dacă
utilizarea mărcii solicitate, fără un motiv justificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul
distinctiv ori din renumele mărcii anterioare sau le-ar aduce atingere acestora.

84.Procedura de eliberare a certificatului de înregistrare a mărcii. Opoziţiile,

contestaţiile şi observaţiile terţilor.
-Depunerea cererii
-Examinarea formala -pentru atribuirea datei de depozit in cazul marcilor trebuie sa fie
intrunite cumulativ mai multe conditii
o indicatie cu privire la solicitarea de acordare
o indicatie cu privire la datele de identificare ale solicitantului
o indicatie cu privire la datele de identificare ale reprezentantului in cazul in care cererea
este depusa prein reprezentant
lista produselor sau serviciilor pentru care se solicita inregistrarea
o reproducere a marcii care se solicita spre inregistrare( exceptie marcile olfactive)
dovada de plata a taxei de depunere a cererii.
Daca una nu este indeplinita,se acorda un termen de 2 luni printr-o notificare pentru a le
indeplini.
Cerea se inscrie in Registrul national al cererilor de inregistrare a marcilor,daca au fost
inteunire toate conditiile.
-Examinarea preliminara,Agepi verifica mai multe conditii:
daca a fost revendicata prioritatea (ca la DmI, solictantul piate invoca o prioritae
expozitionala si conventionala) cu deosebire ca in casul marcilor prioritaatea conventionala se
invoca in termen de 6 luni,prioritatea expozitionala se invoca in termen de 6 luni.
In cadrul examinarii preliminare agepi verifica daca este depusa prin reprezentant
-Are loc prima publicare in BOPi in termen de 3 luni de la data de depozit,cerea privind
certificatul de inregistrarea se publica in Bopi.
Orice persoana poate sa depuna o observatie la Agepi sau o
opozitie.particularitate: Observatiile se depun pe motive absolute de refuz, art 7 al legii privind
protectia marcilor. Opozitiile se depun pe motive relative de refuz , art 8 al legii.
-Examinarea in fond agepi verifica
opozitiile si observatiile depuse
daca sunt motive absolute de refuse
 49

daca sunt motive relative de refuz

In dependenta de derularea examinarii in fond agepi afopta hotararea de inregistrare sau de
respingere a cererii pentru obtinerea certificatului de inregistrare.
Aceasta hotarare se publica in Bopi, ulterior se inscrie marca in Registrul national al marcilor
Se elibereaza certificatul de inregistrare. , pe o perioada de 10 ani cu posibilitatea prelungirii de
un numar nelimitat de ori. . Cu 6 luni inainte expirarii termenului d 10 ani,solicitantul trebuie
sa depuna la Agepi, o cereree de reinnoire a certificatului de inregistrare.

85.Procedura de înregistrare a mărcii în străinătate (calea naţională şi

internaţională). Rolul AGEPI în procesul de înregistrare a mărcii pe cale
internaţională.
inregistrarea in strainatate oe cale internationale ooate avea loc prin modalitatile

1. Calea nationala prin depunerea unei cereri in statul in care doreste sa fie protejata ca
marca
2. Inregistrarea nationala prin aranjamentul de la Madrid ,
3. Inregistrea internationala prin protocol privind aranjamentul de la mAdrid

Solicitantul unei inregistrati internationale nu poate alege aleatoriu inregistrarea internationala prin
Aranjament sau prin Protocol. Acest fapt depinde de tara de origine (tara in care se depune cerere) si
din tara desemnata (tara unde se solicita protectia marcii)
Daca tara de origine si tara desemnata este parte si la aranjament si la protocol, pina la 1 septembrie 2008
inregistrarea internationala avea loc prin aranjament. Protocolul privind aranjamentul de la Madrid,prevede
daca trei patrimi din statele membre ale aranjamentului vor adera la procotol, inregistrarea internationala va
avea loc prin protocol. ( clauza de salvgardare va fi in favoarea procotolului). De la 1 septembrie 2008,
desemnarile unei parti contractante ce este in acelasi timp parte si la aranjament si la protocol, intr-o cerere
internationala efectuata de catre un solicitant, ce apartine unei parti contractante membra,la rindul sau atit
la ranjament cit si la protocol, vor fi guvernate de protocol.

Solicitantul care doreste sa inregistreze marca pe cale internationala trebuie sa depuna o cereree la Agepi
in cazul in care solicita inregistrarea prin Aranjament sau prin Protocol . Agepi,actioneaza in calitate de
oficiu receptor,receptioneaza cererile si o transmit birourilor internationalea OMPI. Cererea se completeaza
pe un formular standart si este de 3 tipuri:

 MM1 sunt cererile in care toate statele sunt parte exclusiv doar la aranjament.
 MM2 tarile desemnate sunt parte si la protocol indiferent de faptul daca sunt sau nu parte
si la aranjament
 MM 3 cel putin o tara desemnata este parte exclusiv la aranjament si cep putin o tara este
parte si la protocol, indiferent de faptul daca este sau nu parte si la aranjament.

Inregistrarea internationala este valabila pe o perioada de 10 ani si poate fi reinoita prin depunerea unei
cereri cu 6 luni inaintea expirarii termenului de 10 ani. Cu 6 luni inainte de expirarea termenului de protectie
Biroul international va reaminti titularului inregistrarii internationale sau mandatarului pein trimiterea unui
aviz oficial data exacta a acestei expirari. Prin intermediul achitarii unei taxe suplimentare,va fi acordat un
termen de gratie de 6 luni pentru reinnoirea inregistrarii internationale
Avantajele inregistrarii unei marci pe cale internationala

1. Folosirea unei singure cereri

2. Urmarirea unei singure cereri pentru modificari completari si alte mentiuni care apar pe
parcursul procesului de inregistrare
3. Valoarea taxelor achitate este mult mai mica pentru inregistrarea marcii internationale
decit aceea care ar fi trebuit achitata in cazul in care s-ar opta pentru inregistrarea in
strainatate pe cale nationala.

Deosebirile dintre Aranjamnet si Protocol:

1. Limba in care se depune cererea: aranjamentul in limba franceza protocolul

franceza,engleza,spaniola(in cazul in care oficiul national nu prevede altfel) Agepi in
 50

calitate de oficiu de origine,va receptiona,verifica si transmite Biroului International

cerereile guvernate de protocol in limba franceza sau engleza.

2. Problema denumita cascadă in conformitate cu aranjamnetul,oficiul de origine al tarii

este definit drept oficiul tarii parte la arnjament in care solictantul : --- are o intreprindere
reala si efective; --- in lipsa acesteia tara unde isi are domiciliul; --- in lipsa acesteia al
carui national este . Astfel solicitantul este obligat sa treaca asa numita cascada neavind

libera alegere a oficiului de origine in cazul protocolului nu exista obligativitatea

trecerii asa numitei cascade ,astfel solicitantul are dreptul de a alege oficiul de origine

3. Baza juridica pentru depunerea cererii in cazul aranjamentului pentru a depune o

cerere de inregistrare internationala,solicitantul obligatoriu trebuie sa inregistreze marca

pe cale nationala. In cazul protocolului solicitantul, poate depune o cerere

internationala atit in baza unei inregistrari nationale cit si in baza unei cereri nationale.

