Programul educațional ``Da, poți!

``ca mijloc de dezvoltare socio-emoţională a

preşcolarilor

Prof. înv. preșc. Ludușan Maria

Educ. Ludușan Mădălina
Grădinița cu program prelungit nr. 8 Alba Iulia/G.p.p. nr. 9 Alba Iulia

Educația în grădiniță a copilului preșcolar trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte
și anume: dezvoltarea fizică, a sănătății, dezvoltarea limbajului și a comunicării, dezvoltarea
cognitivă, capacități și atitudini de învățare și nu în ultimul rând, dezvoltarea socio-
emoțională.
În cadrul programului educațional ``Da, poți!``, în care grădinița noastră a fost
implicată ca partener, am urmărit cinci aspecte ale dezvoltării sociale și emoționale a copiilor:
încrederea, perseverența, organizarea, înțelegerea și rezistența.
Pentru fiecare aspect am folosit pe parcursul derulării programului câte o păpușă,
astfel: pentru Încredere- Ioana cea Încrezătoare, pentru Perseverență- Petre cel Perseverent,
pentru organizare- Ovi cel Organizat, pentru Înțelegere- Ina cea Înțelegătoare, pentru
Rezistență- Radu cel Rezistent.
Cu ajutorul papușii Ioana cea Încrezătoare le-am explicat copiilor faptul că încrederea
presupune foarte multe lucruri și ne-am folosit de câteva exemple: Încrederea presupune să
vorbești tare pentru a putea fi auzit de ceilalți, să stai cu spatele drept, să te uiți în ochii celor
cu care vorbești, să încerci să faci lucruri grele singur fără a cere ajutorul educatoarei, să
încerci să faci lucruri noi fără să-ți fie frică de greșeli, să vorbești și să te joci cu cât mai mulți
copii de la grădiniță. Una din activitățile prin care, cu ajutorul păpușii Ioana, am încercat să le
dezvoltăm copiilor încrederea, a fost desenarea autoportretelor. Înainte de a începe să-și facă
autoportretul le-am reamintit copiilor că atât Ioana cea Încrezătoare cât și noi am dori ca ei să
încerce să realizeze desenul și să nu le fie frică să facă greșeli în timp ce desenează. I-am
încurajat în timp ce lucrau și , mai ales, i-am încurajat să gândească la fel cu Ioana cea
Încrezătoare ``Acest lucru este greu, dar pot să reușesc``. La sfârșitul activității fiecare copil
și-a prezentat autoportretul, am remarcat că fiecare portret este diferit, dar că toate sunt bune.
Am apreciat copiii pentru că au reușit să facă acest lucru și că au avut încredere.
Petre cel Perseverent ne-a ajutat să le explicăm copiilor că a fi perseverent înseamnă a
continua să încerci chiar și atunci când lucrurile sunt grele sau mai puțin distractive. Le-am
dat copiilor câteva exemple de perseverență: să strângi lucrurile cu care te-ai jucat sau ai
lucrat chiar dacă nu vrei, să continui să lucrezi la un nou puzzle, să te încalți și să te descalți
singur, să continui să încerci atunci când înveți un lucru nou etc.. Pentru a ilustra perseverența
ne-am folosit de o poveste mult iubită de către preșcolari, Ridichea uriașă. Ne-am folosit de
întrebări cum ar fi ``Ce a trebuit să facă personajul din poveste și a fost greu și neplăcut?``,
``A încercat din greu sau a renunțat la ceea ce avea de făcut?`` Am încurajat copiii să se
gândească la un moment când au avut de făcut ceva ce era greu sau neplăcut. L-am ``pus`` pe
Petre să îi întrebe pe copii: ``Cum v-ați simțit când ați avut ceva greu de făcut?``, ``Cum s-a
simțit personajul din poveste după ce a scos ridichea din pământ?``, ``Dați exemple de
persoane din familia voastră care dau dovadă de perseverență!`` La finalul activității am
purtat o discuție despre cum uneori nu ne simțim foarte bine când ceva este greu de făcut, dar
în momentul în care prin perseverență reușim să ducem lucrul la bun sfârșit, ne vom simți
foarte bine.
Cu ajutorul lui Ovi cel Organizat am avut în vedere patru caracteristici ale organizării
ca fiind importante pentru dezvoltarea copiilor preșcolari și anume: încercarea de a face tot
ceea ce-ți stă în putință- străduința, ascultarea cu atenție a instrucțiunilor date de educatoare,
planificarea timpului pentru a reuși să faci tot ce ți-ai propus, a avea grijă de propriile lucruri.
Tot Ovi a fost cel care le-a dat și exemplele de comportament organizat: să te străduiești, când
nu mai ai nevoie de un lucru îl așezi la loc, să ai grijă de propria persoană, să-ți legi șireturile,
să-ți împăturești hainuțele, să ai grijă ca părul să-ți fie mereu curat și îngrijit, să încerci să
cureți ceva ce ai murdărit, să aduci la grădiniță materialele cerute de educatoare pentru
proiectele tematice.
Pentru ilustrarea a ceea ce înseamna organizare ne-am folosit de povestea ``Cei trei
purcelași``. După expunerea povestirii, Ovi cel Organizat le-a adresat copiilor câteva întrebări
, întrebări ale căror răspunsuri cereau exemplificarea momentelor de organizare și a
personajului care s-a dovedit a fi cel mai organizat. Vom nota câteva dintre întrebări: ``Ce
vroiau să facă cei trei purcelași?``, ``Ce trebuia să facă cei trei purceluși înainte de a se apuca
de treabă?``, ``Credeți că ca toți cei trei purcelași și-au dat silința să facă tot ce pot ca să
construiască o casă trainică?``, ``Care purcelaș s-a dovedit a fi cel mai organizat?``, ``Ce li s-a