4. Dependenta cererii internationale de cererea nationala conform protocolului exista

posibilitatea transformarii inregistrarii internationale in cerere nationala,daca la cererea

oficiului de origine inregistrarea internationala se exclude din registrul international.

In cazul arnjamentului,cererea internationala depinde de cererea nationala pe o perioada
de 5 ani

86.Marca notorie. Procedura de recunoaştere a notrietăţii unei mărci.

marcă notorie - marcă larg cunoscută în Republica Moldova la data depunerii unei cereri de
înregistrare de marcă sau la data priorităţii revendicate în cerere, în cadrul segmentului de
public vizat pentru produsele şi/sau serviciile cărora li se aplică marca, fără a fi necesară
înregistrarea sau utilizarea mărcii notorii în Republica Moldova pentru a fi opusă;
Marca poate fi recunoscută ca fiind notorie în urma unei cereri de constatare a notorietăţii,
depusă la judecătoria în a cărei jurisdicţie este sediul AGEPI, sau a unei cereri reconvenţionale
într-o acţiune de apărare a drepturilor, depusă la aceeaşi instanţă.
cererea de constatare a notorietăţii mărcii trebuie să conţină:
a) solicitarea de constatare a notorietăţii mărcii cu indicarea datei de la care această
constatare se solicită;
b) numele, prenumele, adresa şi semnătura solicitantului, în cazul unei persoane fizice;
denumirea, sediul şi semnătura conducătorului, în cazul unei persoane juridice;
c) numele, prenumele, adresa şi semnătura mandatarului autorizat/ reprezentantului, în
cazul depunerii cererii prin intermediul lor;
d) descrierea mărcii, dacă este înregistrată, sau descrierea semnului care se pretinde că poate
fi recunoscut ca marcă notorie;
e) produsele şi/sau serviciile pentru care se utilizează marca, grupate conform claselor
clasificării internaţionale a produselor şi a serviciilor;
f) culoarea/culorile mărcii, în cazul în care acestea constituie un element distinctiv al mărcii;
g) numărul certificatului de înregistrare, dacă se solicită constatarea notorietăţii unei mărci
înregistrate.
La cererea de constatare a notorietăţii mărcii se anexează:
a) documente ce conţin informaţii despre factorii în a căror bază se poate face concluzia
despre notorietatea semnului, inclusiv despre:
- gradul de cunoaştere a semnului pe piaţă de către segmentul de public vizat;
- rezultatul sondajelor efectuate de solicitant;
b) reproducerea grafică sau fotografică a mărcii, prezentată în culoarea sau în combinaţia de
culori în care se solicită constatarea notorietăţii mărcii, cu imagine de o calitate ireproşabilă,
clară şi distinctă;
Sondajul se efectuează pe un eşantion reprezentativ în raport cu segmentul de public vizat.
Aria geografică a sondajului şi mărimea eşantionului se stabilesc în funcţie de
 51

caracterul/specificul produselor şi/sau al serviciilor pentru care se foloseşte marca.La stabilirea

notorietăţii mărcii pentru produsele cu destinaţie tehnică trebuie să fie chestionaţi
consumatorii produselor respective (atît din cercul producătorilor, cît şi din reţeaua de
comerţ). Astfel, este necesar ca nu mai puţin de 60% din numărul acestor respondenţi să
cunoască marca respectivă. La stabilirea notorietăţii mărcii pentru produsele de consum
curent trebuie să fie chestionat consumatorul „mediu” precum şi specialişti din ramura
respectivă a industriei şi a comerţului. Astfel, este necesar ca majoritatea respondenţilor să
cunoască marca respectivă
În funcţie de rezultatul examinării cererii de constatare a notorietăţii mărcii se adoptă o
hotărîre privind constatarea notorietăţii mărcii sau respingerea cererii de constatare a
notorietăţii mărcii.
Hotărîrea privind constatarea notorietăţii mărcii se comunică AGEPI pentru ca marca
recunoscută notorie să fie înscrisă în Registrul mărcilor notorii.
Datele înscrise în Registrul mărcilor notorii se publică în BOPI în termen de 3 luni de la data
adoptării hotărîrii privind constatarea notorietăţii mărcii.

87.Noţiunea şi clasificarea priorităţii mărcii. Revendicarea priorităţii.

Prioritatea Conventionala –termen 6 luni, stat parte la OMC sau Uniunea de la Paris
Prioritatea Expozitionala – termen 6 luni, stat parte la OMC sau Uniunea de la paris, expozitie
internationala
Invocarea priorităţii
Solicitantul care doreşte să se prevaleze de dreptul de prioritate este obligat să dea o declaraţie
de prioritate odată cu depunerea cererii de înregistrare a mărcii sau în termen de 2 luni de la
data de depozit a cererii şi să prezinte, în termen de cel mult 3 luni de la această dată,
documentele care confirmă legitimitatea unei astfel de cerinţe, cu condiţia achitării taxei
stabilite.

88.Transmiterea drepturilor subiective asupra mărcii (cesiune, licenţă, franciză,

gaj, aport la constituirea capitalului social al unei societăţi comerciale).
Dreptul asupra marcii poate fi transmis prin:

 Cesiune . Contractul de cesiune este contractul dintre 2 parti :cedent (titulaarul marcii)
care transmite drepturile sale asupra marcii. Unei persoane numita cesionar.

Tipurile cesiunii:

 cesiune totala prin care se transmit cesionarului toate drepturile oferite de protectie
sau cerereea de inregistrare a obiectului proprietate industrial

 . Cesiunea partiala atunci cind este limitata din punct de vedere al intinderii protectiei
conferite de tipul de protectie sau de cererea de inregistrare a obiectului de proprietate
industriala. (Ex pentru o anumita clasa).

Contracyul de cesiune trebuie sa includa: #indicatie cu privire la tipul cesiunii( totala/partiaala),# numarul si
data de depozit a obiectului de proprietate industriala(cerere) sau titlului de protectie. ;# lista produselor
sau serviciilor cesionate grupate in conformitate cu Aranjamentul de la Nitsa peivind clasificarea
internationala a produselor sau serviciilor# teritoriul in limitele caruia urmeaza a fi exploatat obiectul de
proprietate industriala( in cazul in care cesiunea este partiala in dependenta de teritoriu # semnaturile,data

 Licenta conform art 27 al legii priivind protectia marcilor,contractul de licenta este

contractul in virtutea caruia titularul marcii inregistraate ( licentiar) , transmite dreptul de
utilizare a acesteia oricarei altei persoanenumita licentiat rezervidnu-si dreptul de

proprietate asupra marcii. Licenta poate fi : exclusiva conform careia drepturile

 52

privind obiectele de proprietate industriala se transmit unui singur licentiat

neexclusiva in baza careia licentiarul isi rezerva dreptul de a incheia contracte de licenta
referitoar laa acelasi obiect de proproetate industriala cu mai multi licentiati.

Licenta poate fi: # totala in baza careia licentiatului i se transmit toate drepturile conferite de titlul de
protectie a obiectului de proprietate industriala pe intreg tesritoriului titularul obiectului de proprietate
industriala fiind licentiarul # partiala in virtutea careia transmiterea drepturilor este limitata, din punct de
veder al intinderii protectiei conferite de titlul de protectie pentru obiectul de proprietate industriala.

Contractul de licenta trebuie sa includa clauzele : ¥indicatii privind tipul

licentei(exclusiva,totala...);¥ numarul titlului de protectie a obiectului de proprietate industriala; ¥indicatii
privind dfeptul licentiatului de a incheiea contracte de sublicenta; ¥lista peoduselor sau serviciilor grupate
in conformitate cu clasificatorul de la Nitsa privind lista produselor sau servicilor; ¥conform art 27(3)
contractul de licenta va include si clauza de calitate a marfii,conform careia produsele sau serviciile
licentiatului dupa calitatea lor nu trebuie sa fie inferioare celor ale licentiarului si ca licentiarul va exercita
controlul indeplinirii acestei clauze.
Conform art 27(6) licentiatul poate initia o procedura de aparare a dreptului asupra marcii doar cu acordul
titularului acesteia. Titularul unei licente exclusive poate initia o astfel de procedura in cazul in care dupa
somatie titularul marcii nu a intentat el insusi o asemenea actiune in termenul prescris.

 Gaj
 Franchasing contractul de franchasing este o modalitate de colaborare intre o societate
numita franchisor si una sau mai multe societati numite franchizate. Franchizorul avind
dreptul de proprietate asupra unor marci inregistrate,ofera franchizatului resurse banesti
si asistenta de specialitate precum si dreptul de a folosi marca sa in vederea desfasurarii
unei activitati comerciale. Franchizatul are o limita stabilita prin contract a libertatii sale
de actiune si este obligat sa verse periodic o cota parte din profitul realizat in folosul
franchizorului. In contractul de franchiza cele 2 parti sint convergente,frnchizorul este
interesat sa fie pe pietele internationale,franchizatul are interesul se beneficieze de
mijloacele franchizorului in derularea afacerii. Avantajul franchizorului este ca fara de
cheltuieli de investitii poate actiona pe o piata externa. In acelasi timp,franchizorul poate
sa-si diversifice activitatea operind actiuni de extindere si amplificare a afacerii
prin reinvestitii.
 Succesiune
 Ca aport la capitalul social al unei societati comerciale.

Procedura de inregistrare la Agepi a contractelor de cesiune,licenta,gaj privind obiectele de proprietate

industriala

1. Depunerea unei cereri pe un formular-tip aprobat de Agepi. Cererea trebuie sa se refere la

inregistrarea unui singur contract care poate sa includa unul sau mai multe obiecte de
proprietate industriala inregistrate la Agepi. Ca exceptie,contractele de cesiune se pot
referi si la cererile de inregsitrare a obiectelor de proprietate industriala. Cererea depusa

la Agepi trebuie sa contina: datele de identificare a oartilor contrcatnte numele si

adresa mandatarului autorizat datele ce permit identificarea obiectului de proprietate

industriala numarul titlului de protectie sau in cazul contractului de cesiune numarul

si data de depozit a cerereii de inregistrare a obiectului de proprietate industriala.
2. Examinarea cererii se realizeaza in termen de 3 luni de la data inregistrarii cererii la
Agepi.
3. Adoptarea deciziei de respingere sau indegistarre a contractului. Emite decizie de
inregistrare daca in procsul examinarii se constata ca cererea si documentele anexate
corespund prevederilor legislatiei in vigoare. Agepi emite decizia de respingere a

inregistrarii contractului daca: iregularitatile constatate nu sunt remediate in

tesrmneul prescris( in 2 luni de la data notificarii de catre Agepi) partea contractanta

care transmite drepturile asupra obiectului de proprietate industriala nu este titularul sau

solicitantul respectivului obiect. Continutul contractului nu contine clauze cu privire

la : partile contractului, obiectul de proprietate industriala la care se refera contracyil,tipul
contractului si sfera de intindere a drepturilor acordate prin intermediul contractului.
 53

4. Daca Agepi a emis decizia de inregistrare a cobtractului atunci datele se inscriu in

Registrele nationale ale obiectelor de proprietate industriala(brevete,marci)
5. Pe fiecare filă a fiecarui exemplar al contractului se aplica stampila "inregistrat" si se
inscrie numarul si data inregistrarii.

89.Stingerea dreptului subiectiv asupra mărcii.

-Renunţarea la marcă
Titularul, sub rezerva achitării taxei stabilite, poate să renunţe la marcă pentru toate sau
numai pentru o parte din produsele şi/sau serviciile pentru care marca a fost
înregistrată.Renunţarea la marcă se declară în scris la AGEPI de către titularul mărcii sau de
către persoana împuternicită de acesta, iar drepturile asupra mărcii se sting de la data
înscrierii renunţării în Registrul naţional al mărcilor.Renunţarea este înregistrată numai cu
acordul tuturor titularilor de drepturi referitoare la marcă, înscrişi în Registrul naţional al
mărcilor.
-Decăderea din drepturile asupra mărcii
Titularul mărcii este decăzut din drepturile asupra mărcii în urma unei cereri de decădere din
drepturi, depuse la judecătoria în a cărei jurisdicţie este sediul AGEPI, sau a unei cereri
reconvenţionale într-o acţiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeaşi instanţă, dacă a) în
decursul unei perioade neîntrerupte de 5 ani, fără motive justificate, marca nu a făcut obiectul
unei utilizări efective în Republica Moldova pentru produsele şi/sau serviciile pentru care a fost
înregistrată;
b) prin activitatea sau prin inactivitatea titularului, marca a devenit denumire uzuală în
comerţul cu un produs şi/sau cu un serviciu pentru care a fost înregistrată;
c) în urma utilizării mărcii de către titularul acesteia sau cu consimţămîntul lui, marca poate
induce în eroare consumatorul, în special în ceea ce priveşte natura, calitatea sau provenienţa
geografică a produselor şi/sau a serviciilor pentru care a fost înregistrată.
d) a fost retrasă permisiunea de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marca
de produs şi/sau serviciu, în conformitate cu legislaţia.
-Nulitatea marcii
Absoluta: marca a fost inregistrata contrar motivelor absolute de refuz de inregistrare a marcii,
solicitantul a actionat cu rea credinta la momentul depunerii cererii de inregistrare a marcii.
Relativa: daca exista o marca anterioara, daca exista un drept anterior

90. Apărarea dreptului subiectiv asupra mărcii. Metodele de apărare. Formele

metodei jurisdicţionale.
Art. 61 – 73 legea privind protectia marcilor

91.Noţiunea şi protecţia juridică a denumirilor de origine, indicaţiilor geografice