întâmplat purcelașilor care nu au fost organizați?``, ``Ce i s-a întâmplat purcelașului care a
fost organizat?``, ``Cum credeți că s-a simțit purcelașul după ce și-a dat silința și a construit o
casă trainică?`` În finalul activității i-am întrebat pe copii cu care dintre purcelași ar dori să
semene și de ce. Am subliniat că și ei, fiind organizați, vor reuși să facă lucrurile cel mai bine.
În modulul patru, Întelegerea, activitatea noastra s-a focalizat pe a-i învăța pe
preșcolari câteva elemente despre ceea ce înseamnă Înțelegere: să colaboreze în sensul de a
lucra și a se juca frumos împreună, să împartă, să-și aștepte rândul ca și condiție pentru a
obține ceea ce doresc fără a se certa, să se poarte frumos unii cu ceilalți, să respecte regulile
grupei, să păstreze curățenia în grupă. Ina cea Înțelegătoare a fost prezentată ca fiind cea care
dorește să-i ajute să se înțeleagă mai bine unii cu alții.
Pentru că unul dintre aspectele Înțelegerii este acela de a păstra ordinea în spațiul
interior sau exterior al grădiniței și aceasta pentru o mai mare siguranță a lor, am ales o
activitate practică de curățare a spațiilor interioare și exterioare ale grădiniței. Le-am explicat
copiilor ca și ei pot ajuta la curățarea și transformarea grădiniței într-un spațiu mai sigur. Le-
am spus să enumere câteva modalități prin care pot păstra gradinița curată. Am notat pe un
poster ideile copiilor și le-am apreciat sugestiile, apoi i-am întrebat cum pot face spațiile
exterioare să fie mai curate și mai sigure și aici m-am referit la terenul de joacă, filigoria,
rondourile cu flori, spațiul cu gazon. Am dat fiecărui copil o pungă de plastic și le-am
explicat că se vor purta ca Ina ce Înțelegătoare și vor ajuta pentru a face grădinița și locurile
de joacă mai curate. Copiii au strâns hârtiile și alte materiale aruncate prin curte,noi având
grijă ca preșcolarii să fie în siguranță, să nu se rănească. Înainte de a începe curățenia propriu
zisă le-am amintit copiilor cum gândește Ina ``Este bine să îi ajuți pe ceilalți. Este bine să faci
lucrurile mai curate și mai sigure``. Am supervizat copiii în timp ce s-au deplasat spre zonele
indicate, respectiv, filigorie, gazon, rondouri de flori și au stâns hârtiile și alte gunoaie. Am
pus împreună pungile cu gunoaie în containerele pentru gunoi și ne-am deplasat la baie unde
copiii s-au spălat pe mâini cu apă și săpun, reamintindu-le că păstrându-și mâinile curate
rămân și ei și cei din jur sănătoși și în siguranță.
În ceea ce privește rezistența emoțională ne-am îndreptat atenția spre următoarele
componente emoționale: să conștientizeze faptul că toți oamenii experiențiază emoții diferite
la momente diferite, să folosească un vocabular emoțional pentru a descrie diferite emoții, să
conștientizeze faptul că atunci când te simți trist poți face anumite lucruri pentru a te simți
mai bine, să fie capabili să se îndepărteze de situații care duc la emoții negative, să fie
capabili să găsească pe cineva cu care să vorbească când sunt supărați etc.
Radu cel Rezistent a fost păpușa care ne-a ajutat să le explicăm copiilor ce înseamnă
să fii rezistent. Am așezat pe un panou o față zâmbitoare, iar pe altul una trista, iar copiii
îndemnați de Radu cel Rezistent au enumerat în dreptul feței triste,momente în care erau
foarte supărați la grădiniță, iar în dreptul feței zâmbitoare momente distractive din grădiniță.
 I-am ajutat pe copii să își amintească evenimente care i-au făcut triști, cum ar fi, să nu
fie invitați într-o echipă, să fie certați, tachinați, să nu se poată juca cu jucăria preferată, să se
teamă să stea la grădiniță fără părinți etc. Am citit ideile de pe panou și am apreciat
răspunsurile lor în sensul de a ne da seama ce anume lucruri îi pot supăra la grădiniță.
Pe de altă parte copiii au găsit multe activități care i-au făcut să se simtă bine la
grădiniță: să deseneze, să coloreze, să se joace cu colegii, să rezolve puzzle-uri, etc. După
terminarea celor două liste, Radu le-a arătat modalități de a se calma când sunt supărați: să
găsească ceva distractiv de făcut , folosindu-se chiar de ceea ce ei au precizat anterior că îi
bucură la grădiniță.
Importantă ni s-a părut, în cuprinsul programului, implicarea familiei prin promovarea
unor experiențe comune și pozitive de învățare socială și emoțională.
Programul ne-a adus din nou în atenție necesitatea colaborării dintre grădiniță, familie
și comunitate pentru ca împreună să valorifice la maxim potențialul fiecarui tânăr. Atât
părinții cât și grădinița trebuie să facă tot ceea ce este posibil pentru creșterea și educarea
copiilor, acest lucru presupunând că atât educatorii cât și părinții să conștientizeze ce
presupune o practică educațională sau parentală eficientă.

Bibliografie:
Michael E. Bernard , Ph.D. Fondator, Educația DA, POȚI!
Ştefan A. Catrinel & Kallay Eva - “ Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari”,
edituraASCR, Cluj Napoca, 2007
Vernon, A. -“Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional - emotivă şi comportamentală”,
editura ASCR, Cluj Napoca, 2006
Waters, V. -” Poveşti raţionale pentru copii”, Editura ASCR, Cluj Napoca, 2003