şi specialităţilor tradiţionale garantate.
indicaţie geografică – denumire a unei regiuni sau a unei localităţi, a unui loc determinat sau, în
cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveşte la desemnarea unui produs originar din această
regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară şi care posedă o calitate
specifică, reputaţie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice şi a cărui
producere şi/sau prelucrare, şi/sau preparare au loc în aria geografică delimitată;
denumire de origine – denumire geografică a unei regiuni sau localităţi, a unui loc determinat
sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveşte la desemnarea unui produs originar din
această regiune, localitate, loc determinat sau ţară şi a cărui calitate sau caracteristici sînt, în
mod esenţial sau exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinzînd factorii naturali şi umani, şi
a cărui producere, prelucrare şi preparare au loc în aria geografică delimitată;
specialitate tradiţională garantată – produs agricol sau alimentar tradiţional a cărui
specificitate este recunoscută prin înregistrare
 54

-Poate fi protejată în calitate de denumire de origine denumirea geografică a unei regiuni sau
localităţi, a unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveşte la
desemnarea unui produs:
a) originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară; şi
b) a cărui calitate sau caracteristici sînt, în mod esenţial sau exclusiv, datorate mediului
geografic, cuprinzînd factorii naturali şi cei umani; şi
c) a cărui producere, prelucrare şi preparare au loc în aria geografică delimitată.
-Poate fi protejată în calitate de indicaţie geografică denumirea unei regiuni sau localităţi, a
unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveşte la desemnarea unui
produs:
a) originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară; şi
b) care posedă o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei
origini geografice; şi
c) a cărui producere şi/sau prelucrare, şi/sau preparare au loc în aria geografică delimitată.
- În calitate de specialitate tradiţională garantată poate fi protejat un produs agricol sau
alimentar care:
a) este obţinut din materie primă tradiţională; sau
b) se caracterizează printr-o compoziţie tradiţională; sau
c) se caracterizează printr-un mod de producere şi/sau de prelucrare ce corespunde unui tip
tradiţional de producere şi/sau de prelucrare.
92.Caietul de sarcini şi termenul de protecţie a denumirilor de origine, indicaţiilor
geografice şi specialităţilor tradiţionale garantate.
Caietul de sarcini
Pentru a beneficia de o denumire de origine protejată sau de o indicaţie geografică protejată
ori pentru a fi recunoscut ca specialitate tradiţională garantată, un produs trebuie să fie
conform condiţiilor stabilite într-un caiet de sarcini, omologat printr-o decizie a Guvernului.
-Caietul de sarcini pentru o denumire de origine sau pentru o indicaţie geografică trebuie să
conţină:
a) denumirea de origine sau indicaţia geografică solicitată spre înregistrare;
b) denumirea şi descrierea produsului, inclusiv, dacă este cazul, a materiei prime, precum şi
principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice şi/sau organoleptice ale produsului;
c) delimitarea ariei geografice
d) elemente care să ateste că produsul provine din aria geografică delimitată
e) descrierea metodei de obţinere a produsului
f) elemente care să justifice, după caz:
- legătura dintre calitatea sau caracteristicele produsului şi mediul geografic,
- legătura dintre o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici ale produsului şi
originea sa geografică
g) denumirile şi adresele autorităţilor competente sau ale organismelor abilitate să verifice
respectarea prevederilor caietului de sarcini, precum şi precizarea misiunii lor;
h) orice reguli specifice de etichetare a produsului în cauză;
- Caietul de sarcini pentru o specialitate tradiţională garantată trebuie să conţină:
a) denumirea specialităţii tradiţionale garantate
b) descrierea produsului agricol sau alimentar, cu indicarea principalelor proprietăţi fizice,
chimice, microbiologice
c) descrierea metodei de producţie aplicate de producători, inclusiv, dacă este cazul,
descrierea naturii şi a caracteristicilor materiei prime sau a ingredientelor utilizate, a metodei
de preparare a produsului agricol sau alimentar;
d) elementele esenţiale care definesc specificitatea produsului şi, dacă este cazul, sistemul de
referinţă utilizat;
 55

e) elementele esenţiale care atestă caracterul tradiţional al produsului, în sensul art.6 alin.(1);
f) exigenţele minime şi procedurile de evaluare a specificităţii produsului.
Durata de protectie:
-Durata protecţiei unei denumiri de origine, a unei indicaţii geografice sau a unei specialităţi
tradiţionale garantate începe din data de depozit a cererii şi este nelimitată.
-Dreptul de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaţiei geografice protejate se
acordă pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de reînnoire ori de cîte ori este necesar, dacă se
menţin condiţiile prevăzute în caietul de sarcini pentru produsul respectiv. Deţinătorii acestui
drept, înainte de expirarea fiecărei perioade de 10 ani, pot să solicite la AGEPI reînnoirea lui

93.Denumirea de firmă. Structura internă. Subiecţii dreptului la denumirea de

firmă.
Denumirea de firma-nume propriu care individualizeaza un agent economic de alt agent
economic. Srtuctura interna: Corp –adica forma de organizare + accesoriu (denumirea
propriuzisa)
Subiectii denumirii de firma :-cetatenii RM,care indeplinesc conditiile p/u a se ocupa cu
activitatea de intreprinzator-cet . straini si apatrizii-pers. jur-uniuni de intreprinderi
Denumirea de firma individualizeaza un agent de alt agent,iar marca –un produs de alt
produs.D de firma este verbala,iar marca-verbala,figurative,combinataD de firma –are o
perioada nelimitata,iar marca-10 ani D de firma se inregistreaza la Canera Inreg. De Stat,iar
marca –la AGEPI D de firma – o persoana jur reprezinta o singura firma ,iar marca-o
persoana jur poate inregistra mai multe marci

94.Limitele legale la alegerea denumirii de firmă.

Avînd libertatea de a alege accesoriul, fondatorul trebuie să ţină cont de anumite limite
prevăzute de dispoziţiile legale.
Legal, denumirii de firmă i se pun anumite limite. Ea nu trebuie să conţină:
 cuvinte ori sintagme care contravin prevederilor legale;
 cuvinte ori sintagme care contravin normelor morale;
 cuvinte sau abrevieri care ar induce in eroare cu privire la forma sa;
 nume proprii dacă acestea nu coincid cu numele fondatorilor sau asociaţi¬lor şi dacă în
acest sens nu există acordul persoanei sau al moştenitorilor ei cu privire la folosirea numelui.

95.Reprezentanţii în proprietate industrială.

În RM reprezentantul în proprietatea industrială este pers fiz atestată şi înregistrată în
Registrul reprezentanţilor în domeniul proprietăţii industriale în modul stabilit de AGEPI).
Activitatea reprezentantului constă în reprezentarea pers-lor fiz şi jur naţ şi străine în
condiţiile prevăzute de contractul de mandat sau de un alt contract cu un conţinut analogic şi
procura legală de reprezentare şi în acordarea asistenţei necesare acestora în domeniul
protecţiei obiectelor proprietăţii industriale (invenţii, desene şi modele industriale, modele de
utilitate, soiuri de plante, mărci, topografii de circuite integrate etc.)
Poate dobîndi calitatea de reprezentant pers care îndeplineşte următoarele condiţii a) este
cetăţean al RM; b) are domiciliu în RM; c) dispune de diploma de studii superioare (licenţa);d)
are o practică de cel puţin 3 ani în domeniul protecţiei proprietăţii industriale ori are studii
superioare în acest domeniu; e) a susţinut examenul în faţa Comisiei de atestare a
reprezentanţilor în domeniul proprietăţii industriale din cadrul AGEPI; f) cunoaşte limba de
stat;g) nu este recunoscută incapabilă sau cu capacitatea de exerciţiu limitată.
Reprezentanţii îşi exercită atribuţiile conform principiilor bunei credinţe, onestităţii, încrederii
şi confidenţialităţii.Asupra reprezentanţilor nu se admit nici un fel de presiuni din partea
autorităţilor publice, organizaţiilor (asociaţiilor) obşteşti şi politice, agenţilor ec-ci sau oricăror
altor persoane. Reprezentantul poate să-şi desfăşoare activitatea profesională ca antreprenor,
 56

fără a se constitui ca pers jur sau constituindu-se ca pers jur pu prestarea serviciilor în
domeniul proprietăţii industriale, precum şi în calitate de salariat al unei instituţii, organizaţii
sau întreprinderi cu orice formă de organizare juridică. Reprezentantul, care lucrează în
calitate de antreprenor neînregistrat ca pers jur, îşi desfăşoară activitatea în baza contractelor
privind prestarea serviciilor în domeniul proprietăţii industriale, încheiate cu clienţii.
Reprezentantul, care s-a angajat într-o întreprindere, profilată pe prestarea serviciilor în
domeniul proprietăţii industriale, activează în baza contractelor încheiate de întreprindere.
Reprezentantul, care s-a angajat ca lucrător permanent sau temporar în instituţii, organizaţii
ori întreprinderi cu alte profiluri, activează conform obligaţiilor sale de serviciu prevăzute în
contractul de muncă. În instanţele de jud, pu apărarea dr-lor şi intereselor clientului,
reprezentantul poate beneficia, conform împuternicirii acestuia, de un avocat sau consilier
juridic.

96.Noţiunea şi condiţiile de protecţie a soiurilor de plante.

soi – grup de plante aparţinînd unui singur taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care,
indiferent dacă corespunde pe deplin sau nu condiţiilor de acordare a protecţiei prin brevet,
poate fi: - definit prin expresia caracterelor rezultînd dintr-un anumit genotip sau dintr-o
anumită combinaţie de genotipuri; expresia caracterelor materialului soiului de acelaşi tip
poate fi variabilă sau invariabilă, gradul de variabilitate fiind determinat de genotip sau de
combinaţia de genotipuri; - distinct faţă de orice alt grup de plante prin expresia a cel puţin
unuia dintre caractere; - considerat ca o entitate, avînd în vedere proprietatea sa de a fi
reprodus fără vreo modificare; categorii ale soiului – clona, linia, hibridul.
Protecţia juridică a soiului Drepturile asupra unui soi sînt obţinute şi protejate pe teritoriul
RM prin acordarea unui brevet pentru soi de plantă (denumit în continuare brevet) de către
Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în conformitate cu prezenta lege şi actele
normative subordonate legii, precum şi cu tratatele internaţionale la care RM este parte.
Întinderea protecţiei juridice prin brevet este determinată de ansamblul caracterelor esenţiale
ale soiului, expuse în descrierea oficială a acestuia.
Condiţiile de brevetabilitate a soiului
(1) Un soi este brevetabil numai dacă este:
a) distinct;
b) uniform;
c) stabil;
d) nou.
(2) Soiul trebuie să fie desemnat printr-o denumire

97.Noţiunea şi condiţiile de protecţie a topografiilor circiutelor integrate.

- Prin circuit integrat se înţelege un produs, sub forma sa finală sau sub o formă intermediară,
destinat să îndeplinească o funcţie electronică, în care elementele, dintre care cel puţin unul
este un element activ, şi interconexiunile, în totalitate sau parţial, fac parte integrantă din
corpul sau suprafaţa unei piese materiale.
- Prin topografie (schemă de configuraţie) a unui circuit integrat, denumită în continuare -
topografie, se înţelege dispunerea tridimensională, oricare ar fi expresia ei, a unor elemente,
dintre care cel puţin unul este un element activ, şi a tuturor interconexiunilor
circuitului integrat sau a unei părţi din ele ori o astfel de dispunere tridimensională pregătită
pentru un circuit integrat destinat fabricării.
(3) Dreptul asupra topografiei este recunoscut şi protejat pe teritoriul Republicii Moldova prin
înregistrare, în condiţiile prezentei legi, la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală,
denumită în continuare Agenţie, şi eliberare a certificatului de înregistrare.
 57

(4) Sînt protejate, în condiţiile prezentei legi, topografiile originale, adică cele create în urma
efortului intelectual al creatorilor, dacă în momentul creării ele nu sînt cunoscute pentru
creatorii de topografii şi fabricanţii de circuite integrate.
(5) O topografie constituită dintr-o combinaţie de elemente şi interconexiuni care sînt
cunoscute poate fi protejată numai dacă combinaţia, luată în ansamblul ei, este originală în
sensul alin.(4) din prezentul articol.

98.Noţiunea şi particularităţile know-how-lui (secretului comercial).

Noţiunea de secret comercial Prin secret comercial se înţeleg informaţiile ce nu constituie secret
de stat, care ţin de producţie, tehnologie, administrare, de activitatea financiară şi de altă
activitate a agentului economic, a căror divulgare (transmitere, scurgere) poate să aducă
atingere intereselor lui. Informaţiile ce constituie secret comercial sînt proprietate a agentului
antreprenoriatului sau se află în posesia, folosinţa sau la dispoziţia acestuia în limitele stabilite
de el în conformitate cu legislaţia. Cerinţele faţă de informaţiile ce constituie secret comercial
Informaţiile ce constituie secret comercial trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: a) să
aibă valoare reală sau potenţială pentru agentul antreprenoriatului; b) să nu fie, conform
legislaţiei, notorii sau accesibile; c) să aibă menţiunea ce ar corespunde cu desfăşurarea de
către agenţii antreprenoriatului a măsurilor respective necesare pentru păstrarea
confidenţialităţii lor prin aplicarea sistemului de clasificare a informaţiilor date, elaborarea
regulamentelor interne de secretizare, marcarea corespunzătoare a documentelor şi altor
purtători de informaţie, organizarea lucrărilor secrete de secretatiat; d) să nu constituie secret
de stat şi să nu fie protejate de dreptul de autor şi de brevet;e) să nu conţină informaţii despre
activitatea negativă a persoanelor fizice şi juridice care ar putea atinge interesele statului.
Divulgarea secretului comercial Prin divulgare a secretului comercial se înţeleg acţiunile
intenţionate sau din imprudenţă ale funcţionarilor publici, demnitarilor de stat, lucrătorilor
agentului economic, precum şi ale altor persoane care dispun de informaţii ce constituie secret
comercial care le-au fost încredinţate sau le-au devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau
munca lor, ce au condus la dezvăluirea prematură, folosirea şi răspîndirea necontrolată a
acestora. Ce canale de scurgere a know- how-luiexista acum in RM:-concurecta
neloiala,spionajul ec-c mituire,angjarea pu obiectul unor infractiuni secret comercial

99.Reglementarea juridică a secretului comercial în Republica Moldova.

Legea cu privire la secretul comercial

LEGE Nr. 171

din 06.07.1994

cu privire la secretul comercial

Publicat : 10.11.1994 în Monitorul Oficial Nr. 13 art Nr : 126

Abrogată prin LP133 din 15.11.18, MO467-479/14.12.18 art.784; în vigoare 01.03.19

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.

Prezenta lege stabileşte bazele juridice ale apărării secretului comercial pe teritoriul
Republicii Moldova, răspunderea persoanelor fizice şi juridice pentru divulgarea lui. Scopul
 58

legii este de a apăra sectorul comercial şi de a preîntîmpina concurenţa neloială în timpul

activităţii economice.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiunea de secret comercial
(1) Prin secret comercial se înţeleg informaţiile ce nu constituie secret de stat, care ţin de
producţie, tehnologie, administrare, de activitatea financiară şi de altă activitate a agentului
economic, a căror divulgare (transmitere, scurgere) poate să aducă atingere intereselor lui.
(2) Informaţiile ce constituie secret comercial sînt proprietate a agentului
antreprenoriatului sau se află în posesia, folosinţa sau la dispoziţia acestuia în limitele stabilite
de el în conformitate cu legislaţia.
Articolul 2. Cerinţele faţă de informaţiile ce constituie secret comercial
Informaţiile ce constituie secret comercial trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) să aibă valoare reală sau potenţială pentru agentul antreprenoriatului;
b) să nu fie, conform legislaţiei, notorii sau accesibile;
c) să aibă menţiunea ce ar corespunde cu desfăşurarea de către agenţii antreprenoriatului a
măsurilor respective necesare pentru păstrarea confidenţialităţii lor prin aplicarea sistemului
de clasificare a informaţiilor date, elaborarea regulamentelor interne de secretizare, marcarea
corespunzătoare a documentelor şi altor purtători de informaţie, organizarea lucrărilor secrete
de secretatiat;
d) să nu constituie secret de stat şi să nu fie protejate de dreptul de autor, de drepturile
conexe şi de brevetul de invenţie;
[Art.2 lit.d) în redacţia LP111 din 17.05.12, MO130/26.06.12 art.426]
e) să nu conţină informaţii despre activitatea negativă a persoanelor fizice şi juridice care
ar putea atinge interesele statului.
Articolul 3. Divulgarea secretului comercial
Prin divulgare a secretului comercial se înţeleg acţiunile intenţionate sau din imprudenţă
ale funcţionarilor publici, demnitarilor de stat, lucrătorilor agentului economic, precum şi ale
altor persoane care dispun de informaţii ce constituie secret comercial care le-au fost
încredinţate sau le-au devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca lor, ce au condus la
dezvăluirea prematură, folosirea şi răspîndirea necontrolată a acestora.
[Art.3 în redacţia LP204 din 28.07.05, MO107/12.08.05 art.573]
Capitolul II
SUBIECŢII ŞI OBIECTELE SECRETULUI COMERCIAL
Articolul 4. Subiecţii secretului comercial
(1) Subiecţi ai secretului comercial sînt persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova,
precum şi din alte state.
(2) Statul garantează subiectului secretului comercial dreptul la păstrarea şi apărarea lui în
modul stabilit de legislaţie.
[Art.4 modificat prin LP1079 din 23.06.00, MO154/14.12.00]

Articolul 5. Obiectele secretului comercial

(1) Obiecte ale secretului comercial (know-how) sînt interesele economice şi informaţiile
tăinuite intenţionat despre diferitele aspecte şi domenii ale activităţii economice de producţie,de
administrare, tehnico-ştiinţifice, financiare a agentului economic, a căror protecţie este
condiţionată de interesele concurenţei şi posibila periclitare a securităţii economice a agentului
economic.
(2) Atribuirea neîntemeiată a informaţiei accesibile la secret comercial este interzisă.
(3) Conţinutul şi volumul de informaţii ce constituie secret comercial sînt stabilite de
agentul antreprenoriatului.
 59

(4) Obiecte ale secretului comercial nu pot fi:

a) documentele de constituire, precum şi documentele ce dau dreptul de a practica activitate
de antreprenoriat şi anumite tipuri de activitate economică ce urmează a fi licenţiate;
b) informaţiile în forma stabilită a dărilor de seamă statistice, precum şi a dărilor de seamă
privind exerciţiul economico-financiar şi alte date necesare pentru verificarea corectitudinii
calculării şi achitării impozitelor şi a altor plăţi obligatorii;
c) documentele de achitare a impozitelor, a altor plăţi la bugetul public naţional;
d) documentele care atestă solvabilitatea;
e) informaţiile privind componenţa numerică şi structura personalului, salariul
lucrătorilor, condiţiile de muncă, precum şi cele privind disponibilitatea locurilor de muncă;
f) informaţiile cu privire la poluarea mediului înconjurător, încălcarea legislaţiei
antimonopol, nerespectarea regulilor de protecţie a muncii, comercializarea producţiei care
dăunează sănătăţii consumatorilor, precum şi cu privire la alte încălcări ale legislaţiei şi
mărimea prejudiciului cauzat.
(5) Nu constituie obiecte ale secretului comercial al întreprinderilor de stat şi municipale
pînă la privatizare şi în procesul privatizării datele privind:
a) volumul proprietăţii întreprinderii şi al mijloacelor ei băneşti;
b) investirea mijloacelor în activele rentabile (hîrtii de valoare) ale altor întreprinderi, în
obligaţii şi împrumuturi, în fondurile statutare ale întreprinderilor mixte;
c) obligaţiile de credit, comerciale şi alte obligaţii ale întreprinderii, care decurg din
legislaţie, şi din contractele încheiate de ea;
d) contractele cu întreprinderile nestatale.
Articolul 6. Competenţa şi responsabilitatea subiecţiilor secretului
comercial
(1) Modul de apărare a secretului comercial, în condiţiile prezentei legi, se stabileşte de
către agentul antreprenoriatului sau de către conducătorul numit de acesta, care îl aduce la
cunoştinţa lucrătorilor care au acces la informaţiile ce constituie secret comercial.
(2) Încălcarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a modului de apărare a
secretului comercial, stabilit de agentul antreprenoriatului sau de conducătorul numit de
acesta, atrage după sine răspunderea prevăzută de legislaţie.
(3) Agentul antreprenoriatului poartă răspundere personală de crearea condiţiilor necesare
pentru asigurarea păstrării secretului comercial.
(4) Agentul antreprenoriatului poartă răspundere pentru atribuirea neîntemeiată a
informaţiei accesibile la secret comercial.
(5) Statul acordă sprijin agentului antreprenoriatului în crearea condiţiilor necesare pentru
asigurarea păstrării secretului comercial.
[Art.6 modificat prin LP312-XV din 28.06.01, MO81-83/20.07.01]
Capitolul III
APĂRAREA SECRETULUI COMERCIAL ŞI ACCESUL LA EL
Articolul 7. Mecanizmul stabilirii modului de apărarea a secretului
comercial
Subiecţii secretului comercial elaborează instrucţiuni, regulamente privind asigurarea
păstrării secretului comercial în care se stabilesc:
a) conţinutul şi volumul informaţiilor ce constituie secret comercial;
b) modul de atribuire informaţiilor, lucrărilor şi articolelor a menţiunii "Secretul
întreprinderii" şi de scoatere a acestei menţiuni;
c) procedura admiterii lucrătorilor agentului economic, precum şi a persoanelor antrenate
în activitatea lui, la informaţiile ce constituie secret comercial;
d) modul de folosire, evidenţă, păstrare şi marcare a documentelor şi a altor purtători de
informaţie, a articolelor, obiectul cărora constituie secret comercial;
 60

e) organizarea controlului asupra modului de folosire a informaţiilor ce constituie secret

comercial;
f) procedura de asumare a obligaţiilor reciproce de către agenţii economici privind
păstrarea secretului comercial la încheierea contractelor de desfăşurare a unor acţiuni
comune;
g) modul de aplicare a măsurilor de influenţă disciplinară şi materială prevăzute de
legislaţia asupra lucrărilor care au divulgat secretul comercial;
h) punerea răspunderii pentru asigurarea păstrării secretului comercial în seama persoanei
cu funcţii de răspundere a agentului economic.
Articolul 8. Obligaţiile lucrătorilor agentului economic privind păstrarea
secretului comercial
(1) Lucrătorii agentului economic care au acces la informaţiile ce constituie secret comercial
îşi asumă obligaţiile:
a) să păstreze secretul comercial pe care îl vor cunoaşte în procesul muncii şi să nu-l divulge
fără a avea autorizaţie, eliberată în modul stabilit, cu condiţia că informaţiile ce constituie
secret comercial nu le-au fost cunoscute mai înainte sau n-au fost primite de ei de la o terţă
persoană fără obligaţia de a respecta confidenţialitatea lor;
b) să respecte cerinţele instrucţiunilor, regulamentelor şi dispoziţiilor privind asigurarea
păstrării secretului comercial;
c) în caz dacă persoane străine încearcă să obţină de la ei informaţii ce constituie secret
comercial să anunţe imediat despre această persoană cu funcţii de răspundere respectivă sau
subdiviziunea respectivă a agentului economic;
d) să păstreze secretul comercial al agenţilor economici cu care întreţin relaţii de afaceri;
e) să nu folosească cunoaşterea secretului comercial pentru practicarea vreunei activităţi
care, în calitate de acţiune concurentă, poate să aducă prejudicii agentului economic;
f) în cazul concedierii să transmită toţi purtătorii de informaţii ce constituie secret
comercial (manuscrise, maculatoare, documente, desene, benzi magnetice, fişe perforate, benzi
perforate, discuri, dischete, imprimate de printer, pelicule cinematografice şi fotografice
modele, materiale etc.), pe care i-au avut la dispoziţie, persoanei cu funcţii de răspundere
respective sau subdiviziunii respective a agentului economic.
(2) Obligaţiile date se asumă în scris la încheierea contractului de muncă sau altui contract
fie în procesul executării lui.
Articolul 9. Subdiviziunile specializate pentru apărarea secretului comercial
(1) Pentru asigurarea apărării secretului comercial la agenţii economici mari pot fi create
subdiviziuni speciale cu regim secret, funcţiile şi împuternicirile cărora sînt reflectate în
instrucţiuni, regulamente, dispoziţii respective.
(2) Organele de ocrotire a ordinii de drept şi alte organe de stat acordă sprijin
subdiviziunilor cu regim secret ale agenţilor economici la îndeplinirea funcţiilor încredinţate
lor.
Articolul 10. Apărarea secretului comercial în procesul interacţiunii
agenţilor economici
(1) În timpul cînd agenţii economici întreţin legături economico-comerciale, tehnico-
ştiinţifice, financiar-valutare şi alte legături de afaceri, inclusiv cu partenerii străini, părţile
contractante stipulează expres caracterul, conţinutul informaţiilor ce constituie secret
comercial, precum şi obligaţiile reciproce privind asigurarea păstrării lui în conformitate cu
legislaţia.
(2) În cazul încheierii contractului cu parteneri străini, condiţiile păstrării confidenţialităţii
activităţii trebuie să corespundă legislaţiei ţării unde se încheie contractul, dacă acordurile
interstatale nu prevăd altfel.
Articolul 11. Accesul la secretul comercial
 61

(1) La secretul comercial au acces lucrătorii, cercul cărora este stabilit de agentul
antreprenoriatului.
(2) Organele de stat, în limitele competenţelor stabilite de legislaţie, au dreptul, în baza unei
cereri scrise, semnate de către persoana împuternicită, să solicite şi să primească, cu titlu
gratuit, informaţii ce constituie secret comercial, inclusiv prin intermediul platformei de
interoperabilitate.
[Art.11 al.(2) modificat prin LP143 din 19.07.18, MO309-320/17.08.18 art.482; în vigoare
10.11.18]
[Art.11 al.(2) în redacţia LP204 din 28.07.05, MO107/12.08.05 art.573]
[Art.11 al.(2) modificat prin LP390-XV din 20.07.01, MO110/13.09.01 art.847]
(3) Persoanele cu funcţii de răspundere ale acestor organe poartă răspunderea prevăzută de
legislaţie pentru divulgarea informaţiilor ce constiuie secretul comercial al agentului economic.
(4) Alte organe şi organizaţii, inclusiv mijloacele de informare în masă, nu au dreptul să
ceară de la agenţii economici informaţii ce constituie secret comercial.
Articolul 12. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice care au acces
la secretul comercial
(1) Persoanele fizice şi juridice, inclusiv persoanele cu funcţii de răspundere ale organelor
de stat de control şi supraveghere, care au acces la secretul comercial, sînt obligate să respecte
cu stricteţe cerinţele privind nedivulgarea lui, să împiedice scurgerea informaţiei către terţi,
achiziţionarea sau folosirea de către aceştia a informaţiei fără consimţămîntul proprietarului şi
într-un mod contrar practicii comerciale loiale (rezilierea contractului, abuzul de încredere şi
incitarea la delict, achiziţionarea de informaţii nedivulgabile de către terţii care ştiau că o atare
achiziţie implică practici comerciale neloiale sau în privinţa cărora au fost prezentate probe de
astfel de practici ori de o gravă neglijenţă sau ignoranţă), sub rezerva ca aceste informaţii:
a) să fie secrete în sensul că, în totalitatea lor ori în configuraţia sau asamblarea exactă a
elementelor lor, ele în general nu sînt cunoscute sau nu sînt accesibile persoanelor din mediul
care în practica obişnuită recurg la genul de informaţii în cauză;
b) să aibă o valoare comercială pentru că sînt secrete;
c) să facă obiectul unor dispoziţii rezonabile de păstrare a secretului lor din partea
persoanei care le controlează în mod licit.
(2) În cazul în care autorizarea comercializării produselor farmaceutice sau a produselor
chimice pentru agricultură care conţin preparate chimice noi este condiţionată de comunicarea
de date nedivulgabile rezultate din încercări sau de alte date nedivulgabile, a căror stabilire
cere un efort considerabil, aceste date sînt protejate atît contra exploatării lor neloiale în
comerţ, cît şi contra divulgării, cu excepţia cazurilor cînd divulgarea este necesară pentru
protecţia publicului sau cînd sînt luate măsuri pentru a asigura protejarea datelor respective
contra exploatării lor neloiale în comerţ.
[Art.12 modificat prin LP1079 din 23.06.00, MO154/14.12.00]
Articolul 13. Limitele iniţierei în secretul comercial la instanţa
judecătorească şi în arbitraj
(1) În procesul dezbaterii judiciare a diferitelor litigii iniţierea instanţei judecătoreşti, a
arbitrajului şi a terţelor persoane în obiectele secretului comercial se admite numai în
măsura în care se referă nemijlocit la esenţa litigiului, la care agentul economic se prezintă în
calitate de reclamant sau reclamat. La prezentarea probelor se iau înconsiderare interesele
legitime ale părţilor legate de protecţia secretelor lor industriale şi comerciale.
(2) Accesul nelimitat al instanţei judecătoreşti şi arbitrajului la registrele contabile şi la alte
documente comerciale se permite numai în cazurile:
a) intentării procesului cu privire la falimentul şi lichidarea agentului economic;
b) litigiilor ce ţin de dreptul moştenirii sau de împărţirea bunurilor comune ale soţilor;
c) litigiilor dintre înşişi fondatorii agentului economic.
 62

[Art. 13 completat prin LP1079 din 23.06.00, MO154/14.12.00]

Articolul 131. Consultarea oficialităţilor străine în materie

de asigurare a secretului comercial
În scopul prevenirii unor pretinse violări ale legilor şi reglementărilor unui stat străin ca
rezultat al unor acţiuni întreprinse de cetăţeni ai Republicii Moldova sau de persoane
domiciliate în Republica Moldova, oricare oficialitate a statului străin este în drept să solicite
oficialităţilor responsabile din Republica Moldova furnizarea de informaţii neconfidenţiale
existente la dispoziţia publicului care prezintă un interes în cauză, precum şi alte informaţii de
care dispun, sub rezerva respectării legislaţiei interne şi încheierii unui acord reciproc
satisfăcător cu privire la respectarea caracterului confidenţial al acestor informaţii.
[Art.131 introdus prin LP1079 din 23.06.00, MO154/14.12.00]
Articolul 14. Temeiurile pentru stabilirea faptului
divulgării secretului comercial
Transmiterea informaţiilor ce constituie secret comercial unor terţe persoane atrage după
sine răspunderea disciplinară, materială, administrativă şi penală, prevăzută de legislaţie, cu
condiţia că informaţiile erau ţinute de către agentul economic în secret, că ele au fost
încredinţate în modul stabilit persoanei ce le-a divulgat fără consimţămînt de a le divulga şi că
prin divulgare s-a adus un prejudiciu.
Articolul 15. Răspunderea pentru divulgarea
secretului comercial
(1) Pentru încălcarea prezentei legi şi a altor acte normative cu privire la secretul comercial
persoanele fizice şi juridice sînt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia.
(2) Lucrătorii agenţilor economici, ai organelor de stat, precum şi persoanele care în mod
ilicit au primit sau au însuşit informaţiile ce constituie secret comercial sînt obligaţi să
recupereze totodată prejudiciul cauzat agentului economic sau agentului antreprenoriatului.

100. Noţiunea şi formele concurenţei neloiale. Reglementarea juridică a acesteia.

concurenţă neloială – orice acţiune, realizată de întreprinderi în procesul concurenţei, care
este contrară uzanţelor oneste în activitatea economică;
Formele:
-Discreditarea concurenţilor- Este interzisă discreditarea concurenţilor, adică defăimarea sau
punerea în pericol a reputaţiei sau credibilităţii acestora prin:
a) răspîndirea de către o întreprindere a informaţiilor false despre activitatea sa, despre
produsele sale, menite să îi creeze o situaţie favorabilă în raport cu unii concurenţi;
b) răspîndirea de către o întreprindere a unor afirmaţii false despre activitatea unui
concurent sau despre produsele acestuia, afirmaţii ce dăunează activităţii concurentului.
-Instigarea la rezilierea contractului cu concurentul - Este interzisă instigarea, din interes sau
în interesul persoanelor terţe, la rezilierea neîntemeiată a contractului cu concurentul unei alte
întreprinderi, la neîndeplinirea sau la îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor
contractuale faţă de concurentul respectiv prin acordarea sau oferirea, mijlocit sau nemijlocit,
de recompense materiale, compensaţii sau de alte avantaje întreprinderii parte a contractului.
-Obţinerea şi/sau folosirea ilegală a secretului comercial al concurentului
Se interzice obţinerea şi/sau folosirea de către o întreprindere a informaţiilor ce constituie
secret comercial al concurentului, fără consimţămîntul lui, dacă acestea au adus sau pot aduce
atingere intereselor legitime ale concurentului.
-Deturnarea clientelei concurentului-Este interzisă deturnarea clientelei concurentului
realizată de întreprinderi prin inducerea în eroare a consumatorului cu privire la natura,
modul şi locul de fabricare, la caracteristicile principale, inclusiv utilizarea, cantitatea
 63

produselor, preţul sau modul de calculare a preţului produsului.

-Confuzia-Sînt interzise orice acţiuni sau fapte care sînt de natură să creeze, prin orice mijloc, o
confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea economică a unui concurent, realizate
prin:
a) folosirea ilegală, integrală sau parţială a unei mărci, embleme de deservire, denumiri de
firmă, a unui desen sau model industrial sau a altor obiecte ale proprietăţii industriale de
natură să creeze o confuzie cu cele folosite în mod legal de către o altă întreprindere;
b) copierea ilegală a formei, a ambalajului şi/sau a aspectului exterior al produsului
unei întreprinderi şi plasarea produsului respectiv pe piaţă, copierea ilegală a publicităţii unei
întreprinderi, dacă aceasta a adus sau poate aduce atingere intereselor legitime ale
concurentului..
Legea privind protectia concurentei
101. Organizaţiile naţionale şi internaţionale împuternicite cu promovarea
proprietăţii intelectuale.
Nationale: AGEPI, Comisia nationala pentru proprietatea intelectuala, OGC-uri(ASDAC,
ORDA, ANPCI, Aore promolt), Academia de Stiinta, ministerul culturii, organul vamal,
uniunea inventatorilor si rationalizatorilor, uniunea scriitorilor
Internationale: ONPI, OMC